1ra-1177/21 — art. 42, 332 alin. 1, art. 332 alin. 1 CP

1ra-1177/21 — art. 42, 332 alin. 1, art. 332 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1177/2021

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

22 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

judecători – Cobzac Elena, Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Guzun Ion,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, în

cauza penală privindu-i pe

Moraru Teodor Xxxxx, născut la xxxx, originar

și domiciliat în Xxxxx;

Slobodean Vitalie Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Slobodean Vitalie în baza învinuirii aduse de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

art. 42, 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Prin aceeași sentință a fost achitat și Moraru Teodor în baza învinuirii aduse de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

S-au respins cererile inculpaților Moraru Teodor și Slobodean Vitalie privind

anularea ordinului nr.450 din 11.09.2019 a Șefului interimar al IGP Balan Gheorghe

privind suspendarea, în baza art.76 lit.g) al Codului muncii, din funcția publică cu statut

special a inspectorilor Moraru Teodor și Slobodean Vitalie, ca fiind inadmisibile.

S-au trecut în contul statului cheltuielile judiciare în sumă de 4 200 (patru mii două

sute) lei.

Teodor se învinuiește în aceea că el, activând în calitate de șef de post al sectorului de

poliție nr.1 Holercani din cadrul Inspectoratului de Poliție Dubăsari, fiind potrivit

prevederilor art.31 alin.(3) al Legii cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului,

1

inclusiv prevederilor art.123 alin. (2) Cod penal, persoană publică și anume: funcționar

public cu statut special, în perioada de timp de la 15.04.2018 până la 15.05.2018,

intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, voalând incompetența sa

profesională, urmărind interesul personal, exprimat în consolidarea imaginii sale de

profesionist în raport cu superiorii săi, care îndeplinește la timp și întocmai atribuțiile de

serviciu ce îi revin potrivit funcției deținute, în cadrul examinării materialului nr. 480

înregistrat în Registrul nr. 2 de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni al IP

Dubăsari la data de 8 mai 2018, cunoscând cu certitudine că plângerea cet.Soltan Ștefan

nu a fost înregistrată conform legislației în vigoare, a efectuat înscrieri false în actul de

sesizare nominalizat din numele lui Soltan Ștefan, în procesul-verbal de audiere a părții

vătămate Soltan Ștefan și în procesul-verbal de audiere a martorului Soltan Ana și

anume, a modificat data și luna.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr.1483-1485 din 24 septembrie 2018 s-a

stabilit că, „...conținutul inițial al mențiunilor manuscrise cifrice, care atestă data și

luna întocmirii Procesului verbal de audiere a martorului Soltan Ana, a Plângerii din

numele lui Soltan Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari și a Procesului verbal de audiere

a părții vătămate Soltan Ștefan a fost supus modificării prin acoperire parțială cu

corector cu ulterioara adăugire a noi elemente și retușare, astfel încât: - Conținutul

inițial al datei și lunii din Procesul verbal de audiere a martorului Soltan Ana a fost

„26.04.18”; - Conținutul inițial al datei și lunii din Plângerea din numele lui Soltan

Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari a fost „26.04.2018”; - Conținutul inițial al datei și

lunii din Procesul verbal de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan a fost 26 aprilie

18”.

Astfel, Moraru Teodor se învinuiește că a săvârșit falsul în actele publice după

semnele înscrierii de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit

false, acțiuni săvârșite din interes personal, adică infracțiunea prevăzută de art.332

alin.(l) Cod penal.

La fel, Slobodean Vitalie, potrivit acuzării, a fost învinuit în aceea că el, activând în

calitate de ofițer de sector al sectorului nr.l (Holercani) din cadrul Inspectoratului de

Poliție al raionului Dubăsari, fiind potrivit prevederilor art.31 alin.(3) al Legii cu privire

la activitatea poliției și statutul polițistului, inclusiv prevederilor art.123 alin.(2) Cod

penal, persoană publică și anume, funcționar public cu statut special, în perioada de timp

de la 15.04.2018 până la 15.05.2018, intenționat, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiuniunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient

survenirea lor, voalând incompetența sa profesională, urmărind interesul personal,

exprimat în consolidarea imaginii sale de profesionist în raport cu superiorii săi, care

îndeplinește la timp și întocmai atribuțiile de serviciu ce îi revin potrivit funcției

deținute, la data de 26.04.2018 a primit plângerea de la cet. Soltan Ștefan, născut la

2

11.08.1951, domiciliat în s. Holercani, r-nul. Dubăsari, pe faptul că la data de 25.04.2018

a fost agresat fizic în curtea gospodăriei sale de către consăteanul Porubin Serghei.

În continuarea acțiunilor sale infracționale, Slobodean Vitalie contrar prevederilor

prevăzute în Ordinul comun al Procurorului General, Ministrului Afacerilor Interne,

Directorului General al Serviciului Vamal și Directorului Centrului pentru Combaterea

Crimelor Economice și Corupției nr.121/254/286-0/95 din 18.07.2008 „Cu privire la

evidența unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit

infracțiuni” unde este stipulat faptul că după primirea plângerii, el ca agent constatator

urma să comunice imediat ofițerului de serviciu al unității de gardă al IP Dubăsari prin

telefon sau prin intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, pentru a nu

încălca legislația procesual - penală în termen stabilit și a Instrucțiunii privind modul de

primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și altor informații despre

infracțiuni, a lăsat plângerea cet. Soltan Ștefan în biroul de serviciu fără soluționare

știind cu certitudine că nu a înregistrat-o conform legii, fapt care a dus ulterior la

modificarea de către colegul său Moraru Teodor a datei și lunii întocmirii plângerii din

numele cet.Soltan Ștefan, a datei și lunii din procesul - verbal de audiere a părții

vătămate Soltan Ștefan și a datei și lunii din procesul - verbal de audiere a martorului

Soltan Ana.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 1483-1485 din 24 septembrie 2018 s-a

stabilit că, „...conținutul inițial al mențiunilor manuscrise cifrice, care atestă data și

luna întocmirii Procesului verbal de audiere a martorului Soltan Ana, a Plîngerii din

numele Soltan Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari și a Procesului verbal de audiere a

părții vătămate Soltan Ștefan a fost supus modificării prin acoperire parțială cu

corector cu ulterioara adăugire a noi elemente și retușare, astfel încât:- Conținutul

inițial al datei și lunii din Procesul verbal de audiere a martorului Soltan Ana a fost

„26.04.18”; - Conținutul inițial al datei și lunii din Plângerea din numele Soltan Ștefan,

adresată șefului IP Dubăsari a fost „26.04.2018”; - Conținutul inițial al datei și lunii

din Procesul verbal de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan a fost 26 aprilie 18 .”

Astfel, Slobodean Vitalie se învinuiește că, a participat prin complicitate la

săvârșirea falsului în actele publice după semnele înscrierii de către o persoană

publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interes

personal, adică infracțiunea prevăzută de art. art. 42, 332 alin.(l) Cod penal.

Dubăsari, Beiu Viorel, a atacat-o cu apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 05.05.2020 în privința lui Moraru

Teodor și Slobodean Vitalie din motivul ilegalității. Rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: a-l recunoaște

culpabil pe Moraru Teodor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod

penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de 1300 unități convenționale, cu privarea de a

ocupa numite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani; a-l

3

recunoaște culpabil pe Slobodean Vitalie de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42,

332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de 1300 unități convenționale,

cu privarea de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de 5 ani; de a încasa din contul lui Moraru Teodor și Slobodean Vitalie, în beneficiul

statului cheltuielile judiciare suportate în cadrul urmăririi penale în sumă de 4200 lei.

În susținerea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat că, consideră că soluția

adoptată de către instanța de fond este una ilegală urmare cărui fapt sentința urmează a

fi casată din următoarele considerente:

În cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării judecătorești, acuzarea a înaintat

și susținut învinuirea cet. Moraru Teodor de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332

alin. (l) Cod penal, iar în privința lui Sobodean Vitalie privind săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42, 332 alin. (1) Cod penal.

În instanța de judecată, acuzatorul de stat s-a pronunțat privind recunoașterea

vinovăției inculpaților Moraru Teodor și Slobodean Vitalie în baza componentelor de

infracțiuni menționate supra și condamnării după cum urmează:

De recunoscut culpabil pe Moraru Teodor de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 1300

unități convenționale, cu privarea de a ocupa numite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de 5 ani:

De recunoscut culpabil pe Slobodean Vitalie de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. art. 42. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în

mărime de 1300 unități convenționale, cu privarea de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani;

Corpurile delicte - Plângerea potrivit căreia a fost consemnată plângerea orală

depusă din numele cet. Soltan Ștefan, a.n. 11.08.1951, adresată șefului IP Dubăsari,

datată cu 08.05.2018, întocmită de către V. Slobodean și contrasemnată, potrivit căruia

a fost consemnată plângerea orală depusă de către Soltan Ștefan, prin care roagă

organele de poliție să atragă l-a răspundere conform legislației pe cet. Porubin Serghei;

Procesul-verbal de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan, datată cu 08.05.2018,

întocmit de către ofițerul de sector a SP 1 Holercani, comisar Vitalie Slobodean, potrivit

căruia Soltan Ștefan a fost audiat în calitate de parte vătămată;

Procesul - verbal de audiere a martorului Soltan Ana, a.n. 30.09.1948, datată cu

08.05.2018, întocmit de către ofițerul de sector a SP 1 Holercani, comisar Vitalie

Slobodean, potrivit căruia au fost consemnate declarațiile martorului Soltan Ana, de

păstrat la cauza penală dată până cînd sentința va deveni definitivă.

La aprecierea pedepselor principale solicitate de a fi aplicate inculpaților numiți

acuzatorul de stat a luat în considerație împrejurările faptelor comise, comportamentul

și caracterizarea inculpaților pînă la săvârșirea infracțiunii cât și după, circumstanțele

care atenuează și agravează răspunderea penală, inclusiv prevederile art. art. 6, 7, 34

alin. (2) lit. b), 61,75, 82 alin. (2) Cod penal.

4

A invocat că coroborând probele și mijloacele materiale de probă anexate la cauza

penală, instanța de fond a concluzionat și a invocat că Slobodean Vitalie a fost învinuit

că a participat prin complicitate la săvârșirea falsului în actele publice, după semnele

înscrierii de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false,

acțiuni săvârșite din interes personal, adică infracțiunea prevăzută de art.42, 332 alin.(1)

Cod penal, însă din conținutul învinuirii aduse lui Slobodean Vitalie nu este clar în ce

au constat fie sfaturile lui, fie prestațiile de informații, fie acordarea de mijloace sau

instrumente; or după cum s-a constatat el doar a omis din neglijență personală să

înregistreze cazul la serviciul de gardă. Totodată, careva împrejurări care să ateste că

Slobodean Vitalie i-ar fi dat careva indicații lui Moraru Teodor ce să facă pe 08.05.2018

nu s-au stabilit.

Procurorul a menționat că potrivit art. 42 alin. (5) Cod penal, se consideră „complice

persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de

informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și

persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau

instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale

criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte...”

La fel, instanța a mai concluzionat că careva probe în susținerea învinuirii lui

Slobodean Vitalie nu au fost prezentate, mai ales că nu este clar de ce totuși potrivit

învinuirii pînă la urmă a fost înregistrat cazul, dacă din start s-a urmărit scopul

neînregistrării...”.

A considerat aprecierea instanței ca fiind una eronată pe faptul calificării acțiunilor

lui Slobodean Vitalie din considerentul, că:

El (Slobodean Vitalie), cunoștea că prin acțiunile sale se va comite o infracțiune,

inclusiv cu participarea sa prin darea de sfaturi și anume prin aceea că l-a telefonat pe

colegul său Moraru Teodor și i-a comunicat despre faptul că nu a înregistrat la timp

plîngerea lui Soltan Ștefan pe care a luat-o pe 26.04.2018, din care considerent l-a rugat

să facă Moraru Teodor acest lucru.

Ultimul la rândul său cunoscând că colegul său se află în concediu din data de

02.05.2018 a acceptat propunerea colegului său a preluat acea plângere înregistrând-o

cu data de 08.05.2018, dată când colegul său Slobodean se afla în concediu și nu putea

semna actele înregistrate.

Această probă pe care instanța de judecată a omis-o a fost demonstrată pe deplin în

cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești în timpul audierii

inculpaților Moraru Teodor și Slobodean Vitalie, care au confirmat faptul că s-au sunat

între ei și s-au sfătuit cum să procedeze în continuare cu acel material, iar urmare a

convorbirii lor telefonice a urmat modificarea ulterioară prin acoperire parțială cu

corectorul și ulterioara adăugire a noi elemente cu retușare a datei și lunii întocmirii

Procesului verbal de audiere a martorului Soltan Ana, a Plângerii din numele Soltan

5

Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari și a Procesului verbal de audiere a părții vătămate

Soltan Ștefan.

Anume acest fapt și demonstrează interesul personal al inculpaților de a modifica

data și luna din actele specificate mai sus, deoarece dacă nu erau efectuate acele

modificări plângerea lui Soltan Ștefan nu putea fi înregistrată cu 26.04.2018 cum era

corect, deoarece expirase cele 24 ore necesare pentru înregistrarea unei plângeri din

momentul luării ei de la petiționar, fapt confirmat pe deplin prin multitudinea de probe

acumulate în cadrul urmăririi penale (audierea martortilor Soltan Ana și Soltan Ștefan,

conținutul concluziilor expertizei judiciare din 24.09.2018), cât și în cadrul cercetării

judecătorești unde ultimii și-au menținut declarațiile de la urmărirea penală.

Totodată acest fapt a fost stabilit și de către instanța de judecată în sentința sa în

pct.21-22-23 unde instanța de fond a stabilit că Slobodean Vitalie l-a informat pe Moraru

Teodor despre existența plângerii lui Soltan Ștefan și despre faptul că acea plângere nu

a fost înregistrată în 24 ore…”; faptul că Slobodean Vitalie a dat dovadă de neglijență și

nu a înregistrat informația privind circumstanțele incidentului, însă până la urmă eronat

a interpretat acele probe.

Cu referire la faptele infracționale imputate lui Moraru Teodor, instanța de fond a

menționat, că „în cazul învinuirii lui Moraru Teodor de către acuzarea de stat nu a fost

demonstrat interesul personal al său, iar în lipsa acestuia acțiunile persoanei nu pot fi

calificate în baza art.332 alin.(l) Cod penal. Potrivit rechizitoriului interesul personal al

lui Moraru Teodor consta în consolidarea imaginii sale de profesionist în raport cu

superiorii săi, care îndeplinește la timp și întocmai atribuțiile de serviciu ce îi revin

potrivit funcției deținute. Raportat la caz, instanța a concluzionat că superiorii săi

cunoșteau despre acest incident încă de la început, de aceea lui Moraru Teodor nu-i poate

fi imputat interesul personal ce consta în consolidarea imaginii sale de profesionist în

raport cu superiorii săi... deși în rechizitoriu nu se arată deloc cum informația despre

faptul că plângerea lui Soltan Ștefan n-a fost înregistrată în modul cuvenit la IP Dubăsari,

a ieșit la iveală, este evident că toate acțiunile începând cu 08.05.2018 au avut loc

datorită intervenției superiorilor săi de la IP Dubăsari.”

Analizând cele invocate de instanță în sentința din 05.05.2020, privind expunerea

probatoriului în privința lui Moraru Teodor procurorul a considerat că argumentele

expuse sunt unele nefondate care au dus la adoptarea unei soluții ilegale din

raționamentele, că:

Instanța de fond invocă că un semn obligatoriu al componenței de infracțiune îl

reprezintă interesul personal. În lipsa acestuia chiar dacă și există fapta înscrierii într-un

document oficial a unor date false, acțiunile persoanei nu pot fi calificate în baza art.332

alin. 1) Cod penal.

În cazul de față acuzarea de stat a considerat că interesul personal al inculpatului

Moraru Teodor manifestat prin consolidarea imaginii sale de profesionist în raport cu

superiorii săi, care îndeplinește la timp și întocmai atribuțiile de serviciu ce îi revin

6

potrivit funcției deținute a fost demonstrat pe deplin, deoarece intenția lui de a-și salva

colegul de la neglijența înregistrării plângerii lui Soltan Ștefan a și dus la modificarea

ulterioară prin acoperire parțială cu corectorul și ulterioara adăugire a noi elemente cu

retușare a datei și lunii întocmirii Procesului verbal de audiere a martorului Soltan Ana,

a Plângerii din numele lui Soltan Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari și a Procesului

verbal de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan.

Nemodificarea datei și lunii din actele specificate mai sus ar fi dus la imposibila

înregistrare a plângerii, deoarece nu era respectat termenul de 24 ore iar despre cazul dat

puteau afla superiorii și colegul său ar fi fost supus sancționării. Dacă nu exista frica ca

superiorii lor să afle Moraru Teodor și Slobodean Vitalie nu modificau data și luna din

actele specificate mai sus.

Totodată, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că instanța eronat a

concluzionat că înregistrarea plîngerii lui Soltan Ștefan a avut loc datorită intervenției

superiorilor din cadrul IP Dubăsari, deoarece superiorii lor au aflat despre acest fapt o

dată cu intervenția procuraturii care a mai stabilit că încheierea emisă de către Moraru

Teodor nici nu a fost contrasemnată de către superiorii săi, fapt confirmat în cadrul

cercetării judecătorești de către șeful de post al SP Holercani P.Golban, ceea ce denotă

faptul că ei au ascuns acest fapt de la superiori. La fel, instanța de judecată a făcut referire

la faptul că în raportul de expertiză nu se indică cine anume a efectuat modificările în

Procesul verbal de audiere a martorului Soltan Ana, în Plângerea din numele Soltan

Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari și în Procesul-verbal de audiere a părții vătămate

Soltan Ștefan, însă în cadrul urmării penale și cercetării judecătorești s-a stabilit cu

certitudine faptul că acces la materialele date au avut numai Moraru Teodor si Slobodean

Vitalie, fapt confirmat pe deplin de către martorii Chilimari Andrei, Vatav Sergiu și

Aldea Silvia, iar data indicată în plângere și procesele verbale era de 08.05.2018, dată la

care Slobodeanu Vitalie se afla în concediu anual de odihnă.

fost respins ca nefondat apelul procurorului și a fost menținută fără modificări sentința

primei instanțe.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit just

starea de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect,

instanța de fond a ajuns corect la concluzia despre nevinovăția inculpatului Slobodean

Vitalie de comitere a infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 332 alin. (1) Cod penal, din

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii precum și nevinovăția inculpatului

Moraru Teodor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, din

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel a menționat că prin probele prezentate de procuror și cercetate de

instanța de apel nu a fost dovedit faptul că în acțiunile inculpatului Slobodean Vitalie se

constată existența faptei infracțiunii, precum și nu a fost dovedit nici faptul că în privința

inculpatului Moraru Teodor se întrunesc elementele infracțiunii incriminate.

7

Împrejurările ce determină necesitatea achitării lui Slobodean Vitalie și Moraru

Teodor au fost constatate prin totalitatea de probe prezentate de partea acuzării și partea

apărării în cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, iar instanța de

fond a ajuns corect și în mod justificat la concluzia că în acțiunile lui Slobodean Vitalie

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar în acțiunile lui Moraru Teodor nu se

întrunesc elementele infracțiunii, ceea ce determină necesitatea achitării acestora.

Astfel, instanța de apel a stabilit că Slobodean Vitalie a fost învinuit de către organul

de urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 332 alin. (1) Cod

penal, conform semnelor calificative - „participarea prin complicitate la săvârșirea

falsului în actele publice după semnele înscrierii de către o persoană publică, în

documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interes personal”.

La fel, instanța de apel a stabilit că Moraru Teodor a fost învinuit de către organul

de urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal,

conform semnelor calificative - „falsul în acte publice după semnele înscrierii de către

o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din

interes personal”.

Instanța de apel a menționat că conform prevederilor art. 415 alin.(21) Cod de

procedură penală, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de

apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului

prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază

din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpaților.

În acest context instanța de apel a notat că acuzatorul de stat în instanța de apel a

solicitat audierea martorilor Chilimari Andrei și Soltan Ana cît și verificarea și

aprecierea probelor cercetate în instanța de fond.

Pe lîngă declarațiile martorilor Chilimari Andrei, Soltan Ana, Soltan Stepan, Golban

Pavel, Ursul Andrei, Vatav Sergiu, Aldea Silvia, de către acuzare în instanța de judecată,

în demonstrarea vinovăției inculpaților, au mai fost prezentate:

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 20.11.2018, din conținutul căruia

rezultă că primul document supus examinării constituie înștiințarea potrivit căruia a fost

consemnată aducerea la cunoștință cet. Soltan Ștefan, precum că materialul examinat de

către IP Dubăsari, în baza plângerii depuse de el, din lipsă de probe nu s-a stabilit

existența s-au inexistența contravenției, datată cu 15.05.2018, numărul de ieșire 2675,

întocmită de către șeful de post al IP Dubăsari, Teodor Moraru și contrasemnată. Al

doilea document supus examinării îl constituie Informația potrivit căreia a fost

consemnat apelul telefonic parvenit de la șeful de post al PP Holercani al IP Dubăsari,

inspector principal Moraru T., unde sunt expuse circumstanțele incidentului și anume că

la 25.04.2018, aproximativ ora 14:00, s. Holercani, r-nul. Dubăsari, la domiciliu

8

localnicului Soltan Stepan, a.n. 1951, în urma unui conflict a fost agresat fizic de

localnicul Porubin Serghei, a.n. 1941, cauzându-i dureri fizice”. La fața locului s-a

deplasat grupa operativă (colaboratorul) Moraru T.. Informația este datată cu

08.05.2018, ora 17:30 min., și înregistrată în Registrul de evidență a altor informații

referitoare la infracțiuni cu nr. 480 din 08.05.2018, de către OOS al SI al SMO al IP

Dubăsari, I. Teacă (f.d.59, Vol.I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 23.11.2018, din conținutul căruia

rezultă că primul document supus examinării îl constituie graficul de serviciu al

echipajului de reacționare operativă 902 SP nr. 1 (Holercani) pentru luna aprilie 2018,

aprobat de către Șeful al IP Dubăsari, Dorin Bînțu, potrivit căruia pe data de 26.04.2018

se confirmă că Slobodean Vitalie se afla la serviciu. Al doilea document supus

examinării îl constituie graficul de serviciu al echipajului de reacționare operativă 902

SP nr. 1 (Holercani) pentru luna mai 2018, aprobat de către Șeful al IP Dubăsari, Dorin

Bînțu, potrivit căruia pe data de 08.05.2018 se confirmă că Moraru Teodor nu se afla la

serviciu. Al treilea document supus examinării îl constituie extras din ordin nr. 30 EF

datat cu 24 aprilie 2018, potrivit căruia se acordă concediul de odihnă anual plătit

comisarului, Slobodean Vitalie (R-046400), ofițer de sector al sectorului de poliție nr. 1

(Holercani) al IP Dubăsari, pentru perioada de la 02 mai 2018 până la 01 iunie 2018

(f.d.80, Vol.I);

- raportul de expertiză judiciară nr. 1483-1485 din 24 septembrie 2018 din

conținutul căruia s-a stabilit că, „...conținutul inițial al mențiunilor manuscrise cifrice,

care atestă data și luna întocmirii Procesului verbal de audiere a martorului Soltan Ana,

a Plângerii din numele Soltan Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari și a Procesului verbal

de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan a fost supus modificării prin acoperire parțială

cu corector cu ulterioara adăugire a noi elemente și retușare, astfel încât: - Conținutul

inițial al datei și lunii din Procesul verbal de audiere a martorului Soltan Ana a fost

„26.04.18”; - Conținutul inițial al datei și lunii din Plângerea din numele lui Soltan

Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari a fost „26.04.2018”; - Conținutul inițial al datei și

lunii din Procesul verbal de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan a fost 26 aprilie 18.”

(f.d.42-45, Vol.I);

- planșa fotografică la Raportul de expertiză judiciară nr. 1483-1485 din 24

septembrie 2018 (f.d.46-48, Vol.I);

- corpurile delicte: a) Plângerea potrivit căreia a fost consemnată plângerea orală

depusă din numele cet. Soltan Ștefan, a.n. 11.08.1951, adresată șefului IP Dubăsari,

datată cu 08.05.2018, întocmită de către V. Slobodean și contrasemnată, potrivit căreia

a fost consemnată plângerea orală depusă de către Soltan Ștefan, prin care roagă

organele de poliție să atragă l-a răspundere conform legislației pe cet. Porubin Serghei;

b) Procesul-verbal de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan, datată cu 08.05.2018,

întocmit de către ofițerul de sector a SP 1 Holercani, comisar Vitalie Slobodean, potrivit

căruia Soltan Ștefan a fost audiat în calitate de parte vătămată; c) Procesul-verbal de

9

audiere a martorului Soltan Ana, a.n. 30.09.1948, datată cu 08.05.2018, întocmit de către

ofițerul de sector a SP 1 Holercani, comisar Vitalie Slobodean, potrivit căruia a fost

consemnată declarațiile martorului Soltan Ana.

De asemenea, de către apărare, în susținerea poziției sale au fost administrate

următoarele mijloace de probă: declarațiile martorului Gogo Serghei, Chirilov Valentin

și Mîrza Vladislav.

Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza

probelor prezentate de către procuror și examinate de prima instanță, probelor cercetate

suplimentar în instanța de apel, probelor scrise din dosar, a considerat că instanța de fond

a constatat în mod justificat faptul că procurorul nu a prezentat probe pertinente,

concludente, utile și veridice care ar demonstra vinovăția inculpatului Slobodean Vitalie

în comiterea infracțiunii prevăzute art. art. 42, 332 alin. (1) Cod penal, și a pronunțat

corect o sentință de achitare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, la

fel nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului Moraru Teodor în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, iar instanța de fond corect a pronunțat și în

privința acestuia sentință de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, or, din ansamblul de probe prezentate de procuror nu se confirmă vinovăția

inculpaților.

Instanța de apel a reținut că conform prevederilor art. 8 Cod de procedură penală,

care dispune că persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată

nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul

cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile

necesare apărării sale, și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de

condamnare definitivă, de faptul că, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri și că toate dubiile în probarea învinuirii

care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, iar la caz,

nu a fost prezentată nici o probă concludentă, pertinentă, și veridică care ar demonstra

că Moraru Teodor a comis „falsul în actele publice după semnele înscrierii de către o

persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din

interes personal”, adică infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, iar

Slobodean Vitalie ar fi „participat prin complicitate la săvârșirea falsului în actele

publice după semnele înscrierii de către o persoană publică, în documentele oficiale a

unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interes personal”, adică infracțiunea

prevăzută de art. 42, 332 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod de

procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, a audiat inculpații, martorii, a cercetat materialele administrate de

organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format

convingerea instanței că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate nu a

fost dovedită.

10

Cu referire la motivele invocate de acuzatorul de stat precum că prima instanță a

pronunțat o sentință ilegală și neobiectivă de achitare a inculpaților și că Moraru Teodor

urma să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.332 alin. (1)

Cod penal, iar Slobodean Vitalie urma să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42, 332 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat că prima

instanță nu a comis careva erori de fapt și de drept, care ar impune casarea sentinței

adoptate în partea achitării inculpaților.

Instanța de apel a considerat că aceste afirmații ale părții acuzării reprezintă opinia

subiectivă a apelantului or, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat

soluția sub aspectul achitării inculpaților de învinuire a infracțiunilor încriminate, luând

în vedere probele prezentate de către partea acuzării și cercetate în ședința de judecată

la prezenta cauză penală, care au fost apreciate potrivit art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al admisibilității, pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și

ajungând la concluzia corectă cu privire la necesitatea achitării inculpatului Slobodean

Vitalie pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și achitarea inculpatului

Moraru Teodor din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, deoarece nu au

fost prezentate probe verosimile în acest sens.

Argumentele expuse de instanța de fond și motivele din sentință pentru a evita

repetări inutile, instanța de apel le-a însușit, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în Cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art. 6 par. 1 din Convenție, deși obligația instanței să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument

(Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fie examinat chestiunile esențiale supusă atenției sale.

Instanța de apel a menționat că inculpatul Moraru Teodor, pe tot parcursul procesului

penal, inclusiv în ședința de judecată a instanței de fond, a respins învinuirea adusă,

motivând că nu a comis falsul în actele publice după semnele înscrierii de către o

persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false.

La fel și inculpatul Slobodean Vitalie, pe tot parcursul procesului penal, inclusiv în

ședința de judecată a instanței de fond, a respins învinuirea adusă, motivând că nu a

participat prin complicitate la săvârșirea falsului în actele publice după semnele

înscrierii de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false,

acțiuni săvârșite din interes personal.

Instanța de apel a menționat că inculpații Moraru Teodor și Slobodean Vitalie au dat

declarații constante și consecutive pe tot parcursul procesului penal, au menținut aceeași

poziție de nerecunoaștere a vinovăției de la urmărirea penală până la instanța de apel,

iar versiunea inculpaților nu a fost combătută de partea acuzării prin probele prezentate

în sprijinul învinuirii.

11

Instanța de apel a considerat că în cadrul ședinței de judecată nu au fost prezentate

suficiente probe concludente și utile, care ar demonstra pe deplin existența faptei

infracțiunii în acțiunile lui Slobodean Vitalie, precum și că fapta lui Moraru Teodor

întrunește elementele infracțiunii, învinuirea adusă poartă un caracter pripit și

superficial, or dimpotrivă, din materialele dosarului rezultă că probe în sprijinul

învinuirii de facto nu au fost prezentate.

În ședința Curții de Apel au fost audiați suplimentar martorii Chilimari Andrei și

Soltan Ana, în rest acuzarea nu a prezentat instanței de apel alte probe.

Potrivit textului apelului, ca temei de casare a sentinței judecătorești este invocat că

hotărârea instanței conține o eroare de drept, analizând aceste temeiuri în raport cu

motivele invocate în apel, instanța de apel a constatat că nici unul din ele nu și-au găsit

confirmarea la examinarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de

apel în sensul casării hotărârii judecătorești.

Totodată, după cum rezultă din conținutul apelului, de fapt, procurorul nu este de

acord cu aprecierea probelor prezentate de învinuire, considerând că instanța de fond

incorect au apreciat declarațiile martorilor și înscrisurile din actele cauzei care, în opinia

procurorului, confirmă vinovăția inculpaților.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că conform art.101 alin.(1) Cod de

procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor. În continuare, alin.(2) al acestei norme stipulează că

judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării

lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Potrivit textului sentinței, conținutul declarațiilor inculpaților, martorilor s-au reținut

în modul cum au fost depuse nefiind denaturate. Însă, referitor la valoarea lor probatorie

prima instanță apreciindu-le, și-a expus opinia, drept care îi aparține și, de fapt, corect a

conchis că nu sînt destule probe pentru a forma convingerea de vinovăție a inculpaților.

Instanța de apel a reiterat că infracțiunea prevăzută de alin.(1) art.332 Cod penal

constă în înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit

false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost

săvârșite din interes material sau din alte interese personale.

Instanța de apel a reținut că, în ședință s-a constat cu certitudine că Slobodean Vitalie

a dat dovadă de neglijență și n-a înregistrat la serviciul de gardă, prin apel telefonic,

informația privind circumstanțele incidentului, și anume, pretinsa maltratare a lui Soltan

Stepan, care ar fi avut loc pe 24 aprilie 2018 în s.Holercani, r-l Dubăsari și despre care

el a fost informat personal de către soția victimei, Soltan Ana. În același timp, potrivit

rechizitoriului, Slobodean Vitalie a fost învinuit de faptul că: „...la data de 26.04.2018 a

primit plângerea de la cet. Soltan Ștefan”.

În continuarea acțiunilor sale infracționale, Slobodean Vitalie contrar prevederilor

prevăzute în Ordinul comun al Procurorului General, Ministrului Afacerilor Interne,

12

Directorului General al Serviciului Vamal și Directorului Centrului pentru Combaterea

Crimelor Economice și Corupției nr.121/254/286-0/95 din 18.07.2008 „Cu privire la

evidența unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit

infracțiuni” unde este stipulat faptul că după primirea plîngerii, el ca agent constatator

urma să comunice imediat ofițerului de serviciu al unității de gardă al IP Dubăsari prin

telefon sau prin intermediul altor mijloace de legătură conținutul sesizării, pentru a nu

încălca legislația procesual - penală în termen stabilit și a Instrucțiunii privind modul de

primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și altor informații despre

infracțiuni, a lăsat plângerea cet. Soltan Ștefan în biroul de serviciu fără soluționare

știind cu certitudine că nu a înregistrat-o conform legii, fapt care a dus ulterior la

modificarea de către colegul său Moraru Teodor a datei și lunii întocmirii plângerii din

numele cet.Soltan Ștefan, a datei și lunii din procesul - verbal de audiere a părții

vătămate Soltan Ștefan și a datei și lunii din procesul - verbal de audiere a martorului

Soltan Ana.

Astfel, Slobodean Vitalie se învinuiește că, „a participat prin complicitate la

săvârșirea falsului în actele publice după semnele înscrierii de către o persoană publică,

în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interes personal,

adică infracțiunea prevăzută de art. art. 42, 332 alin.(l) din Codul penal”.

Instanța de apel a reiterat că potrivit art.42 alin.(5) Cod penal, se consideră complice

persoana care a contribuit la săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de

informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și

persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau

instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale

criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

Instanța de apel a reținut că, din conținutul învinuirii aduse lui Slobodean Vitalie nu

este clar în ce au constat fie sfaturile lui, fie indicațiile, fie prestațiile de informații, fie

acordarea de mijloace sau instrumente. Or, după cum s-a constatat, el doar a omis, din

neglijență personală, să înregistreze cazul la serviciul de gardă. Totodată, careva

împrejurări care să ateste că Slobodean Vitalie i-ar fi dat careva indicații lui Moraru

Teodor ce să facă pe 08 mai 2018, în ședința de judecată nu s-au stabilit.

La fel, instanța de apel a notat că, însăși învinuirea formulată lui Slobodean Vitalie

este absolut neclară. Astfel, lui Slobodean Vitalie, cel mai probabil i se impută faptul că

n-a înregistrat la timp plângerea lui Soltan Stepan, din care cauză, pentru a nu ieși la

iveală acest fapt, ar fi lăsat fără examinare acest caz cu scopul ca totul de la sine să se

uite, însă oricum ulterior Moraru Teodor ar fi fost nevoit să-l înregistreze. Însă, careva

probe în susținea acestei învinuiri aduse, n-au fost prezentate, mai ales că nu e clar de ce

totuși, potrivit învinuirii, până la urmă a fost înregistrat cazul, dacă din start s-a urmărit

scopul de neînregistrare. Or, în actul de învinuire nu e descris care au fost acele

împrejurări care să-l fi determinat pe Moraru Teodor să înregistreze cazul la serviciul de

13

gardă, deși anterior s-ar fi dorit mușamalizarea acestuia de către Slobodean Vitalie și s-

ar presupune că nici nu era în cunoștință de cauză de el.

În acest context, instanța de apel a concluzionat că Slobodean Vitalie se face vinovat

doar de faptul că din neglijență a omis să înregistreze cazul cu referire la pretinsa

maltratare a lui Soltan Stepan la serviciul de gardă, însă această abatere atrage doar

consecințe de ordin disciplinar, nu penal sau contravențional, din care considerente

acesta justificat a fost achitat potrivit învinuirii aduse de comitere a infracțiunii

prevăzute de art.art. 42, 332 alin.(l) Cod penal din motiv că nu a săvârșit fapta.

Cu referire la acțiunile lui Moraru Teodor, instanța de apel a reținut următoarele.

După cum s-a arătat supra, Moraru Teodor încă de la 27 aprilie 2018 era în posesia

materialelor legate de plângerea lui Soltan Stepan. Pe 08 mai 2018, când la conducerea

IP Dubăsari a ajuns informația despre o posibilă plângere a lui Soltan Stepan și faptul

că rudele lui se interesează de soarta examinării, s-a stabilit că la serviciul de gardă n-a

fost înregistrat nici un apel în acest sens. Fiind contactați cei care deservesc satul

Holercani, inclusiv și Moraru Teodor, ultimul a realizat că la material (care era încă în

lucru, deoarece lipsea raportul de expertiză medico-legală, care abia la 11 mai 2018 a

fost întocmit) lipsește informația privind înregistrarea lui în modul cuvenit. Si atunci el

a fost nevoit să facă pe 08 mai 2018 un apel la serviciul de gardă al IP Dubăsari pentru

ca să se înregistreze informația precum că la 24 aprilie 2018 Soltan Stepan ar fi fost

victima unei maltratări al unui consătean (f.d.11, Vol.I), după care a continuat să

instrumenteze cazul, deoarece tot el a fost desemnat prin dispoziție în continuare s-o

facă.

Examinînd cazul și avînd la dispoziție plângerea lui Soltan Stepan, procesul-verbal

de audiere al lui și procesul-verbal de audiere al lui Soltan Ana, toate din 26 aprilie 2018,

cel mai probabil, din cauza interpretării eronată a legislației și excesului de zel (dacă

considera că ar fi valabile procese-verbale de audiere și plângerea doar dacă au o dată

ulterioară înregistrării apelului la serviciul de gardă), pentru a nu merge din nou la Soltan

Stepan și Soltan Ana ca să întocmească o nouă plângere și noi procese-verbale de

audiere, a decis doar să corecteze datele de întocmire din aceste documente, conținutul

lor oricum rămânând același.

Respectiv, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 1483-1485 din 24 septembrie

2018 s-a stabilit că, „...conținutul inițial al mențiunilor manuscrise cifrice, care atestă

data și luna întocmirii Procesului verbal de audiere a martorului Soltan Ana, a Plângerii

din numele Soltan Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari și a Procesului verbal de audiere

a părții vătămate Soltan Ștefan a fost supus modificării prin acoperire parțială cu corector

cu ulterioara adăugire a noi elemente și retușare, astfel încât: - Conținutul inițial al datei

și lunii din Procesul verbal de audiere a martorului Soltan Ana a fost „26.04.18”; -

Conținutul inițial al datei și lunii din Plângerea din numele lui Soltan Ștefan, adresată

șefului IP Dubăsari a fost „ 26.04.2018”; - Conținutul inițial al datei și lunii din Procesul

verbal de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan a fost 26 aprilie 18.” (f.d.42-45, Vol.I).

14

În ce privește obiecția lui Moraru Teodor, potrivit căreia deși raportul de expertiză a

arătat că actele supuse examinării au fost supuse modificărilor în ce privește data

întocmirii lor, totodată nu se indică cine a efectuat aceste modificări, respectiv, el nu

poate fi învinuit că a făcut-o, instanța de apel a reținut că, instanța de judecată justificat

a respins-o ca fiind contrară circumstanțelor cauzei. Astfel, într-adevăr, în raportul de

expertiză nu se indică cine anume a efectuat modificările în documente. Însă o astfel de

sarcină nici n-a fost pusă.

În același timp, instanța de apel a reținut că materialele pe baza plângerii lui Soltan

Stepan, după cum s-a stabilit supra, au fost lăsate de către Slobodean Vitalie la birou

încă înainte de a pleca în concediu. Respectiv, ele nu puteau ajunge la Moraru Teodor

cu modificări efectuate în documente de către Slobodean Vitalie, fiindcă atunci când le-

a lăsat la birou, ultimul n-avea cum să prevadă care va fi evoluția evenimentelor. Cât

timp a examinat materialul, adică până la 15 mai 2018, toate documentele s-au aflat la

Moraru Teodor și, după ce a întocmit încheierea de încetare a examinării cazului, l-a

predat serviciului statistică.

Din declarațiile martorilor Chilimari Andrei, ofițer operativ al serviciului de gardă a

IP Dubăsari, Vatav Sergiu, subofițer superior în cadrul serviciului de gardă al IP

Dubăsari și Aldea Silvia, șeful serviciului statistică al IP Dubăsari reiese că este exclus

accesul persoanelor străine la materialele prezentate de către inspectorii care s-au ocupat

de examinarea lor. Astfel, după ce un material este examinat, în baza încheierii

agentului, materialul se predă serviciului statistică spre păstrare, unde accesul

persoanelor străine este interzis. În situația în care, la momentul încheierii materialului

și predării lui, dacă nu există nimeni de la serviciul statistică (în afara orelor de lucru sau

în zile libere), atunci materialul se lasă la serviciul gardă, pentru a fi transmis imediat

celor de la statistică, iar la serviciul gardă, iarăși, nimeni nu are acces în afară de

inspectorii responsabili.

Astfel, pe tot parcursul examinării materialului până la predarea lui, după finisare,

la serviciul statistică și păstrarea în continuare, este exclus accesul la ele a unor alte

persoane decât cele însărcinate cu examinarea sau păstrarea.

Totodată, Moraru Teodor, deși a făcut aluzia că cineva special ar fi putut să modifice

documentele oficiale pentru a-i face rău pe linie de serviciu, instanța de apel a reiterat

că instanța de fond justificat a reținut că aceasta rămîne o simplă afirmație, care nu are

nici o acoperire factologică. Or, el nu a indicat cu cine anume din colegii de serviciu s-

ar afla în relații ostile ca să aibă motiv de a-i face un așa „serviciu”.

Concluzionând, este evident, în afara oricărui dubiu, chiar dacă nu există un raport

de expertiză în acest sens, că Moraru Teodor este anume acea persoană care a efectuat

modificările în documentele ce s-au aflat în procedura sa, altă posibilitate fiind exclusă.

Instanța de apel a notat că Moraru Teodor se învinuiește că a săvârșit falsul în actele

publice după semnele înscrierii de către o persoană publică, în documentele oficiale a

15

unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interes personal, adică infracțiunea prevăzută

de art.332 alin.(l) din Codul penal.

Instanța de apel a reținut că, un semn obligatoriu al componenței de infracțiune

prevăzute la art.332 Cod penal îl reprezintă interesul personal. În lipsa acestuia, chiar

dacă și există fapta înscrierii într-un document oficial a unor date false, acțiunile

persoanei nu pot fi calificate în baza art.332 Cod penal.

Potrivit rechizitoriului, interesul personal al lui Moraru Teodor consta în

consolidarea imaginii sale de profesionist în raport cu superiorii săi, care îndeplinește la

timp și întocmai atribuțiile de serviciu ce îi revin potrivit funcției deținute.

Raportat la caz, însă, nici un fel de consolidare a imaginii de profesionist în raport

cu superiorii săi nu putea avea loc. Or, superiorii foarte bine cunoșteau despre cele

întâmplate (despre faptul că a fost depusă o plângere care nu a fost înregistrată în modul

cuvenit) și nu-i poate fi adusă nici o învinuire că el așa a acționat doar cu scopul ca

superiorii să nu afle nimic despre greșelile comise.

Deși în rechizitoriu nu se arată deloc cum informația, despre faptul că plângerea lui

Soltan Stepan n-a fost înregistrată în modul cuvenit la IP Dubăsari, a ieșit la iveală, este

evident că toate acțiunile începând cu 08 mai 2018 (înregistrarea informației la serviciul

de gardă etc) au avut loc datorită intervenției superiorilor de la IP Dubăsari.

Așadar, instanța de apel a concluzionat că în acțiunile lui Moraru Teodor lipsește

interesul de consolidare a imaginii sale în raport cu superiorii săi, după cum a fost

învinuit, din care considerente el nu urmează a fi condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(l) din Codul penal pe motiv că fapta nu întrunește

semnele componenței de infracțiune.

Deci, contrar celor expuse de apelant, instanța de apel a menționat că instanța de

fond a adoptat o sentință legală, în partea contestată de apelant ce ține de dispunerea

achitării lui Slobodean Vitalie în baza învinuirii aduse de comitere a infracțiunilor

prevăzute la art. art. 42,332 alin. (1) Cod penal, și achitării lui Moraru Teodor în baza

învinuirii aduse de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, care

corespunde tuturor exigențelor legislației penale și procesual-penale, iar criticele părții

acuzării sunt vădit nefondate și nu se confirmă din actele cauzei.

Mai mult ca atât, instanța de apel verificând, în subsidiar, conținutul mijloacelor de

probă și analiza asupra acestora realizată de instanța de fond, nu a constatat existența

unor contradicții sau discrepanțe de natură să constituie o eroare gravă de fapt ce ar

afecta în consecință soluția pronunțată. Or, instanța de apel a menționat, că eroarea gravă

de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit acesteia de legiuitor în art. 6 pct. 11) din Codul

de procedură penală și anume ca fiind stabilirea eronată a faptelor, în existența sau

inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin

denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu ține de aprecierea greșită a

probelor.

16

La caz, elementele constitutive (în special latura obiectivă a componenței de

infracțiune) ale infracțiunii de fals în acte în cazul inculpatului Moraru Teodor, nu au

fost demonstrate de acuzatorul de stat, prin neacumularea probelor concludente și

pertinente, de natură să fundamenteze concluzia despre vinovăția lui Slobodean Vitalie

în baza învinuirii aduse de comitere a infracțiunii prevăzute la art. art. 42,332 alin. (1)

Cod penal, și a lui Moraru Teodor în baza învinuirii aduse de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a menționat că pe parcursul examinării cauzei,

acuzatorul de stat nu a prezentat vreo probă care ar confirma vinovăția inculpaților,

limitându-se doar la enumerarea exhaustivă a normelor, abnegând impertinența acestora

în coraport cu situația faptică creată. Prin alte cuvinte, în fapt, sentința instanței în

această parte corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind corectă

și întemeiată.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, instanța de apel a reținut

că temeiurile și motivele invocate de procuror nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor, or, la judecarea apelului declarat, instanța de apel a constatat că, instanța

de fond a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă în partea achitării inculpaților.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond s-a expus asupra tuturor probelor,

elucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, iar în

conformitate cu prevederile art.394 alin.(3) Cod de procedură penală, a făcut o analiză

amplă a probelor acumulate, a argumentat detaliat, cu trimitere la legile respective, de

ce s-au respins probele ce au fost aduse în suportul învinuirii inculpaților și s-au apreciat

astfel. Prin urmare, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare,

iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în

cauză. Dezacordul autorului apelului cu modul de apreciere a probelor administrate în

dosar nu poate servi ca temei de casare a unei hotărâri judecătorești definitive, atât timp

cât alte circumstanțe nu sunt invocate.

Instanța de apel a menționat că potrivit art.389 alin.(1) Cod procedură penală,

sentința de condamnare poate fi adoptată numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar îndoielile care nu pot fi

înlăturate, trebuie să fie interpretate în favoarea inculpaților.

Prin urmare, temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției

instanței de fond privind achitarea inculpatului Slobodean Vitalie în baza învinuirii

aduse de comitere a infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 332 alin. (1) Cod penal, din

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, precum și achitării lui Moraru

Teodor în baza învinuirii aduse de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1)

Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, instanța de apel nu

a constatat, fiind solidară în acest sens cu concluzia instanței inferioare.

17

Sâli Radu, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la rejudecare

în instanța de apel.

În motivarea recursului procurorul a invocat următoarele :

- potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel si hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- în susținerea învinuirii, acuzarea a prezentat următoarele probe: declarațiile

martorul Chilimari Andrei, martorului Soltan Ana, Soltan Stepan, martorul Golban

Pavel, martorul Ursul Andrei, martorul Vatav Sergiu, martorul Aldea Silvia.

- procurorul a menționat că pe lângă declarațiile martorilor de către acuzare în

instanța de judecată, în demonstrarea vinovăției inculpaților, au mai fost prezentate:

procesul-verbal de examinare a obiectului din 20.11.2018, (f.d.59, Vol.I); procesul-

verbal de examinare a obiectului din 23.11.2018, (f.d.80, Vol.I); raportul de expertiză

judiciară nr. 1483-1485 din 24 septembrie 2018, (f.d.42-45, Vol. I); planșa fotografică

la Raportul de expertiză judiciară nr. 1483-1485 din 24 septembrie 2018 (f.d.46-48,

Vol.I); corpurile delicte;

- recurentul consideră aprecierea instanței ca fiind una eronată pe faptul calificării

acțiunilor lui Slobodean Vitalie din considerentul, că: El (Slobodean Vitalie), cunoștea

că prin acțiunile sale se va comite o infracțiune, inclusiv cu participarea sa prin darea de

sfaturi și anume prin aceea că 1-a telefonat pe colegul său Moraru Teodor și i-a

comunicat despre faptul că nu a înregistrat la timp plângerea lui Soltan Ștefan pe care a

luat-o pe 26.04.2018, din care considerent 1-a rugat să facă Moraru Teodor acest lucru.

Ultimul la rândul său cunoscând că colegul său se află în concediu din data de

02.05.2018 a acceptat propunerea colegului său a preluat acea plângere înregistrând-o

cu data de 08.05.2018, dată când colegul său Slobodean se afla în concediu și nu putea

semna actele înregistrate;

- această probă pe care instanțele au omis-o a fost demonstrată pe deplin în cadrul

urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești în timpul audierii inculpaților

Moraru Teodor și Slobodean Vitalie care au confirmat faptul că s-au sunat între ei și s-

au sfătuit cum să procedeze în continuare cu acel material, iar urmare convorbirii lor

telefonice a urmat modificarea ulterioară prin acoperire parțială cu corectorul și

ulterioara adăugire a noi elemente cu retușare a datei și lunii întocmirii Procesului verbal

de audiere a martorului Soltan Ana, a plângerii din numele Soltan Ștefan, adresată

șefului IP Dubăsari și a Procesului verbal de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan;

- anume acest fapt și demonstrează interesul personal al inculpaților de a modifica

data și luna din actele specificate mai sus, deoarece dacă nu erau efectuate acele

modificări plângerea lui Soltan Ștefan nu putea fi înregistrată cu 26.04.2018 cum era

18

corect, deoarece expirase cele 24 ore necesare pentru înregistrarea unei plângeri din

momentul luării ei de la petiționar, fapt confirmat pe deplin prin multitudinea de probe

acumulate în cadrul urmăririi penale (audierea martorilor Soltan Ana și Soltan Ștefan;

conținutul concluziilor expertizei judiciare din 24.09.2018), cât și în cadrul cercetării

judecătorești unde ultimii și-au menținut declarațiile de la urmărirea penală;

- totodată acest fapt a fost stabilit și de către instanța de judecată în sentința sa în

pct.21-22-23 unde instanța de fond a stabilit că ...„Slobodean Vitalie 1-a informat pe

Moraru Teodor despre existența plângerii lui Soltan Ștefan și despre faptul că acea

plângere nu a fost înregistrată în 24 ore…”; faptul că Slobodean Vitalie a dat dovadă de

neglijență și nu a înregistrat informația privind circumstanțele incidentului, însă până la

urmă eronat a interpretat acele probe;

- cu referire la faptele infracționale imputate lui Moraru Teodor, instanțele au

menționat că „în cazul învinuirii lui Moraru Teodor de către acuzarea de sat nu a fost

demonstrat interesul personal al său, iar în lipsa acestuia acțiunile persoanei nu pot fi

calificate în baza art.332 alin.(1) Cod penal. Potrivit rechizitoriului interesul personal al

lui Moraru Teodor consta în consolidarea imaginii sale de profesionist în raport cu

superiorii săi, care îndeplinește la timp și întocmai atribuțiile de serviciu ce îi revin

potrivit funcției deținute. Raportat la cazul nostru instanța a concluzionat că superiorii

săi cunoșteau despre acest incident încă de la început, de aceea lui Moraru Teodor nu-i

poate fi imputat interesul personal ce consta în consolidarea imaginii sale de profesionist

în raport cu superiorii săi... deși în rechizitoriu nu se arată deloc cum informația despre

faptul că plângerea lui Soltan Ștefan n-a fost înregistrată în modul cuvenit la IP Dubăsari,

a ieșit la iveală, este evident că toate acțiunile începând cu 08.05.20J8 au avut loc

datorită intervenției superiorilor săi de la IP Dubăsari”;

- analizând cele invocate de instanțele judecătorești inferioare în hotărârile de

achitare, privind expunerea probatoriului în privința lui Moraru Teodor acuzarea

consideră că argumentele expuse sunt unele nefondate care au dus la adoptarea unei

soluții ilegale din raționamentele, că: instanțele menționează că un semn obligatoriu al

componenței de infracțiune îl reprezintă interesul personal. În lipsa acestuia chiar dacă

și există fapta înscrierii într-un document oficial a unor date false, acțiunile persoanei

nu pot fi calificate în baza art.332 alin. (1) Cod penal;

- acuzarea de stat consideră că interesul personal al inculpatului Moraru Teodor

manifestat prin consolidarea imaginii sale de profesionist în raport cu superiorii săi, care

îndeplinește la timp și întocmai atribuțiile de serviciu ce îi revin potrivit funcției deținute

a fost demonstrat pe deplin deoarece intenția lui de a-și salva colegul de la neglijența

înregistrării plângerii lui Soltan Ștefan a și dus la modificarea ulterioară prin acoperire

parțială cu corectorul și ulterioara adăugire a noi elemente cu retușare a datei și lunii

întocmirii Procesului verbal de audiere a martorului Soltan Ana, a plângerii din numele

lui Soltan Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari și a Procesului verbal de audiere a părții

vătămate Soltan Ștefan;

19

- nemodificarea datei și lunii din actele specificate mai sus ar fi dus la imposibila

înregistrare a plângerii deoarece nu era respectat termenul de 24 ore, iar despre cazul dat

puteau afla superiorii și colegul său ar fi fost supus sancționării. Dacă nu exista frica ca

superiorii lor să afle Moraru Teodor și Slobodean Vitaie nu modificau data și luna din

actele specificate mai sus;

- în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că instanțele eronat au concluzionat că

înregistrarea plângerii lui Soltan Ștefan a avut loc datorită intervenției superiorilor din

cadrul IP Dubăsari, deoarece superiorii lor au aflat despre acest fapt o dată cu intervenția

procuraturii care a mai stabilit că încheierea emisă de către Moraru Teodor nici nu a fost

contrasemnată de către superiorii săi, fapt confirmat în cadrul cercetării judecătorești de

către șeful de post al SP Holercani P. Golban, ceea ce denotă faptul că ei au ascuns acest

fapt de la superiori;

- instanțele au făcut referire la faptul că în raportul de expertiză nu se indică cine

anume a efectuat modificările în Procesul verbal de audiere a martorului Soltan Ana, în

plângerea din numele Soltan Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari și în Procesul-verbal

de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan, însă în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești s-a stabilit cu certitudine faptul că acces la materialele date au avut numai

Moraru Teodor și Slobodean Vitalie, fapt confirmat pe deplin de către martorii Chilimari

Andrei, Vatav Sergiu și Aldea Silvia, iar data indicată în plângere și procesele verbale

era de 08.05.2018, dată la care Slobodeanu Vitalie se afla în concediu anual de odihnă;

- instanțele la pronunțarea hotărârilor au încălcat rigorile art. 24 alin.(3), 101, 314,

315, 384 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, fără cercetarea întemeiată și pe deplin a

circumstanțelor cauzei și dovezilor prezentate de către partea acuzării enumerate supra;

- indicarea în decizie, în mod generic, că sentința atacată este temeinică, fără referire

la criticile apelanților privitoare la vinovăția inculpaților, echivalează cu nepronunțarea

asupra tuturor motivelor invocate în apel - temei de casare prevăzut în art. 427 alin. (1)

pct.6) Cod de procedură penală.

inculpatului Slobodean Vitalie a depus referință prin care a solicitat respingerea acestuia,

cu menținerea în vigoare a sentinței primei instanțe.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

20

Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima

instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și

administrate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este

de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.417 Cod de

procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care

au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută

pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport

probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de

către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual

penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiul de casare prevăzut de art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

21

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că se contestă

decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra,

invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor

administrate la caz, instanța de apel nemotivat a dispus menținerea sentinței de achitare

a inculpatului Slobodean Vitalie de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 332

alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și a

inculpatului Moraru Teodor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod

penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel a menținut o sentință de achitare ce

conține constatări contradictorii, or, prima instanță a achitat inculpații, care se învinuiesc

de comiterea unei infracțiuni, prin complicitate, în baza unor temeiuri diferite, astfel

Slobodean Vitalie a fost achitat în baza învinuirii aduse de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. art.42, 332 alin.(1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii, iar Moraru Teodor a fost achitat în baza învinuirii aduse de comitere

a infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Totodată, se reține, că instanțele de fond nu au examinat principalele argumente ale

acuzării, invocate în rechizitoriu și apel, or, prima instanță, ajungând la concluzia

achitării inculpaților, divergent constată, de fapt comiterea de către inculpați a unor

acțiuni imputate, astfel, la pct. 21-24 din sentința menținută de instanța de apel, prima

instanță indică, că „Slobodean Vitalie l-a informat pe Moraru Teodor despre existența

plângerii lui Soltan Ștefan și despre faptul că acea plângere nu a fost înregistrată în 24

ore…”; Slobodean Vitalie a dat dovadă de neglijență și nu a înregistrat informația

privind circumstanțele incidentului, în același timp, știind că materialele se află la

dânsul, datorită faptului că Slobodean Vitalie se află în concediu și realizând că la

materialele cauzei lipsește informația despre circumstanțele incidentului înregistrată la

serviciul de gardă, tot el Moraru Teodor, în ziua de 08 mai 2018, a fost nevoit să

înregistreze informația la serviciul de gardă, ceea ce odată în plus atestă faptul că era

în cunoștință de cauză cu referire la material”, ca în final în urma interpretărilor

probelor existente la dosar să achite inculpații pe temeiuri deferite.

La caz se constată că, nu au fost înlăturate contradicțiile stabilite, fiind lăsate fără

răspuns și argumentele procurorului din apel în sensul că există sau nu interesul personal

al inculpaților Moraru Teodor și Slobodean Vitalie de a modifica data și luna din

procesul-verbal de audiere a martorului Soltan Ana, din plângerea din numele lui Soltan

Ștefan, adresată șefului IP Dubăsari și din procesul-verbal de audiere a părții vătămate

Soltan Ștefan.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat soluția

și nu a înlăturat contraindicațiile din sentință, decizia urmând a fi casată cu transmiterea

cauzei la rejudecare.

22

Astfel, ce ține de învinuirea adusă inculpatului Slobodean Vitalie în baza art. 42, 332

alin. (1) Cod penal, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel a lăsat fără

apreciere argumentele procurorului descrise în apel și anume dacă Slobodean Vitalie,

cunoștea că prin acțiunile sale se va comite o infracțiune, inclusiv cu participarea sa prin

darea de sfaturi și anume prin aceea că 1-a telefonat pe colegul său Moraru Teodor și i-

a comunicat despre faptul că nu a înregistrat la timp plângerea lui Soltan Ștefan pe care

a luat-o pe 26.04.2018, din care considerent 1-a rugat să facă Moraru Teodor acest lucru.

Totodată, ce ține de învinuirea adusă inculpatului Moraru Teodor în baza art.332

alin.(1) Cod penal, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel în decizie a

menționat că „un semn obligatoriu al componenței de infracțiune îl reprezintă interesul

personal. În lipsa acestuia chiar dacă și există fapta înscrierii într-un document oficial

a unor date false, acțiunile persoanei nu pot fi calificate în baza art.332 alin.(1) Cod

penal”, însă fără a se expune asupra argumentelor expuse de procuror în apel și anume

că:

„- în cazul de față acuzarea de stat consideră că interesul personal al inculpatului

Moraru Teodor manifestat prin consolidarea imaginii sale de profesionist în raport cu

superiorii săi, care îndeplinește la timp și întocmai atribuțiile de serviciu ce îi revin

potrivit funcției deținute a fost demonstrat pe deplin deoarece intenția lui de a-și salva

colegul de la neglijența înregistrării plângerii lui Soltan Ștefan a și dus la modificarea

ulterioară prin acoperire parțială cu corectorul și ulterioara adăugire a noi elemente

cu retușare a datei și lunii întocmirii Procesului verbal de audiere a martorului Soltan

Ana Andrei, a plângerii din numele Soltan Ștefan Nichifor, adresată șefului IP Dubăsari

și a Procesului verbal de audiere a părții vătămate Soltan Ștefan Nichifor;

- nemodificarea datei și lunii din actele specificate mai sus ar fi dus la imposibila

înregistrare a plângerii deoarece nu era respectat termenul de 24 ore iar despre cazul

dat puteau afla superiorii și colegul său ar fî fost supus sancționării. Dacă nu exista

frica ca superiorii lor să afle Moraru Teodor și Slobodean Vitaie nu modificau data și

luna din actele specificate mai sus”.

Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel eronat a menținut

sentința primei instanțe referitor la achitarea lui Slobodean Vitalie de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.42, 332 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii și referitor la achitarea lui Moraru Teodor de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii, fără a-și motiva soluția, prin ce a admis o eroare de fapt, care a

afectat soluția instanței și anume, discordanța între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, instanța de apel

urmând să aprecieze obiectiv toate probele și să se expună asupra tuturor argumentelor

invocate în apel.

23

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea

unei concluzii nemotivate.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel contrar prevederilor

art.414 alin.(2) Cod de procedură penală, potrivit căruia instanța de apel verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința

de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, nu a verificat probele materiale (f.d.

71-75, vol.II), examinate de prima instanță, făcând referire în decizia instanței de apel.

La caz se constată, că modalitatea de motivare a soluției dă dovadă că, instanța de apel

nu a acordat deplină eficientă prevederilor art.414 și 417 Cod de procedură penală,

instanța neexpunându-se asupra argumentelor părții acuzării, acceptate de prima

instanță, fiind lăsate fără apreciere.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma

să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor

art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea

altora (art.394 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi

legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să

le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității

lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată.

Instanța de recurs atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2), (5), (6) Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel

se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

care se aplică în mod corespunzător.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel

nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale, din ce reiese că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, prin ce a admis eroarea de

drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei

în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund

24

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să

le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date; să se expună asupra tuturor motivelor invocate în apel cît și cele din recurs,

să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei

concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție clară, ținând cont

de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de

practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Sâli Radu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 26 ianuarie 2021, în cauza penală privindu-i pe Moraru Teodor Xxxxx și

Slobodean Vitalie Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 19 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Cobzac Elena

Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Guzun Ion

25