1ra-431/2021 — art.art.27, 145 al. 2 lit. a si d, 287 al. 3, 287 al.2 lit. b CP

1ra-431/2021 — art.art.27, 145 al. 2 lit. a si d, 287 al. 3, 287 al.2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-431/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Guzun Ion și Craiu Nicolae,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

inculpata Țăruș Lilia, de către avocatul acesteia Petcu Dragomir, de către

inculpatul Țăruș Victor, de către inculpatul Bostanica Vlad, de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, de către avocatul Crețu

Nadejda în numele părților vătămate Arhirii Vitalii și Arhirii Silvia, de către

avocatul Cecalenco Denis în numele inculpaților, precum și recursul ordinar

suplimentar declarat de către inculpatul Bostanica Vlad, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2020 și

sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 31 mai 2019, în cauza penală în

privința inculpaților

Bostanica Vlad xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx;

Țăruș Victor xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx;

Țăruș Lilia xxx, născută la xxx, originară din

mun. Chișinău și domiciliată în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.07.2016 - 31.05.2019;

Instanță de apel: 21.06.2019 - 29.07.2020;

Instanță de recurs: 13.11.2020 - 23.11.2021.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscuți vinovați și condamnați

Bostanica Vlad în baza:

- art.art.27, 145 alin.(2) lit. a), j) Cod penal, la 15 ani închisoare;

- art.287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare;

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 16 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Țăruș Victor în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

1

Țăruș Lilia în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime

de 1 000 unități convenționale, echivalentul a 20 000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de Arhirii Ruslan către Bostanica Vlad, Țăruș

Victor și Țăruș Lilia privind repararea prejudiciului material în mărime de 3 500 lei

și moral în mărime de 100 000 lei a fost admisă parțial.

S-a dispus de a încasa în mod solidar de la Bostanica Vlad, Țăruș Victor și

Țăruș Lilia în beneficiul lui Arhirii Ruslan suma de 30 000 ca despăgubire pentru

prejudiciul moral cauzat. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a dispus de a încasa în mod solidar de la Bostanica Vlad, Țăruș Victor și

Țăruș Lilia în beneficiul lui Arhirii Ruslan cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 5 000 suportate în prezenta cauză.

Acțiunea civilă înaintată de Arhirii Vitalii în partea ce ține de prejudiciul

material în mărime totală de 70 000 lei a fost admisă în principiu, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Acțiunea civilă înaintată de Arhirii Vitalii privind repararea prejudiciului

moral a fost admisă parțial și s-a dispus de a încasează din contul lui Bostanica

Vlad în beneficiul lui Arhirii Vitalii suma de 50 000 lei, cu titlul de reparare a

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

S-a dispus de a încasa în mod solidar din contul inculpaților Țăruș Victor

și Țăruș Lilia în beneficiul lui Arhirii Vitalii suma de 20 000 lei, cu titlul de

reparare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

S-a dispus de a încasa în mod solidar de la Bostanica Vlad, Țăruș Victor și

Țăruș Lilia în beneficiul lui Arhirii Vitalii cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 4 500 lei, suportate în prezenta cauză.

2016, aproximativ la orele 18:30 min., inculpatul Bostanica Vlad, împreună cu

Țăruș Victor și Țăruș Lilia, intenționat, din motive huliganice, aflându-se în stradă

în s. Hansca, raionul Ialoveni în fața porții familiei Țăruș, încălcând ordinea

publică, în loc public, în drum, manifestând o vădită lipsă de respect față de

societate, în prezența altor persoane inclusiv și minori, având ca pretext relațiile

ostile cu familia Arhirii, Țăruș Lilia a inițiat o ceartă cu soții Ruslan și Lilia Arhirii

care mergeau pe drum și pe care i-a numit cu cuvinte necenzurate îmbrâncindu-i.

Ulterior, în altercație s-a implicat și Țăruș Victor care i-a insultat și i-a îmbrâncit,

aplicând violența în privința soților Ruslan și Lilia Arhirii, dar și Vitalii Arhirii

care se implicase în altercație. Apoi în îmbulzeală a intervenit și Bostanica Vlad

care exprimându-se cu cuvinte necenzurate i-a îmbrâncit. În continuare, Bostanica

Vlad, urmărind scopul de răzbunare, a intrat în gospodăria familiei Țăruș de unde a

luat un cuțit, după care s-a apropiat de Vitalii Arhirii și i-a aplicat câteva lovituri cu

cuțitul în regiunea coapselor, până ultimul a căzut la pământ, apoi haotic i-a aplicat

mai multe lovituri cu cuțitul în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, după ce

Arhirii Vitalii fiind rănit a fost dus la domiciliul său ce se află în vecinătate, unde

au mers și Arhirii Ruslan, Arhirii Lilia, Arhirii Silvia, continuând acțiunile sale

infracționale Bostanica Vlad, Țăruș Victor, Țăruș Lilia au mers la domiciliu

acestuia, amenințându-i cu răfuiala fizică și exprimându-se cu cuvinte injurioase,

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Ca

consecință a agresării huliganice ale lui Bostanica Vlad, Țăruș Victor, Țăruș Lilia,

părților vătămate Arhirii Ruslan, Arhirii Vitalii, Arhirii Lilia, Arhirii Silvia,

minorelor prezente la conflict Arhirii Mădălina și Arhirii Cătălina le-au fost

2

provocate dureri fizice și psihice. Iar ca consecință a agresării huliganice ale lui

Bostanica Vlad, părții vătămate Vitalii Arhirii, i-au fost cauzate potrivit

concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr.773/D din 04.04.2016 plăgi

tăiate multiple a toracelui cu penetrarea în cavitatea pleurală pe dreapta cu lezarea

diafragmei și ficatului; plăgi tăiate la nivelul ambelor coapse, au fost cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor înțepător, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, se

califică ca vătămare gravă.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Bostanica Vlad în baza

art.287 alin.(3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care

încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, care au fost

săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Tot el, Bostanica Vlad la 28.02.2016, aproximativ la orele 18:30, având

scopul săvârșirii omorului premeditat, cu o deosebită cruzime, aflându-se în stradă

în fața gospodăriei familiei Țăruș din s. Hansca r-l Ialoveni, în cadrul unei

altercații, din motiv de răzbunare, a intrat în gospodăria familiei Țăruș a luat un

cuțit cu care i-a aplicat lui Arhirii Vitalii mai multe lovituri în regiunea coapselor

până ultimul a căzut jos, după care i-a mai aplicat lovituri cu cuțitul haotic în

diferite regiuni ale corpului. Din motive independente de voința lui Bostanica

Vlad, decesul lui Arhirii Vitalie nu a survenit, acesta fiind transportat la Spitalul

Clinic Republican, unde i s-a acordat ajutor medical calificat. Ca consecință a

acțiunilor infracționale ale lui Bostanica Vlad, lui Arhirii Vitalii, i-au fost cauzate

conform Raportului de expertiză medico-legală nr.773.D din 04.04.2016 plăgi

tăiate multiple a toracelui cu penetrarea în cavitatea pleurală pe dreapta cu lezarea

diafragmei și ficatului; plăgi tăiate la nivelul ambelor coapse, au fost cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor înțepător, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, se

califică ca vătămare gravă.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Bostanica Vlad în baza

art.art.27, 145 alin.(2) lit. a), j) Cod penal, tentativa omorului intenționat, adică

tentativa omorului unei persoane, săvârșit cu premeditare și cu deosebită cruzime.

Țăruș Victor la data de 28 februarie 2016, aproximativ la orele 18:30:

împreună cu Țăruș Lilia și Bostanica Vlad, intenționat, din motive huliganice,

aflându-se în stradă în s. Hansca, raionul Ialoveni, în fața porți casei unde

domiciliază, încălcând ordinea publică, în loc public, manifestând o vădită lipsă de

respect față de societate, în prezența altor persoane inclusiv minori, având ca

pretext relațiile ostile cu familia Arhirii, Țăruș Lilia a inițiat o ceartă cu soții

Ruslan și Lilia Arhirii care mergeau pe drum și pe care i-a numit cu cuvinte

necenzurate, îmbrâncindu-i. Apoi în îmbulzeală a intervenit și Bostanica Vlad care

exprimându-se cu cuvinte necenzurate i-a îmbrâncit. În continuare, Bostanica

Vlad, urmărind scopul de răzbunare, a intrat în gospodăria familiei Țăruș de unde a

luat un cuțit, după care s-a apropiat de Vitalii Arhirii și i-a aplicat câteva lovituri cu

cuțitul în regiunea coapselor, până ultimul a căzut la pământ, apoi haotic i-a aplicat

mai multe lovituri cu cuțitul în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, după ce

Arhirii Vitalii fiind rănit a fost dus la domiciliul său ce se află în vecinătate, unde

au mers și Arhirii Ruslan, Arhirii Lilia, Arhirii Silvia, continuând acțiunile sale

infracționale Bostanica Vlad, Țăruș Victor și Țăruș Lilia au mers la domiciliu

3

acestuia, amenințându-i cu răfuiala fizică și exprimându-se cu cuvinte injurioase,

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Ca

consecință a agresării huliganice ale lui Bostanica Vlad, Țăruș Victor, Țăruș Lilia,

părților vătămate Arhirii Ruslan, Arhirii Vitalii, ArhiriiLilia, Arhirii Silvia,

minorelor prezente la conflict Arhirii Mădălina și Arhirii Cătălina le-au fost

provocate dureri fizice și psihice. Iar ca consecință a agresării huliganice ale lui

Bostanica Vlad, părții vătămate Vitalii Arhirii, i-au fost cauzate potrivit

concluziilor Raportului de expertiză medico-legală nr.773 D din 04.04.2016 plăgi

tăiate multiple a toracelui cu penetrarea în cavitatea pleurală pe dreapta cu lezarea

diafragmei și ficatului; plăgi tăiate la nivelul ambelor coapse, au fost cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor înțepător, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, se

califică ca vătămare gravă.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Țăruș Victor în baza

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de

mai multe persoane.

Țăruș Lilia la data de 28 februarie 2016, aproximativ la orele 18:30,

împreună cu Țăruș Victor și Bostanica Vlad, intenționat, din motive huliganice,

aflându-se în stradă în s. Hansca, raionul Ialoveni, în fața porții casei unde

domiciliază, încălcând ordinea publică, în loc public, manifestând o vădită lipsă de

respect față de societate, în prezența altor persoane inclusiv minori, având ca

pretext relațiile ostile cu familia Arhirii, Țăruș Lilia a inițiat o ceară cu soții Ruslan

și Lilia Arhirii care mergeau pe drum și pe care i-a numit cu cuvinte necenzurate,

îmbrâncindu-i-i. Apoi în îmbulzeală a intervenit și Bostanica Vlad care

exprimându-se cu cuvinte necenzurate i-a îmbrâncit. În continuare, Bostanica

Vlad, urmărind scopul de răzbunare, a intrat în gospodăria familiei Țăruș de unde a

luat un cuțit, după care s-a apropiat de Vitalii Arhirii și i-a aplicat câteva lovituri cu

cuțitul în regiunea coapselor, până ultimul a căzut la pământ, apoi haotic i-a aplicat

mai multe lovituri cu cuțitul în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, după ce

Arhirii Vitalii fiind rănit a fost dus la domiciliul său ce se află în vecinătate, unde

au mers și Arhirii Ruslan, Arhirii Lilia, Arhirii Silvia, continuând acțiunile sale

infracționale Bostanica Vlad, Țăruș Victor și Țăruș Lilia au mers la domiciliu

acestuia, amenințându-i cu răfuiala fizică și exprimându-se cu cuvinte injurioase,

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Ca

consecință a agresării huliganice ale lui Bostanica Vlad, Țăruș Victor, Țăruș Lilia,

părților vătămate Arhirii Ruslan, Arhirii Vitalii, Arhirii Lilia, Arhirii Silvia,

minorelor prezente la conflict Arhirii Mădălina și Arhirii Cătălina le-au fost

provocate dureri fizice și psihice. Iar ca consecință a agresării huliganice ale lui

Bostanica Vlad, părții vătămate Vitalii Arhirii, i-au fost cauzate potrivit

concluziilor Raportului de expertiză medico-legală nr.773 D din 04.04.201 - plăgi

tăiate multiple a toracelui cu penetrarea în cavitatea pleurală pe dreapta cu lezarea

diafragmei și ficatului; plăgi tăiate la nivelul ambelor coapse, au fost cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor înțepător, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, se

califică ca vătămare gravă.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatei Țăruș Lilia în baza art.287

alin.(2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

4

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de

mai multe persoane.

contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Țăruș Victor

să-i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate în baza art.90 Cod penal.

În motivarea apelului, apărarea a invocat că prima instanță la

individualizarea pedepsei inculpatului Țăruș Victor a ținut cont în măsura deplină

de principiile generale de individualizare a pedepsei, însă neargumentat a decis

neaplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

A indicat că, în sentință prima instanță a reținut în privința lui Țăruș

Victor doar circumstanțe atenuante, și anume: anterior nejudecat, precum și faptul

că, la întreținere are doi copii minori, are loc permanent de trai, se caracterizează

pozitiv la locul de trai, nu ține legături cu persoanele ce sunt în vizorul poliției, se

bucură de stimă și respect, materiale compromițătoare nu sunt. Cu toate acestea, în

speță fiind prezent un cumul de circumstanțe atenuante, prima instanță aplicând lui

Țăruș Victor pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani în

penitenciar de tip semiînchis, a conchis că ultimul urmează să execute pedeapsa în

închisoare, fără a aplica prevederile art.90 Cod penal.

De asemenea, susține că, prima instanță și-a motivat soluția cu fraze de

ordin general ce nu corespund circumstanțelor reale ale cauzei. Discordanța între

cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor cauzei, ignorarea unor

aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și

insuficient de motivate în privința aplicării pedepsei inculpatului.

Totodată, asemenea motivare a soluției a primei instanțe nu corespunde

criteriilor de stabilire a pedepsei, deoarece suspendarea condiționată a executării

pedepsei conform art.90 alin.(4) Cod penal, poate avea loc și în cazul săvârșirii

unei infracțiuni grave, iar în speță nu este nici un impediment pentru aplicarea

acestei norme de drept.

Suplimentar a notat că, având în vedere atât principiul prevăzut în art.4

Cod penal - umanismul legii penale, cât și prevederile art.61 alin.(2) Cod penal, nu

este rațional ca Țăruș Victor să execute pedeapsa stabilită, și a solicitat aplicarea

prevederilor art.90 Cod penal, cu dispunerea suspendării condiționate a executării

pedepsei pe un termen de probă, deoarece careva interdicții la aplicarea acestei

norme nu sunt.

3.1. Avocatul Jomir Eudochia în numele inculpatului Țăruș Lilia a

contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile inculpatei Țăruș

Lilia să fie recalificate în baza art.354 Cod contravențional, cu încetarea procesului

penal în privința acesteia și respingerea acțiunii civile privind încasarea

prejudiciului de la Țăruș Lilia. Totodată, cu încetarea procesului contravențional în

privința lui Țăruș Lilia, în temeiul art.30 Cod contravențional, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de atragerea la răspundere contravențională.

3.2. Avocatul Crețu Nadejda în numele părților vătămate Arhirii Vitalii

și Arhirii Silvia, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia în partea

5

pedepsei stabilite lui Țăruș Victor, ca fiind o sentință prea blândă, și în partea ce

ține de acțiunea civilă, cu admiterea ei integrală în cuantumul solicitat fără a se

adresa în instanța civilă.

3.3. Avocatul Caracuian Victoria în numele inculpatului Bostanica Vlad

a contestat cu apel sentința, solicitând casarea integrală a acesteia, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care acțiunile inculpatului Bostanica Vlad să fie recalificate în baza art.156

Cod penal.

2020, au fost respinse apelurile declarate de către avocatul Ciobanu Pintilie în

numele inculpatului Țăruș Victor, de către avocatul Jomir Eudochia în numele

inculpatei Țăruș Lilia, de către avocatul Crețu Nadejda în numele părților vătămate

Arhirii Vitalii și Arhirii Silvia.

A fost admis apelul declarat de către avocatul Caracuian Victoria în

numele inculpatului Bostanica Vlad, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, în

partea care se referă la condamnarea în baza art.287 alin.(3) Cod penal și în partea

stabilirii pedepsei definitive pentru concursul de infracțiuni, și pronunțată, în

această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după

cum urmează:

Procesul penal în privința lui Bostanica Vlad, în baza art.287 alin.(3) Cod

penal, a fost încetat din motiv că fapta constituie contravenție.

Bostanica Vlad a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art.354 Codul contravențional, cu încetarea procesului

contravențional din motivul expirării termenului prescripției răspunderii

contravenționale.

În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a remarcat că, la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, încadrând just

acțiunile inculpatului Bostanica Vlad în baza art.27, 145 alin.(2) lit. a), j) Cod

penal și ale inculpaților Țăruș Victor și Țăruș Lilia în baza art.287 alin.(2) lit. b)

Cod penal.

Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță la adoptarea

sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel,

eronat a ajuns la concluzia că inculpatul Bostanica Vlad a comis infracțiunea

prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal după semnele constitutive huliganism,

adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, cu obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite cu aplicarea

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, or acțiunile

inculpatului Bostanica Vlad pe acest capăt de învinuire urmau a fi reîncadrate în

prevederile art.354 Cod contravențional - conform semnelor: huliganismul nu prea

grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, din care motiv

instanța de apel va admite apelul avocatului, în interesele inculpatului Bostanica

Vlad, inclusiv din oficiu și va casa sentința primei instanțe în această parte.

Instanța de apel a reținut următoarele circumstanțe de fapt (fapta

contravențională comisă): la 28 februarie 2016, aproximativ la orele 18:30 min.,

inculpatul Bostanica Vlad, împreună cu Țăruș Victor și Țăruș Lilia, intenționat, din

6

motive huliganice, aflându-se în stradă în s. Hansca, raionul Ialoveni în fața porții

familiei Țăruș, încălcând ordinea publică, în loc public, în drum, manifestând o

vădită lipsă de respect față de societate, în prezența altor persoane inclusiv și

minori, având ca pretext relațiile ostile cu familia Arhirii, Țăruș Lilia a inițiat o

ceartă cu soții Ruslan și Lilia Arhirii care mergeau pe drum și pe care i-a numit cu

cuvinte necenzurate îmbrâncindu-i. Ulterior, în altercație s-a implicat și Țăruș

Victor care i-a insultat și i-a îmbrâncit, aplicând violența în privință soților Ruslan

și Lilia Arhirii, dar și Vitalii Arhirii care se implicase în altercație. Apoi în

îmbulzeală a intervenit și Bostanica Vlad care exprimându-se cu cuvinte

necenzurate i-a îmbrâncit. Ulterior, după ce Arhirii Vitalii fiind rănit a fost dus la

domiciliul său ce se află în vecinătate, unde au mers și Arhirii Ruslan, Arhirii Lilia,

Arhirii Silvia, continuând acțiunile sale infracționale Bostanica Vlad, Țăruș Victor,

Țăruș Lilia au mers la domiciliu acestuia, amenințându-i cu răfuiala fizică și

exprimându-se cu cuvinte injurioase.

Instanța de apel, analizând probele cercetate în ședință și apreciindu-le,

din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, a constatat că

ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Bostanica Vlad în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.27, 145 alin.(2) lit. a) și j) Cod penal și ale inculpaților

Țăruș Victor și Țăruș Lilia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2)

lit. b) Cod penal.

Referitor la faptul că, sentința primei instanțe este nefondată, instanța de

apel a menționat că, o astfel de eroare în cauza dată nu se constată, deoarece

sentința este una argumentată inclusiv în raport cu susținerile verbale ale

avocatului în ședința de judecată, care sunt identice cu argumentele apelului

declarat de același autor, totodată instanța de apel consideră că, pronunțarea

repetată asupra argumentelor apelului nu poate duce la casarea sentinței contestate.

De asemenea, instanța de apel a enunțat că în apelul declarat în interesele

inculpatului Bostanica Vlad este indicat că în acțiunile ultimului lipsește agravanta

de comitere a omorului cu premeditare. Astfel, a explicat că pentru prezența

semnului premeditării sunt necesare următoarele condiții: trecerea unui interval de

timp din momentul luării hotărârii de a săvârși omorul și până în momentul

executării infracțiunii; în acest interval de timp făptuitorul trebuie să mediteze, să-

și concentreze forțele sale psihice în vederea asigurării succesului acțiunilor sale;

în acest interval de timp făptuitorul trebuie să treacă la săvârșirea unor acte de

pregătire de natură să întărească hotărârea luată și să asigure realizarea ei. Nu este

suficient ca făptuitorul să fi luat pur și simplu mai dinainte hotărârea de a omorî,

pentru a avea premeditare. Existența agravantei de premeditare presupune prezența

cumulativă a circumstanțelor enunțate, care privesc atât latura subiectivă, cât și

latura obiectivă a infracțiunii de omor intenționat.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a stabilit cu certitudine

că apariția conflictului și ulterior apariția lui Bostanica Vlad cu cuțitul în mână a

durat mai mult timp. În acest sens, a menționat și faptul că a fost inițiată cearta și

după un timp Bostanica Vlad s-a dus înapoi în domiciliul lui Țăruș Victor și a luat

un cuțit. Consecutivitatea și derularea în timp a acțiunilor ultimului indică la

prezența tuturor condițiilor necesare pentru existența agravantei - cu premeditare.

Totodată, instanța de apel ținând cont de prevederile art.art.27, 99-101

Cod de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate,

7

verificându-le minuțios, le-a dat o apreciere proprie, prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor confirmă vinovăția

inculpatului Bostanica Vlad, și în comiterea contravenției prevăzute de art.354

Codul contravențional - conform semnelor: huliganismul nu prea grav, adică

acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

În plus, instanța de apel a relevat că acceptarea unei asemenea variante de

calificare (fiind calificarea prin concurs ideal în baza art.287 alin.(3) și art.27,145

alin.(2) lit. a), j) Cod penal) ar însemna ignorarea principiului neadmiterii tragerii

la răspundere penală de două ori pentru aceeași faptă, prevăzut la art.7 alin.(2) Cod

penal și art.22 alin.(1) Codul de procedură penală. Astfel, a explicat că fiind

aplicată o singură dată, violența nu poate fi reținută de două ori la calificare: prima

dată în contextul infracțiunii prevăzute de art.27, 145 Cod penal; a doua oară ca

expresie a infracțiunii de huliganism.

De asemenea, a reținut și modificările la hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr.4 din 19 iunie 2006 ”Cu privire la practica judiciară în

cauzele penale despre huliganism” care indică următoarele: ”4) Omorul

intenționat sau vătămarea intenționată gravă ori medie a integrității corporale sau a

sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu

încălcarea a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută, în temeiul

art.145, 151 sau 152 Cod penal și art.354 „Huliganismul nu prea grav” din Codul

contravențional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în

baza art.145, 151 sau 152 și art.287 Cod penal.

Instanța de apel a remarcat că, infracțiunea de huliganism trebuie

delimitată de alte fapte nepenale, în particular de contravenția prevăzută de art.354

Cod contravențional, la care face referire avocatul inculpatei Țăruș Lilia în cererea

de apel. Or, huliganismul incriminat de norma penală, în afară de prezența acțiunii

principale - încălcarea a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiunii

adiacente - acțiune exprimată, alternativ, în: aplicarea violenței asupra persoanelor,

amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice. În cauza deferită judecății, aceste acțiuni adiacente au fost comise de

inculpată. Pe cale de consecință, instanța de apel a statuat că art.287 Cod penal

poate fi incriminat, doar dacă făptuitorul nu se limitează la acostarea jignitoare în

locurile publice a persoanelor fizice și tulbură ordinea publică, dar pe lingă aceasta

mai recurge și la aplicarea violenței, la amenințarea cu aplicarea violenței sau la

opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care

curmă actele huliganice.

La caz, instanța de apel a menționat că, este probat faptul aplicării

loviturilor și de către Țăruș Lilia. Astfel, fapta pe care a comis-o depășește gradul

de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei

infracțiuni și în această ordine de idei, instanța de apel a conchis că acțiunile

inculpatei au fost corect încadrate în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

4.2. Instanța de apel reiterând prevederile art.art.61, 90 Cod penal, a

indicat că restabilirea echității sociale presupune restabilirea drepturilor lezate ca

urmare a săvârșirii infracțiunii. La caz, ținând cont de gradul și natura prejudiciului

cauzat, instanța de apel a concluzionat că restabilirea echității sociale poate fi

realizată doar prin executarea efectivă a pedepsei stabilite. În situația în care cel

8

puțin un scop al pedepsei implică necesitatea executării reale a pedepsei, nu este

necesar examinarea celorlalte scopuri.

Instanța de apel ținând cont de multitudinea circumstanțelor care descriu

infracțiunea respectivă nu consideră rațional faptul că, prima instanță a dispus

suspendarea executării pedepsei, în acest sens găsind veridice și aplicabile

argumentele invocate în apel. În aceeași ordine de idei, raționând prin prisma

textelor de lege menționate, instanța de apel a relevat că, la stabilirea pedepsei

inculpatului a fost dată o apreciere cuvenită normelor citate mai sus or, prima

instanță nu a stabilit existența circumstanțelor relevante pentru a aplica prevederile

art.90 Cod penal, soluție care urmează a fi menținută.

4.3. În altă ordine de idei, instanța de apel făcând trimitere la prevederile

art.220 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, art.art.1398 alin.(1), 1422, 1423 Cod

civil (ediție veche) a remarcat că a ținut cont de circumstanțele de fapt și normele

de drept reținute supra, luând în considerație leziunile corporale cauzate părții

vătămate, vârsta acesteia, tratamentul aplicat, suferințele psihice cauzate prin

comportamentul inculpaților, atitudinea acestora față de părțile vătămate. La caz,

verificând toate circumstanțele sus-menționate, instanța de apel a conchis că

sumele atribuite în calitate de prejudiciu moral sunt echitabile.

Totodată, referitor la prejudiciu material, instanța de apel a constatat că

prima instanță a procedat în conformitate cu prevederile art.387 Cod de procedură

penală, astfel că respectiva normă permite emiterea unei astfel de soluții în scopul

probării ulterioare a prejudiciului material.

temeiul art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar

decizia și solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile inculpatei Țăruș Lilia să fie

recalificate în baza art.354 Cod contravențional, cu încetarea procesului penal în

privința acesteia și respingerea acțiunii civile privind încasarea prejudiciului de la

Țăruș Lilia. Totodată, cu încetarea procesului contravențional în privința lui Țăruș

Lilia, în temeiul art.30 Cod contravențional, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de atragerea la răspundere contravențională.

În motivarea cerințelor sale invocă argumente similare celor invocate în

apelul avocatei Jomir Eudochia în numele inculpatei Țăruș Lilia.

5.1. Inculpata Țăruș Lilia, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 10), 12) Cod

de procedură penală, contestă cu recurs ordinar hotărârile și solicită dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale invocă că, prima instanță în sentința sa, nu a

constatat și descris care au fost faptele ilegale comise de Țăruș Lilia, sau altfel spus

care au fost nemijlocit acțiunile violente comise de ultima, or inculpata a declarat

în instanța de judecată că nu a aplicat careva acțiuni violente, ci doar s-a exprimat

în public cu cuvinte necenzurate.

Consideră că, faptele ce i se incriminează au fost încadrate greșit în baza

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, astfel acțiunile ultimei urmează a fi reîncadrate în

baza art.354 Cod contravențional, huliganism nu prea grav.

5.2. Inculpatul Țăruș Victor, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 10), 12)

Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar hotărârile și solicită

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

9

În motivarea cerințelor sale invocă că, poziția instanțelor inferioare este

una incorectă și că aceasta nu a ținut cont de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Inculpatul reiterează că în privința sa nu au fost depistate careva

circumstanțe agravante, din potrivă sunt întrunite anumite circumstanțe atenuante

și anume, săvârșirea pentru prima data a unei infracțiuni mai puțin grave, expirarea

de la momentul săvârșirii infracțiunii a 2/3 din termenul de prescripție pentru

tragerea la răspunderea penală, prevăzut pentru această infracțiune.

Totodată, atrage atenția instanței de recurs că este căsătorit oficial, are loc

de trai permanent, are doi copii minori la întreținere, se caracterizează pozitiv la

locul de trai.

Remarcă faptul că, prima instanță nu și-a motivat hotărârea, si anume de

ce în acest caz doar cea mai aspră pedeapsă va avea scopul reeducării inculpatului,

mai mult ca atât apărătorul a solicitat aplicarea art.90 Cod penal, prima instanță

nemotivând în hotărârea sa, solicitarea avocatului, a încălcat prevederile articolului

6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, care obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile.

În final, conchide că prima instanță a emis o hotărâre ilegală, neîntemeiată

și nemotivată, care urmează a fi casată.

5.3. Inculpatul Bostanica Vlad, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 10),

12) Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar hotărârile și solicită

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale invocă argumente că, deși a recunoscut faptele

săvârșite, nu este de acord cu încadrarea juridică acceptată de instanțele ierarhic

inferioare. Inculpatul Bostanica Vlad afirmă că a avut posibilitatea să-și ducă

faptele de omor până la capăt, dacă avea această intenție, nimeni nu l-a împiedicat

să fac acest lucru, însă nicidecum nu a avut intenția de a-1 omorî pe Arhirii Vitalii

și de unul singur a renunțat de a aplica în continuare lovituri cu cuțitul. Intenția lui

a fost doar de a-i provoca leziuni corporale lui Arhirii Vitalii, astfel consideră că

acțiunile sale urmează a fi reîncadrate în baza art.151 alin.(1) Cod penal, vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății.

De asemenea, inculpatul evidențiază că, prima instanță în sentință, din

oficiu a încercat să dea o descriere în partea calificativelor - omorul intenționat

săvârșit "cu o deosebită cruzime”, iar asupra calificativului ” cu premeditare ” nici

nu s-a expus, adică acesta a fost acceptat fără a fi motivat.

În acest sens, premeditarea nu poate fi reținută, dacă făptuitorul a dispus

de un timp suficient, dar nu a întreprins nici un act de pregătire a omorului, mai

mult ca atât în prezenta speță Bostanica Vlad nu a dispus de tip de a pregăti o

infracțiune. Consideră că, faptele comise de dânsul nu pot fi calificate ca fapte

săvârșite cu o deosebită cruzime.

Inculpatul Bostanica Vlad, la data de 12 februarie 2021 a declarat recurs

ordinar suplimentar, prin care a invocat solicitări și argumente similare celor

indicate în recursul inițial.

5.4. Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură

penală, contestă cu recurs ordinar decizia și solicită casare parțială a acesteia în

privința recalificării acțiunilor inculpatului Bostanica Vlad, cu menținerea sentinței

10

fără modificări.

În motivarea cerințelor sale acuzarea indică că, instanța de apel

examinând apelul nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor care

demonstrează vinovăția inculpatului Bostanica Vlad de comiterea infracțiunilor

incriminate de către organul de urmărire penală, eronat reîncadrând acțiunile

inculpatului Bostanica Vlad de la art.287 alin.(3) Cod penal la art.354 Codul

contravențional - conform semnelor: huliganismul nu prea grav, adică acostarea

jignitoare în locuri publice a persoanei fizice. Consideră că, săvârșirea de către

inculpatul Bostanica Vlad a acțiunilor intenționate care încalcă ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei a fost demonstrată pe deplin prin

declarațiile părților vătămate și a martorilor audiați, declarații care sunt

consecvente și coroborează între ele.

În final, acuzarea subliniază că, în acțiunile inculpatului Bostanica Vlad

există în exclusivitate și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(3) Cod penal, iar reîncadrarea acțiunilor acestora de către instanța de

apel, este vădit contrară legii și corespunzător nefondată.

5.5. Avocatul Crețu Nadejda în numele părților vătămate Arhirii

Vitalii și Arhirii Silvia, contestă cu recurs ordinar decizia și solicită repunerea în

termen a recursului ordinar, casarea hotărârilor în partea pedepsei stabilite lui

Țăruș Victor, ca fiind o sentință prea blândă, și în partea ce ține de acțiunea civilă,

cu admiterea ei integrală în cuantumul solicitat fără a se adresa în instanța civilă.

Cu referire la repunerea în termen a recursului ordinar, avocata invocă că

la pronunțarea dispozitivului deciziei din 29.07.2020 nu au fost prezenți nici părțile

vătămate și nici avocata Crețu Nadejda, astfel nu au putut să cunoască conținutul

dispozitivului decizie.

De asemenea, dispozitivul deciziei din 29.07.2020 nu a fost expediat

părților apelante. Mai mult, decizia integrală din 21.08.2020 nu a fost expediată

părților apelante, chiar dacă părțile apelante periodic verificau portalul instanței

pentru a vedea decizia, care nu a fost publicată până la data de 21.09.2020. Mai

mult ca atât, la data de 08.09.2020 de către avocatul Nadejda Crețu a fost expediată

pe adresa de mail a Curții de Apel Chișinău solicitarea de a i se elibera și expedia

decizia pe cauza dată, fapt ce nu s-a efectuat nici la ziua de astăzi, 29.09.2020, prin

care fapt i s-a încălcat părților vătămate dreptul la un proces echitabil, de a fi

informate despre soluția instanței.

Astfel, din cauză că Curtea de Apel Chișinău nu a expediat nici

dispozitivul, nici decizia integrală părților vătămate și avocatului lor, a fost încălcat

dreptul de a depune în termen recurs asupra deciziei contestate.

În motivarea cerințelor sale apărarea invocă argumente similare celor

invocate în apel. Suplimentar, avocata reține că atât prima instanță, cât și instanța

de apel eronat a luat decizia în privința acțiunii civile înaintată de Arhirii Vitalii și

anume prin faptul că au respins-o, prin care partea vătămată a solicitat de a încasa

din contul inculpaților a prejudiciului material în mărime totală de 70 000 lei.

Reține că, în cererea de chemare în judecată Arhirii Vitalii a menționat că

suma de 70 000 lei constă din: - tratamentul medical și cheltuieli de îngrijire în

mărime de 50 000 lei; - onorariul avocatului 4 500 lei, cheltuieli de transport 10

500 lei; - cheltuieli pentru distrugerea fizică a hainelor în sumă de 10 000 lei; -

11

cheltuieli pentru utilizarea telefonului în mărime de 5 000 lei, obligând partea

vătămată să se adreseze în instanța civilă.

Evidențiază că, instanța de apel cu privire la acțiunea civilă, evaziv printr-

o singură frază si-a expus soluția, fără a aduce careva argumente.

5.6. Avocatul Cecalenco Denis în numele inculpaților, contestă cu

recurs ordinar suplimentar decizia și solicită casarea acesteia, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale avocatul susține că, toate acțiunile procesuale

efectuate după data de 15.05.2016 sunt ilegale și efectuate peste termenul stabilit

pentru urmărirea penală, fapt care duce la nulitatea probelor respective.

pronunțat pentru respingerea acestora, ca inadmisibile.

lărgit constată că recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, de către avocatul Crețu Nadejda în

numele părților vătămate Arhirii Vitalii și Arhirii Silvia, de către avocatul

Cecalenco Denis în numele inculpaților, precum și recursul ordinar suplimentar

declarat de către inculpatul Bostanica Vlad urmează a fi respinse ca inadmisibile,

iar recursurile ordinare declarate de către inculpata Țăruș Lilia, de către avocatul

acesteia Petcu Dragomir, de către inculpatul Țăruș Victor și de către inculpatul

Bostanica Vlad urmează a fi admise parțial, din următoarele considerente.

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

7.1. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Crețu

Nadejda în numele părților vătămate Arhirii Vitalii și Arhirii Silvia, de către

avocatul Cecalenco Denis în numele inculpaților, precum și recursul ordinar

suplimentar declarat de către inculpatul Bostanica Vlad.

Potrivit art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide

asupra inadmisibilității recursului în cazul în care se constată că, recursul este

declarat peste termen.

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită

prin lege. Acest termen este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui

atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a

fost declarat după expirarea termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu

excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate.

În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art.230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea acestui drept procesual și nulitatea actului respectiv.

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, conform procesului-

verbal al ședinței de judecată (f.d.176-182), a fost pronunțat dispozitivul deciziei

instanței de apel în prezența părților și reprezentanților acestora.

Conform art.231 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, calcularea termenelor

12

procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a

provocat curgerea termenului. La calcularea termenelor nu se ia în calcul ora sau

ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se

împlinește.

Așadar, în speță, termenul de declarare a recursului conform art.422 Cod de

procedură penală, a început să curgă din 21 august 2020 - data pronunțării deciziei

integrale, ultima zi pentru declararea recursului fiind 21 septembrie 2020, iar

recursul ordinar declarat de către avocatul Crețu Nadejda în numele părților

vătămate Arhirii Vitalii și Arhirii Silvia a fost depus la 01 octombrie 2020,

recursul ordinar declarat de către avocatul Cecalenco Denis în numele inculpaților

a fost depus la 22 martie 2021, recursul ordinar suplimentar declarat de către

inculpatul Bostanica Vlad a fost depus la 10 februarie 2021 (conform ștampilei de

pe plic), prin urmare, cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege.

Ținând cont de cele menționate supra, Colegiul penal respinge ca

neîntemeiată solicitarea avocatului Crețu Nadejda în numele părților vătămate

Arhirii Vitalii și Arhirii Silvia privind repunerea în termen a recursului, deoarece

acesta nu a invocat careva motive întemeiate ce au determinat întârzierea depunerii

recursului. Or, instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul

recurentului prin care se susține că nu a cunoscut despre data pronunțării deciziei

integrale și decizia nu a fost expediată în adresa sa.

Totodată, în situația când instanța de recurs dispune inadmisibilitatea

recursului ca fiind tardiv, aceasta nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale

cauzei și legalității hotărârii adoptate, din care motiv nu există temei de a se

verifica legalitatea deciziei instanței de apel, sub aspectele invocate.

Astfel, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.art.422, 435

alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, rezultă că recursurile ordinare declarate de

către avocatul Crețu Nadejda în numele părților vătămate Arhirii Vitalii și Arhirii

Silvia, de către avocatul Cecalenco Denis în numele inculpaților, precum și

recursul ordinar suplimentar declarat de către inculpatul Bostanica Vlad sunt

inadmisibile, deoarece sunt declarate peste termen.

7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror.

În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în

acest articol.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate,

în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Colegiul penal lărgit reține că, acuzarea invocă temeiul pentru recurs stipulat

la pct.6), 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, precum și

13

când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În esență, procurorul critică decizia instanței de apel în partea reîncadrării

acțiunilor inculpatului Bostanica Vlad de la art.287 alin.(3) Cod penal la art.354

Codul contravențional, considerând-o ca fiind una eronată.

Raportând materialele dosarului la criticele recurentului, Colegiul penal lărgit

conchide că eroarea semnalată nu este prezentă la caz și este invocată neîntemeiat

de titular, iar pentru a statua astfel s-a rezultat din raționamentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art.113 alin.(1), (2) Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte

între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală. Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate

etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și

de către judecători.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază drept întemeiată argumentarea instanței

de apel precum că ,,este inadmisibil prin aplicarea loviturilor (aceleași lovituri

comise de către inculpat asupra părții vătămate) comiterea simultană a

infracțiunilor prevăzute de art.27, 145 Cod penal și art.287 Cod penal, întrucât

ambele infracțiuni presupun violență. Astfel, concluzia care se impune rezidă în

faptul că, în cazul în care violența aplicată de către făptuitor în legătură cu

încălcarea a ordinii publice se exprimă sub forma vătămării medii, calificarea se va

face potrivit art.art.27, 145 Cod penal și art.354 Cod contravențional”.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reiterează și modificările la

hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19 iunie 2006 "Cu privire la

practica judiciară în cauzele penale despre huliganism" în care se indică

următoarele: "4) Omorul intenționat sau vătămarea intenționată gravă ori medie a

integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată

tocmai în legătură cu încălcarea ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie

făcută, în temeiul art.art.145, 151 sau 152 Cod penal și art.354 „Huliganismul nu

prea grav" din Codul contravențional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă

aplicarea răspunderii, în baza art.art.145, 151 sau 152 și art. 287 Cod penal. Or,

principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de

două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen,

violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă".

Totodată, cu referire la alegații acuzării privind aprecierea probelor de către

instanțele de fond, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a

procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele de fond, or aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe. Deci,

Colegiul nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza

probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin

raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea soluției de

reîncadrare a acțiunilor inculpatului Bostanica Vlad de la art.287 alin.(3) Cod

penal la art.354 Codul contravențional.

Așadar, decizia instanței de apel corespunde, tuturor prevederilor legii de

procedură penală, ea fiind legală și motivată, mai mult, instanța de apel a dat

răspuns la toate argumentele invocate sub acest aspect, a apreciat just probatoriul

14

administrat, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția, iar criticele din

recursul declarat de acuzatorul de stat, sunt vădit neîntemeiate.

Se atestă că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului

Bostanica Vlad în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate

la dosar.

În consecință, Colegiul penal lărgit statuează că, la judecarea cauzei în ordine

de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-

419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală, astfel raportând

situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea

hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului

ordinar declarat de acuzare, ca fiind vădit neîntemeiat.

7.3. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către inculpata Țăruș

Lilia, de către avocatul acesteia Petcu Dragomir, de către inculpatul Țăruș

Victor și de către inculpatul Bostanica Vlad.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs casează parțial hotărârea atacată, rejudecă cauza și

pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit reține că,

recurenții invocă critici similare asupra hotărârilor instanțelor inferioare în latura

penală, în partea încadrării acțiunilor inculpaților, individualizării pedepsei,

precum și în latura civilă în partea încasării prejudiciului moral, asupra cărora

instanța de recurs se va expune concomitent.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au

dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, în același timp, verificându-se dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspecte de fapt și de drept, întrucât

odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un

control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au

declarat.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

15

de drept procesual, penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, în baza probelor cercetate și

verificate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, în mod argumentat concluzionând că

faptele comise de către inculpatul Bostanica Vlad, întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.27, 145 Cod penal și contravenția

prevăzută de art.354 Cod contravențional, iar faptele comise de către inculpații

Țăruș Victor și Țăruș Lilia întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Totodată, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele

de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul

casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de

fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Ținând cont de cele sus-menționate, instanța de recurs apreciază ca fiind

neîntemeiate și lipsite de suport probatoriu invocările avocatului Petcu Dragomir

în numele inculpatei Țăruș Lilia precum că, ,,acțiunile inculpatei Țăruș Lilia

necesită a fi încadrate în baza art.354 Cod contravențional, cu încetarea procesului

penal în privința acesteia”.

În aceeași ordine de idei, Colegiul penal lărgit evidențiază constatările

instanței de apel ,, … este probat faptul aplicării loviturilor și de către Țăruș Lilia.

Astfel, fapta pe care a comis-o depășește gradul de pericol social al unei

contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni și în această

ordine de idei, instanța de apel a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatei Țăruș

Lilia au fost corect încadrate în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. În plus, sub

același aspect instanța de recurs evidențiază și amenințările cu răfuiala fizică a

inculpaților Țăruș Victor și Țăruș Lilia direcționate în adresa părților vătămate.

De asemenea, Colegiul penal lărgit notează că la stabilirea pedepselor

inculpaților Bostanica Vlad, Țăruș Victor și Țăruș Lilia, instanța de apel a ținut

seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art.art.7, 61 Cod penal și

de criteriile generale de individualizare a pedepselor, de caracterul și gradul de

pericol social al infracțiunilor săvârșite, stipulate în art.75 Cod penal, de toate

circumstanțele cauzei și de gravitatea infracțiunilor.

Mai mult, instanța de recurs reiterează că pedepsele stabilite inculpaților

Bostanica Vlad și Țăruș Victor și modalitatea de executare a acestora a fost

individualizată în așa fel, încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Or, chestiunea de

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

16

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Colegiul penal lărgit remarcă că, pedeapsa este echitabilă când ea impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane.

Pe de altă parte, instanța de recurs stabilește că instanțele de fond pripit au

admis acțiunea civilă în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral, în mod

solidar.

La caz, Colegiul penal lărgit reiterează prevederile art.1423 alin.(1) și (2) Cod

civil (redacția veche), mărimea compensației pentru prejudiciu moral se

determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție

al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de

măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

În lumina prevederilor legale reiterate, Colegiul penal lărgit statuează că

decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de erori de procedură în partea

ce ține de admiterea acțiunii civile în partea încasării în mod solidar de la inculpați

a prejudiciului moral, ce ar putea avea și consecințe de drept, ceea ce este incident

cazului de casare semnalat în speță și prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt.

În contextul celor expuse, instanța de recurs explică că la stabilirea mărimii

compensației pentru prejudiciu moral instanța de judecată urmează să verifice și să

aprecieze profund probele prezentate, să stabilească, clar și cert rolul fiecărui

inculpat în comiterea infracțiunii, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le

dea apreciere cuvenită în ansamblu, acestea jucând un rol important la stabilirea

cuantumului prejudiciului moral, ce nu poate fi încasat în mod solidar de la

inculpați, or aceștia au avut roluri diferite în comiterea infracțiunii, respectiv

cauzând diferit suferințe părților vătămate.

Având în vedere cele expuse, fiind stabilit că încălcările normelor

procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept

prescrise în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, se impune soluția

admiterii recursurilor ordinare declarate de către inculpata Țăruș Lilia, de către

avocatul acesteia Petcu Dragomir, de către inculpatul Țăruș Victor și de către

inculpatul Bostanica Vlad, cu casarea hotărârilor contestate în latura civilă, în

partea încasării în mod solidar a prejudiciului moral, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte.

17

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, de către avocatul Crețu

Nadejda în numele părților vătămate Arhirii Vitalii și Arhirii Silvia, de către

avocatul Cecalenco Denis în numele inculpaților, precum și recursul ordinar

suplimentar declarat de către inculpatul Bostanica Vlad.

Admite recursurile ordinare declarate de către inculpata Țăruș Lilia, de către

avocatul acesteia Petcu Dragomir, de către inculpatul Țăruș Victor și de către

inculpatul Bostanica Vlad, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 29 iulie 2020 și sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni

din 31 mai 2019, în latura civilă în partea încasării în mod solidar a prejudiciului

moral, în cauza penală în privința inculpaților Bostanica Vlad xxx, Țăruș Victor xxx

și Țăruș Lilia xxx, rejudecă cauza în această parte și pronunță o nouă hotărâre, prin

care:

Se încasează din contul inculpaților Bostanica Vlad Petru, Țăruș Victor

Mihail și Țăruș Lilia Piotr în beneficiul părții vătămate Arhirii Ruslan a câte 10

000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

Se încasează din contul inculpaților Țăruș Victor Mihail și Țăruș Lilia Piotr

în beneficiul părții vătămate Arhirii Vitalii a câte 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat.

În rest, celelalte dispoziții ale hotărârilor contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 26 ianuarie 2022.

Președinte /semnătura/ Toma Nadejda

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Timofti Vladimir

Guzun Ion

Craiu Nicolae

18