1ra-2029/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-2029/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2029/2021

1-17177675-01-1ra-06102021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Plămădeală

Ghenadie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Brăteanu Veaceslav în numele succesorului părții vătămate, Cobzac Natalia

și de către avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatei Litvin Irina, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 martie 2019 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2021, în cauza penală

privind-o pe

Litvin Irina Xxxxx, născută la xxxxx, originară și

domiciliată în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Irina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264

alin.(3) lit. b) Cod penal, fiind condamnată în baza acestei legi la 4 (patru) ani

închisoare, cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar de tip

deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe o perioadă de 2

(doi) ani.

În temeiul art.901 Cod penal, a fost dispus ca Litvin Irina să execute pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani în penitenciar de tip deschis.

În temeiul art.901 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea restului

pedepsei aplicate inculpatei Litvin Irina de 2 (doi) ani închisoare, pe o perioadă de

probațiune de 2 (doi) ani, dacă nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare

exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

1

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de Cobzac Natalia către Litvin

Irina în partea încasării prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către Cobzac Natalia către Litvin

Irina în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică, fiind

încasat din contul lui Litvin Irina în beneficiul lui Cobzac Natalia prejudiciul moral

în mărime de 80000 (optzeci mii) lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de

6000 (șase mii) lei.

În rest, acțiunea civilă înaintată de Cobzac Natalia către Litvin Irina în partea

încasării prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

A fost respinsă cerința procurorului, în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul

Principal, Lungu Vitalie privind încasarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

pentru faptul că dânsa, la data de 08.12.2015, aproximativ ora 10:30 min, conducea

automobilul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX, deplasându-se pe str. Ialoveni, din

direcția șos. Hâncești spre loc. Durlești, mun. Chișinău.

În timpul conducerii unității de transport, deplasându-se în regiunea imobilului cu

număr de adresă 98/1, conducătorul auto, încălcând din imprudență prevederile

Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 357 din

13.05.2009 și anume: pct.45.1) conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția: b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului,

39.1) înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers,

conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în

siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, pct. 42. 1)

Determinarea benzilor de circulație se efectuează prin marcaj sau indicatoarele rutiere

5.37.1, 5.41.3, iar în lipsa acestora - de către conducătorii vehiculelor, ținând cont de

lățimea carosabilului, gabaritele vehiculelor și intervalele de siguranță necesare, nu a

ținut cont de faptul că se deplasa pe carosabil compus din 2 benzi de circulație, cu

deplasare în ambele sensuri, lățimea totală de 7 m, în lipsa marcajului de determinare

a benzilor. Nu a ținut cont de obligativitatea ce-i revenea de a determina personal și

vizual banda de circulație, nu a prevăzut posibilitatea apariției unor situații

periculoase, nu a întreprins careva acțiuni ce ar sporit siguranța deplasării pe tronsonul

dat de drum, reieșind din situația rutieră complicată (drum îngust, fără marcaj rutier,

mișcare în dublu sens), deplasându-se în împrejurimea unor instituții de stat populate

(sediul OCT Chișinău și o instituție de învățământ), nu a racordat viteza de deplasare,

2

astfel încât să-și asigure posibilitatea reală de reacționare și evitare a unor eventuale

situații periculoase, adică nu a manifestat dexteritate în conducere.

În circumstanțele expuse, în continuarea acțiunilor sale imprudente, Litvin Irina,

se deplasa la o distanță mai depărtată de partea dreaptă a drumului, fără a ține cont de

intervalul de siguranță necesar și în momentul când în vizorul său a apărut pietonul

Cobzac Vasile, care traversa carosabilului de la stânga la dreapta relativ deplasării

unității de transport, fiind nepregătită pentru o astfel de situație periculoasă, deși

situația rutieră o obliga la o prudență deosebită, nu a frânat pentru a stopa unitatea de

transport, nu a asigurat deplasarea automobilului fără a schimba direcția de mers, s-a

speriat și brusc a virat la stânga spre pieton, tamponându-1 cu partea frontală dreaptă,

locul tamponării fiind la o distanță de cel puțin 2,3 m (inițial Litvin Irina a indicat 5,6

m ulterior 2,3 m) de la bordură din cei 7 m din lățimea totală a carosabilului,

deplasându-se în continuare, a ieșit de pe carosabil și trecând peste bordură, a mai

parcurs o anumită distanță în câmp.

Urmare a impactului pietonul Cobzac Vasile, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 196 2616 din 05.02.2016, a primit vătămări corporale grave, iar la

08.12.2015 ora 17:20 acesta a decedat. Vătămările corporale primite în urma

accidentului în traficul rutier, fiind în legătură de cauzalitate cu survenirea decesului.

3.1. procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, Lungu Vitalie,

prin care a solicitat admiterea apelului și casarea parțială a sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 20 martie 2019, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care să fie admisă solicitarea acuzatorului

de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea încasării din contul lui

Litvin Irina în beneficiul statului cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea

expertizei judiciare medico-legale de 2554 lei și expertizei auto tehnice de 1120 lei,

în total suma de 3674 lei.

3.2. Avocatul Dumneanu Radu în numele inculpatei Litvin Irina, prin care a

solicitat admiterea apelului și casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță în raport cu motivele invocate în apel.

3.3. Succesorul părții vătămate Cobzac Natalia și avocatul Brăteanu Veaceslav în

numele succesorului părții vătămate Cobzac Natalia, prin care au solicitat admiterea

apelului și casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii

stabilite pentru prima instanță prin care a admite integral acțiunea civilă depusă de

succesorul părții vătămate Cobzac Natalia privind încasarea prejudiciului material și

moral. A încasa din contul lui Litvin Irina în beneficiul lui Cobzac Natalia prejudiciul

material sub formă pensie de întreținere lunară pentru copii în mărimea prevăzută în

acțiunea civilă; A încasa din contul lui Litvin Irina în beneficiul lui Cobzac Natalia

prejudiciul moral în sumă de 800 000 lei. În argumentarea apelului declarat,

succesorul părții vătămate Cobzac Natalia și avocatul Brăteanu Veceaslav au invocat

următoarele: Cobzac Natalia a rămas fără soț, iar doi copii au rămas fără tată ca

3

urmare a infracțiunii comise de Litvin Irina, inculpata necontribuind cu nimic la

cheltuielile de înmormântare, iar suma fixată de instanța de fond în calitate de

prejudiciu moral este una inechitabilă și incapabilă să compenseze pierderea soțului

și tatăl a doi copii minori;

Analizând sentința, s-a constatat că există motive temeinice de implicare a

instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea laturii civile, în acest

sens menționând că instanța de fond a ignorat semnificația valorilor sociale lezate și

prejudiciul cauzat și a încasat în beneficiul succesorului părții vătămate o sumă prea

mică în calitate de prejudiciu moral; ținând cont de gravitatea cauzării suferințelor

psihice și fizice succesorului părții vătămate căreia i-a decedat soțul și tatăl a doi copii

minori, de impactul accidentului asupra acestora, care s-a stins din viață, considerând

necesar a admite integral pretențiile succesorului părții vătămate de încasare a

prejudiciului moral și material, invocând că sumele ce rezultă din pretențiile indicate

în acțiunea civilă sunt echitabile, vizavi de suferințele psihice suportate de succesor,

iar pretențiile ce țin de prejudiciul material pentru îngrijirea lunară a copiilor rămași

fără întreținerea tatălui sunt echitabile, mai mult că starea materială a succesorului

părții vătămate este una precară; apelanții au considerat că prima instanță la emiterea

sentinței în privința lui Litvin Irina, nu a respectat prevederile legale întru adoptarea

unei soluții întemeiate în latura civilă, pronunțând o hotărâre pripită prin care a dispus

încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate, Cobzac

Natalia, a prejudiciului moral în sumă de 80 000 lei, or conform acțiunii civile,

succesorul părții vătămate a solicitat încasarea prejudiciul moral într-o sumă mult mai

mare.

Au menționat că legiuitorul a acordat prerogative instanței de judecată de a

aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce urmează a fi încasat, or art.

1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală,

expres prevede că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de

către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice,

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei

vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu

fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Totodată,

despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin

faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

Cuantumul despăgubirilor urmează a fi stabilit luându-se în considerație

consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța

valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu

care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația

familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol

compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit

și, nu îmbogățirea fără justă cauză; în acest sens, instanța de apel urmează să aprecieze

că suma prejudiciului material și moral solicitată de către succesorul legal al părții

4

vătămate Cobzac Natalia reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului

material și moral suferit de reclamant, ca urmare a decesului victimei, evenimente

care au produs suferințe psihice incomensurabile și care în esență sunt de natură

perpetuă.

fost respins apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal Lungu

Vitalie, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 martie

2019, ca nefondat.

Au fost admise apelul avocatului Dumneanu Radu în numele inculpatei Litvin

Irina, apelul succesorului părții vătămate Cobzac Natalia și apelul avocatului

Brăteanu Veaceslav în numele succesorului părții vătămate Cobzac Natalia declarate

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 martie 2019, casată

sentința atacată parțial în partea individualizării pedepsei și soluționării acțiunii civile

în partea încasării prejudiciului moral, pronunțând o nouă hotărâre în această parte

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Lui Litvin Irina recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3) lit. b) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa penală sub formă de 4 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

2 ani.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea aplicată

lui Litvin Irina a fost suspendată cu stabilirea unui termen de probațiune de 2 ani, cu

dispunerea neexecutării pedepsei cu închisoarea dacă în termenul de probațiune fixat

inculpata nu va săvârși o nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor probațiunii

va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

S-a încasat din contul lui Litvin Irina în beneficiul lui Cobzac Natalia prejudiciul

moral în mărime de 100000 lei moldovenești. În rest sentința atacată a fost menținută.

Cătălin, prin care a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel din

03.03.2020, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

20.03.2019 în partea stabilirii pedepsei.

5.1. La fel, a declarat recurs ordinar și avocatul Brăteanu Veaceslav în numele

succesorului părții vătămate, Cobzac Natalia, prin care a solicitat casarea hotărârilor

adoptate în latura civilă, privind prejudiciul material și moral.

5.2. Ulterior avocatul Babără Marian în numele inculpatei Litvin Irina a depus

recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea totală a deciziei instanței de

apel din 03.03.2020, cu achitarea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal.

noiembrie 2020 au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic și de avocatul

5

Marian Babără, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03

martie 2020, în privința inculpatei Litvin Irina.

A fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Brăteanu Veaceslav, în numele

succesorului părții vătămate Cobzac Natalia, casată decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 03 martie 2020, în privința inculpatei Litvin Irina, în partea

încasării din contul lui Litvin Irina în beneficiul lui Cobzac Natalia a prejudiciului

moral în mărime de 100.000 lei, cât și în partea privind menținerea sentinței în partea

soluției de admitere în principiu a acțiunii civile înaintată de Cobzac Natalia către

Litvin Irina în partea încasării prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, și a fost dispusă rejudecarea

cauzei în partea vizată, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În

rest, decizia contestată a fost menținută, fiind irevocabilă în această parte.

fost admise apelurile succesorului părții vătămate Cobzac Natalia și avocatului

Brăteanu Veaceslav în numele succesorului părții vătămate Cobzac Natalia, casată

parțial sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 20 martie 2019, în partea

prejudiciului moral încasat și în partea admiterii în principiu a prejudiciului material

și a fost pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

după cum urmează:

Acțiunea civilă a fost admisă parțial.

S-a încasat de la inculpata Litvin Irina în beneficiul succesorului părții vătămate

Cobzac Natalia 150000,00 (una sută cincizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral și

2000 (două mii) lei cu titlu de prejudiciu material în legătură cu cheltuielile de

înmormântare suportate.

S-a obligat Litvin Irina să achite lunar copiilor minori Cobzac Nicoleta, născută

la 05.02.2013 și Cobzac Dumitru, născut la 18.11.2010, despăgubiri pentru decesul

tatălui Cobzac Vasile în cuantum 3000,00 (trei mii) lei, lunar până la atingerea

majoratului de către copii începând cu data de 03.06.2021.

7.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a reținut, că la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just

a ajuns la concluzia că inculpata Litvin Irina a săvârșit infracțiunea imputată ei.

Astfel, instanța de apel a atestat că de către instanța de recurs ordinar cauza a fost

întoarsă la o nouă rejudecare doar în partea acțiunii civile.

Totodată, inculpata Litvin Irina în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel

la data de 03 iunie 2021 a fost de acord cu acțiunea civilă și a indicat că dorește să

achite cheltuieli pentru înmormântare în sumă de 2000 lei și despăgubiri pentru

decesul tatălui Cobzac Vasile, copiilor minori Cobzac Nicoleta și Cobzac Dumitru

până la atingerea majoratului, în sumă de 3000 lei lunar.

Privitor la solicitarea avocatului Brăteanu Veaceslav, în numele succesorului

părții vătămate Cobzac Natalia privind încasarea din contul inculpatei Litvin Irina în

beneficiul lui Cobzac Natalia a prejudiciului material în sumă de 2000 lei, a

6

prejudiciului moral în mărime de 500000 lei, încasarea sumei de 3000 lei lunar pentru

întreținerea copiilor minori a victimei decedate.

Ulterior succesorul părții vătămate Cobzac Natalia a depus o cerere de modificare

a pretențiilor în partea mărimii prejudiciului moral în care a solicitat încasarea din

contul inculpatei Litvin Irina a prejudiciului moral în mărime de 800000 lei.

Referitor la prejudiciul moral cauzat, instanța de apel a reiterat că, în conformitate

cu prevederile art. 1422 alin.(1) Cod Civil (în vigoare la data apariției raportului

juridic), în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice

sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și

în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform pct. 27 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la

practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației materiale despre

încasarea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale sau altă vătămare

a sănătății ori prin deces nr. 6 din 04.07.2005, instanțele de judecată vor avea în vedere

că în cazul vătămării integrității corporale sau al altei vătămări a sănătății, precum și

în cazurile de deces a victimei, persoanele vătămate au dreptul în conformitate cu art.

1422 și 616 alin.(2) Cod Civil la repararea prejudiciului nepatrimonial (moral) sub

formă de despăgubire în bani în suma stabilită de instanțele judecătorești în baza unei

aprecieri conforme principiilor echității. Prejudiciul moral se repară indiferent de

existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Astfel, instanța de apel a reținut faptul că în urma decesului, victimei, Cobzac

Vasile, soției acestuia Cobzac Natalia dar și rudelor i-a fost cauzat un prejudiciu moral

colosal deoarece și-a pierdut soțul și un întreținător al familiei.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că în urma accidentului cauzat de către

Litvin Irina, succesorului părții vătămate Cobzac Natalia i-au fost cauzate suferințe

psihice și fizice, care s-au manifestat și continuă a se menține sub forma depresiei,

rezultate din pierderea soțului și a tatălui pentru cei doi copii ai lor. Reieșind din faptul

că victima nu mai poate fi reîntoarsă la viață sau substituit cu altă persoană și că

decesul acestuia a lăsat o amprentă gravă de ordin emoțional, lui Cobzac Natalia și

copiilor acesteia.

Repararea prejudiciului moral reprezintă satisfacții echitabile destinate a

compensa material suferințele fizice ale părții vătămate, ca urmare a acțiunilor

infracționale ale făptuitorului. Cu referire la cuantumul prejudiciului moral solicitat,

acesta nu este supus unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lui în concret este

lăsată la libera apreciere a instanței de judecată.

De aceea, instanța de apel a considerat necesar de a încasa suma prejudiciului

moral în mărime de 150000 lei, din contul inculpatei Litvin Irina în beneficiul

succesorului părții vătămate Cobzac Natalia, considerând ca fiind exagerată dauna

morală solicitată de către apelant în mărime de 800000 lei, ținându-se cont inclusiv

de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună

7

privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24, 2012), cât și de prevederile

art.1423 Cod Civil (redacția legii din 06.06.2002) și nu în ultimul rând că fapta de

care a fost recunoscută vinovată este o infracțiune din imprudență.

Referitor la prejudiciul material cauzat, instanța de apel a reiterat că potrivit art.

1398 alin.(l) Cod Civil (în vigoare la data apariției raportului juridic), cel care

acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul

patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune

sau omisiune.

Cu privire la cele solicitate de apelant și anume despăgubiri pentru decesul tatălui

Cobzac Vasile, copiilor minori Cobzac Nicoleta și Cobzac Dumitru până la atingerea

majoratului, instanța de apel a atestat că decedatul Cobzac Vasile la data accidentului

rutier nu avea statut de salariat și corespunzător, nu avea un venit, și astfel nu era

asigurat, însă inculpata Litvin Irina a recunoscut acțiunea civilă și a fost de acord să

achite această sumă de 3000 lei lunar pentru copii minori până la atingerea

majoratului și 2000 lei cheltuieli pentru înmormântare.

Astfel, instanța de apel a considerat necesar de a admite acțiunea civilă în partea

în care a fost recunoscută de reclamantă, și a încasat suma prejudiciului material în

mărime de 2000 lei, din contul inculpatei Litvin Irina în beneficiul succesorului părții

vătămate Cobzac Natalia cu titlu de cheltuieli pentru înmormântare, și încasarea

sumei de 3000 lei lunar copiilor minori Cobzac Nicoleta, născută la 05.02.2013 și

Cobzac Dumitru, născut la 18.11.2010, despăgubiri pentru decesul tatălui Cobzac

Vasile, până la atingerea majoratului.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că apelul avocatului Brăteanu

Veaceslav în numele succesorului părții vătămate Cobzac Natalia urmează a fi admis,

cu casarea parțială a sentinței atacate în partea prejudiciului moral încasat și în partea

admiterii în principiu a prejudiciului material.

8.1. avocatul Brăteanu Veaceslav în numele succesorului părții vătămate, Cobzac

Natalia, în termen, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, solicită casarea parțială a sentinței în partea laturii civile și a

deciziei instanței de apel în partea acțiunii civile privind încasarea prejudiciului

material și moral și să fie dispusă rejudecarea cauzei în această parte de către instanța

de apel.

În motivarea cererii de recurs recurentul indică următoarele motive :

- recurentul nu este de acord cu decizia instanței de apel în partea în care a fost

admisă parțial acțiunea civilă, reieșind din următoarele considerente;

- deși Curtea Supremă de Justiție s-a expus anterior privind netemeinicia

încasării unui prejudiciu în astfel de mărimi mici, instanța de apel din nou a repetat

aceeași eroare;

- instanța de apel nu a luat în considerare toate suferințele succesorului părții

vătămate și ale copiilor minori ca urmare a săvârșirii infracțiunii;

8

- avocatul invocă că instanța de apel, refuzând satisfacerea integrală a pretențiilor

de ordin moral, înaintate de succesorul victimei Cobzac Natalia, nu a constatat prin

careva acte veridice care este starea materială a inculpatei și posibilitatea acesteia de

a acoperi întregul prejudiciu material și moral solicitat și nu a indicat probele pe care

își întemeiază soluția. Astfel, instanța de apel a creat succesorului victimei Cobzac

Natalia impresia că aceasta nu a fost auzită și nu a fost luată în serios, iar nerealizarea

acestor sarcini din partea instanței de apel constituie o încălcare a dreptului la un

proces echitabil, prevăzut de art. 6 alin. (1) CEDO;

- recurentul solicită instanței de recurs ca să constate că instanța de apel nu a

respectat prevederile legale întru adoptarea unei soluții întemeiate în latura civilă,

pronunțând o hotărâre pripită prin care a dispus încasarea din contul inculpatei Litvin

Irina, în beneficiul succesorului victimei Cobzac Natalia, a prejudiciului moral în

sumă de doar 100000 lei. În acest context, instanța de apel și-a exprimat dezacordul

cu apelul lui Cobzac Natalia, fundamentându-se doar pe faptul că suma solicitată de

succesorul victimei Cobzac Natalia este una neîntemeiată și exagerată, fără a

argumenta reducerea cuantumului acesteia;

- instanța de apel nu și-a motivat suficient soluția în latura civilă, în partea

încasării prejudiciului moral în beneficiul succesorului părții vătămate, Cobzac

Natalia, situație care cade sub incidența erorii de drept cuprinsă în prevederea art. 427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar decizia urmează a fi casată în partea

respectivă, cu dispunerea rejudecării cauzei în latura dată de către instanța de apel,

așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât asemenea erori nu pot fi

corectate de către instanța de recurs;

- apărătorul menționează că Cobzac Natalia a rămas fără soț, iar doi copii au

rămas fără tată ca urmare a infracțiunii comise de Litvin Irina, inculpata necontribuind

cu nimic la cheltuielile de înmormântare, iar suma fixată de instanța de fond în calitate

de prejudiciu moral este una inechitabilă și incapabilă să compenseze pierderea

soțului și tatăl a doi copii minori;

- analizând sentința, se constată că există motive temeinice de implicare a

instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea laturii civile, în acest

sens menționând că instanța de fond a ignorat semnificația valorilor sociale lezate și

prejudiciul cauzat și a încasat în beneficiul succesorului părții vătămate o sumă prea

mică în calitate de prejudiciu moral;

- se constată că, prima instanță la emiterea sentinței în privința lui Litvin Irina,

nu a respectat prevederile legale întru adoptarea unei soluții întemeiate în latura civilă,

pronunțând o hotărâre pripită prin care a dispus încasarea din contul inculpatului în

beneficiul succesorului părții vătămate, Cobzac Natalia, a prejudiciului moral în sumă

de 80000 lei, or conform acțiunii civile, succesorul părții vătămate a solicitat încasarea

prejudiciul moral într-o sumă mult mai mare;

- avocatul menționează că legiuitorul a acordat prerogative instanței de judecată

de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce urmează a fi încasat, or

9

art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală,

expres prevede că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de

către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice,

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei

vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu

fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Totodată,

despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin

faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare;

- recurentul menționează că acțiunile infracționale comise de inculpata Litvin

Irina și anume încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport, au dus la tamponarea victimei, iar în urma impactului

acestuia i-au fost cauzate vătămări corporale în urma cărora a decedat;

- se reține că victima a fost soțul lui Cobzac Natalia și tatăl a doi copii minori,

iar Cobzac Natalia a indicat în susținerea pretențiilor de ordin moral faptul că decesul

soțului i-a provocat acesteia suferințe de ordin psihic, care s-au manifestat și continuă

a se menține sub forma depresiei, rezultate din pierderea soțului și a tatălui pentru cei

doi copii ai lor. Reieșind din faptul că victima nu mai poate fi reîntoarsă la viață sau

substituit cu altă persoană și că decesul acestuia a lăsat o amprentă gravă de ordin

emoțional, lui Cobzac Natalia și copiilor acesteia, Cobzac Natalia a evaluat daunele

morale cauzate în sumă de 800 000 lei;

- recurentul menționează că cuantumul despăgubirilor urmează a fi stabilit

luându-se în considerație consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic

și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori

și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost

afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste

despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a

prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără justă cauză;

- în acest sens, instanța de apel urmează să aprecieze că suma prejudiciului

material și moral solicitată de către succesorul legal al părții vătămate Cobzac Natalia

reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului material și moral suferit de

reclamant, ca urmarea decesului victimei, evenimente care au produs suferințe psihice

incomensurabile și care în esență sunt de natură perpetuă.

8.2. avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatei Litvin Irina, în termen, prin

care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită casarea sentinței în partea încasării prejudiciului moral și a deciziei instanței

de apel în partea admiterii acțiunii civile, ca neîntemeiate și vădit nefondate, cu

restituirea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în partea contestată.

În motivarea cererii de recurs recurentul indică următoarele motive :

- drept temei pentru recurs consideră prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

10

soluția instanței;

- recurentul consideră că sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

20.03.2019 în partea încasării prejudiciului moral și decizia instanței de apel din

03.06.2021, în partea admiterii acțiunii civile sunt neîntemeiate și urmează să fie

anulate cu admiterea recursului în sensul declarat;

- avocatul consideră că de către instanțele de judecată s-a dat apreciere eronată

circumstanțelor de fapt și, respectiv, interpretare juridică greșită;

- contrar prevederilor enunțate, instanța de apel a emis hotărârea contestată în

lipsa cărorva probe care ar justifica soluția, or concluzia de obligare a plății

indemnizației lunare de 3000 lei nu este întemeiată pe careva date sau probe, acestea

fiind lipsă total;

- în cererea de apel au fost invocate un șir de motive ignorate total de către

instanța de judecată și nu a luat în considerație deloc argumentele invocate de către

partea apărării;

- soluția pronunțată de instanța de apel este contrară prevederilor legii;

- Litvin Irina a fost învinuită de încălcarea regulilor de securitate a circulației sau

de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul persoanei;

- potrivit art. 1398 din Codul civil (în vigoare la data producerii evenimentului)

cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat

prin acțiune sau omisiune;

- recurentul consideră că nu sunt întrunite condițiile și nici temei pentru

răspunderea delictuală, or Litvin Irina nu a acționat cu vinovăție, ci din imprudență;

- incorect instanța de apel a aplicat prevederile art. 1410 Cod civil, or activitatea

inculpatei nu este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare;

- nu este justificată nici de către instanța de fond, nici de instanța de apel suma

exagerată încasată cu titlu de prejudiciu moral, or acest prejudiciu a fost cauzat din

imprudență și Litvin Irina a avut un comportament corect după producerea

evenimentului și suferințele morale provocate prin fapta sa nu sunt de o intensitate

sporită;

- în temeiul celor expuse, recurentul consideră justificată această poziție, în

vederea respectării prevederilor art. 26 Constituția R. Moldova - asigurarea dreptului

la apărare, art. 1 CEDO - obligația respectării drepturilor omului, art. 6 CEDO -

dreptul la un proces echitabil art. 7 Cod de procedură penală - Legalitatea procesului

Penal, art. 9 Cod de procedură penală - Egalitatea în fața legii și a autorităților, art. 10

Cod de procedură penală - Respectarea drepturilor, libertăților și demnității umane,

art. 23 Cod de procedură penală - Asigurarea drepturilor victimei în urma

infracțiunilor, abuzurilor de serviciu și erorilor judiciare, precum și ale persoanei

condamnate sau arestate nelegitim ori lezate în drepturi în alt mod.

11

numele inculpatei Litvin Irina.

Judecând argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit

consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen

de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate.

Drept temei pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, adică cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței - temei care nu și-a găsit confirmarea la examinarea

recursului ordinar declarat, specificând în acest sens următoarele.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportând temeiurile invocate de recurent în

recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către

instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de avocatul

Dudulica Liubomir în numele inculpatei, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei în partea criticată de recurent, deoarece

argumentele expuse în recursul depus sunt nefondate, decizia instanței de apel

conținând toate motivele pe care se bazează soluția, dispozitivul hotărârii fiind expus

clar. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, ea fiind legală și întemeiată în partea criticată, fără a fi identificate

neclaritățile specificate de avocat, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului

prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

Argumentul recurentului precum că „instanța de apel a emis hotărârea contestată

în lipsa cărorva probe care ar justifica soluția, or concluzia de obligare a plății

indemnizației lunare de 3000 lei nu este întemeiată pe careva date sau probe, acestea

fiind lipsă total”, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat și menționează că

instanța de apel just a dispus obligarea inculpatei Litvin Irina să achite lunar copiilor

minori Cobzac Nicoleta, născută la 05.02.2013 și Cobzac Damian, născut la

18.11.2010, despăgubiri pentru decesul tatălui Cobzac Vasile în cuantum de 3000 lei,

lunar până la atingerea majoratului de către copii începând cu data de 03.06.2021,

bazându-se pe legislația în vigoare, sumă solicitată în acțiunea civilă de către

succesorul părții vătămate, Cobzac Natalia (f. d. 71-75, vol. I).

La fel, argumentele avocatului precum că au fost încălcate prevederile art. 26 din

Constituție, art. 1 CEDO, art. 6 CEDO, art. 7 Cod de procedură penală, art. 9 Cod

de procedură penală, art. 10 Cod de procedură penală, art. 23 Cod de procedură,

Colegiul penal lărgit le consideră neîntemeiate și irelevante speței date, temei de a

interveni în partea criticată de către recurent nu există.

12

În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că motivele indicate de către recurent,

nu sunt întemeiate din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat

de către avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatei Litvin Irina, urmează a fi

respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, deoarece temeiurile invocate de

recurent nu s-au confirmat în instanța de recurs ordinar.

9.1. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Brăteanu Veaceslav în

numele succesorului părții vătămate, Cobzac Natalia.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit

concluzionează că acesta urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei în latura

civilă și anume în partea prejudiciului moral, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Referitor la argumentele recursului declarat de către avocatul în latura civilă și

anume în partea prejudiciului moral.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Totodată se remarcă că, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel în ce privește latura civilă, iar

erorile admise în această parte nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Conform materialelor cauzei, Colegiul constată că prin ordonanța ofițerului de

urmărire penală din data de 21.12.2015, succesor al părții vătămate a fost recunoscută,

soția părții vătămate Cobzac Natalia (f. d. 51, vol. I).

Colegiul penal lărgit atestă faptul că, instanța de apel în al doilea set de proceduri

la rejudecare a admis apelurile succesorului părții vătămate Cobzac Natalia și

avocatului Brăteanu Veaceslav în numele succesorului părții vătămate Cobzac

Natalia, a casat parțial sentința primei instanțe, în partea prejudiciului moral încasat

13

și în partea admiterii în principiu a prejudiciului material și a pronunțat o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: acțiunea

civilă a fost admisă parțial și s-a încasat de la inculpata Litvin Irina în beneficiul

succesorului părții vătămate Cobzac Natalia 150000 lei, cu titlu de prejudiciu moral

și 2000 lei cu titlu de prejudiciu material în legătură cu cheltuieli de înmormântare

suportate. Litvin Irina a fost obligată să achite lunar copiilor minori Cobzac Nicoleta

și Cobzac Damian despăgubiri pentru decesul tatălui Cobzac Vasile în cuantum 3000

lei, lunar până la atingerea majoratului de către copii începând cu data de 03.06.2021.

Analizând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată că,

instanța de apel a modificat sentința în partea stabilirii cuantumului prejudiciului

moral, considerând necesar de a încasa suma prejudiciului moral în mărime de 150000

lei, din contul inculpatei Litvin Irina în beneficiul succesorului părții vătămate Cobzac

Natalia, menționând ca fiind exagerată dauna morală solicitată de către apelant în

mărime de 800000 lei, ținându-se cont inclusiv de practica CEDO privitor la modul

de încasare a prejudiciului moral, cât și de prevederile art. 1423 Cod civil și nu în

ultimul rând că fapta de care a fost recunoscută vinovată este o infracțiune din

imprudență.

Însă, în opinia Colegiului penal lărgit aceste concluzii ale instanței de apel nu sunt

motivate suficient și contravin lucrărilor dosarului și prevederilor legale, astfel

Colegiul penal lărgit consideră pripite concluziile instanței de apel, precum că suma

de 150000 lei este echitabilă luându-se în considerație atât gravitatea suferințelor

psihice a succesorului părții vătămate, cît și datele obiective care certifică acest fapt,

și anume nivelul suportării de către acestea a suferințelor psihice în urma decesului

soțului și tatăl copiilor minori. La acest capitol, instanța de recurs notează că, potrivit

art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, la evaluarea cuantumului despăgubirilor

materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele

fizice ale victimei, pierderea speranței în viață, etc. În corespundere cu art. 220 Cod

de procedură penală și art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Ținând cont de

aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru

a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel, instanța de recurs menționează

că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin

faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența

CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că

„atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal,

aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri. Chiar dacă ea nu a cerut, în

mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în

14

procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii,

ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”.

Instanța de apel urmează să stabilească mărimea compensației pentru prejudiciul

moral în așa fel încât acesta să fie echitabil în raport cu suferințele psihice și fizice

cauzate succesorului părții vătămate, în urma comiterii infracțiunii de către inculpata

Litvin Irina, dar și să nu ducă la o îmbogățire fără just temei a succesorului părții

vătămate.

Totodată, se constată că instanța de apel nu a îndeplinit indicațiile instanței de

recurs ordinar date prin decizia din 17 noiembrie 2020 în partea ce ține de prejudiciul

moral încasat de la inculpata Litvin Irina în beneficiul succesorului părții vătămate,

Cobzac Natalia.

Necesitatea conformării indicațiilor expuse de instanța ierarhic superioară față

de instanța de rejudecare, este stipulată de prevederile art.436 alin.(2) și (3) Cod de

procedură penală, care indică expres că pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii, în măsura în care situația de fapt rămâne cea care

a existat la soluționarea recursului. Când hotărârea este casată numai cu privire la

unele fapte sau persoane ori numai în ce privește latura penală sau civilă, instanța de

rejudecare se pronunță în limitele în care hotărârea a fost casată.

În sensul dat, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că instanța de apel, la

rejudecarea cauzei, nu a ținut cont de indicațiile instanței de recurs ce i-au fost

atribuite cu scop de verificare a erorilor invocate de către apelanți în cererea de

contestare a sentinței primei instanțe.

Astfel, în apelurile declarate de avocatul Brăteanu Veaceslav și succesorul părții

vătămate se invocă motivele privind ilegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate prin

faptul că instanța greșit a decis asupra soluției adoptate asupra prejudiciului moral.

Colegiul penal lărgit menționează că instanței de apel i s-a pus în sarcină ca să

acorde deplină eficiență prevederilor art. 1423 Cod civil, ori, prejudiciul moral

încasat în mărime de 100.000 lei nu este adecvat și proporțional caracterului și

gravității suferințelor psihice cauzate succesorilor persoanei vătămate, legate de

decesul soțului, părintelui și întreținătorului a doi copii minori, gradului de

vinovăție al inculpatei, împrejurărilor în care au fost săvârșite faptele infracționale,

cât și gravitatea consecințelor survenite. Totodată, menționând că circumstanțele

expuse atestă că instanța de apel nu a judecat apelurile avocatului Veaceslav

Brăteanu și succesorului părții vătămate, Cobzac Natalia, în condițiile legii și a

adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția în

latura civilă.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit constată că, la rejudecarea cauzei,

instanța de apel, nu s-a conformat cu exactitate situației stabilite de către instanța de

recurs și nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza celor

menționate, conform materialelor din cauza penală, concluzionând că suma

prejudiciului moral încasat din contul inculpatei Litvin Irina de 150000 este una

15

echitabilă.

Prin urmare, reieșind din faptul neschimbării situației faptice la momentul

rejudecării cauzei, instanța de apel a neglijat indicațiile specificate de către instanța

de recurs, nu a motivat convingător motivele invocate în apelurile declarate,

repetând practic erorile efectuate de către instanța de apel la judecarea cauzei

anterior în ordine de apel, schimbând soluția cu o motivare ce contravine

materialelor dosarului.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că la caz este incident temeiul de casare

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea

parțială a deciziei instanței de apel în latura civilă și anume în partea prejudiciului

moral, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță, în alt

complet de judecată, deoarece erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi

reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură.

Totodată, referitor la argumentul avocatului Brăteanu Veaceslav în numele

succesorului părții vătămate, precum că suma prejudiciului material încasat în

beneficiul succesorului legal al părții vătămate Cobzac Natalia este ilegal, Colegiul

penal lărgit îl consideră neîntemeiat și menționează că instanța de apel just și

întemeiat s-a expus asupra solicitării date în decizia sa la pct. 24-30, motivare pe care

instanța de recurs ordinar o însușește, considerând-o legală și întemeiată în partea

dată.

La rejudecarea cauzei în latura civilă și anume în partea prejudiciului moral,

instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de

procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel; să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii;

să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate și cu expunerea motivată asupra

cuantumului prejudiciului moral, să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Dudulica

Liubomir în numele inculpatei Litvin Irina.

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Brăteanu Veaceslav în numele

succesorului părții vătămate, Cobzac Natalia, casează parțial decizia Colegiului penal

16

al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2021, în latura civilă, în partea prejudiciului

moral, în cauza penală privind-o pe Litvin Irina Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei

în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, celelalte dispoziții ale deciziei se mențin.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei,

în rest, este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 martie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

17