1ra-30/2021 — art. 42 alin. 2, 3, 46, 217/1 alin. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 02 aprilie 2018, Lozovan Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept și de a exercita orice activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagele lor pe un termen de 5 ani, începând din 02 aprilie 2018, cu includerea în termenul de pedeapsă timpul aflării în arest preventiv de la 26 octombrie 2016 până la 26 octombrie 2017. Homutov Denis a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita orice activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagele lor pe un termen de 5 ani, începând din 02 aprilie 2018, cu includerea în termenul de pedeapsă timpul aflării în arest preventiv de la 27 octombrie 2016 până la 27 octombrie 2017. Malai Iulian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept și de a exercita orice activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagele lor pe un termen de 5 ani, începând din momentul reținerii, cu includerea în termenul de pedeapsă timpul aflării în arest preventiv de la 28 noiembrie 2016 până la 28 noiembrie 2017. De asemenea, prin sentință a fost soluționată și soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că Lozovan Vitalie, în perioada lunilor august-octombrie ale anului 2016, exercitând funcția de ofițer de investigații al Inspectoratului de Poliție Ciocana, al Direcției Poliție mun. Chișinău, urmărind premeditat scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționând împreună și de comun acord cu Bargan Valeriu, Edrașco Natalia, Boțoc Sergiu, Fedosov Serghei, Alexandrov Alexandr, Malai Iulian, Homutov Denis și alte persoane au creat în prealabil, pentru comiterea infracțiunii de circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, un grup criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia potrivit cărora, el primul în calitate de organizator și coautor, pentru transformare, procurare, păstrare, expediere, transportare, distribuire și înstrăinare a drogurilor în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, a obținut drogul heroina, pe 2 care în perioada lunilor august - octombrie ale anului 2016 până la 26 octombrie 2016, aflându-se în mun. Chișinău, în mai multe etape a transmis-o spre realizare lui Bargan Valeriu în cantitate totală de 390 gr., ultima partidă de heroină în cantitate totală de 19,788 gr. ambalată în două pachete din polietilenă de tip zip- lock fiind transmisă de către Lozovan Vitalie pentru realizare lui Bargan Valeriu la 26 octombrie 2016, orele 15.04, în timp ce se aflau în salonul automobilului de model „Hyundai Tucson” cu numărul de înmatriculare XXX XXX, parcat în preajma Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție mun. Chișinău, de pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. x/x, mun. Chișinău. Lozovan Vitalie păstrând, de asemenea, la el cu scopul transmiterii ulterioare pentru realizare, un pachet din polietilenă de tip zip-lock ce conținea heroină în cantitate de 9,869 gr. care a fost aruncat de el în timpul reținerii lui la 26 octombrie 2016, orele 17.05, în preajma Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție mun. Chișinău, de pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. x/x, mun. Chișinău. Bargan Valeriu, la rândul său, împreună cu Malai Iulian, cantitatea de heroină transmisă spre realizare de către Lozovan Vitalie, o reambalau în pachețele mai mici a câte 0,15 și 0,25 gr. pe care le transmiteau spre realizare Nataliei Edrașco, lui Boțoc Sergiu, lui Fedosov Serghei, lui Alexandrov Alexandr, Malai Iulian, lui Homutov Denis și altor persoane prin intermediul cărora heroina transmisă de către Lozovan Vitalie era distribuită consumatorilor finali. Totodată s-a stabilit, că Chiparcă Viorel, acționând intenționat, urmărind premeditat scopul păstrării ilegale a drogurilor pentru consum propriu, a procurat periodic de la Bargan Valeriu substanța stupefiantă heroina pe care a păstrat-o la el până la 27 octombrie 2016, când în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui din municipiul Xxxxxx, strada Xxxxxx Xxxxxx, nr. x, ap. xx, a fost depistat și ridicat un flacon din sticlă cu capac polimer de culoare neagră ce conținea depuneri, care potrivit raportului de expertiză numărul 34/12/1-R-6659 din 29 noiembrie 2016 reprezintă heroină, ce se atribuie la substanțele narcotice, în cantitate totală în stare uscată de 0,04 gr. ceea ce conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 octombrie 2006 „Privind aprobarea listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora” reprezintă cantități mari. În drept, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Lozovan Vitalie a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod Penal, ca „circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare, cu folosirea situației de serviciu, de către un grup criminal organizat, în calitate de organizator și coautor, în proporții deosebit de mari”. Totodată, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Homutov Denis a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 2171 3 alin. (4) lit. b), d) Cod Penal, ca „circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari'". La fel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Malai Iulian a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod Penal, ca „circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, după indicii calificativi: procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari”.

Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Balaban Sergiu în interesele inculpatului Lozovan Vitalie, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care procesul penal să fie încetat, pe motiv că hotărârea de condamnare nu se poate întemeia pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigație. În motivarea apelului, avocatul a indicat că: - Lozovan Vitalie urmează a fi achitat, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prin probele prezentate de partea acuzării, obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigație; - atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată, au pus la baza învinuirii și condamnării inculpatului Lozovan Vitalie, în exclusivitate probele acuzării indicate în rechizitoriu care au fost obținute în rezultatul efectuării activității speciale de investigații, și, eventual, chiar dacă careva probe indicate în rechizitoriu, cum ar fi rapoartele de expertiză, s-ar putea eventual, de înțeles că nu au fost obținute în urma activității speciale de investigații, atunci, acestea, la sigur, au fost obținute ca consecință doar a activității speciale de investigații; - organul de urmărire penală, parte în procesul penal și care reprezintă interesele statului și este abilitat cu funcții represive, a inițiat personal și a exercitat în mod unilateral urmărirea penală în privința inculpatului, lezându-i dreptul la apărare. Toate aceste acțiuni au fost întreprinse doar în timpul efectuării măsurilor speciale de investigații. Respectiv, este evidentă imixtiunea statului prin organele sale de forță și violarea dreptului la un proces echitabil, în cazul în care își întemeiază acuzarea și condamnarea doar pe probe obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații. Aceste probe nu numai că au fost obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, dar nici una nu confirmă în mod direct învinuirea și condamnarea și sunt reduse la informația de genul că inculpații s-au întâlnit, au discutat și atât; - nici procurorii ce au investigat cazul inculpatului Lozovan Vitalie, nici judecătorii de instrucție ce au dispus arestarea acestuia până în prezent, nici 4 inculpatul și apărătorul acestuia, nici instanța de judecată - nu l-au putut studia pe Bargan Valeriu în timpul audierii acestuia în mod suplimentar de către un alt procuror și pe o altă cauză penală, în vederea aprecierii credibilității lui. Mai mult, unicul martor, adică Bargan Valeriu, se afla în relații cu Lozovan Vitalie, fiind informatorul acestuia, ultimul fiind la acel moment polițist; - instanța de fond s-a axat pe procesul verbal de confruntare și declarațiile unui singur martor și anume a lui Bargan Valeriu, care indică direct la Lozovan Vitalie că i-a livrat substanțe narcotice. Astfel, în învinuire, cât și în sentința de condamnare, sunt indicate declarațiile doar a unui martor, adică a lui Bargan, care este unica probă directă din dosar, care ar confirma o învinuire, însă declarațiile acestuia nu au fost verificate în ședință și nu sunt confirmate prin alte probe și sunt combătute prin declarațiile inculpatului, și declarațiile celorlalți martori indicate în rechizitoriu, care nici unul nu au confirmat declarațiile lui Bargan, iar declarațiile celorlalți martori în sensul probării învinuirii aduse lui Lozovan Vitalie, nu comunică nici o informație în probarea învinuirii, fiind inutile; - nu este clar care probe anume, concret demonstrează învinuirea lui Lozovan Vitalie, or instanța a motivat pentru toți 3 inculpații odată, indicând probele la general și nu separat pentru fiecare inculpat, așa cum prevede art. 293- 394 Cod de procedură penală; - potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, s-au studiat materialele dosarului, s-au dat citire formal probelor invocate de acuzare în listă, dar fără să se indice ce probă, ce circumstanțe de fapt dovedesc și în privința cărui inculpat; - instanța de fond, la stabilirea pedepsei inculpatului Lozovan Vitalie nu a luat în considerație caracteristica inculpatului, precum și personalitatea acestuia și nu a motivat pedeapsa stabilită; - prin declarațiile inculpaților Homutov Denis și Malai Iulian, martorilor Viorel Chiparcă, Fedosov Serghei, Alexandrov Alexandr, cât și prin celelalte probe înaintate de acuzare, cu privire la descifrarea convorbirilor telefonice interceptate între Lozovan Vitalie și Bargan Valeriu, între Bargan Valeriu și Edrașco Natalia, Bargan Valeriu și Alexandrov Alexandr, Bargan Valeriu și Boțoc Sergiu, Bargan Valeriu și Chiparcă Viorel, prin procesele-verbale privind consemnarea măsurilor speciale de investigații și anume documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală ori prin alte metode tehnice în privința lui Bargan Valeriu, nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului Lozovan Vitalie, or, nici una din aceste probe nu indică direct la Lozovan Vitalie. - instanța de fond urma să rețină circumstanțele constatate prin declarațiile inculpatului Lozovan Vitalie; - la caz, lipsește semnul obligatoriu componenței de infracțiune și anume latura obiectivă. Or, pentru încadrarea faptei în baza alin. (2) a art. 2171 Cod penal, făptuitorul trebuie să săvârșească acțiunea de „păstrare a substanțelor narcotice, 5 psihotrope sau a analoagelor lor, săvârșită în scop de înstrăinare”. Însă, inculpatul Lozovan Vitalie nu a transmis spre realizare lui Bargan Valeriu substanțe narcotice în cantitate totală de 390 gr. și nu a deținut pachețelul de 9,869 gr. de heroină, or aceste fapte nu au fost demonstrate în judecată. Deci, nu poate fi vorba de latura obiectivă a infracțiunii date, deoarece inculpatul Lozovan Vitalie nu a „păstrat substanțele narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor în scop de înstrăinare”. Or, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, despre prezența scopului de „înstrăinare” pot mărturisi, în prezența unor temeiuri suficiente: cantitatea mare de substanțe sau narcotice sau psihotrope; existența unei neînțelegeri cu cei care urmează să procure astfel de substanțe, circumstanțe că făptuitorul nu suferă de narcomanie; - sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, pentru a califica fapta ca infracțiune, este necesar, ca făptuitorul, prin o acțiune, să înstrăineze substanțele narcotice sau psihotrope, iar prin sintagma „înstrăinare” se are în vedere „trecerea în stăpânirea altei persoane a substanțelor narcotice sau psihotrope, prin vânzare, schimb, donație, etc"; - pentru a califica acțiunea incriminată „de un grup criminal organizat sau de organizație criminală ori în favoarea acestora” ca o faptă penală, nu există obiectul material al infracțiunii, care nici nu a fost indicat în învinuire. Dar, eventual, chiar fiind indicat, lipsește un semn obligatoriu a acestei componențe de infracțiune și anume latura obiectivă; - sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, pentru a califica fapta ca infracțiune este necesar, ca făptuitorul, prin un șir de acțiuni, să organizeze grupul criminal, să organizeze, inclusiv să înstrăineze substanțele narcotice sau psihotrope, etc. Dar, în speță, toți așa numiții coautori a lui Lozovan Vitalie, sunt consumatori de droguri și procurau pentru ei. - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prin probele de bază prezentate de partea acuzării în lista de probe, care se exclud din dosar și nu pot fi puse la baza sentinței, conform art. 94 Cod de procedură penală. Or, încălcările admise de organul de urmărire penală în faza urmăririi penale cad și sub incidența art. 251 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, în coroborare cu art. 4 alin. (5) din Legea nr. 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații care prevede expres că, orice informație, probă care au fost acumulate cu încălcarea drepturilor și libertăților omului sunt nule și se consideră inexistente; - acuzarea își întemeiază învinuirea, pe procesul verbal din 31.10.2016 de consemnare a măsurilor speciale de investigații efectuate. Or, măsura specială de investigație-urmărirea vizuală în privința cet. Lozovan Vitalie a fost autorizată în baza unei Ordonanțe a procurorului, prin care a fost supus măsurii speciale Lozovan Vitalie. Deci, această acțiune procesuală este lovită de nulitate în temeiul art. 251 și urmează a fi exclusă ca probă din lista probelor, or, nu e indicat că s-a efectuat o măsură specială de investigație dispusă în baza unei ordonanțe motivate 6 a Procurorului și autorizată în baza unei încheieri concrete a judecătorului de instrucție; - este lovit de nulitate și procesul verbal din 31.10.2016 de consemnare a măsurilor speciale de investigații efectuate la 28 septembrie și raportul OUP Valeriu Drozdov din 31.10.2016 despre efectuarea măsurilor speciale de investigație, nefiind indicat că s-a efectuat o măsura specială de investigație dispusă în baza unei ordonanțe motivate a Procurorului și autorizată în baza unei încheieri concrete a judecătorului de instrucție. Aceleași omisiuni vădite sunt și în demersul din 31 octombrie 2016, privind solicitarea confirmării respectării cerințelor legale la efectuarea măsurilor speciale de investigație efectuate la 28 septembrie și încheierea judecătorului din 31 octombrie 2016, constatare a respectării cerințelor legale prevăzute de Codul de procedură penală. Nu este indicat că s-a efectuat măsura specială de investigație dispusă în baza unei ordonanțe motivate a Procurorului și autorizat în baza unei încheieri concrete a judecătorului de instrucție. Mai mult, judecătorul era obligat să examineze și respectarea Legii speciale cu privire la măsurile speciale de investigații; - celelalte probe urmează, fiind obținute în rezultatul măsurilor speciale de investigații, la fel urmează a fi declarate ca fiind inadmisibile. 3.2. Avocatul Marinescu Dumitru în interesele inculpatului Homutov Denis, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile lui Homutov Denis să fie reîncadrate în baza art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub forma de închisoare pe un termen de 1 an și a considera pedeapsa executată, dat fiind faptul că Homutov Denis s-a aflat în arest preventiv 1 an de zile, cu eliberarea lui din sala de judecată. În motivarea apelului, avocatul a indicat că; - potrivit materialelor dosarului penal, interceptările convorbirilor telefonice dintre inculpatul Homutov Denis și inculpatul Bargan Valeriu, demonstrează că, Homutov Denis procura substanțe narcotice de la Bargan Valeriu și de câteva ori de la Edrașco Natalia pentru consumul propriu, ceea ce a declarat și inculpatul Homutov Denis în ședința de judecată că a procurat substanțe narcotice de la Bargan Valeriu și Edrașco Natalia. Scopul procurării substanțelor narcotice era pentru consum propriu și nu de înstrăinare după cum afirmă organul de urmărire penală, și menținută această calificare de către instanța de judecată, consideră că aceasta este o calificare incorectă a acțiunilor lui Homutov Denis făcută de către organul de urmărire penală și menținută de către instanța de fond; - de către organul de urmărire penală nu a fost efectuată nici o achiziție de control, ce se referă la substanțe narcotice procurate de la Homutov Denis, nici o persoană nu a declarat că a procurat substanțe narcotice de la Homutov Denis; - este stabilit că Homutov Denis a procurat substanțe narcotice, așa cum el însuși declară, în acțiunile acestuia fiind prezente elementele infracțiunii prevăzute de către art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică păstrarea substanțelor narcotice în 7 proporții deosebit de mari. 3.3. Avocatul Nevreanschi Vladislav în interesele inculpatului Malai Iulian, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile lui Malai Iulian să fie reîncadrate în baza art. 217 alin. (4), lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub forma de închisoare pe un termen de 1 an și a considera pedeapsa executată așa cum Malai Iulian s-a aflat în arest preventiv 1 an de zile, cu eliberarea lui din sala de judecată. În motivarea apelului, avocatul a indicat că: - în învinuire, cât și în sentința de condamnare, sunt indicate declarațiile martorului Bargan, care este unica probă directă, care ar confirma eventual o învinuire, însă declarațiile acestuia sunt doar niște afirmații, care nu au fost verificate în ședință și nu sunt confirmate prin alte probe, fiind combătute prin declarațiile inculpatului, cât și declarațiile celorlalți martori indicate în rechizitoriu, dintre care nici unul nu a confirmat declarațiile lui Bargan, iar declarațiile celorlalți martori în sensul probării învinuirii aduse lui Lozovan Vitalie, nu comunică absolut nici o informație în probarea învinuirii; - Bargan Valeriu este coacuzat cu Malai Iulian, dosarul fiind disjungat, suferă de narcomanie, e fost informator a lui Lozovan Vitalie și a fost audiat în calitate de martor nu în prezenta cauză, ci pe un alt dosar disjungat; - în sentință nu au fost indicate care probe anume, concret demonstrează învinuirea lui Malai Iulian, or instanța a motivat pentru toți 3 inculpații odată, indicând probele la general și nu separat pentru fiecare inculpat, așa cum prevede art. 293-394 Cod de procedură penală; - potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, s-au studiat materialele dosarului, s-au dat citire formal probelor invocate de acuzare în listă, dar fără să se indice ce probă, ce anume circumstanțe de fapt dovedesc și în privința cărui inculpat. Malai Iulian a recunoscut în cadrul cercetării judecătorești ca de mulți ani este consumator de droguri, într-adevăr le procura ca consumator final, respectiv și le păstra pentru consum personal, astfel, urmând a fi pronunțată o decizie de achitare pe motiv că fapta incriminată nu conține elementele infracțiunii; - prin declarațiile inculpaților Homutov Denis și Malai Iulian, martorilor Viorel Chiparcă, Fedosov Serghei, Fedosov Serghei, Alexandrov Alexandr, cât și prin celelalte probe înaintate de acuzare, cu privire la descifrarea convorbirilor telefonice interceptate între Lozovan Vitalie și Bargan Valeriu, între Bargan Valeriu și Edrașco Natalia, Bargan Valeriu și Alexandrov Alexandr, Bargan Valeriu și Boțoc Sergiu, Bargan Valeriu și Chiparcă Viorel, prin procesele-verbale privind consemnarea măsurilor speciale de investigații și anume documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală ori prin alte metode tehnice în privința lui Bargan Valeriu, nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului Malai Iulian, or, nici una din aceste probe nu indică direct la Malai Iulian; 8 - toate probele care au stat la baza sentinței de condamnare nu au tangență cu Malai Iulian și nu demonstrează vinovăția acestuia, instanța de fond urma să recalifice acțiunile lui Malai Iulian în art. 217 alin. (4) Cod penal; - pentru a califica acțiunea ca o faptă penală, adică transmiterea spre realizare lui Bargan Valeriu a substanțelor narcotice în cantitate totală de 390 gr.; deținerea de către inculpat a unui pachet din polietilenă de tip zip-lock ce conținea heroină în cantitate de 9,869 gr., nu există obiectul material al infracțiunii. În acest sens, legislatorul a prevăzut că pentru încadrarea faptei în baza alin. (2) a art. 2171, făptuitorul trebuie să săvârșească acțiunea de „păstrare a substanțelor narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor, săvârșită în scop de înstrăinare”, însă, inculpatul Lozovan Vitalie nu a transmis spre realizare lui Bargan Valeriu substanțe narcotice în cantitate totală de 390 gr. și nu a deținut pachețelul de 9,869 gr. de heroină, or aceste fapte nu a fost demonstrate în judecată. Deci, nu poate fi vorba de latura obiectivă a infracțiunii date, deoarece inculpatul Lozovan Vitalie nu a „păstrat substanțelor narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor în scop de înstrăinare”; - sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, pentru a califica fapta ca infracțiune, este necesar, ca făptuitorul, prin o acțiune, să înstrăineze substanțele narcotice sau psihotrope, iar prin sintagma „înstrăinare” se are în vedere „trecerea în stăpânirea altei persoane a substanțelor narcotice sau psihotrope, prin vânzare, schimb, donație, etc”; - nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, sunt nule și se exclud din dosar și nu pot fi puse la baza sentinței probele prezentate de partea acuzării în lista de probe, obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații; - atât procurorii ce au investigat cazul în privința lui Malai Iulian, cât și judecătorii de instrucție ce au admis arestarea și prelungirea arestării, nici inculpatul și avocatul acestuia, nici instanța de judecată ce investighează cauza, nici nu au putut aprecia credibilitatea lui Bargan Valeriu în lumina altor probe disponibile. Mai mult, alte probe disponibile nici nu au fost invocate de acuzare în prezenta speță; 3.

Inculpatul Homutov Denis, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, pe motiv că învinuirea înaintată este neîntemeiată, iar în cadrul urmăririi penale nu i-a fost efectuată confruntare cu Bargan Valeriu, care este unicul care indica la el precum că a comis infracțiune. Consideră că acțiunile sale cad sub incidența infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2019, au fost admise apelurile declarate inclusiv din oficiu, în temeiul art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei inculpaților Lozovan Vitalie, Homutov Denis și Malai Iulian, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: 9 S-a aplicat lui Lozovan Vitalie în baza art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, pedeapsa de 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de a exercita activități legate de substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele lor pe un termen de 5 ani. În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, s-a redus pedeapsa principală stabilită inculpatului Lozovan Vitalie, de 8 ani închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv de la 26 octombrie 2016 până la 26 octombrie 2017 și de la 02 aprilie 2018 până la 10 iulie 2019, cu 4 ani, 5 luni și 5 zile, stabilindu-se pentru executare pedeapsa de 3 ani, 6 luni și 25 zile închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 10 iulie 2019. În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, s-a redus pedeapsa principală stabilită inculpatului Homutov Denis, de 10 ani închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv de la 27 octombrie 2016 până la 27 octombrie 2017 și de la 02 aprilie 2018 până la 10 iulie 2019, cu 4 ani, 5 luni și 5 zile, stabilindu-se pentru executare pedeapsa de 5 ani, 6 luni și 25 zile închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 10 iulie 2019. În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, s-a redus pedeapsa principală stabilită inculpatului Malai Iulian, de 9 ani închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv de la 28 noiembrie 2016 până la 28 noiembrie 2017 cu un an, stabilindu-se pentru executare pedeapsa de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din data reținerii. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. Instanța de apel, examinând probatorul administrat, a concluzionat ca fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpaților Lozovan Vitalie, Malai Iulian și Homutov Denis, și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume: - procesul-verbal din 17.10.2016, de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Bargan Valeriu, utilizator al cartelei SIM: 0xxxxxxxxx, în perioada de la 13.09.2016 până la 13.10.2016 a contactat cu: abonatul numărului 0xxxxxxxxx, utilizat de Edrașco Natalia, care deținea rol de microdealer de droguri, care transmitea spre realizare drogurile deja consumatorilor finali, din discuțiile purtate de ei rezultă faptul, că Bargan Valeriu îi indica Nataliei Edrașco locurile unde urma să se întâlnească cu consumatorii pentru a preda heroina și a încasa banii. În discuții aceștia nu foloseau cuvântul „droguri” dar „pachețel”; abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Fedosov Sergiu, care deținea rol de microdealer de droguri, care transmitea spre realizare drogurile deja consumatorilor finali, din discuțiile purtate de ei rezultă că, Bargan Valeriu i-a transmis mai multe pachețele de heroină pentru care nu a primit toți banii. În aceeași perioadă Bargan Valeriu, utilizator al cartelei SIM: xxxxxxxxx a contactat cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Alexandrov Alexandr care deținea rol de microdealer de droguri, care transmitea 10 spre realizare drogurile consumatorilor finali. Din discuțiile purtate de ei rezultă faptul, că Bargan Valeriu se întâlnea cu ultimul pentru a-i transmite droguri spre comercializare; abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Homutov Denis care deținea rol de microdealer de droguri, care transmitea spre realizare drogurile consumatorilor finali. Din discuțiile purtate de ei rezultă faptul, că Bargan Valeriu Vasile se întâlnea cu ultimul pentru a-i transmite droguri spre comercializare. Totodată, se constată faptul că ultimul primea droguri spre realizare prin faptul că la 10 octombrie 2016, acesta l-a telefonat pe Bargan Valeriu și i-a cerut permisiunea să consume un „cec” din cele 8 pe care le avea la realizare; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Malai Iulian care deținea rol de microdealer de droguri, care transmitea spre realizare drogurile consumatorilor finali. Din discuțiile purtate de ei rezultă faptul, că Bargan Valeriu Vasile îi indica ultimului cu cine trebuie să se întâlnească pentru a transmite droguri, precum și despre sume de bani pe care le-a primit sau mai trebuia să le primească de la consumatorii de droguri; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Boțoc Sergiu care deținea rol de microdealer de droguri, care transmitea spre realizare drogurile deja consumatorilor finali, din discuțiile purtate de ei rezultă faptul că Bargan Valeriu Vasile se întâlnea cu ultimul pentru a-i transmite droguri spre comercializare; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Lozovan Vitalie, care deținea rol de organizator și coautor, potrivit discuțiilor telefonice aceștia au stabilit o întâlnire fără a specifica scopul acesteia; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Chiparcă Viorel, care procura heroina pentru consum propriu, cu care Bargan Valeriu fixa întâlniri în vederea transmiterii heroinei; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Popa Eugen, potrivit discuțiilor telefonice rezultă că ultimii se întâlneau pentru a transmite droguri spre comercializare. - procesul-verbal din 01.11.2016 de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Bargan Valeriu, utilizator al cartelelor SIM: xxxxxxxxx și xxxxxxxxx, potrivit căruia s-a constatat că în perioada de la 10.10.2016 până la 24.10.2016, ultimul a purtat discuții telefonice cu persoanele care fac parte din grupul criminal organizat. În particular s-a stabilit, că Bargan Valeriu, utilizator al cartelelor SIM: xxxxxxxxx și xxxxxxxxx, în perioada de la 13.09.2016 până la 13.10.2016 a contactat cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Lozovan Vitalie, care deținea rol de organizator și coautor în cadrul grupului criminal organizat, cu care Bargan Valeriu fixa diferite întâlniri cu el deseori fiind la Inspectoratul de Poliție Ciocana, de la care obținea spre realizare drogurile sub formă de heroină în cantități deosebit de mari; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Boțoc Sergiu, care deținea rol de microdealer de droguri, care transmitea spre realizare drogurile consumatorilor finali. Din discuțiile purtate de ei rezultă faptul că Bargan Valeriu se întâlnea cu ultimul pentru a-i transmite droguri spre comercializare; cu 11 abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Homutov Denis care deținea rol de microdealer de droguri, care transmitea spre realizare drogurile consumatorilor finali, din discuțiile purtate de ei rezultă faptul că Bargan Valeriu se întâlnea cu ultimul pentru a-i transmite droguri spre comercializare; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Alexandrov Alexandru care deținea rol de microdealer de droguri, care transmitea spre realizare drogurile consumatorilor finali. Din discuțiile purtate de ei rezultă faptul că, Bargan Valeriu se întâlnea cu ultimul pentru a-i transmite droguri spre comercializare; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Malai Iulian care deținea rol de microdealer de droguri, care transmitea spre realizare drogurile consumatorilor finali. Din discuțiile purtate de ei rezultă că, Bargan Valeriu îi indica ultimului cu cine trebuie să se întâlnească pentru a transmite droguri, precum și despre sume de bani pe care le- a primit sau mai trebuia să primească de la consumatorii de droguri. - procesul-verbal din 17.10.2016 de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Fedosov Serghei, utilizator al cartelei SIM: xxxxxxxxx potrivit căruia s-a constatat, că în perioada de la 13.09.2016 până la 14.09.2016 ultimul a purtat discuții telefonice cu persoanele care fac parte din grupul criminal organizat în cauza respectivă precum și cu alte persoane neidentificate. În particular, s-a stabilit că Fedosov Serghei, utilizator al cartelei SIM: xxxxxxxxx, a contactat cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Popa Eugen, cu care Fedosov Serghei fixa întâlniri; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Edrașco Natalia, care deținea rol de microdealer în cadrul grupului criminal organizat, cu care Fedosov Serghei fixa întâlniri la indicațiile lui Bargan Valeriu; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Bargan Valeriu, care deținea rol de coautor în cadrul grupului criminal organizat, cu care Fedosov Serghei fixa întâlniri; - procesul-verbal din 17.10.2016 de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Fedosov Serghei, utilizator al telefonului mobil cu IMEI nr: xxxxxxxxxxxx și cartelele SIM: xxxxxxxxx și xxxxxxxxx potrivit căruia s-a constatat, că în perioada de la 15.09.2016 până la 29.09.2016 a purtat discuții telefonice cu persoanele care fac parte din grupul criminal organizat în cauza respectivă precum și cu alte persoane neidentificate. În particular s-a stabilit, că Fedosov Serghei, utilizator al telefonului mobil cu IMEI nr: xxxxxxxxxxxx, în perioada respectivă a contactat cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Bargan Valeriu, care deținea rol de coautor în cadrul grupului criminal organizat, cu care Fedosov Serghei fixa întâlniri; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Alexandrov Alexandru, care deținea rol de microdealer în cadrul grupului criminal organizat, cu care Fedosov Serghei fixa întâlniri; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de persoana nestabilită, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, iar Fedosov Serghei vindea acestuia heroină; 12 - procesul-verbal din 17.10.2016 de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale Nataliei Edrașco, utilizator a cartelelor SIM: xxxxxxxxx și xxxxxxxxx potrivit căruia s-a constatat că în perioada de la 16.09.2016 până la 22.09.2016 ultima a purtat discuții telefonice cu persoanele care fac parte din grupul criminal organizat în cauza respectivă precum și cu alte persoane neidentificate. În particular, s-a stabilit că Edrașco Natalia, a contactat cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Bargan Valeriu, care deținea rol de coautor în cadrul grupului criminal organizat, cu care Edrașco Natalia fixa întâlniri precum și primea indicații de la Bargan Valeriu; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de persoană neidentificată cu prenumele Olga, care potrivit comunicărilor interceptate este consumatoare de droguri cu care stabilea întâlniri; - procesul-verbal din 17.10.2016 de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Alexandrov Alexandr, utilizator a cartelei SIM: xxxxxxxxx, potrivit căruia s-a constatat că în perioada de la 15.09.2016 până la 06.10.2016 ultimul a purtat discuții telefonice cu persoanele care fac parte din grupul criminal organizat în cauza respectivă precum și cu alte persoane neidentificate. În particular, s-a stabilit că Alexandrov Alexandr, a contactat cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Edrașco Natalia, care deținea rol de microdealer în cadrul grupului criminal organizat, cu care Alexandrov Alexandr fixa întâlniri; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Bargan Valeriu, care deținea rol de coautor în cadrul grupului criminal organizat, cu care Alexandrov Alexandr fixa întâlniri; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de persoana cu prenumele Valeriu, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, iar Alexandrov Alexandr vindea acestuia heroină; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de persoana cu prenumele Victor, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, iar Alexandrov Alexandr vindea acestuia heroină. - procesul-verbal din 31.10.2016 de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Boțoc Sergiu, utilizator a cartelei SIM: xxxxxxxxx, potrivit căruia s-a constatat că în perioada de la 03.10.2016 până la 21.10.2016 ultimul a purtat discuții telefonice cu persoanele care fac parte din grupul criminal organizat în cauza respectivă precum și cu alte persoane neidentificate. În particular, s-a stabilit că Boțoc Sergiu Anatolie, a contactat cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Bargan Valeriu, care deține rol de coautor în cadrul grupului criminal organizat, cu care Boțoc Sergiu fixa întâlniri pentru transmiterea drogurilor spre realizare; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Homutov Denis, care deținea rol de microdealer în cadrul grupului criminal organizat, cu care Boțoc Sergiu fixa întâlniri; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Malai Iulian, care deținea rol de microdealer în cadrul grupului criminal organizat, cu care Boțoc Sergiu 13 fixa întâlniri în vederea transmiterii heroinei; cu abonatul nr. xxxxxxxxx, utilizat de Fedosov Serghei, care deținea rol de microdealer în cadrul grupului criminal organizat, cu care Boțoc Sergiu fixa întâlniri în vederea transmiterii heroinei; cu abonatul nr. xxxxxxxxx, utilizat de persoană neidentificată cu numele Vadim, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, căruia Sergiu Boțoc îi vindea heroină; cu abonatul nr. xxxxxxxxx, utilizat de persoană neidentificată cu numele Iura, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, căruia Sergiu Boțoc îi vindea heroină; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de persoană neidentificată cu numele „Gliucoza”, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, căruia Sergiu Boțoc îi vindea heroină; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de persoană neidentificată cu numele „Mațîc”, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, căruia Sergiu Boțoc îi vindea heroină; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de persoană neidentificată, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, căruia Sergiu Boțoc îi vindea heroină; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de persoană neidentificată, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, căruia Sergiu Boțoc îi vindea heroină; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de persoană neidentificată, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, căruia Sergiu Boțoc îi vindea heroină; cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de persoană neidentificată, care potrivit comunicărilor telefonice este consumator de droguri, căruia Sergiu Boțoc îi vindea heroină; - procesul-verbal din 31.10.2016, de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Lozovan Vitalie, utilizator a cartelei SIM: xxxxxxxxx, potrivit căruia s-a constatat că în perioada de la 28.09.2016 până la 26.10.2016, ultimul a purtat discuții telefonice cu persoanele care fac parte din grupul criminal organizat în cauza respectivă precum și cu alte persoane neidentificate. În particular, s-a stabilit că Lozovan Vitalie, utilizator al cartelei SIM: xxxxxxxxx, în perioada de la 28 septembrie 2016 până la 26 octombrie 2016 a contactat cu abonații numerelor xxxxxxxxx, xxxxxxxxx, xxxxxxxxx, xxxxxxxxx, xxxxxxxxx, xxxxxxxxx utilizate de Bargan Valeriu, care deținea rol de coautor în cadrul grupului criminal organizat, cu care Lozovan Vitalie fixa întâlniri pentru transmiterea drogurilor spre realizare; - procesul-verbal din 01.11.2016 de consemnare a măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Chiparcă Viorel, utilizator a cartelei SIM: xxxxxxxxx potrivit căruia s-a constatat că în perioada de la 01.10.2016 până la 26.10.2016 ultimul a purtat discuții telefonice cu persoanele care fac parte din grupul criminal organizat în cauza respectivă precum și cu alte persoane neidentificate. În particular, s-a sabilit că Chiparcă Viorel, a contactat cu abonatul numărului xxxxxxxxx, utilizat de Bargan Valeriu, care deținea rol de coautor în cadrul grupului criminal organizat, cu care Chiparcă 14 Viorel fixa întâlniri pentru a primi droguri pentru consum personal; -procesul-verbal din 23.10.2016 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații (Documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice) în privința lui Bargan Valeriu, potrivit căruia s-a constatat că la 22.10.2016, la ora 17:05, pe str. X. Xxxxxx nr. xx, mun. Xxxxxxx, unde își are domiciliul Lozovan Vitalie, a parcat un automobil de model Dacia cu numărul de înmatriculare Xxx xxx, ce presta servicii de taxi, din care a coborât Bargan Valeriu, care s-a întâlnit cu Lozovan Vitalie și au urcat împreună în automobilul acestuia de model Hyundai Tucson cu numărul de înmatriculare XXX XXX, unde au purtat careva discuții. După care Bargan Valeriu a coborât din automobil și a mers spre automobilul Dacia cu care venise la fața locului; - procesul-verbal din 27 octombrie 2016 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații (Documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice) în privința lui Bargan Valeriu potrivit căruia s-a constatat că la 26 octombrie 2016, la ora 14:55, Bargan Valeriu Vasile a fost observat în preajma Inspectoratului de Poliție Ciocana, municipiul Chișinău, de pe strada Xxxxxxxxxxx, numărul x/x, ulterior a urcat în automobilul de model Hyundai Tucson cu numărul de înmatriculare XXX XXX, în care se afla Lozovan Vitalie, după care a coborât din automobil și cu pas alergător s-a îndreptat către marketul Linella, de pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. 9, mun. Chișinău, unde era așteptat de un automobil de model Dacia Logan cu numărul de înmatriculare XXX xxx, deplasându-se cu acesta în grabă spre ieșirea din mun. Chișinău, la scurt timp fiind stopați și reținut Bargan Valeriu; - procesul-verbal de confruntare din 22.11.2016, între învinuiții Valeriu Bargan și Boțoc Sergiu, în cadrul căruia învinuitul Bargan Valeriu a declarat că Boțoc Sergiu de aproximativ două luni de zile a luat heroină de la el pe datorie, iar ulterior îi aducea banii pentru ea. Boțoc Sergiu a confirmat cele relatate de Bargan Valeriu cu excepția faptului că heroina o lua pentru consum propriu. De unde lua Bargan heroină, Boțoc nu cunoștea, fapt confirmat de Bargan; - procesul-verbal de confruntare din 22.11.2016, între învinuiții Bargan Valeriu și Lozovan Vitalie, în cadrul căruia Bargan Valeriu a declarat că îl cunoaște pe Vitalie Lozovan din anul 2011. La rândul său Lozovan a declarat că îl cunoaște pe Bargan deoarece era informatorul lui. Bargan a menționat că Lozovan i-a transmis heroină în ultimele două luni pentru a le vinde și a face bani, acesta îi transmitea câte 10-20 gr. de heroină care era împachetată în pachețele din care o parte le consuma personal, iar o parte le transmitea pentru realizare, Lozovan i-a transmis aproximativ 200 gr. de heroină din care a obținut aproximativ suma de 370 000 lei dintre care 50 000 lei iau revenit lui, iar 320 000 lei i-a transmis lui Lozovan. Lozovan Vitalie a negat cele relatate de Bargan Valeriu menționând că 15 nu i-a transmis lui Bargan droguri sau alte obiecte. Bargan Valeriu a menționat, că declarațiile făcute în cadrul confruntării sunt cu aproximație, datele sigure sunt notate și au fost expuse anterior, menționând că în total de la Lozovan a primit 390 gr. de heroină. Lozovan Vitalie a negat categoric cele relatate de Bargan Valeriu. La întrebarea adresată lui Bargan Valeriu dacă cineva poate să confirme faptul că Lozovan Vitalie i-a transmis droguri, acesta a menționat că nu, deoarece ei tot timpul se întâlneau în doi în automobilul lui Lozovan Vitalie de culoare albă de model cu litera „H" Honda sau Hyundai. Relațiile cu Lozovan Vitalie până la reținere erau foarte bune; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.10.2016, efectuat în mun. Chișinău, str. Colonița, nr. 4, unde a fost reținut Bargan Valeriu, potrivit căruia s-a stabilit că pe porțiunea de carosabil pe partea dreaptă de la linia continuă dublă, pe asfalt au fost observate două pachețele de tip zip-lock, transparente, la o distanță de 2 metri una de alta, în care se afla masă solidă de culoare cafenie, sub formă de praf, care au fost ridicate în prezența participanților și împachetate în plic de hârtie de culoare cafenie și sigilate. - raportul de expertiză numărul 34/12/1-R-6056 din 28.10.2016; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.10.2016, efectuat în mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxxxx, nr. x/x, vis-a-vis de clădirea situată pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. 8/4, porțiunea cercetată este situată la o distanță de aproximativ 3 m. de la parcarea din apropierea locului unde a fost reținut cet. Lozovan Vitalie, fiind depistat un pachet din polimer în care se află substanță solidă, de culoare cafenie sub formă de piatră, fiind ridicat și împachetat într-un plic de culoare albă; -raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-6055 din 28.10.2016, potrivit căruia substanța cu aspect de praf și bulgări de culoare sur-cafenie, prezentată la examinare într-un pachețel din polietilenă de tip zip-lock, ridicată la 26.10.2016 în cadrul cercetării la fața locului lângă sediul Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție mun. Chișinău, din str. Xxxxxxxxxxx, nr. x/x, reprezintă heroină, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice heroină, constituie 9,869 gr.; - procesul-verbal de percheziție corporală a lui Lozovan Vitalie din 26 octombrie 2016, în cadrul căreia au fost depistate și ridicate din buzunarul drept a hainei sportive 282 lei, un stick de memorie de model SP 16 Gb, care au fost împachetate și sigilate; - procesul-verbal de percheziție a automobilului de model Hyundai Tucson, cu numărul de înmatriculare XXX XXX, care aparține cet. Lozovan Vitalie din 26 octombrie 2016, a fost ridicat un pistol de model GLOKC cu numărul XXX XXX, cu încărcător cu 15 cartușe, o agendă cu copertă de culoare neagră și mijloace bănești în sumă de 110 850 lei, care au fost împachetate și sigilate; - procesul-verbal de percheziție corporală a lui Lozovan Vitalie din 26.10.2016, au fost depistate și ridicate un telefon mobil de model „Iphone 6” cu 16 numărul de IMEI xxxxxxxxxxxx, cu cartela SIM xxxxxxxxx; legitimația de serviciu pe numele cet. Lozovan Vitalie; permis de portarmă pe numele Lozovan Vitalie; telefon mobil de model „Samsung” cu numărul de IMEI xxxxxxxxxxxxxxx cu cartelă SIM; telefon mobil de model „Samsung Galaxy S6” cu numărul de IMEI xxxxxxxxx; 1 (una) bancnotă de 100 euro; 4 bancnote a câte 20 euro; 2 bancnote a câte 20 euro; 2 bancnote a câte 10 euro; 8 bancnote a câte 100 dolari SUA; 3 bancnote a câte 200 lei; 4 bancnote a câte 100 lei; 2 bancnote a câte 50 lei; permis de conducere pe numele Lozovan Felicia; permis de conducere pe numele Lozovan Vitalie; certificat de înmatriculare a automobilului de model „Hyundai Tucson” cu numărul de înmatriculare XXX XXX; supliment la buletinul de identitate pe numele Lozovan Vitalie; un stick de memorie de culoare negru de 8 Gb cu funcție de dictafon; o cheie; o pastilă cu inscripția „Sildenafil”, bunurile ridicate au fost împachetate și sigilate în patru plicuri; -procesul-verbal din 12.04.2017 de examinare a telefoanelor mobile ridicate în cadrul percheziției corporale efectuate lui Lozovan Vitalie, potrivit cărui s-a constatat că, în telefonul mobil de model „Samsung GT-E 1200” de culoare negru cu numărul de IMEI xxxxxxxxxxxxxxx este instalată cartela SIM cu numărul xxxxxxxxxx; - procesul-verbal de percheziție din 26.10.2016 efectuată la domiciliul lui Bargan Valeriu din municipiul Chișinău, com. Xxxxxx, str. Xxxxxxxxx, nr. x, ap. xx; -procesul-verbal de percheziție corporală a lui Bargan Valeriu din 26.10.2016; - procesul-verbal de examinare din 11.04.2017 a obiectelor ridicate în cadrul percheziției corporale și la domiciliul lui Bargan Valeriu; - procesul-verbal de percheziție corporală a lui Boțoc Sergiu din 26.10.2016, efectuată pe str. Xxxxx Xxxxx, nr. xx/x, ap. xx, mun. Xxxxxx; - procesul-verbal de percheziție din 26.11.2016, efectuată la domiciliul Boțoc Sergiu, din mun. Chișinău, str. Xxxxx Xxxxxx, numărul xx/x, ap. xx; - raportul de expertiză nr. 34/12/1-C-6385 din 15.10.2016; -procesul-verbal de percheziție din 27.10.2016, efectuat la domiciliul cet. Chiparcă Viorel, de pe str. Xxxxx Xxxxxxx, numărul x, apartamentul xx, municipiul Xxxxxxx; - procesul-verbal de percheziție corporală a lui Chiparcă Viorel, din 27.10.2016, efectuată pe str. Xxxxxxxxx, nr. xx x, mun. Xxxxxxx; -raportul de expertiză numărul 34/12/1-R-6659 din 29.11.2016; -procesul-verbal de ridicare din 20.03.2017 de la martorul Rodion Serebreanschi; -procesul-verbal de examinare din 11.04.2017 a telefonului mobil de model „Iphone” cu numărul de IME1 xxxxxxxxxxxxxxx ridicat de la Viorel Chiparcă; -procesul-verbal de percheziție din 26.10.2016, efectuat la domiciliul cet. 17 Edrașco Natalia, din mun. Xxxxxxx, or. Xxxxxx Xxxx Xxxxxx, str. Xxxxxxx Xxx Xxxxx, nr. xx, ap. x unde au fost depistate în dulapul din odaia mare trei telefoane mobile. -procesul-verbal de examinare din 06.04.2017 a telefoanelor mobile ridicate în cadrul percheziției efectuate la domiciliul Nataliei Edrașco; -procesul-verbal de percheziție din 26.10.2016 la domiciliul cet. Alexandrov Alexandr, din mun. Xxxxxxxx, str. Xxxxxxxxxx, nr. x/x, ap. xx; -raportul de expertiză numărul 34/12/1-R-6156 din 03.11.2016; -procesul-verbal de examinare din 18.11.2016 a unui pachet din polietilenă de culoare verde cu substanță albă pe care este inscripționat „Acid citric alimentar" 20 gr. și a cutiei de chibrituri cu semințe, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Alexandrov; -procesul-verbal de examinare din 11.04.2017 a telefonului mobil model „Nokia” cu numărul IMEI xxxxxxxxxxxxxxx și cartela SIM Moldcell ridicate în cadrul percheziției efectuate la domiciliul cet. Alexandrov Alexandr; -procesul-verbal de reținere a lui Serghei Fedosov din 27.10.2016; -procesul-verbal de reținere a lui Denis Homutov din 27.10.2016, potrivit căruia numitul fiind percheziționat de la acesta a fost ridicat telefon mobil de model „HTC” cu numărul de IMEI xxxxxxxxxxxxxxx cu cartela SIM 0xxxxxxxxx. -sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, numărul 1-193/2017, 12-1- 32350- 05052017 din 19.07.2018 din care se constată, că Bargan Valeriu, Boțoc Sergiu, Alexandrov Alexandr și Fedosov Serghei au acceptat examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor acumulate la urmărirea penală. - declarațiile inculpatului Bargan Valeriu că a făcut cunoștință cu inculpații cu vreo câteva luni înainte de a fi reținut, în legătură cu drogurile și în timpul când deținea drogurile. Drogurile i-au fost transmise, iar când a fost reținut de către colaboratorii de poliție se întâlnea cu Lozovan Vitalie. Pe ultimul îl cunoaște din anul 2011, fiind reținut de acesta. Atunci a vorbit cu Lozovan Vitalie și l-a rugat să-l ajute cu dosarul precedent. Lozovan Vitalie i-a spus că este posibil de rezolvat însă trebuie să-i dea bani, 400 - 500 euro, dar el i-a comunicat lui Lozovan Vitalie că nu are așa sumă de bani. El a spus că totul va fi bine și se vor contacta peste câteva zile. S-au întâlnit în centrul orașului, lângă dispensarul de Narcologie și i-a fost transmis heroină, 10 gr. și i-a spus sa se ducă să facă bani pentru ca ulterior să- i rezolve problemele cu judecata. Trebuia să o împacheteze în pachețele mai mici și să o vândă. De la început primea câte 10 gr., mai târziu mai mult, 1 600 lei gr. Atunci nu i-a transmis careva bani, urma să-i achite după înstrăinarea heroinei. Peste câteva zile i-a adus 16 000 lei, lângă sectorul de poliție Ciocana. A vândut heroina la mai multe persoane, primele dăți singur le-a reambalat. Câteodată îl ajuta Malai Iulian. Cu Lozovan Vitalie se întâlneau în locuri diferite. Întâlnirea o stabilea când avea banii din heroina înstrăinată. Cunoștea despre faptul că Lozovan 18 Vitalie lucra la IP Ciocana, însă de unde ultimul lua drogurile nu cunoaște. Lozovan avea de fiecare dată când Bargan Valeriu cerea spre realizare și în aceiași zi îi transmitea drogurile. Cu el se întâlneau în mai multe locuri, în sectorul Ciocana. În incinta inspectoratului nu a primit droguri, doar afară, lângă inspectoratul de poliție. A cumpărat de la Lozovan droguri de 23 ori câte 10 grame și de 8 ori 20 grame. Din motiv că trebuia să restituie banii pentru droguri își făcea notițe. La o tranșă îi dădea lui Lozovan 16 000 lei, iar când lua 20 grame - 32 000 lei. Drogurile le-a înstrăinat personal. A vândut lui Boțoc, Alexandrov, Homutov, Malai Iulian, Edrașco Natalia, Chiparcă Viorel. La 26.10.2016 i-a spus lui Lozovan că trebuie să se întâlnească să vorbească, iar ultimul i-a comunicat că este în birou și să vină la Chișinău. L-a sunat, când a ajuns lângă sectorul de poliție, s- au întâlnit și Bargan Valeriu i-a transmis 33 000 de lei, a luat heroina și s-a pornit înapoi spre casă. Spre casă s-a pornit cu taxiul cu care venise de la Xxxxxx Xxx Xxxxx. La ieșirea din Chișinău a fost reținut. Când a fost reținut drogurile erau în buzunar. Cu Alexandrov Alexandru, a făcut cunoștință prin Malai Iulian, ori el avea mașină și cu aceasta se deplasa pe adresa unde locuiește. Cu Alexandrov s- au întâlnit fugitiv, mai târziu aceștia s-au sunat și Malai i-a comunicat că Bargan Valeriu are droguri, ulterior acesta a luat numărul de telefon și îl suna direct pe Bargan Valeriu. Malai Iulian doar la rugămintea lui transmitea pachețelele cu droguri, uneori îl ajuta pe Bargan Valeriu să le pregătească. Pentru munca lui Malai Iulian la reambalare nu îi achita acestuia bani. Ca persoanele să nu vină până la Bargan Valeriu, se opreau la locul de trai a lui Malai Iulian, care avea mai mute pachețele, în jur de 5 la număr, iar banii pe care îi primea din înstrăinarea drogurilor îi aducea lui Bargan Valeriu. Cu Homutov s-au cunoscut în luna septembrie, acesta l-a întrebat dacă e posibil de cumpărat de undeva heroină și Bargan Valeriu i-a comunicat faptul că deține astfel de substanțe, apoi a venit acasă la Bargan Valeriu unde la fel primea pachețele cu scopul înstrăinării acestora. Bargan le dădea la realizare, le dădea câte 5-10 pachețele. Heroina pe care a primit-o de la Lozovan în ziua reținerii era în două pachețele de polietilenă. Lozovan avea automobil de marca Hyundai, în această mașină s-a urcat în ziua reținerii și de fiecare dată când primea, drogurile. Alexandrov Alexandr cunoștea de la cine el lua drogurile; - declarațiile inculpatului Boțoc Sergiu că în infracțiunea comisă a fost implicat din inițiativa lui Bargan Valeriu. Nu cunoaște de unde Bargan Valeriu lua droguri. Altă persoane ce luau droguri de la Bargan Valeriu în aceeași perioadă era Fedosov Serghei. Pe Edrașco Natalia a văzut-o doar în casă. Boțoc Sergiu nu și-a scris de câte ori a cumpărat heroină și în ce cantități - declarațiile inculpatului Alexandrov Alexandr că îl cunoaște pe Bargan Valeriu. A făcut cunoștință cu Valeriu prin intermediul lui Malai Iulian, în vara anului 2016. Împreună au consumat substanțe narcotice. După aceasta Alexandrov Alexandr a aflat că poate să procure substanțe narcotice de la Bargan Valeriu. 19 Prima perioadă cumpăra droguri pentru sine, dar mai târziu lua și pentru înstrăinare. A procurat droguri de la Bargan Valeriu, iar ultimele 2-3 ori de la Malai Iulian. Când procura drogurile de la Malai îl contacta direct pe acesta. Achita după realizarea drogurilor. Inițial când le procura pentru sine, le achita. De la Malai când le lua, banii îi achita după înstrăinare. Pe Homutov și pe Lozovan nu-i cunoaște. Cunoștea că Bargan Valeriu ia drogurile de la un polițist, dar nu i-a fost comunicat numele acestuia; - declarațiile inculpatului Fedosov Serghei că a fost sunat de Bargan Valeriu și acesta i-a propus să se întâlnească. Ulterior Fedosov Serghei a început a înstrăina heroină, a făcut acest lucru aproximativ de o lună de zile. Îl cunoaște pe Homutov, îi vindea heroină, dar nu știe cu ce scop acesta procura heroina. Pe Malai Iulian îl cunoaște, 1-a văzut în Vadul lui Vodă de câteva ori. În vara anului 2016 1-a văzut pe Malai Iulian, acasă la Bargan Valeriu împachetând droguri și Edrașco Natalia era acolo, heroina era într-o grămadă și ei împachetau. De Lozovan Vitalie nu a auzit niciodată. A auzit că heroina poliția o dă, dar cine nu știe, a auzit că cineva mai cumpăra de la Bargan Valeriu, dar nu știe cu certitudine. Nu cunoștea că și alte persoane iau droguri pentru înstrăinare; - sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, numărul 1-247/2017, 12- 142614- 20062017 din 11 iulie 2018 potrivit cărei, că Chiparcă Viorel Mihail a acceptat examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor acumulate la urmărirea penală; - declarațiile inculpatului Chiparcă Viorel că, prin intermediul unui cunoscut pe nume Alexandru a făcut cunoștință cu Valeriu Bargan, pe care i 1-a recomandat ca persoana care poate să-i vândă heroină și procura de la acesta heroină după necesitate, sau zilnic sau peste o zi, când își procura câte două doze, până când a fost reținut la 26.10.2016. Din figuranții cauzei penale, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, îl cunoaște pe Bargan Valeriu, de la care procura heroina, și pe Lozovan Vitalie, cu care comunica pe alte chestiuni de ordin juridic, dar nu pe cele de procurare a heroinei. Cunoaște că Lozovan Vitalie este colaborator al poliției, deoarece atât Lozovan Vitalie, cât și membrii familiei acestuia își comandau ochelari la magazinul „Xxxxx Xxxxx”, unde el activează, dar nu cunoștea că are careva legături cu drogurile sau careva legături cu Bargan Valeriu. Nu a văzut ca Bargan Valeriu și Lozovan Vitalie să aibă careva legături. Personal a discutat cu Lozovan Vitalie când acesta venea la magazinul unde lucrează, de regulă pe întrebări de legislație, dar nu pe alte întrebări. Bargan Valeriu vorbea că Lozovan Vitalie îl scapă de la multe ce face, și îl socotea ca tată; -sentința judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, numărul 1-308/2017,12-1- 4882014072017 din 09.08.2018 din care se constată, că Edrașco Natalia Mihail a acceptat examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor acumulate la urmărirea penală. Instanța de apel, examinând probatorul, a conchis ca fiind dovedită 20 indubitabil vina inculpatului Lozovan Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod Penal, ca circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare, cu folosirea situației de serviciu, de către un grup criminal organizat, în calitate de organizator și coautor, în proporții deosebit de mari și a inculpaților Homutov Denis și Malai Iulian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod Penal, ca circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, după indicii calificativi: procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari. Astfel, Colegiul penal, a constatat că, Lozovan Vitalie, în perioada lunilor august-octombrie ale anului 2016, exercitând funcția de ofițer de investigații al Inspectoratului de Poliție Ciocana, al Direcției Poliție mun. Chișinău, urmărind premeditat scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționând împreună și de comun acord cu Bargan Valeriu, Edrașco Natalia, Boțoc Sergiu, Fedosov Serghei, Alexandrov Alexandr, Malai Iulian, Homutov Denis și alte persoane au creat în prealabil, pentru comiterea infracțiunii de circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, un grup criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia potrivit cărora, el primul în calitate de organizator și coautor, pentru transformare, procurare, păstrare, expediere, transportare, distribuire și înstrăinare a drogurilor în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, a obținut drogul heroina, pe care în perioada lunilor august-octombrie ale anului 2016 până la 26 octombrie 2016, aflându-se în mun. Chișinău, în mai multe etape a transmis-o spre realizare lui Bargan Valeriu în cantitate totală de 390 gr., ultima partidă de heroină în cantitate totală de 19,788 gr. ambalată în două pachete din polietilenă de tip zip- lock fiind transmisă de către Lozovan Vitalie pentru realizare lui Bargan Valeriu la 26 octombrie 2016, orele 15.04 în timp ce se aflau în salonul automobilului de model „Hyundai Tucson” cu numărul de înmatriculare XXX XXX, parcat în preajma Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție mun. Chișinău, de pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. x/x, mun. Chișinău. Lozovan Vitalie păstrând, de asemenea, la el cu scopul transmiterii ulterioare pentru realizare, un pachet din polietilenă de tip zip-lock ce conținea heroină în cantitate de 9,869 gr. care a fost aruncat de el în timpul reținerii lui la 26.10.2016, orele 17:05, în preajma Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție mun. Chișinău, de pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. x/x, mun. Xxxxxxx. Bargan Valeriu, la rândul său, împreună cu Malai Iulian, cantitatea de heroină transmisă spre realizare de către Lozovan Vitalie, o reambalau în pachețele mai mici a câte 0,15 și 0,25 gr. pe care le transmiteau spre realizare 21 Edrașco Nataliei, lui Boțoc Sergiu, lui Fedosov Serghei, lui Alexandrov Alexandr, Malai Iulian, lui Homutov Denis și altor persoane prin intermediul cărora heroina transmisă de către Lozovan Vitalie era distribuită consumatorilor finali. Totodată s-a stabilit, că Chiparcă Viorel, acționând intenționat, urmărind premeditat scopul păstrării ilegale a drogurilor pentru consum propriu, a procurat periodic de la Bargan Valeriu substanță stupefiantă heroina pe care a păstrat-o la el până la 27 octombrie 2016, când în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui din mun. Xxxxxx, str. Xxxxx Xxxxxx, nr. x, ap. xx, a fost depistat și ridicat un flacon din sticlă cu capac polimer de culoare neagră ce conținea depuneri, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-6659 din 29.11.2016 reprezintă heroină, ce se atribuie la substanțele narcotice, în cantitate totală în stare uscată de 0,04 gr. ceea ce conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.10.2006 „Privind aprobarea listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora” reprezintă cantități mari. Colegiul Penal a atestat că declarațiile inculpaților privind nevinovăția lor în comiterea faptei penale incriminate se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO. Colegiul Penal a reținut că, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) Cod penal al RM, îl reprezintă, după caz: 1) plantele care conțin substanțe narcotice sau psihotrope, fiind caracterizate prin proporții deosebit de mari; 2) substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele lor, fiind caracterizate prin proporții deosebit de mari, care potrivit prevederilor art. 1341 alin. (4) și (5) Cod penal sunt determinate Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr.79 din 23.01.2006. Latura obiectivă a infracțiunii specificate la alin. (2) art. 2171 Cod penal RM constă în fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiune. Această acțiune cunoaște următoarele modalități normative cu caracter alternativ: producerea ilegală; prepararea ilegală; experimentarea ilegală; extragerea ilegală; prelucrarea ilegală; transformarea ilegală; procurarea ilegală; păstrarea ilegală; expedierea ilegală; transportarea ilegală; distribuirea ilegală; înstrăinarea ilegală; alte operațiuni ilegale. Colegiul Penal a constatat că la caz, în acțiunile inculpaților Lozovan Vitalie, 22 Homutov Denis și Malai Iulian, este prezentă latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin. (4) art. 2171 Cod penal în situația în care în speță s-a confirmat existența obiectului material care constă din heroină, fapt confirmat prin rapoartele de expertiză. Instanța de apel a reținut că, potrivit certificatului nr. 956 din 02.02.2016, eliberat de Inspectoratul General al Poliției, se atestă că Lozovan Vitalie activa în cadrul organelor de poliție, astfel încât, în perioada 08.06.2016 până la 28.10.2016, acesta exercita funcția de ofițer superior de investigații al biroului crime grave al serviciului poliției criminale al secției investigații infracțiuni al Inspectoratului de Poliție Ciocana, al Direcției Poliție mun. Chișinău. Declarațiile inculpatului Lozovan Vitali, care în cadrul urmăririi penale, a menționat că nu a comis infracțiunea incriminată, au fost apreciate critic de instanța de apel, or, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.10.2016, efectuat în mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxxxx, nr. x/x, vis-a-vis de clădirea situată pe str. Xxxxxxxxxxx, nr. x/x, fiind cercetată porțiunea, acesta este situată la o distanță de aproximativ 3 metri de la parcarea din apropierea locului unde a fost reținut cet. Lozovan Vitalie, fiind depistat un pachet din polimer în care se află substanță solidă, de culoare cafenie sub formă de piatră, fiind ridicat și împachetat într-un plic de culoare albă și care potrivit raportului de expertiză numărul 34/12/1-R-6055 din 28.10.2016, reprezintă heroină, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice heroină, constituie 9,869 gr. Colegiul penal a conchis că învinuirea înaintată lui Lozovan Vitalie este una întemeiată și acesta se face vinovat de fapta incriminată, în situația în care, potrivit procesului-verbal de confruntare din 22.11.2016, între învinuiții Bargan Valeriu și Lozovan Vitalie, în cadrul confruntării Bargan Valeriu a declarat că îl cunoaște pe Vitalie Lozovan din anul 2011, totodată descriind și modul de transmitere a heroinei de către Lozovan Vitalie, a cantității acesteia și a sumelor de bani în urma realizării heroinei. Fapta incriminată inculpatului Lozovan Vitalie, precum și cele invocate de Bargan Valeriu, se mai dovedesc și prin măsurile speciale de investigație. Referitor la inculpații Homutov Denis și Malai Iulian, Colegiul penal a conchis că vina acestora în comiterea infracțiunilor incriminate se dovedește pe deplin, în situația în care, deși aceștia pretind că au procurat substanțe narcotice de la Bargan Valeriu pentru consum propriu, instanța de apel a reținut ca fiind veridice anume declarațiilor inculpaților date în cadrul urmăririi penale, unde ambii au declarat că au procurat heroină de la Bargan Valeriu, atât pentru consum propriu, cât și pentru realizare, or, anume în urma realizării, inculpații aveau venit pentru procurarea substanțelor narcotice pentru consum propriu. În acest context, instanța de apel a reținut ca probe ce confirmă anume calificativul prevăzut la norma incriminată lui Malai Iulian și Homutov Denis, rezultatele măsurilor speciale de investigație, potrivit căror se conchide că, 23 Homutov Denis și Malai Iulian, dețineau rol de microdealer de droguri, aceștia se întâlneau cu Bargan Valeri, care transmitea spre realizare drogurile consumatorilor finali. Din discuțiile telefonice purtate de ei, rezultă că Bargan Valeriu se întâlnea cu Homutov Denis și Malai Iulian pentru a-i transmite droguri spre comercializare. Colegiul penal a concluzionat că, în aceste circumstanțe acțiunile inculpaților Malai Iulian și Homutov Denis nu pot fi calificate în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, așa cum au solicitat avocații, or, din declarațiile lui Bargan Valeriu rezultă că, s-a cunoscut cu Homutov Denis în luna septembrie, acesta l-a întrebat dacă e posibil de cumpărat de undeva heroină și Bargan Valeriu i-a comunicat faptul că deține astfel de substanțe, apoi a venit acasă la Bargan Valeriu unde la fel primea pachețele cu scopul înstrăinării acestora. La fel, și din declarațiile lui Alexandrov Alexandr, rezultă evident că acesta a procurat de 2-3 ori heroină anume de la Malai Iulian, ultimul primind spre comercializare drogul de la Bargan Valeriu. Subsidiar, Colegiul penal a reținut că, săvârșirea faptelor incriminate inculpaților au fost stabilite prin puterea lucrului judecat, adică prin sentința judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11.07.2018, sentința judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 19.07.2018 și sentința judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 09.08.2018. Instanța de apel a indicat că, inculpatul Lozovan Vitalie, a comis fapta incriminată anume din interes material, pentru a obține un venit din circulația ilegală a substanțelor narcotice. Referitor la inculpații Homutov Denis și Malai Iulian, instanța de apel a notat că aceștia, pe lângă faptul că întrebuințau substanțele narcotice, aflându-se ambii la evidența medicului narcolog ca consumatori de droguri, înstrăinau substanța narcotică - heroină, pe care o obțineau de la Bargan Valeriu, anume pentru un venit, pentru interes material. Cu referire la argumentul avocatului Balaban Sergiu precum că, sentința de condamnare nu se poate întemeia pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigație, instanța de apel a notat că, atâta timp, cât în cadrul urmăririi penale au fost respectate prevederile procesual-penale la efectuarea atât a măsurilor speciale de investigații, cât și a acțiunilor de urmărire penală, instanța de judecată este în drept să se axeze pe probele respective, de vreme ce aceste acțiuni au fost autorizate în baza încheierilor judecătorești. Referitor la faptul că în prezenta cauza penală de învinuire a lui Lozovan Vitalie, Homutov Denis și Malai Iulian, nu a fost audiat Bargan Valeriu, care indică direct la faptul că inculpații au comis infracțiunile imputate, nu poate constitui un temei de casare/achitare a persoanelor, în situația în care cauza penală de învinuire a lui Lozovan Vitalie, Homutov Denis și Malai Iulian a fost disjungată din cauza penală de învinuire a lui cauza penală de învinuire a lui Lozovan Vitalie, Bargan Valeriu, Boțoc Sergiu, Homutov Denis, Fedosov Serghei, 24 Edrașco Natalia, Malai Iulian, Alexandrov Alexandr și Chiparcă Viorel, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 15.06.2017 (Vol. IX, f.d. 218-220), prin încheierea judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06.07.2017 (Vol. X, f.d.20) și prin încheierea judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 25.07.2017 (Vol. X, f.d. 84). Astfel, Bargan Valeriu a fost audiat în cadrul aceleiași cauzei penale, dar care a fost disjungată din cauza penală de învinuire a lui Lozovan Vitalie, Bargan Valeriu, Boțoc Sergiu, Homutov Denis, Fedosov Serghei, Edrașco Natalia, Malai Iulian, Alexandrov Alexandr și Chiparcă Viorel, pentru examinarea cauzei penale în procedură simplificată în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. Totodată, la acest capitol, instanța de apel a reținut că în cadrul urmăririi penale, a fost efectuată confruntarea dintre Lozovan Vitalie și Bargan Valeriu, fapt confirmat prin procesul-verbal de confruntare din 22.11.2016 (Vol. VII, f.d. 195). Cu referire la argumentul apărării precum că vinovăția inculpaților nu a fost dovedită, aceasta este una declarativă, în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești, prin probe concludente și pertinente cercetate și în instanța de apel, se confirmă existența în acțiunile acestora a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate. Cu privire la stabilirea pedepsei penale inculpaților Homutov Denis și Malai Iulian, Colegiul Penal a considerat ca fiind necesar de a menține sentința în partea individualizării pedepsei inculpaților, iar în privința inculpatului Lozovan Vitalie, termenul pedepsei penale urmează a fi modificat. Astfel, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 61, 75-78, 83 Cod penal, că în privința inculpatului Lozovan Vitalie circumstanțe ce atenuează sau agravează răspunderea penală, nu au fost reținute, că infracțiunea săvârșită se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului, anterior nejudecat, are la întreținere un copil minor, nu se află la evidența medicul narcolog sau psihiatru, are studii superioare și a activat în organele de drept, a concluzionat că pedeapsa numită de instanța de fond de 13 ani închisoare, este una nejustificată, iar pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice și de a exercita activități legate de substanțele narcotice, psihotrope și analoagelor lor, pe un termen de 5 ani, ar constitui o pedeapsă echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Cu privire la inculpatul Homutov Denis, Colegiul penal a reținut că acesta, anterior a fost de mai multe ori condamnat, se află la evidența 25 medicului narcolog ca consumator de substanțe narcotice, nu se află la evidența medicului psihiatru, că nu s-au stabilit circumstanțe care atenuează răspunderea penală și că s-a reținut circumstanța agravantă săvârșirea infracțiunii de către persoana care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare. Astfel, pedeapsa aplicată acestuia de instanța de fond sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice și de a exercita activități legate de substanțele narcotice, psihotrope și analoagelor lor, pe un termen de 5 ani, este una corectă și echitabilă. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Malai Iulian, Colegiul penal de asemenea a reținut că acesta, anterior a fost de mai multe ori condamnat, se află la evidența medicului narcolog ca consumator de substanțe narcotice, nu se află la evidența medicului psihiatru, că s-a stabilit circumstanța atenuantă, potrivit art.76 Cod penal, prezența a trei copii minori, doi dintre aceștia fiind invalizi de gradul I și circumstanța agravantă, potrivit art. 77 Cod penal - săvârșirea infracțiunii de către persoana care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare. Astfel, pedeapsa aplicată acestuia de instanța de fond sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice și de a exercita activități legate de substanțele narcotice, psihotrope și analoagelor lor, pe un termen de 5 ani, este una corectă și echitabilă. Totodată, instanța de apel a constatat ca la caz, în privința inculpaților urmează a fi aplicate prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, având în vedere că la data de 27 octombrie 2016 inculpatul Homutov Denis a fost reținut și s-a aflat în arest preventiv până la data de 27 octombrie 2017, precum și din data pronunțării sentinței – 02 aprilie 2018 până la 10 iulie 2019, fiind deținut în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău. La data de 28 noiembrie 2016, Malai Iulian a fost reținut și s-a aflat în arest preventiv până la 28 noiembrie 2017, în penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău. Iar la data de 26 octombrie 2016, Lozovan Vitalie a fost reținut și s-a aflat în arest preventiv până la 21 octombrie 2017, precum și din data pronunțării sentinței – 02 aprilie 2018 până la 10 iulie 2019, fiind deținut în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău. Conform informației Penitenciarului nr. 13 Chișinău nr. 7/B-1389/19 din 25.06.2019, rezultă că, Lozovan Vitalie s-a deținut în penitenciarul nr. 13 Chișinău, în următoarele perioade și celule: 31 octombrie 2016 – 02 august 2017, în celula 129, 4 paturi, 9,3 m2; 18 octombrie 2017, în celula 142, 6 paturi, 18,9 m2; 18 octombrie 2017 – 26 octombrie 2017, în celula 144, 6 paturi, 17,5 m2; 30 octombrie 2017 – 08 ianuarie 2018, în celula 144, 6 paturi, 17,5 m2; 14 ianuarie 2018, în celula 123, 4 paturi, 13,1 m2; 26 14 ianuarie 2018 – 23 martie 2018, în celula 133, 4 paturi, 9,1 m2; 04 octombrie 2018 – 10 iulie 2019, în celula 144, 6 paturi, 17,5 m2. Iluminarea celulelor unde a fost deținut Lozovan Vitalie, este asigurată prin intermediul a două becuri a câte 100 - 7,5W, cât și cu iluminare artificială prin intermediul geamurilor cu dimensiunile de 1,1 x 1,2 m., totodată celulele sunt asigurate cu prize electrice. Aerisirea în toate celulele penitenciarului, este asigurată prin intermediul geamurilor din celulă, cât și prin intermediul ferestruicii amplasate deasupra ușii de la intrarea în celulă, prevăzute special pentru aerisire, însă datorită faptului că, deținuții fumează în celule, fac baia în celulă, spală lenjeria de pat, hainele personale, precum și uscarea acestora în celulă, ventilarea asigurată prin intermediul geamurilor din celulă, cât și prin intermediul ferestruicii amplasate deasupra ușii de la intrarea în celulă, prevăzute special pentru aerisire nu este suficientă. În sensul dat, Colegiul penal a notat că Lozovan Vitalie a fost deținut în condiții inumane și degradante, care i-au afectat grav drepturile și libertățile sale fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, că lui Lozovan Vitalie nu i-a fost asigurată norma spațiului locativ de minim 4 m2 în cadrul deținerii sale în celule menționate mai sus din Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, cu atât mai mult că mai multe persoane erau deținute în suprafața vizată, care include patru/ șase paturi, masa, lavoarul și veceul. Totodată, instanța de apel a ținut cont și de conținutul raportului privind vizita preventivă efectuată la Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, la data de 04 ianuarie 2018, întocmit de către Consiliul pentru Prevenirea Torturii (CPT), de faptul că la 07 iunie 2016, Amnesty International - Moldova a efectuat o vizită de monitorizare la Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău și a constatat existența unor celule suprapopulate, grupuri sanitare murdare și sistem de aerisire nefuncțional și, pe de altă parte, existența unor celule renovate recent din contul deținuților, dotate cu frigidere, televizoare, ferestre de termopan și cuptoare cu microunde. Amnesty International - Moldova a cerut Guvernului să închidă Penitenciarul nr. 13, deoarece condițiile de detenție a acestuia nu corespund standardelor internaționale și că Promo-LEX a atenționat asupra condițiilor de detenție proaste din Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, și alte penitenciare din Republica Moldova. La fel, Asociația a publicat date statistice care arată că în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău sunt deținute 1100 de persoane, deși capacitatea penitenciarului este de 500 de persoane. Colegiul penal a constatat deținerea lui Lozovan Vitalie, în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, urmând a fi redusă pedeapsa principală stabilită acestuia, în baza art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4), lit. b), d) Cod penal, sub formă de 8 ani închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest 27 preventiv de la 26 octombrie 2016 până la 26 octombrie 2017 și de pe data de 02 aprilie 2018 până la 10 iulie 2019, cu 4 ani, 5 luni și 5 zile, urmând a fi stabilită pentru executare pedeapsa de 3 ani, 6 luni și 25 zile închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. De asemenea, deși, la prezenta cauza penală, nu a fost prezentată careva informații cu privire la celule în care au fost deținuți Homutov Denis și Malai Iulian, Colegiul penal a reținut rapoartele naționale și internaționale menționate mai sus, în baza cărora din start, se menționează că prin deținerea persoanei în stare de arest în cadrul Penitenciarului nr. 13 Chișinău, condițiile de detenție sunt inumane și degradante, prin urmare, Colegiul penal a constatat deținerea lui Homutov Denis, în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, astfel că în acest sens, urmează a fi redusă pedeapsa principală stabilită inculpatului Homutov Denis, în baza art. 42 alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4), lit. b), d) Cod penal, sub formă de 10 ani închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv de pe 27 octombrie 2016 până la 27 octombrie 2017 și de pe data de 02 aprilie 2018 până la 10 iulie 2019, cu 4 ani, 5 luni și 5 zile, urmând a fi stabilită pentru executare pedeapsa de 5 ani, 6 luni și 25 zile închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar în privința lui Malai Iulian urmează a fi redusă pedeapsa principală stabilită inculpatului Malai Iulian, în baza art. 42 alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4), lit. b), d) Cod penal, sub formă de 9 ani închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv de pe 28 noiembrie 2016 până la 28 noiembrie 2017, cu 1 an, urmând a fi stabilită pentru executare pedeapsa de 8 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Temeinicia și legalitatea deciziei instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Chișinău, Oleg Popov, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, s-au aplicat pedepsei individualizate contrar prevederilor legale, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului depus, invocă următoarele argumente: - instanța de apel greșit a stabilit pedeapsa inculpatului Lozovan Vitalie, pe un termen de 8 ani închisoare, or, acesta a fost condamnat pentru organizarea/crearea și dirijarea activității unui grup criminal organizat instituit la inițiativa sa pentru comiterea infracțiunilor de circulație ilegală a drogurilor, iar pericolul social al faptei săvârșite de către organizatorul unui grup criminal organizat este în mod categoric mai mare decât pericolul social al faptelor săvârșite în mod particular de către un membru al grupului; 28 -pedeapsa numită inculpatului Lozovan Vitalie este una greșit individualizată și inechitabilă, deoarece membrii grupului criminal organizat care au realizat nemijlocit planurile prejudiciabile întocmite de către inculpatul Lozovan Vitalie în calitate de organizator al grupului criminal organizat au fost condamnați la pedepse de 10 și respectiv, 9 ani închisoare; - instanța de apel trebuia să țină cont de faptul că inculpatul Lozovan Vitalie a săvârșit infracțiunea incriminată în timp ce exercita o funcție publică, care prin definiția ei a fost instituită de legiuitor pentru a combate fenomenul prejudiciabil al traficului ilicit de droguri; - la stabilirea pedepsei în privința inculpatului Lozovan Vitalie, instanța de apel a motivat contradictoriu soluția de individualizare a acesteia, argumentând că instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunii deosebit de grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care este anterior nejudecat, are la întreținere un copil minor, nu a recunoscut vinovăția, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, are studii superioare și a activat în organele de drept, însă în dispozitiv a dat o nouă soluție privitor la individualizarea pedepsei penale a inculpatului Lozovan, numindu-i pedeapsa de 8 ani închisoare, considerabil mai mică decât pedeapsa numită de instanța de fond, despre care însăși instanța de apel a menționat că este corect aplicată; - instanța de apel eronat a aplicat mecanismul compensatoriu prevăzut la art. 385 alin. (5) Cod penal și a redus pedeapsa principală sub formă de închisoare numită inculpaților pentru pretinsele încălcări a drepturilor inculpaților privind condițiile de detenție; - la materialele cauzei penale, nu există nici o dovadă că inculpații Homutov Denis și Malai Iulian ar fi fost deținuți pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești în instanța de fond în Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău sau că ar fi fost deținuți în celule care nu asigurau fiecăruia dintre ei a câte cel puțin 4 m2 sau că condițiile de detenție în acele celule erau unele inumane sau degradante; - instanța de apel neîntemeiat a aplicat inculpaților mecanismul compensatoriu prevăzut la art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală pentru perioada de după pronunțarea sentinței de condamnare a acestora, în condițiile în care începând cu data de 2 aprilie 2019, inculpații nu se mai aflau în stare de arest preventiv, ei începând a executa plenar pedeapsa numită prin sentința de condamnare, astfel, aceste atribuții revenindu-i judecătorului de instrucție. 5.2. Avocatul Dumitru Marinescu în numele inculpatului Homutov Denis, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 29 În motivarea recursului depus, invocă următoarele argumente: - scopul procurării substanțelor narcotice de către inculpatul Homutov Denis era pentru consum propriu și nu de înstrăinare, astfel faptele acestuia au fost încadrate juridic greșit, urmând a fi încadrate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.; - organul de urmărire penală nu a efectuat nici o achiziție de control și nu este nici o persoană care să declare că a procurat substanțe narcotice de la inculpatul Homutov Denis; - Bargan Valeriu în ședința de judecată a declarat că, îi vindea substanțe narcotice lui Homutov Denis; Alexandrov Alexander și Chiparcă Viorel au declarat că pe Homutov Denis nu îl cunosc; Fedosov Serghei a declarat că pe Homutov Denis îl cunoaște, deoarece îi vindea heroină, dar nu știe cu ce scop; Edrașco Natalia a declarat că i-a vândut lui Homutov Denis substanțe narcotice, considerând că acesta le lua pentru a le înstrăina deoarece a venit la Bargan Valeriu cu mai multe persoane, însă această circumstanță nu este o probă directă care ar demonstra vinovăția inculpatului Homutov Denis în comiterea infracțiunii incriminate; 5.3. Avocatul Sergiu Balaban în numele inculpatului Lozovan Vitalie, prin care invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței instanței de fond și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încetat procesul penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sau după caz, faptele inculpatului Lozovan Vitalie să fie recalificate în baza art. 2171 alin. (3) lit. d) Cod penal, cu aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse cu închisoarea, redusă cu 2 ani, cu suspendarea executării pedepsei și a considera pedeapsa executată. A constata că deținerea excesivă în stare de arest continuu timp de 1 an 5 luni și 7 zile la general, cât și 12 luni, a afectat exercitarea dreptului la apărare a persoanei inculpate, fapt ce condiționează achitarea persoanei și încetarea imediată a cauzei penale. În motivarea recursului depus, invocă următoarele argumente: - instanța de apel s-a expus doar asupra argumentelor apărării în partea ce ține de stabilirea pedepsei, iar cele argumente invocate nu au primit un răspuns motivat; - instanța de apel a stabilit șablonat și la general, fără o argumentare concretă că sentința primei instanțe referitor la vinovăția inculpatului Lozovan Vitalie este absolut clară, motivată si în corespundere cu normele procesuale pertinente și a transcris probele invocate de acuzare, fără a explica prin ce anume acestea confirmă învinuirea și infirmă poziția apărării, indicând doar că vina a fost stabilită în urma examinării tuturor probelor; - instanța de apel nu a dat nici un răspuns referitor la motivele de fapt și de drept invocate de apărare referitor la soluția de încetare, cât și soluția de achitare, 30 pe motiv că nu există fapta infracțiunii, cât și că nu sunt întrunite elementele infracțiunii; - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prin probele de bază prezentate de partea acuzării în lista de probe, care se exclud din dosar și nu pot fi puse la sentinței, deoarece contravin prevederilor art. 94 Cod de procedură penală și încălcările admise de organul de urmărire penală în faza urmăririi penale cad și sub incidența art. 251 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, în coroborare cu art. 4 alin. (5) din Legea nr. 59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații; - acuzarea își întemeiază învinuirea, pe procesul verbal din 31.10.2016 de consemnare a măsurilor speciale de investigații efectuate de la 28 septembrie 2016 (pe un termen de 30 zile), fără a fi indicată în baza cărei Ordonanțe a Procurorului, s-a indicat doar încheierea judecătorului de Instrucție a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, fără a se indica nr. încheierii, data, în baza cărei Ordonanțe a procurorului, prin care organul specializat al IGP a MAI a efectuat de la 28 septembrie măsura specială de investigație – urmărirea vizuală în privința cet. Lozovan Vitalie. La fel, s-a indicat că a fost întocmit procesul verbal în temeiul cauzei penale nr. 2014928207, dar despre așa o cauză penală, apărarea nu cunoaște. Nu este indicat că măsura specială de investigație - urmărirea vizuală în privința cet. Lozovan Vitalie a fost autorizată în baza unei Ordonanțe a procurorului, prin care a fost supus măsurii speciale Lozovan Vitalie. Deci, această acțiune procesuală este lovită de nulitate în temeiul art. 251 și urmează a fi exclusă ca probă din lista probelor, or, nu e indicat că s-a efectuat o măsură specială de investigație dispusă în baza unei ordonanțe motivate a Procurorului, autorizată în baza unei încheieri concrete a Judecătorului de instrucție; -aceleași omisiuni conțin procesul verbal din 31 octombrie 2016 de consemnare a măsurilor speciale de investigații efectuate de la 28 septembrie 2016, Demersul din 31 octombrie 2016, privind solicitarea confirmării respectării cerințelor legale la efectuarea măsurilor speciale de investigații efectuate la 28 septembrie (pe un termen de 30 zile) și încheierea Judecătorului de instrucție de constatare a respectării cerințelor legale, fiind lovite de nulitate și necesar de a fi excluse ca probe; - actele procesuale menționate mai sus, nu au fost înregistrate nici într-un registru, neavând nici un număr de înregistrare, ieșire, etc, care ar face dovada autenticității și pertinenței acestor înscrisuri; - urmează a fi declarate nepertinente și inadmisibile și celelalte din dosar, obținute ca rezultat al măsurilor speciale de investigații; - condamnarea în baza declarațiilor unui coacuzat, fără posibilitatea interogării acestuia, încalcă art. 6 § 1 și 3 (d) din Convenție; - unicul martor pertinent, adică Bargan Valeriu, se afla în relații, inclusiv ostile cu Lozovan Vitalie, fiind informatorul acestuia, ultimul fiind la acel moment polițist; 31 - alte probe disponibile nici nu au fost invocate de acuzare în prezenta speță. Astfel, nimic din actele dosarului nu stabilește faptul că i-a fost acordată o importantă mai redusă declarațiilor Iui Bargan Valeriu, din cauza imposibilității desfășurării unui contra-interogatoriu, sau din cauza faptului că nu l-au văzut ori nu l-au audiat; - nu pot fi reținute celelalte declarații ale martorilor coacuzați Malai Iulian și Homutov Denis, date în cadrul ședinței de judecată, cât și ale lui Boțoc Sergiu, Alexandrov Alexandr, Fedosov Serghei, Chiparcă Viorel, Edrașco Natalia, care în genere au fost audiați în cadrul unul alt dosar penal. 5.4. Avocatul Coadă Tudor în numele inculpatului Malai Iulian în comun cu inculpatul Malai Iulian, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului se invocă următoarele argumente: - lui Malai Iulian îi este incriminat că „a procurat, păstrat, transportat, expediat și distribuit” fapte ce nu au suport probatoriu; - instanța de apel a notat că, instanța de fond corect a reținut că, existența „grupului criminal organizat” nu a fost probat pe deplin, deoarece nu s-a dovedit existența legăturii strânse între inculpați, precum și alte persoane nestabilite, care să ateste acțiunile în ansamblu ale inculpaților la comiterea infracțiunii în cadrul grupului criminal organizat, că ar reprezenta o reuniune stabilă de persoane care s- au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Astfel, trăsăturile cumulative, caracteristice grupului criminal organizat sunt: stabilitatea grupului, organizarea în prealabil a membrilor grupului; scopul - de a comite una sau mai multe infracțiuni; - în cererea de apel au fost invocate un șir de încălcări comise în cadrul urmăririi penale, argumente care au rămas fără soluționare, instanța de apel omițând să se expună asupra acestora și să ofere o motivare corespunzătoare, inclusiv asupra motivului că la materialele dosarului nu este nici o ordonanță de formare a grupului de urmărire penală, în care să fie indicați ofițerii de investigație care să efectueze măsurile speciale de investigații; - în cazul în care persoana invocă faptul că a fost victimă a unei provocări, mai ales dacă pretențiile acesteia nu sunt lipsite de verosimilitate, în lipsa unei probe contrare în acest sens, instanțele de judecată urmează să examineze circumstanțele cauzei și să ia măsurile necesare pentru descoperirea adevărului: a existat sau nu o provocare. Sarcina probării faptului că, la momentul efectuării actelor preliminare de către agentul infiltrat, autoritățile aveau motive temeinice de a suspecta 32 existența unei activități infracționale din partea persoanei vinovate se pune pe seama acuzării. Se consideră instigare la săvârșirea infracțiunii acțiunile respective ale organelor de poliție atunci când nu există nici o dovadă că, în absența intervenției acestora, infracțiunea ar fi fost comisă; - atât instanța de fond cât și cea de apel au dat o apreciere incorectă probelor prezentate de partea acuzării și nu au apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, contrar prevederilor art. 24 Cod de procedură penală, instanțele de judecată s-au manifestat în favoarea acuzării, totodată instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar hotărârile adoptate sunt expuse neclar, fără să cuprindă motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - pentru pronunțarea unei hotărârii legale și întemeiate era necesar de pus la baza emiterii sentinței și Deciziei Curții de Apel, declarațiile condamnatului Malai Iulian, care sunt consecvente, adevărate și corespund realității. 5.5. Pe marginea recursurilor declarate referință nu a fost depusă.

Judecând recursurile ordinare declarate și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acestea urmează a fi admise în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căror, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. În sensul art. 427 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a 33 fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, raportată la criticele recurenților, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs. Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia. CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale. Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării integrale a deciziei instanței de apel, Colegiul ține să evidențieze că, încadrarea juridică a faptei are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei presupune implicit stabilirea textului din legea penală, care prevede și sancționează fapta socialmente periculoasă ce face obiectul cauzei penale. 34 La caz, au fost declarate mai multe cereri de recurs, instanța fiind sesizată atât de procuror, care pledează pentru casarea integrală a deciziei Curții de Apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, cât și de apărătorii inculpaților Homutov Denis și Malai Iulian, care solicită dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, cât și de apărătorul inculpatului Lozovan Vitalie care solicită rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Lozovan Vitalie să fie achitat, sau faptele acestuia să fie recalificate conform art. 2171 alin. (3) lit. d) Cod penal. Având în vedere că printre cererile depuse se regăsește și cea a procurorului, Colegiul Penal lărgit se va expune prioritar asupra acesteia, conducându-se în acest sens de dispozițiile art. 433 alin. (3) din Codul de procedură penală. 6.1. Astfel, cu referire la recursul procurorului, se constată că acesta este de acord cu circumstanțele de fapt și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților însă, critică hotărârea recurată sub aspectul individualizării pedepsei penale stabilite inculpatului Lozovan Vitalie și a aplicării mecanismului compensatoriu prevăzut de art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în privința inculpaților Lozovan Vitalie, Malai Iulian și Homutov Denis, invocând erorile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit căror, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, s- au aplicat pedepsei individualizate contrar prevederilor legale. Ținând cont de motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate argumentele acuzatorului de stat cu privire la netemeinicia soluției instanței de apel în latura pedepsei, din următoarele considerente. a) Din conținutul deciziei recurate, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel a dispus condamnarea inculpatului Lozovan Vitalie pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2) și (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de a exercita activități legate de substanțele narcotice, psihotrope și analoagele lor pe un termen de 5 ani. Potrivit actelor cauzei penale, inculpatul Lozovan Vitalie a fost condamnat pentru faptul că, în calitatea sa de ofițer de investigații al Inspectoratului de poliție Ciocana a mun. Chișinău a organizat și dirijat activitatea unui grup criminal organizat instituit la inițiativa sa pentru comiterea infracțiunilor de circulație ilegală a drogurilor. În acest context, Colegiul notează că, la stabilirea pedepsei, instanța de judecată urma să țină cont în toate cazurile de prevederile art. 75 Cod penal, 35 care reiterează că, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, se va lua în considerare gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul acesteia, persoana celui vinovat, circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicare asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și condițiile de viață ale familiei. Este notabil faptul că, la stabilirea pedepsei pentru participație, instanța de judecată va ține cont de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, precum și de prevederile art. 75 Cod penal. O diferențiere a pedepselor, aplicate concret participanților în raport cu importanța reală a contribuțiilor acestora, apare ca o necesitate absolută așa cum este evident că între contribuțiile participanților există în mod obiectiv o deosebire cantitativă și calitativă. Potrivit prevederilor art. 83 Cod penal, organizatorul, instigatorul și complicele la o infracțiune, prevăzută de legea penală, săvârșită cu intenție se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ține cont de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, precum și de prevederile art.75. Astfel, deși legea prevede pentru toți participanții aceeași pedeapsă, egală cu pedeapsa prevăzută pentru autor, instanțele de judecată au atât posibilitatea cât și obligația pozitivă de a le diferenția, ținând cont de principiul individualizării pedepselor. La caz, instanța de apel a dispus condamnarea inculpatul Lozovan Vitalie pentru comiterea infracțiunii în calitate de organizator și autor la 8 ani închisoare, iar inculpații Malai Iulian și Homutov Denis au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii în calitate de autori la 9 și respectiv, 10 ani închisoare, fără a se ține cont de faptul că, pericolul social al faptei săvârșite de către organizatorul unui grup criminal organizat este în mod categoric mai mare decât pericolul social al faptelor săvârșite în mod particular de către un membru al grupului. Or, prin aplicarea unor pedepse mai aspre membrilor grupului criminal organizat care doar au realizat nemijlocit planurile prejudiciabile întocmite de către organizator, nu va putea fi asigurat un echilibru cert între scopul de reeducare al inculpatului recunoscut vinovat și așteptările societății față de actul de justiție realizat, sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate. Mai mult ca atât, instanța de apel dispunând casarea sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei în privința inculpatului Lozovan Vitalie prin care acestuia i-a fost stabilită pedeapsa de 13 ani închisoare și stabilindu-i acestuia o pedeapsă mai blândă – de 8 ani închisoare, a omis cu desăvârșire să motiveze corespunzător soluția respectivă, indicând vag doar că „instanța de fond […] nejustificat a numit o pedeapsă de tocmai 13 ani, de vreme ce în acest sens, în opinia instanței de apel, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani ar constitui o pedeapsă echitabilă la caz, care va atinge scopul 36 legii penale […].”. Mai mult ca atât, în partea descriptivă a deciziei recurate, instanța de apel constată că „la individualizarea și stabilirea categoriei pedepsei inculpatului Lozovan Vitalie, s-a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave […] de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului, anterior nejudecat, are la întreținere un copil minor, nu a recunoscut vinovăția incriminată, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, are studii superioare și a activat în organele de drept” însă, în dispozitivul deciziei, absolut divergent, casează sentința în latura stabilirii pedepsei inculpatului Lozovan Vitalie și stabilește acestuia o pedeapsă mai blândă, de 8 ani închisoare. b) Un alt aspect invocat în recursul acuzării ține de aplicarea mecanismului compensatoriu prevăzut la art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, față de inculpații Lozovan Vitalie, Homutov Denis și Malai Iulian. Potrivit prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Colegiul lărgit notează că, instanța de apel, deși deținea doar în privința inculpatului Lozovan Vitalie, informația privind condițiile de detenție (celulele în care s-a deținut) în Penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău și durata deținerii în celulele respective, a conchis asupra necesității aplicării mecanismul compensatoriu prevăzut de art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și în privința inculpaților Malai Iulian și Homutov Denis, constatând în privința tuturor inculpaților încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție. Or, doar raportul CPT, constatările Amnesty International – Moldova cât și rapoartele Promo – LEX, la care face trimitere instanța de apel, sunt insuficiente în lipsa raportului/informației din partea administrației penitenciarului privind condițiile de detenție a lui Malai Iulian și Homutov Denis (celulele în care s-au deținut și durata deținerii) pentru constatarea încălcării drepturilor privind condițiile de detenție și în privința lui Malai Iulian și Homutov Denis . 6.2. Cu referire la recursurile depuse de apărătorii inculpaților, Colegiul lărgit constată că aceștia nu sunt de acord cu circumstanțele de fapt și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților și critică hotărârea anume sub acest aspect, invocând temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căror, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de 37 drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invoca în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Ținând cont de motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate argumentele apărătorilor inculpaților cu privire la netemeinicia soluției instanței de apel, din considerentele ce urmează a fi desfășurate în continuare. Prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, statuează că sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) - 3) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii. Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. a) În speță, din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond la examinarea cauzei, cu încălcarea prevederilor sus-menționate a dispus condamnarea inculpatului Lozovan Vitalie în baza art. 42 alin. (2) și (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și a lui Malai Iulian și Homutov Denis în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, descriind fapta criminală, considerată ca fiind dovedită doar în privința inculpatului Lozovan Vitalie, iar în privința inculpaților Malai Iulian și Homutov Denis, instanța de fond s-a limit doar la concluzia că prin acțiunile lor intenționate Homutov Denis și Malai Iulian au comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, fără a constata fapta comisă de aceștia. Or, reținând în sarcina fiecăruia aceeași faptă, fără a fi descrise acțiunile săvârșite de fiecare inculpat în parte, în special, în cazul dat acestora fiindu-le imputată săvârșirea infracțiunii de către un grup criminal organizat, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că dacă infracțiunea a fost săvîrșită de două sau mai multe persoane prin înțelegere prealabilă sau de un grup organizat, e necesar să fie expuse acțiunile concrete săvârșite de către fiecare inculpat (pct. 19 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 5 din 19.06.2006). În această ordine de idei, Colegiul lărgit notează că sentința judecătorească de condamnare trebuie să fie clară și accesibilă în primul rând pentru persoana inculpată, deoarece prin condamnare anume inculpatul este acela, drepturile și interesele căruia sunt limitate prin sentința de condamnare. Respectiv, inculpatul 38 are dreptul de a cunoaște exact încadrarea juridică a faptelor sale, pentru săvârșirea cărora a fost condamnat. La caz, condamnarea inculpaților Homutov Denis și Malai Iulian pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, fără constatarea faptelor comise de aceștia, reprezintă o situație incompatibilă cu prevederile art. 6 § 3 lit. a) din Convenția europenă a drepturilor omului și a libertăților fundamentale care statuează că orice acuzat, are în special, dreptul să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa, cât și jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin informarea acuzatului în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa, se înțelege aducerea la cunoștința acestuia a faptelor materiale ce i se reproșează și a calificării juridice ce li se dau (hotărârea Bricmont v. Belgia nr. 10959/1989 din 16.03.1989). În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidențiat că, dispozițiile textului redat de art. 6 § 3 lit. a) din Convenție, stipulează cert că, autoritățile naționale urmează să depună o maximă diligență cu privire la modul în care se face notificarea acuzației către cel interesat, deoarece actul de acuzare are un rol determinant în procesul penal. Totodată, art. 6 § 3 lit. a) din Convenție, garantează acuzatului dreptul la informare detalită asupra acuzației aduse (hotărârea Husain v. Italia din 26.09.2006). b) Prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, statuează că, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Astfel, instanța de fond, pronunțând o sentință de condamnare în privința lui Lozovan Vitalie, Malai Iulian și Homutov Denis, constatând fapta comisă de inculpatul Lozovan Vitalie, a admis încălcarea prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, menționând că „…acționând împreună și de comun acord cu Bargan Valeriu, Edrașco Natalia, Boțoc Sergiu, Fedosov Serghei, Alexandrov Alexandr…”, „…în perioada lunilor august – octombrie a anului 2016 până la 26.10.2016, aflându-se în mun. Chișinău, în mai multe etape a transmis-o spre realizare lui Bargan Valeriu în cantitate de 390 gr., ultima partidă […] fiind transmisă pentru realizare lui Bargan Valeriu la 26.10.2006 … ”, „ Bargan Valeriu la rândul său […] cantitatea de heroină transmisă spre realizare de către Lozovan Valeriu o reambalau în pachețele mai mici care, le transmitea spre realizare lui Edrașco Natalia, Boțoc Sergiu, Fedosov Serghei, Alexandrov Alexandr…”, „… Chiparcă Viorel, acționând intenționat […] a procurat periodic de la Bargan Valeriu substanță stupefiantă… ” astfel a reținut și faptele săvârșite de persoanele în privința căror cauza a fost disjunsă într-o procedură separată. În cazul dat, având în vedere că în privința lui Bargan Valeriu, Edrașco Natalia, Boțoc Sergiu, Fedosov Serghei, Alexandrov Alexandr, Chiparcă Viorel 39 cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, aceștia solicitând examinarea cauzei în procedura simplificată, conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, la constatarea faptei ca fiind comisă de inculpatul în privința cărui examinează cauza, instanța de judecată era obligată să indice în sentință despre săvârșirea infracțiunii de către inculpat împreună cu alte persoane, fără precizarea numelui și prenumelui lor (pct. 5. din Hotărârea Plenului CSJ nr. 5 din 19.06.2006, privind sentința judecătorească). c) Conform prevederilor art. 366 alin. (1), (3), (4) Cod de procedură penală, președintele ședinței de judecată anunță începerea cercetării judecătorești. Cercetarea judecătorească începe cu expunerea de către procuror a învinuirii formulate. […] Președintele ședinței de judecată întreabă inculpatul dacă îi este clară învinuirea adusă, dacă acceptă să facă declarații și să răspundă la întrebări. În cazul în care inculpatului nu-i este clară învinuirea formulată, procurorul îi face explicațiile respective. După executarea acțiunilor menționate în alin. (1)-(3), procurorul prezintă spre examinare probele acuzării. Însă, potrivit materialelor dosarului penal, inclusiv procesului verbal al ședinței de judecată al instanței de fond, Colegiul constată că instanța de fond, la examinarea cauzei a admis încălcarea prevederilor legale sus-menționate, or, dispunând începerea cercetării judecătorești la data de 15 octombrie 2017, în lipsa inculpatului Malai Iulian și cercetând probele prezentate de acuzare în lipsa acestuia, în ședințele ulterioare când inculpatul Malai Iulian deja s-a prezentat la ședință, a trecut direct la audierea acestuia, omițând etapa de expunere de către procuror a învinuirii formulate în privința lui, de cercetare a probelor în prezența acestuia cât și obligația instanței de a-l întreba pe inculpat dacă îi este clară învinuirea adusă, dacă acceptă să facă declarații și să răspundă la întrebări. d) Subsidiar, Colegiul lărgit constată că în partea descriptivă a sentinței de condamnare, instanța de fond reflectând poziția inculpaților privitor la învinuirea înaintată a omis să dea apreciere argumentelor înaintate de aceștia în apărarea lor, cât și argumentelor apărătorilor inculpaților. Potrivit prevederilor art. 101 alin. (1) – (3) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată. Astfel, Colegiul reține că sentința de condamnare trebuie să conțină probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată, argumentându-se motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire, cât și de apărare. În orice caz, se supun analizei toate probele examinate în ședință, indiferent de faptul că sunt 40 cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părți direct în ședință. La examinarea cauzei în privința mai multor inculpați, sentința trebuie să conțină analiza probelor în privința fiecărui condamnat. La caz, instanța de fond, pronunțând o sentință de condamnare, a indicat doar probele care confirmă vinovăția inculpatului Lozovan Vitalie fără a le analiza, omițând să indice și să analizeze separat și probele care confirmă vinovăția inculpaților Homutov Denis și Malai Iulian. e) Prevederile art. 101 alin. (4), 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, statuează că, instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Citirea în ședința de judecată a declarațiilor martorului depuse în cursul urmăririi penale, precum și reproducerea înregistrărilor audio și video ale acestora, pot avea loc, la cererea părților, în cazurile, când martorul lipsește în ședință și absența lui este justificată fie prin imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanță, fie prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui, cu condiția că audierea martorului a fost efectuată cu confruntarea dintre acest martor și bănuit, învinuit sau martorul a fost audiat în conformitate cu art. 109 și 110. Inculpații judecați în procedura simplificată pot fi audiați ca martori în cauza disjunsă cu privire la ceilalți inculpați (pct. 29. din Hotărârea Plenului CSJ, cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele judecătorești nr. 13 din 16.12.2013). În speță, instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile lui Bargan V., Boțoc S., Alexandrov A., Edrașco N., Fedosov S., Chiparcă V., care de altfel, au jucat un rol determinant pentru condamnarea lui Lozovan Vitalie, Malai Iulian și Homutov Denis, date în cadrul examinării cauzelor penale disjunse de la prezenta cauză penală în calitate de inculpați, fără a dispune audierea acestora în calitate de martori în cadrul ședinței de judecată și fără a oferi inculpaților posibilitatea de a fi prezenți la audierea lor și de a le adresa întrebări în vederea unei dezbateri contradictorii. Or, potrivit materialelor cauzei, aceștia au fost audiați în cadrul urmăririi penale în calitate de bănuiți, învinuiți, iar confruntare a fost efectuată în exclusivitate doar între Lozovan Vitalie și Bargan Valeriu. Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată avocatul inculpatului Homutov Denis – Marinescu Dumitru a înaintat cerere prin care a solicitat audierea lui Bargan V., Boțoc S., Alexandrov A., Edrașco N., Fedosov S., Chiparcă V., în calitate de martori, însă această cerere a fost respinsă, pe motiv că ar fi o tactică de amânare a ședințelor de judecată și încălcarea termenelor de examinare a cauzei în termen rezonabil (f.d. 95-96, vol. XV), situație care este incompatibilă cu prevederile art. 6 din CEDO, în sensul respectării dreptului la un proces echitabil. De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție, 41 înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva Franței [MC] nr. 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie 1994), ceea ce la caz nu s-a realizat. 6.3. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Însă, instanța de apel, examinând apelurile declarate împotriva sentinței, nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat total sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând parțial o sentință nemotivată și neîntemeiată legal, astfel încât a comis la rândul său un șir de erori de drept. a) Potrivit procesului verbal al ședinței de judecată, instanța de apel, audiindu-i formal pe inculpații Lozovan Vitalie și Homutov Denis care și-au exprimat doar poziția vis-à-vis de apelurile declarate de avocați, menționând că „…susțin declarațiile date la faza de UP și în instanța de fond, susțin apelul declarat, solicităm admiterea acestuia”, nu a ținut cont de faptul că în ședința instanței de fond, inculpatul Lozovan Vitalie nu a fost audiat, și nu a dat declarații, instanța de fond examinând cauza în lipsa acestuia, în legătură cu refuzul lui de a fi escortat din penitenciar la ședințele de judecată (f.d. 39-40, vol. XVII). În acest mod, fără a face o verificare a declarațiilor date în instanța de fond de către inculpați în partea descriptivă a deciziei a indicat că „…inculpatul Lozovan Vitalie, a declarat că susține declarațiile date în cadrul urmăririi penale și în instanța de fond… ” . În continuare, Colegiul lărgit reține că instanța de apel, fără a ține cont de eroarea admisă de instanța de fond prin refuzul de a-i audia pe Bargan V., Boțoc S., Alexandrov A., Edrașco N., Fedosov S., Chiparcă V., în calitate de martori, punând declarațiile acestora la baza sentinței de condamnare, a respins la rândul ei solicitarea apărării privind audierea în calitate de martor a lui Bargan Valeriu, prin 42 încheierea protocolară indicând doar „a respinge prezenta cerere” ceea ce în accepțiunea instanței de recurs nu corespunde unei motivări suficiente pentru a asigura inculpatului dreptul la un proces echitabil și principiul contradictorialității în procesul penal. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil în cazul în care instanțele au respins cererile părții apărării cu privire la audierea unor martori fără a motiva soluția adoptată (a se vedea cauzele Popov v. Rusia, 13 iulie 2006, §§ 35 și 187-188; Vidal v. Belgia, 22 aprilie 1992, § 34; Polyakov v. Rusia, 29 ianuarie 2009, § 36), cu o motivare insuficientă a soluției (a se vedea Topić v. Croația, 10 octombrie 2013, § 47, în care tribunalul a respins cererea pentru că toate faptele relevante au fost stabilite în mod suficient) sau pentru că eventuala audiere a martorilor solicitați de partea apărării nu ar avea niciun efect asupra rezultatului procedurii (a se vedea Kuveydar v. Turcia, 19 decembrie 2017, §§ 44-45). Astfel, instanța de apel la examinarea cererii apărării privind audierea lui Bargan Valeriu în calitate de martor, urma să țină cont de faptul că, cu inculpații Homutov Denis și Malai Iulian nu a fost efectuată confruntarea cu martorul respectiv, cât și cu ceilalți martori - Boțoc S., Alexandrov A., Edrașco N., Fedosov S., Chiparcă V., că aceștia, nu au fost audiați nici în prima instanță, iar întru respectarea dreptului inculpaților la un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 3 lit. d) din Convenție, care consacră, în special, principiul conform căruia, până la stabilirea vinovăției, toate probele acuzării trebuie să fie prezentate în principiu în fața acuzatului în ședință publică, în vederea unei dezbateri contradictorii. Acest principiu nu se aplică fără excepții, acestea putând fi acceptate doar sub rezerva dreptului la apărare; ca regulă generală, acestea impun să i se ofere acuzatului o posibilitate adecvată și suficientă de a contesta mărturiile în acuzare și de a-i interoga pe autorii acestora, la momentul audierii acestora sau ulterior (Luca împotriva Italiei, nr. 33.354/96, pct. 39, CEDO 2001-II, și Solakov împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, nr. 47.023/99, pct. 57, CEDO 2001-X). În același context, se reține că instanța de apel a menționat la general faptul că probele prezentate de acuzare confirmă vinovăția inculpatului Lozovan Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și a inculpaților Homutov Denis și Malai Iulian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, fără să aprecieze fiecare probă în parte și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și și nu a dat răspuns la toate argumentele invocate în apelurile declarate de apărare, inclusiv asupra argumentelor privind legalitatea efectuării măsurilor speciale de 43 investigație. Or, expunerea evazivă și lipsită de motivare a instanței de apel asupra motivelor invocate de apărare, nu este suficientă pentru o decizie de condamnare, care trebuie să fie motivată atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare și cu respectarea principiului contradictorialității în procesul penal, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. La fel, instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile acuzării invocate în ședința instanței de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății. Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară, în speță, ținându-se cont inclusiv de faptul că și sentința primei instanțe este una viciată, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură 44 penală. De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, să aprecieze rolul fiecărui inculpat, reieșind din învinuirea formulată în rechizitoriu în coroborare cu faptele stabilite în ședința de judecată și legalitea probelor cercetate nemijlocit în ședința de judecată, ținând cont de motivele invocate în apeluri și dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Chișinău, Oleg Popov, de avocatul Dumitru Marinescu în numele inculpatului Homutov Denis, de avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Lozovan Vitalie și de avocatul Tudor Coadă în comun cu inculpatul Malai Iulian, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2019, în cauza penală privindu-i pe LOZOVAN Vitalie Xxxxx, HOMUTOV Denis Xxxxxxx, MALAI Iulian Xxxxxxx și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 04 iunie 2021. Președinte Liliana CATAN Judecători Nadejda TOMA Dumitru MARDARI Iurie BEJENARU Mariana PITIC 45