1ra-1502/21 — art. 42, alin. 2, 46, 165 alin. 3 lit. a CP

1ra-1502/21 — art. 42, alin. 2, 46, 165 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1502/2021

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

06 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Burduh Victor, Stratulat Galina, Bejenaru Iurie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena și de către inculpata Hodjaeva Ratha, cu

avocatul acesteia, Ciocanu Aliona, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Drochia,

sediul Rîșcani din 11 aprilie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09

aprilie 2021, în cauza penală privind-o pe

Hodjaeva Ratha Xxxxx, născută la xxxxx, originară

din Xxxxx, domiciliată în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Hodjaeva Ratha a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin.(2), art.46 și art.165 alin.(3) lit.a) Cod penal și în baza acestei legi i s-a aplicat pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, în penitenciar pentru femei, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul

turismului, angajării în câmpul muncii peste hotarele țării RM, precum și alte activități conexe

pe un termen de 5 ani.

S-a dispus încasarea de la Hodjaeva Ratha, în beneficiul statului suma de 35174,18 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Atena, în anul 2014, urmărind scopul recrutării, transportării, adăpostirii, primirii persoanelor,

cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială, au creat în

prealabil o reuniune stabilă de persoane în următoarea componență: Afanas Anastasia,

Moroșan Ruslan, o persoană în privința căreia a fost disjungată cauza și alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală.

Grupul criminal organizat condus de către o persoană în privința căreia a fost disjungată

cauza, care avea un plan bine determinat de activitate infracțională, care conținea următoarele

etape: identificarea potențialelor victime din mediul social vulnerabil în scop de exploatare

sexuală, recrutarea acestora prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, adăpostirea

victimelor până la transportarea în țara de destinație pentru a asigura controlul asupra lor și

1

pentru a evita contactul cu alte persoane sau cu reprezentanții organelor de drept, perfectarea

actelor de identitate pentru victime, organizarea transportării victimelor în țara de destinație.

Astfel, pe perioada lunii noiembrie-decembrie 2014, o persoană în privința căreia a fost

disjungată cauza, Hodjaeva Ratha, Moroșan Ruslan, Afanas Anastasia, au instigat mai multe

persoane de a comite infracțiunea de trafic de ființe umane, au împărțit și au coordonat rolurile

infracționale între membrii acestuia, în vederea recrutării, transportării, adăpostirii, primirii

persoanelor cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială și

obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni, dirijând activitatea grupului

criminal organizat de ei. Persoanele menționate acționând în calitate de membri ai grupului

criminal organizat și condus de către o persoană în privința căreia a fost disjungată cauza,

Hodjaeva Ratha, Moroșan Ruslan și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire

penală, exercitau rolul de a recruta potențialele victime ale traficului de ființe umane prin

înșelarea acestora cu privire la natura serviciilor pe care acestea urmau să le presteze în țara de

destinație prin abuz de poziție de vulnerabilitate a victimelor, de a pregăti setul de acte necesare

în vederea transportării acestora în țara de destinație, de a le adăposti până la transportare și de

a le transporta în țara de destinație.

Astfel, în cadrul grupului criminal organizat de o persoană în privința căreia a fost

disjungată cauza, care avea rolul de organizator, a împărțit și coordonat rolurile infracționale

între membrii acestuia, în vederea recrutării, transportării, adăpostirii, primirii persoanelor, cu

și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare sexuală comercială și obținerea

beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni, dirijând cu acțiunile celorlalți membri ai

grupului criminal organizat, precum și de autor, recrutând potențialele victime, adăpostea

victimele, pregătea nemijlocit și prin complici seturile de documente pentru transportarea

victimelor în țara de destinație, le transporta pe teritoriul țării.

Afanas Anastasia, în cadrul grupului criminal organizat avea rolul de autor, în cadrul

grupului criminal organizat și condus de către o persoană în privința căreia a fost disjungată

cauza și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, avea rolul de autor,

aceasta recrutând victimele prin abuz de poziție de vulnerabilitate și înșelare cu privire la scopul

deplasării în țara de destinație, în scop de exploatare sexuală comercială și obținerea

beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni.

În cadrul grupului criminal organizat Hodjaeva Ratha, avea rolul de organizator, a împărțit

și coordonat rolurile infracționale între membrii acestuia, în vederea recrutării, transportării,

adăpostirii, primirii persoanelor, cu și fără consimțământul acestora, în scop de exploatare

sexuală comercială și obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni, dirijând cu

acțiunile celorlalți membri ai grupului criminal organizat, precum și de autor, recrutând

potențialele victime, adăpostea victimele, pregătea nemijlocit și prin complici seturile de

documente pentru transportarea victimelor în țara de destinație, le transporta pe teritoriul țării.

Moroșan Ruslan, în cadrul grupului criminal organizat avea rolul de autor, condus de către

o persoană în privința căreia a fost disjungată cauza și alte persoane neidentificate de către

organul de urmărire penală, recrutând potențialele victime prin abuz de poziție de

vulnerabilitate și înșelare cu privire la scopul deplasării în țara de destinație, în scop de

exploatare sexuală comercială și obținerea beneficiilor materiale, adăpostea victimele, pregătea

nemijlocit și prin complici seturile de documente pentru transportarea victimelor în țara de

destinație, organiza transportarea lor pe teritoriul țării.

2

Persoanele nestabilite în cadrul grupului criminal organizat, aveau rolul de organizatori, a

împărți și coordona rolurile infracționale între membrii acestuia, în vederea recrutării,

transportării, adăpostirii, primirii persoanelor, cu și fără consimțământul acestora, în scop de

exploatare sexuală comercială și obținerea beneficiilor materiale în rezultatul acestor acțiuni,

dirijând cu acțiunile celorlalți membri ai grupului criminal organizat.

Astfel, într-o zi nestabilită pentru organul de urmărire penală, în toamna anului 2014,

grupul criminal organizat și condus de o persoană în privința căreia a fost disjungată cauza,

Hodjaeva Ratha, Afanas Anastasia, Moroșan Ruslan și alte persoane neidentificate de către

organul de urmărire penală, împreună cu Hodjaeva Ratha au comis infracțiunea de trafic de

ființe umane în privința lui Xxxxxx în următoarele circumstanțe: în perioada lunii noiembrie

2014, o persoană în privința căreia a fost disjungată cauza, prin înțelegere prealabilă cu Afanas

Anastasia, Hodjaeva Ratha, Moroșan Ruslan și alte persoane necunoscute de către organul de

urmărire penală, aflându-se în orașul Atena Republica Grecia, prin intermediul lui Afanas

Anastasia, cunoscând de la mama ei despre situația materială grea a lui Xxxxxx, manifestată

prin lipsa unui loc de muncă și a mijloacelor financiare pentru întreținere, urmărind intenția de

recrutare, prin înșelăciune în scop de exploatare sexuală comercială, pentru a ascunde scopul

real de transportare a victimei în țara de destinație, Afanas Anastasia a telefonat-o pe Xxxxxx

și i-a propus un post de muncă bine plătit ca dădacă la o grădiniță sau la spălat vase într-o

cafenea în orașul Atena Republica Grecia, convorbire care a fost preluată de către o persoană

în privința căreia a fost disjungată cauza, care i-a promis un salariu decent de 1000 euro lunar.

Obținând acordul victimei prin înșelăciune, urmărind realizarea scopului infracțional unic al

grupului criminal organizat, persoana în privința căreia a fost disjungată cauza, prin înțelegere

prealabilă cu Hodjaeva Ratha, Afanas Anastasia, Moroșan Ruslan și alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală i-au procurat bilet la autocarul cu direcția de

deplasare Chișinău-Atena și au transportat-o la 05.12.2014 pe Xxxxxx în orașul Atena

Republica Grecia.

Așadar, fiind deposedată de către pașaportul Republicii Moldova, lipsită de dreptul de

libera circulație de către o persoană în privința căreia a fost disjungată cauza, Hodjaeva Ratha

și Afanas Anastasia, prin înșelăciune, cu aplicarea influenței psihice și cu aplicarea violenței

fizice, manifestate prin lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului, Hodjaeva

Ratha a încercat a o obliga să întrețină raporturi sexuale forțate contra plată, însă din motiv că

victima refuza era maltratată sistematic de către o persoană în privința căreia a fost disjungată

cauza, într-o perioadă de aproximativ de 14 zile și violată de către el.

La 18.02.2015, de către IP Glodeni, a fost pornită cauza penală nr.2015090052, în baza

art.165 alin.(2) lit.d) și art.155 Cod penal. Cauza penală nr.2015090052 a fost remisă în instanța

de judecată, în privința unui învinuit Afanas Anastasia, iar în privința celorlalți participanți,

organizatori, complici, la 07.05.2015, de către procuror au fost disjunse materialele într-o altă

procedură separată și pornită o altă cauză penală cu nr.2015090144 în privința cet.Hodjaeva

Ratha, Moroșan Ruslan, Ciupac Vitalie și alte persoane neidentificate de către organul de

urmărire penală.

Ulterior, cauza penală nr.2015090144 a fost remisă în instanța de judecată în privința

învinuitului Moroșan Ruslan, iar în privința celorlalți participanți, organizatori, complici, la

26.06.2016, de către procuror au fost disjunse materialele într-o altă procedură separată și

pornită o altă cauză penală cu nr.2016090134 în privința cet.Hodjaeva Ratha, Ciupac Vitalie și

alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală.

3

Cauza penală nr.2016048115 a fost disjungată la 18.10.2016, de către Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Oficiul Nord, în procedură separată

în privința acțiunilor numitei Hodjaeva Ratha din cauza penală nr.2016090134, pornită în baza

art.42 alin.(2), art.46, art.165 alin.(3) lit.a) Cod penal.

În drept, faptele inculpatei Hojdaeva Ratha au fost încadrate în baza art.42 alin.(2); art.46;

art.165 alin.(3) lit.a) Cod penal, după indicii calificativi: traficul de ființe umane - autorat și

instigare la recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unei persoane cu

consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, prin abuz de poziție de

vulnerabilitate, prin înșelăciune, prin confiscare de documente, de două sau mai multe

persoane, comis de către un grup criminal organizat.

3.1. Inculpata Hodjaeva Ratha Subhon, prin care a solicitat să fie anulată sentința

nominalizată, cu stabilirea cercetării suplimentare judecătorești, cu citatia și audierea

suplimentară a tuturor martorilor și părților vătămate, cu emiterea unei sentințe de achitare.

În susținerea apelului, a indicat că, nu este de acord cu sentința emisă, o consideră ilegală,

neîntemeiată, emisă și examinată în mod unilateral, cu încălcarea dreptului său la un proces

echitabil, prevăzut de art.6 CEDO, la fel și dreptului la apărare, dreptul la traducător. În timpul

cercetării judecătorești nu i-a fost acordat dreptul de a da declarații pe deplin, nu i s-a dat

posibilitatea de a da întrebări martorilor, cu ce i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Încă la faza cercetării judecătorești instanța de judecată a încălcat art.8 Cod de procedură

penală.

3.2. avocatul Ciocanu Aliona și inculpata Hodjaeva Ratha, prin care în apelul suplimentar

au solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței Judecătoriei Drochia (sediul Râșcani) din

11.04.2017, examinarea aspectelor de fapt și de drept, reluarea cercetării judecătorești,

rejudecarea cauzei, reaprecierea probelor, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii

stabilite pentru prima instanță prin care Hodjaeva Ratha să fie achitată în baza art.390 alin.(l)

pct.3), deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii trafic de ființe umane, cu

participarea într-o grupare criminală organizată cu titlu de autor.

În argumentarea apelului au invocat următoarele motive:

- instanța neîntemeiat a condamnat-o pe Hojdaeva Ratha, pentru infracțiune pe care nu a

săvârșit-o și a dispus neîntemeiat încasarea din contul ultimei cheltuieli judiciare;

- instanța de fond neîntemeiat a restituit și ignorat: decizia nr.501/06.06.2016 a

Tribunalului de contravenții penale din Atena a Judecătorilor de caz de pe lângă Curtea de

Jurați ai Tribunalului de la Atena, decizie prin care Hodjaeva Ratha a fost declarată nevinovată

în ceea ce privește traficul de ființe umane în privința victimei Xxxxxx. Astfel, fiind o dată

cercetată penal pe aceleași fapte în Grecia și declarată nevinovată, iar a doua oară este cercetată

penal în Republica Moldova pentru aceleași fapte;

- cu referire la prevederile art.4 din Protocolul nr.7 la Convenția Europeană, art. 14

alin.(7) al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, art.4, 21, 25 din

Constituție, art.53 a Convenției europeana privind valoarea internațională a hotărârilor

represive din 28.05.1970 Haga, art.415 alin.(l) pct.2) Cod de procedură penală, pct.14.7 al

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.22 din 12.12.2005 Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel, art.414 Cod de procedură penală, au considerat că,

sentința instanței de fond este pasibilă de casare ca fiind neîntemeiată și ilegală, deoarece

concluziile instanței cu privire la existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(3) lit.

4

a) Cod penal și a vinovăției lui Hodjaeva Ratha în comiterea acesteia sunt eronate și

contradictorii probatoriului administrat la judecarea cauzei și a cadrului juridic pertinent;

- la adoptarea sentinței în prezenta cauză instanța de fond nu a ținut cont de prevederile

normelor imperative, și anume art.6 alin.(3) lit.a) din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (CEDO) și jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului (CEDO) la acest articol, coroborate cu prevederile art.8 alin.(3), 66 alin.(2)

pct.l), art.24 alin.(2), 325 alin.(l), 281 alin.(2), 296 alin.(2), 389 alin.(2), 394 alin.(l) pct.l) Cod

de procedură penală;

- contrar prevederilor art.101 Cod de procedură penală, instanța de fond nu a făcut o

apreciere a fiecărei probe cercetate în ședința de judecată, din punct de vedere a pertinenții,

concludenții, utilității și veridicității ei, precum și a tuturor probelor în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor, cu privire la învinuirea înaintată și acțiunile inculpaților în privința la

fiecare din persoanele recunoscute de organul de urmărire penală ca părți vătămate pe dosar,

limitându-se în a face concluzii cu caracter general referitor la existența faptului infracțiunii

prevăzute de art.165 alin.(3) lit.a) Cod penal și a vinovăției sale în săvârșirea acesteia;

- însuși actul de învinuire este contradictoriu, neclar și contrar prevederilor art.6 § 3 lit. a)

CEDO, art.281 alin.(2), 296 alin.(2) Cod de procedură penală, nici fapta reținută de instanța de

fond expusă în sentință nu conține elementele obligatorii ale componenței infracțiunii de trafic

de ființe umane (latura obiectivă), și anume, nu conține nimic referitor la faptul că partea

vătămată ar fi fost recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită de către Hodjaeva

Ratha cu sau fără consimțământul acesteia în scop de exploatare sexuală comercială sau

necomercială, de libertate;

- instanța a admis neclaritate în sentință indicând că infracțiunea a fost săvârșită de două

sau mai multe persoane, formulare calificată de lit.d) alin.(2) art.165 Cod penal, comisă de un

grup criminal organizat ce se califică potrivit lit.a) alin.(3) art.165 Cod penal, astfel făcând ca

sentința să nu fie suficient de clară;

- partea descriptivă a învinuirii nu corespunde mențiunii despre punerea persoanei

respective sub învinuire în calitate de învinuit, în această cauză concretă conform articolului,

alineatului și literei din Codul penal. A menționat că, potrivit părții descriptive a ordonanței de

punere sub învinuire „Hodjaeva Ratha avea rolul de organizator” pe când art.42 alin.(2) Cod

penal, indicat în ordonanța de punere sub învinuire a lui Hodjaeva Ratha prevede autorat;

- instanța de judecată nu a constatat și nici nu a putut constata rolul diriguitor a lui

Hodjaeva Ratha într-un grup criminal organizat. Astfel, Hodjaeva Ratha se exclude din

organizatorul sau conducătorul organizației criminale, or acest rol îl deținea Ciupac Vitalii,

potrivit constatării instanței din sentință. Ca presupus membru al unei grupări criminale

Hodjaeva Ratha ar fi putut purta răspundere doar pentru infracțiunile la a căror pregătire sau

săvârșire a participat. Din materialele cauzei se exclude vreo-o participate a lui Hodjaeva Ratha

la traficarea lui Xxxxxx;

- în învinuirea adusă inculpatei Hodjaeva Ratha la început este indicată forma de

participare ca organizator, ulterior în partea decisivă a învinuirii i se incriminează autorat, care

nici una, și nici alta nu sunt susținute de faptele reținute de instanță în sentința de condamnare

a lui Hodjaeva Ratha. Nu s-a demonstrat legătura subiectivă între ceilalți participanți și

Hodjaeva Ratha. Contribuția a mai multor persoane la săvârșirea a aceleiași infracțiuni este o

realitate de fapt. Pentru ca această realitate să fie calificată drept participație trebuie să se

constate că persoanele au cooperat cu intenție la comiterea infracțiunii. Dacă nu există intenții

5

nu există nici participare propriu zisă, ci o pluralitate de activități care pot constitui infracțiuni

distincte sau acțiuni/inacțiuni care nu sânt infracțiuni. Coeziunea psihică trebuie să fie constată

între fiecare participant și autor;

- în situația creată instanța de judecată, reproducând în sentință ordonanța de punere sub

învinuire din 21 aprilie 2015, a încălcat și principiul prezumției nevinovăției, prevăzut de art.8

Cod de procedură penală și s-a expus în favoarea acuzării, neexprimând interesele legii;

- cu referire la prevederile art.24 alin.(2), 394 alin.(l) pct. l) Cod e procedură penală a

menționat că, sunt contradictorii declarațiile pârții vătămate Xxxxxx la diferite etape ale

urmăririi penale, în ceea ce privește acțiunile lui Hodjaeva Ratha, acesta neavând o poziție

unică privitor la cele relatate, și neputând explica rolul inculpatei Hodjaeva Ratha în toată

istoria ce i s-a întâmplat. Din declarațiile părții vătămate nu se reține nici un element al laturii

obiective prevăzut de norma penală a traficului de ființe umane. Partea vătămată Xxxxxx nu a

confirmat că, Hodjaeva Ratha ar fi participat la recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea

sau primirea ei, acțiuni ce constituie elemente eminente ale laturii obiective de trafic de ființe

umane;

- în sentința de condamnare instanța nu au dat deplină eficiență prevederilor legale, a făcut

aprecieri a probelor ce nu se racorda la valoarea acestora;

- probele la care face referire instanța doar enumerându-le acestea fără a prezenta valoarea

lor pentru cauza dată nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, or, au fost cercetate pentru

condamnarea lui Afanas Anastasia și Moroșan Ruslan și nu pot fi raportate la acțiunile și în

consecință la condamnarea lui Hodjaeva Ratha. A considerat că, este o încălcare a dreptului la

un proces echitabil atunci când nu-i este clară includerea sub formă de listă a unor probe scrise

dintr-un alt dosar penal și nu este motivată de către judecător de ce acestea urmează a fi puse

în baza sentinței în calitate de probe dacă în ele nu relatează despre acțiunile lui Hodjaeva

Ratha. Nici una din probele pe care s-a întemeiat acuzarea nu au indicat direct asupra vinovăției

inculpatei în fapta incriminată;

- instanța nu a putut explica și motiva în sentință cu suficientă claritate în care din acțiunile

sale ar putea fi raportată la autor al traficului de ființe umane și în care moment ca fiind

instigator. A considerat că, ilegal și nefondat i-a fost incriminată fapta de trafic de ființe umane

lui Hodjaeva Ratha, or, în acțiunile sale nu sunt întrunite elementele infracțiunii de trafic, cu

referire la art.113 alin.(l) Cod penal;

- dacă se cercetează obiectiv declarațiile martorilor și a părții vătămate ce țin de acțiunile

lui Hodjaeva Ratha, în privința lui Xxxxxx nu a întreprins nici una din acțiunile prevăzute de

norma Codului penal pentru traficarea acesteia. Xxxxxx a fost traficată de alte persoane, dar

nu de Hodjaeva Ratha. Lipsește latura obiectivă și subiectivă a acestei infracțiuni. Lipsește cu

desăvârșire legătura cauzală;

- caracteristica lui Hodjaeva Ratha și toate materialele caracteristice sunt pozitive.

Respingerea declarațiilor și poziției inculpatei că ea nu a comis fapta imputată doar prin

referirea că, este apreciată de instanță ca metodă aleasă pentru evitarea răspunderii penale de

cele comise, declarațiile ultimei fiind respinse prin declarațiile părții vătămate, a martorilor și

prin probele scrise, care instanța le reține ca fiind veridice și în concordanță cu circumstanțele

de fapt ale cauzei, considerându-le convingătoare, constituie o încălcare a art.6 CEDO;

- apelanții au menționat că sunt împotriva încasării de la Hodjaeva Ratha în beneficiul

statului a sumei de 37 174,18 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal. Or, alin.(2) art.227 Cod de procedură penală prevede

6

exhaustiv lista cheltuielilor judiciare. Instanța de judecată nu a motivat la care categorie de

cheltuieli din lista prevăzută de legea procesual-penală ar putea fi raportată suma de 37 174,18

lei, adjudecată spre plată inculpatei. Astfel, de cheltuieli urmează a fi trecute în contul statului

și nu există temei legal de a fi încasată suma din contul lui Hodjaeva Ratha.

apelul suplimentar comun al avocatului Ciocanu Aliona și al inculpatei Hodjaeva Ratha, s-a

admis, s-a casat parțial sentința în cauză în latura cheltuielilor judiciare, cu emiterea în această

parte a unei noi hotărâri, după cum urmează:

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la Hodjaeva Ratha a sumei de 35174, 18

lei cu titlu de cheltuieli judiciare în beneficiul statului, s-a respins ca nefondată.

În rest dispozițiile sentinței Judecătoriei Drochia sediul Râșcani din 11.04.2017, s-au

menținut fără modificări.

contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu menținerea

hotărârii primei instanțe, în privința cheltuielilor judiciare.

5.1. Avocatul Ciocanu Aliona în numele inculpatei, invocând prevederile art. 427 alin.(1)

pct.6),8) Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar,

solicitând casarea totală a acesteia, precum și a hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatei Hodjaeva Ratha de sub învinuirea imputată,

deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii de trafic de ființe umane.

ordinare declarate de procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina și

de avocatul Ciocanu Aliona în numele inculpatei Hodjaeva Ratha, s-a dispus casarea totală a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 martie 2019, cu dispunerea rejudecării

cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Hodjaeva Ratha și apelul suplimentar comun al avocatului Ciocanu Aliona și al inculpatei

Hodjaeva Ratha, au fost admise, cu casarea sentinței în cauză, și emiterea unei noi hotărâri,

după cum urmează:

Hodjaeva Ratha a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.165

alin.(2) lit.d) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a aplicat o pedeapsă în formă de închisoare

pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis.

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la Hodjaeva Ratha a sumei de 35174, 18

lei cu titlu de cheltuieli judiciare în beneficiul statului, a fost respinsă ca nefondată.

7.1. În motivarea soluției date instanța de apel a concluzionat că acțiunile lui Hodjaeva

Ratha se încadrează în art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal, iar instanța de fond a judecat superficial

cauza dată, apreciind eronat împrejurările în fapt, iar ca rezultat a constatat eronat aspectele de

drept, ce au dus la o calificare greșită a acțiunilor inculpatei în baza art.42 alin.(3), art.46,

art.165 alin.(3) lit.a) Cod penal. În atare împrejurări este determinată casarea sentinței în latura

penală.

Instanța de apel a considerat, că vina inculpatei fiind dovedită deplin, prima instanță eronat

a conchis, că acțiunile acesteia se încadrează în baza art.42 alin.(3), art. 46, art.165 alin.(3) lit.a)

Cod penal. Opozant concluziilor instanței de fond, instanța de apel a constatat, că acțiunile lui

Hodjaeva Ratha se încadrează în art.165 alin.2) lit.d) Cod penal, motivând eficient soluția.

7

Instanța de apel a constatat că, inculpata Hodjaeva Ratha a comis infracțiunea de trafic de

ființe umane în privința lui Xxxxxx în următoarele circumstanțe: Xxxxxx fiind deposedată de

pașaportul Republicii Moldova, lipsită de dreptul de libera circulație de către o persoană în

privința căreia a fost disjungată cauza, Hodjaeva Ratha, adăpostind-o și îndrumând-o prin

înșelăciune, cu aplicarea influenței psihice o obliga să întrețină raporturi sexuale forțate contra

plată, păzind-o să nu fugă, într-o perioadă de aproximativ de 14 zile și violată de către el,

infracțiune prevăzută de art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal, adică, primirea și adăpostirea părții

vătămate cu sau fără consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială,

săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, de mai multe persoane.

Instanța de apel a reiterat că, în cazul din speță nu poate fi admisă solicitarea procurorului

privind condamnarea lui Hodjaeva Ratha în baza art.42 alin.(3), art.46, art.165 alin.(3) lit.a)

Cod penal, or, conform art.46 Cod penal, rezultă că, grupul criminal organizat este reuniunea

stabilită de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe

infracțiuni, totodată conform prevederilor Convenției ONU, „privind crima organizată

transnațională” din 15 noiembrie 2000, urmează că grupul criminal organizat este grupul

structurat din 3 sau mai multe persoane, care funcționează o perioadă de timp și acționează

împreună pentru a comite una sau mai multe infracțiuni grave definite în conformitate cu

această Convenție, în scopul obținerii directe sau indirecte a unor avantaje bănești sau alte

avantaje materiale.

Astfel, chiar dacă la caz figurează mai multe persoane, care au participat la realizarea laturii

obiective a traficului de ființe umane în privința părții vătămate Xxxxxx, totuși inculpata

Hodjaeva Ratha nu avea un rol activ, specific unui membru al unui grup criminal organizat, și

nu a fost demonstrat că, ea de mai mult timp face parte din acest grup, la fel nu au fost aduse

probe în confirmarea faptului că, Hodjaeva Ratha are rol de organizator și că plănuia pe viitor

să mai comită infracțiuni de acest gen.

Instanța de apel a ajuns la ferma convingere privind prezența în acțiunile inculpatei

Hodjaeva Ratha, a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.165 alin. 2) lit.d)

Cod penal.

În justificarea concluziei enunțate, instanța de apel a reținut că traficul de ființe umane

înseamnă recrutarea, transportarea, adăpostirea sau primirea de persoane prin amenințarea cu

forța sau prin folosirea forței sau a altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune,

abuz de putere sau situație de vulnerabilitate sau prin oferirea sau acceptarea de plăti sau

foloase pentru obținerea consimțământului unei persoane care deține controlul asupra unei alte

persoane, în scop de exploatare. Exploatarea va include, la nivel minim, exploatarea în

prostituție sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forțate, sclavie sau practici

similare sclaviei, servitute sau prelevare de organe.

În cazul din speță, obiectul juridic special a faptei comise de inculpata R.Hodjaeva

constituie multitudinea de relații sociale cu privire la libertatea Xxxxxx. Referitor la obiectul

juridic secundar, în cazul dat este format din relațiile sociale cu privire la posesia asupra

documentelor de identitate a Xxxxxx.

Traficul de ființe umane reprezintă o infracțiune deosebit de periculoasă, care duce în mod

esențial la încălcarea drepturilor și libertăților persoanei.

La caz instanța de apel a constatat că inculpata a comis acțiunea de adăpostire și primire a

victimei, prin înșelăciune, abuz de vulnerabilitate, cu scopul exploatării sexuale comerciale,

motivând, că adăpostirea victimei este plasarea acesteia într-un loc ferit pentru a nu fi

8

descoperită de către reprezentanții organelor de stat sau de terțe persoane care ar putea denunța

traficantul. Astfel, s-a constatat că așa numitul „magazin”, constituie un apartament amplasat

în subsolul unui bloc locativ, unde atât ferestrele cât și ușile erau amenajate cu gratii, iar

ferestrele aveau obloane din lemn, care permanent erau închise, întrucât victima nu știa e ziuă

sau noapte.

Primirea victimei este preluarea victimei traficate de către o altă persoană de la persoana

care i-a transmis-o prin vânzare-cumpărare, schimb, dare în chirie, cesiune în contul unei

datorii, donație sau alte asemenea tranzacții cu sau fără recompense. Prin urmare, inculpata

pentru supravegherea și convingerea de a presta servicii sexuale, îmbrăcarea Xxxxxx primea

diverse cadouri de la V.Ciupac.

Instanța de apel a menționat că abuzul de poziție de vulnerabilitate, constă în utilizarea de

către traficant a stării speciale în care se găsește o persoană datorită, în special a situației sale

precare din punct de vedere al supraviețuirii sociale. Starea de vulnerabilitate poate fi

condiționată de diferiți factori cum ar fi: izolarea victimei, situația ei economică grea, psihică,

afectarea familială sau lipsa de resurse sociale și altele. Abuzarea de situație de vulnerabilitate

a victimei constituie element al traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează e

înțeles orice tip de vulnerabilitate, fie cea psihică, afectivă, familială, socială sau economică.

Se are în vedere ansamblul de situații disperate care poate face un om să accepte exploatarea

sa.

Așadar, instanța de apel a reținut că modalitățile expuse mai sus au fost întrunite în speța

dată, fiind întreprinse în scopul exploatării sexuale comerciale ale victimei, astfel realizându-

se și latura subiectivă a competenței prevăzute la art.165 Cod penal.

Circumstanțele stabilite denotă că Xxxxxx a fost recrutată prin înșelăciune, adăpostită și

primită de către R. Hodjaeva și prin abuz de poziție de vulnerabilitate, astfel încât partea

vătămată aflându-se deja în Grecia și plasată într-un subsol, a fost informată de Hodjaeva Ratha

ce trebuie să facă și cum să se îmbrace pentru a nu fi maltratată de către Ciupac V., or aceasta

răspundea de exteriorul fetelor care practicau prostituția.

Hodjaeva Ratha a încercat a o obligă să întrețină raporturi sexuale forțate contra plată, însă

din motiv că victima refuza era maltratată sistematic de către o persoană în privința căreia a

fost disjungată cauza, într-o perioadă de aproximativ de 14 zile și violată de către el.

Versiunea apărării că inculpata este victima traficului de ființe umane și urmează a fi

achitată pe motiv că ultima nu a săvârșit faptele incriminate, nu este justificat, or vinovăția

acesteia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal, este demonstrată

prin probe pertinente și concludente care demonstrează contrariul. Or, comportamentul acesteia

exprimat prin tolerarea maltratării părții vătămate, precum și încercările acesteia de a o

convinge de a presta servicii sexuale, și primirea de cadouri din partea lui V.Ciupac denotă

existența în acțiunile acesteia a infracțiunii date.

Analizând condițiile speței prin prisma prevederilor pre-citate, instanța de apel a

considerat, că rezultând din circumstanțele cauzei ce privesc motivele, modalitatea comiterii

faptei infracționale, gradul prejudiciabil și personalitatea inculpatei, în privința lui Hodjaeva

Ratha urmează a fi aplicată pedeapsa sub formă de închisoare.

Instanța de apel a reținut, că Hodjaeva Ratha a fost găsită vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal, sancțiunea căruia prevede privarea de libertate

pe un termen de la 7 la 15 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și

de a exercita anumite obligații pe un termen de la 2 la 5 ani, care prin prisma normei art.16

9

alin.(5) Cod penal se califică ca deosebit de gravă, concluzionând, că pentru fapta comisă

inculpata urmează să ispășească pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte)

ani, cu executare în penitenciar închis pentru femei. Categoria și cuantumul pedepsei la caz

fiind în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu personalitatea inculpatei, și anume: nu

se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, anterior nu a fost judecată, are la întreținere

trei copii minori.

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită prin prezenta decizie inculpatei Hodjaeva

Ratha este proporțională faptei comise de către aceasta, în raport cu criteriile complementare

ce vizează personalitatea celui vinovat, este echitabilă și pasibilă să atingă scopul pedepsei

penale, de restabilire a echității sociale, de corectare a vinovatului. În opinia instanței de apel

pedeapsa astfel aplicată va putea influența asupra convingerii inculpatei de necesitatea

respectării Legii penale și a valorilor morale.

Instanța de apel a respins solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la Hodjaeva

Ratha a sumei de 35174, 18 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în beneficiul statului.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reiterat că, suportarea cheltuielilor respective de către

stat, constituie o obligație pozitivă a acestuia, în sensul prevederilor CEDO, pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal.

de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, în termen, prin care indicând temeiurile prevăzute de

art.427 alin.(1) pct.6), 10), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 09 aprilie 2021, cu trimiterea cauzei la rejudecare în alt complet

de judecată.

În motivarea cererii de recurs procurorul a indicat următoarele motive :

- temei pentru declararea recursului ordinar constituie prevederile art.427 alin.(l)

pct.pct.6), 10), 12) Cod de procedură penală, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța de

apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, precum și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale;

- la pronunțarea deciziei în privința lui Hodjaeva Ratha, instanța de apel greșit a reîncadrat

acțiunile lui Hodjaeva Ratha de la art.42 alin.(2), art.46, art.165 alin.(3) lit.a) Cod penal la

art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal, interpretând eronat și contradictoriu probatoriul prezentat de

partea acuzării. Or, instanța de apel neîntemeiat a subminat atât rolul lui Hodjaeva Ratha la

comiterea infracțiunii, cât și a celorlalți membri ai grupului criminal, cărora de rând cu

inculpata le-a fost incriminată infracțiunea de trafic de ființe umane, comisă de un grup

criminal, ignorând sentințele anterioare pe alți membri ai grupului criminal, ca de exemplu

sentința de condamnare a lui Afanas Anastasia din 11.04.2016, cercetată în ședința de judecată

și care are puterea lucrului judecat;

- instanța de apel în decizia sa nu a reținut în sarcina lui Hodjaeva Ratha comiterea de către

ea a infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal, în baza căreia a recunoscut-o

vinovată prin dispozitivul deciziei adoptate, segmentat făcând referire doar la elementele

constitutive ale infracțiunii respective, prin ce se constată, că motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii adoptate;

- comiterea infracțiunii incriminate inculpatei Hodjaeva Ratha se confirmă prin cumulul de

probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare reciprocă, administrate de către

10

organul de urmărire penală în prezenta cauză și recurentul nu este de acord cu constatarea

făcută de către instanța de apel cu referire la reîncadrarea efectuată pe cazul din speță;

- la stabilirea și individualizarea pedepsei, instanța de apel urma să ia în considerație și

faptul, că, sancțiunea art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal în comiterea căreia a fost recunoscută

vinovată Hodjaeva Ratha prevede pe lângă închisoarea pe un termen de la 7 la 15 ani

închisoare, precum și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita anumite

obligații pe un termen de la 2 la 5 ani, însă a omis să se expună la emiterea deciziei vis-a-vis

de pedeapsa complementară obligatorie la caz;

- recurentul consideră, că pedeapsa stabilită inculpatei de instanța de apel, n-a fost

individualizată corect și legal;

- la fel, consideră neargumentată respingerea încasării de la Hodjaeva Ratha în beneficiul

statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 35174,18 lei din următoarele considerente:

cheltuiala respectivă a fost suportată de către stat pentru extrădarea inculpatei Hodjaeva Ratha

din Republica Elenă;

- odată ce inculpata Hodjaeva Ratha a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii,

incriminate ei, cheltuielile judiciare, suportate pentru extrădare, urmează să fie încasate de la

inculpată;

- procurorul consideră, că instanța de apel nu a clarificat obiectiv circumstanțele cauzei

examinate prin prisma încadrării juridice a faptei incriminate, individualizării pedepsei penale,

precum și neîncasării cheltuielilor juridice, adoptând o hotărâre neargumentată în aceste laturi.

8.1. La fel, au declarat recurs și inculpata Hodjaeva Ratha, cu avocatul acesteia, Ciocanu

Aliona, în termen, prin care indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 11) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor judecătorești inferioare, cu pronunțarea unei

noi decizii, conform căreia, Hodjaeva Ratha să fie achitată de învinuirea de trafic de ființe

umane adusă în baza art. 165 alin (3) lit. a) Cod penal, art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe

motiv că ea nu a săvârșit faptele incriminate, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală.

În motivarea cererii de recurs recurenții au indicat următoarele motive:

- hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost

întrunite elementele infracțiunii; 11) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod

definitiv pentru aceiași faptă (a fost achitată de Tribunalul din Athena, anterior extrădării);

- instanța de apel prin decizia din 09 aprilie 2021 a dat o soluție nemotivată și hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel incorect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, a făcut ca și prima instanță o apreciere eronată a probelor, a

făcut concluzii care nu se racordează la ansamblul probatoriului acumulat pe cauză, cu o

interpretare contrară legii materiale, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

necorespunzătoare, ajungând la concluzii contradictorii că, acțiunile inculpatei Hodjaeva Ratha

conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal;

- instanța de apel, chiar dacă a încadrat faptele lui Hodjaeva Ratha în alin. (2) lit. d) art.165

Cod penal și a constatat că aceasta nu a avut rol activ în traficarea lui Xxxxxx, nu a motivat în

ce au constat acțiunile lui Hodjaeva Ratha în traficarea lui Xxxxxx și neîntemeiat a condamnat-

11

o pe Hodjaeva Ratha pentru acțiunile incriminate și infracțiunea pe care ea nu a săvârșit-o;

- sentința instanței de fond și decizia instanței de apel sunt pasibile de casare ca fiind

neîntemeiate și ilegale, deoarece concluziile instanței cu privire la existența faptei infracțiunii

prevăzute de art.165 alin.(3) lit.a) CP sau de art.165 alin (2) lit. d) Cod penal și a vinovăției lui

Hodjaeva Ratha în comiterea acesteia sunt eronate și contradictorii, de asemenea concluziile

date sunt contrare probatoriului administrat la judecarea cauzei și a cadrului juridic pertinent;

- la adoptarea sentinței și a deciziei în prezenta cauză instanțele de judecată nu au ținut

cont de prevederile normelor imperative, și anume art.6 alin.(3) lit.a) din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului (CEDO) la acest articol, coroborate cu prevederile art.8 alin.3,

66 alin. (2) pct. l), art.24 alin.(2), 325 alin. (l), 281 alin. (2), 296 alin. (2), 389 alin. (2), 394

alin. (l) pct. l) Cod de procedură penală.

Ciocanu Aliona.

Judecând argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră

că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate în această parte

din următoarele motive.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen de 30 de

zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recurs

ordinar în termen.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Lecturând recursul declarat, se constată că recurenții indică temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct. 6), 8), 11) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, ori instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței; sau nu au fost

întrunite elementele infracțiunii; sau persoana condamnată a fost judecată anterior în mod

definitiv pentru aceeași faptă.

Verificînd legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că

temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

invocând în acest context următoarele.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material. Colegiul penal lărgit raportând temeiurile invocate de recurenți în recurs cu textul

deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost

admise erorile de drept sub aspectele invocate de inculpată cu avocatul acesteia, care ar servi

drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind

legală și întemeiată, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

inculpatei Hodjaeva Ratha și avocatul Ciocanu Aliona, hotărârea atacată cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției este în corespundere cu dispozitivul hotărârii,

acesta fiind expus clar, privind întrunirea elementelor infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2)

lit.d) Cod penal, la fel fapta săvârșită de inculpata Hodjaeva Ratha fiind încadrată juridic corect,

12

fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurenți, în legătură cu ce nu se constată

prezența temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală.

Deși titularii cererilor de recurs invocă faptul, că instanța de apel nu s-a expus referitor la

toate argumentele din apel, considerând că în așa mod instanța de apel a ignorat aprecierea

corectă a probelor propusă de apărare, Colegiul penal lărgit atestă că aceste argumente, în

principiu, se referă la prezentarea propriei versiuni cu privire la nevinovăția inculpatei, însă

simplul dezacord al recurenților cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere

a recursului în sensul formulat.

Totodată instanța de recurs notează că motivarea unei hotărâri reprezintă un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea

tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct

de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii

penale, așa cum s-a procedat în speță.

La caz, instanța de apel a reîncadrat acțiunile inculpatei de la art.42 alin.(3), art. 46, art.165

alin.(3) lit.a) Cod penal în art.165 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar apărarea critică modalitatea de

apreciere a probelor de către instanța de apel, considerând că probele administrate nu confirmă

vinovăția inculpatei Hodjaeva Ratha de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.165 alin.(2) lit.

d) Cod penal, însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată

la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și

astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate,

deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa

greșită, reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci

verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea dispunerii

condamnării inculpatei Hodjaeva Ratha potrivit art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal.

Astfel, deși recurenții invocă lipsa probelor care ar dovedi vinovăția inculpatei Hodjaeva

Ratha, instanța de apel corect a reținut, că vinovăția acesteia se dovedește prin declarațiile părții

vătămate Xxxxxx, care sunt în coroborare cu probele existente la dosar și care demonstrează

faptul că ultima a fost adăpostită și primită de către R. Hodjaeva, prin înșelăciune, și prin abuz

de poziție de vulnerabilitate, or, partea vătămată, aflându-se deja în Grecia și plasată într-un

subsol, de care era responsabilă Hodjaeva Rahta, care o informa ce trebuie să facă și cum să se

îmbrace pentru a nu fi maltratată de către Ciupac V., cu scopul exploatării sexuale comerciale,

ce consta în obligarea să întrețină raporturi sexuale forțate contra plată, însă din motiv că

victima refuza era maltratată sistematic de către o persoană în privința căreia a fost disjungată

cauza, într-o perioadă de aproximativ de 14 zile și violată de către el.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut

cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând

la concluzia privind reîncadrarea acțiunilor inculpatei Hodjaeva Ratha din prevederile art.42

alin. (3), art.46, art.165 alin.(3) lit.a) Cod penal în baza art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal.

13

Totodată, fiind nefondat și argumentul recurenților, în ce privește acel fapt, că constatarea

instanței de apel se califică ca proxenetism, infracțiune prevăzută la art.220 Cod penal.

Respectiv, din conținutul argumentelor recursului nu se atestă nici un motiv care ar

confirma că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, așa

cum prevede art.6 pct.111) Cod de procedură penală. La fel, în speță nefiind identificat nici un

temei de recurs din cele menționate de recurenți și conținute în art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

În continuare, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că în speță nu pot fi reținute

argumentele aduse de către inculpata Hodjaeva Ratha împreună cu avocatul său, Ciocanu

Aliona, cu privire la necesitatea pronunțării unei hotărâri de achitare, or, instanța de apel corect

a ajuns la concluzia că Hodjaeva Ratha a comis infracțiunea de trafic de ființe umane în privința

lui Xxxxxx.

Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit conchide că în speță nu este incident nici

temeiul de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală.

Argumentul recurenților precum că „instanța de apel nu a motivat în ce au constat

acțiunile lui Hodjaeva Ratha în traficarea lui Xxxxxxși neîntemeiat a condamnat-o pe

Hodjaeva Ratha pentru acțiunile incriminate și infracțiunea pe care ea nu a săvârșit-o”,

Colegiul îl consideră neîntemeiat și declarativ, or instanța de apel a constatat întemeiat că în

acțiunile inculpatei sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit.d) Cod

penal și în special acțiunea (adăpostire și primire), mijloacele (prin înșelăciune, abuz de

vulnerabilitate) și scopul (exploatarea sexuală comercială – impunerea de a presta servicii

sexuale contra plată).

Totodată, se reține, că instanța de apel întemeiat n-a reținut în acțiunile inculpatei

prevederile art.42 alin.(3), art. 46, art.165 alin.(3) lit. a) Cod penal, motivându-și eficient

concluzia în acest sens, or acuzarea n-a prezentat probe concludente ce ar confirma, că

inculpata Hodjaeva Ratha a fost membrul unui grup criminal organizat, fiind organizatorul și

instigatorul comiterii infracțiunii de trafic în privința părții vătămate Xxxxxx, sau a altor

persoane.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel în decizia sa

(f.d.20 verso - 21 verso, vol.V) corect a indicat și stabilit că inculpata Hodjaeva Ratha a comis

infracțiunea de trafic de ființe umane în privința lui Xxxxxx, argumente ce sunt acceptate și

însușite de către instanța de recurs, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care

în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1

din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiat și argumentul recurenților precum că cauza

a fost judecată contrar principiului „non bis in idem”, indicând ca temei pentru recurs

prevederile pct.11 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, invocând, că inculpata este

condamnată pentru aceiași faptă, pentru care, anterior extrădării, a fost achitată de Tribunalul

din Athena, în mod definitiv, or acest argument, invocat și în apel a fost combătut motivat și

de către instanța de apel, care a ajuns la concluzia, că la caz nu se constată încălcarea acestui

principiu.

14

Pornind de la noțiunea principiului non bis in idem invocat supra, Colegiul penal lărgit

statuează că, acest principiu este inaplicabil speței deduse judecății, or, la caz nu există o

hotărâre de achitare, sau încetare a cauzei penale pe aceleași temeiuri și în privința aceleiași

persoane după cum indică apărarea.

Instanța de apel întemeiat a reținut, că prin decizia nr. 501/06.06.2016 a Tribunalului de

contravenții penale din Atena, Hodjaeva Rahta a fost declarată nevinovată pentru acțiunea de

trafic de persoane în comun, efectuată ca profesie, deoarece, din infrastructura care a fost creată

cu intenția de executare repetată a acțiunii în cauză, fiind dovedit scopul de obținere a

veniturilor din aceasta numai în cazul părții vătămate Xxxxxx, săvârșită în Atena, într-o

perioadă de timp încă necunoscută, dar care a fost cuprinsă, în mod cert, în primele douăzeci

de zile ale lunii decembrie 2014. Prin urmare, autoritățile elene au examinat o cauză penală

inițiată în privința inculpatei, pentru faptele comise de aceasta, altele decât cele din cauza speței

și care nu constituie infracțiunea prevăzută de art.165 alin.(2), lit.d) Cod penal, mai mult ca

atît, că în privința acesteia a fost executată cererea de comisie rogatorie și de extrădare înaintată

de organele competente ale Republicii Moldova, (f.d.70 - 75; 82-84; f.d.239, VI. 1) de către

Autoritățile Elene.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel întemeiat a reținut că Tribunalul

de contravenții penale din Atena a examinat alte acțiuni decât cele incriminate de către

autoritățile R.M, luând în considerație că decizia autorității Elene a fost pronunțată la

06.06.2016, iar extrădarea de către aceleași autorități a fost executată la 16.10.2016 (f.d.71-77,

Vl.II).

Colegiul penal lărgit nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la

încălcarea prevederilor art.6 CEDO cu referire la ignorarea jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, cauzele CEDO enumerate în recurs și prevederile art.8 alin.3, 66 alin.(2)

pct. l), art.24 alin.(2), 325 alin.(l), 281 alin.(2), 296 alin.(2), 389 alin. (2), 394 alin.(l) pct.l) Cod

de procedură penală, considerându-le declarative și irelevante pentru speța dată, decizia

instanței de apel fiind corect motivată în acest sens.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că motivele invocate de recurenți, nu și-au găsit

confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs și nu sunt întemeiate din punct de

vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării deciziei adoptate pe caz.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat de către

inculpata Hodjaeva Ratha cu avocatul acesteia, Ciocanu Aliona, urmează a fi respins ca

inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate în această parte.

9.1. Referitor la recursul declarat de procurorul Lisnic Elena.

Judecând recursul ordinar, în raport cu actele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că

acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii contestate, în latura pedepsei penale

în partea neaplicării pedepsei complementare și în partea neîncasării cheltuielilor judiciare

suportate pentru extrădarea inculpatei, și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată, reieșind din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța

este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei

15

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să

o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei

hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Reieșind din conținutul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este întemeiat

în baza pct.6), 10), 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța de apel a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, precum și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării nu este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, invocând,

că „instanța de apel a subminat rolul inculpatei la comiterea infracțiunii, cît și a celorlalți

membri ai grupului criminal organizat, ignorând sentințele anterioare pe alți membri ai

grupului criminal ca de exemplu Afanas Anastasia din 11.04.2016, cercetată în ședința de

judecată și care are puterea lucrului judecat”.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel la pronunțarea deciziei

în privința lui Hodjaeva Ratha întemeiat a reîncadrat acțiunile inculpatei Hodjaeva Ratha de

la art.42 alin.(2), art.46, art.165 alin.(3) lit.a) Cod penal la art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal, just

făcând referire la elementele constitutive ale infracțiunii respective, apreciind fiecare probă

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, în conformitate cu prevederile art.101 Cod

de procedură penală. Prin urmare, argumentele procurorului și temeiul prevăzut la pct.12)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală în sensul că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, sunt neîntemeiate.

Se reține, că instanța de apel întemeiat n-a reținut în acțiunile inculpatei prevederile art.42

alin.(2), art.46, art.165 alin.(3) lit.a) Cod penal, motivându-și eficient concluzia în acest sens,

or acuzarea n-a prezentat probe concludente ce ar confirma, că inculpata Hodjaeva Ratha a fost

membrul unui grup criminal organizat, fiind organizatorul și instigatorul comiterii infracțiunii

de trafic în privința părții vătămate Xxxxxx, sau a altor persoane, iar argumentul acuzării, că

„instanța de apel a ignorat sentințele anterioare în privința altor membri ai grupului criminal

ca de exemplu Afanas Anastasia din 11.04.2016, cercetată în ședința de judecată și care are

puterea lucrului judecat, ce urma să le pună la baza condamnării inculpatei, după cum a

procedat prima instanță”, Colegiul penal lărgit îl consideră ca unul neîntemeiat, or, instanța

de apel eficient și-a argumentat soluția în acest sens. Astfel, argumentul dat al acuzării este

contrar constatărilor din hotărârea CEDO din 23 februarie 2016, în cauza Navalnyy și

Ofitserov c. Rusiei (cererile nr. 46632/13 și 28671/14), privind încălcarea articolului 6 § 1

(Dreptul la un proces echitabil) al Convenției Europene a Drepturilor Omului, conform căreia

Curtea a constatat că condamnarea complicelui reclamanților în cadrul unei proceduri

accelerate separate a privat reclamanții de garanțiile fundamentale ale unui proces echitabil.

Astfel, în lipsa altor probe concludente și pertinente, doar existența unor sențințe de

16

condamnare a altor persoane în proceduri separate, pentru comiterea unor fapte în complicitate

cu inculpata în cauză, întemeiat nu au fost acceptate de către instanța de apel ca probe pentru

condamnarea acesteia în baza art.42 alin.(2), art.46, art.165 alin.(3) lit.a) Cod penal.

Totodată, procurorul critică decizia instanței de apel precum că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că au fost aplicate pedepse individualizate

contrar prevederilor legale în privința inculpatei Hodjaeva Ratha, temeiuri ce se încadrează la

pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală și în special ce ține de neexpunerea asupra

aplicării inculpatei a pedepsei complementare obligatorii, prevăzute de lege.

Colegiul lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, constată

că această instanță, la examinarea apelului, nu a respectat întru totul prevederile art.414

alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, astfel că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază și pedeapsa aplicată în privința inculpatei Hodjaeva Ratha este

contrar prevederilor legale.

Astfel, instanța de apel prin decizia din 09 aprilie 2021 a recunoscut-o vinovată și a

condamnat-o pe Hodjaeva Ratha în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, la închisoare pe un

termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.

Colegiul penal lărgit reține că la stabilirea și individualizarea pedepsei, instanța de apel

urma să ia în considerație și faptul, că, sancțiunea art.165 alin.(2) lit.d) Cod penal în comiterea

căreia a fost recunoscută vinovată Hodjaeva Ratha prevede pe lângă închisoarea pe un termen

de la 7 la 15 ani închisoare, precum și pedeapsa complementară cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții și de a exercita anumite obligații pe un termen de la 2 la 5 ani, însă

instanța de apel a omis să se expună la emiterea deciziei referitor la pedeapsa complementară

obligatorie la caz.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră întemeiat argumentul procurorului din recurs,

precum că pedeapsa stabilită inculpatei Hodjaeva Ratha n-a fost individualizată întemeiat și

legal de către instanța de apel, decizia urmând a fi casată și în partea dată, cu transmiterea

cauzei la rejudecare.

La fel întemeiate sunt și argumentele procurorului privind motivarea contradictorie și

contrar normelor legale, în special art.227, 229 Cod de procedură penală ce țin de respingerea

încasării de la Hodjaeva Ratha a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de

35174,18 lei, în legătură cu extrădarea inculpatei din Republica Elenă.

Astfel, în motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat superficial că „...prin

urmare, suma pretinsă de acuzatorul de stat nu este inclusă în lista cheltuielilor judiciare

prevăzute la art.227 Cod de procedură penală, în sensul dat cerința fiind neîntemeiată. Mai

mult ca atât, Colegiul penal reiterează că, suportarea cheltuielilor respective de către stat,

constituie o obligație pozitivă a acestuia, în sensul prevederilor CEDO, pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal...”, considerând necesar respingerea solicitării

procurorului în acest sens, fără a-și argumenta soluția în corespundere cu normele relevante,

această motivare fiind una contradictorie, contrar prevederilor art.227,229, 535 Cod de

procedură penală.

Astfel, potrivit art.227 Cod de procedură penală:

(1) Cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal.

(2) Cheltuielile judiciare cuprind sumele:

pct. 5) cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

17

(3) Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate.

Conform art.229 Cod de procedură penală:

(1) Cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

(2) Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu

excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării

inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o

cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau

căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a

fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

(3) Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau

persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau

dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a

persoanelor care se află la întreținerea lor.

La fel, din materialele cauzei se reține că, extrădarea inculpatei Hodjaeva Ratha a fost

necesară pentru buna desfășurare a urmăririi penale și examinării cauzei în instanțele de

judecată, astfel cu toate că, aceste cheltuieli au fost avansate de către stat, aceasta nu-l absolvă

automat pe inculpată de la achitarea acestora, or după pronunțarea unei hotărâri de

condamnare, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare.

Deci, acțiunea de extrădare a inculpatului constituie o acțiune procesuală în cauza penală,

care este reglementată de art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală.

Totodată, se reține, că instanța de apel n-a luat în considerație și prevederile articolului

535 Cod de procedură penală, art. 24 din Convenția europeană de extrădare și art. 11 din Legea

nr.371 din 01.12.2006 cu privire la asistența juridică internațională în materie penală, or aceste

norme reglementează suportarea cheltuielilor de extrădare la momentul efectuării acesteia,

între părțile (statele) implicate în procedura extrădării, dar nicidecum procedura recuperării

cheltuielilor suportate de către stat, după condamnarea persoanei, situație reglementată de

prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală, care stipulează cazurile în care instanța de

judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, fiind stabilite exhaustiv

și excepțiile de neîncasare a cheltuielilor de la condamnat, iar cheltuielile de extrădare nu se

regăsesc printre excepții.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține, că nu poate fi menținută nici sentința în partea

încasării cheltuielilor de extrădare, or aceasta a fost casată integral de instanța de apel, fiind

pronunțată o nouă soluție de condamnare a inculpatei în baza altei norme penale.

În astfel de circumstanțe, Colegiul conchide că erorile de drept constatate supra, sesizate

de acuzatorul de stat, se încadrează în cele prescrise de pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, deoarece instanța de apel, nu a respectat prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, și, ținând cont de faptul, că acestea nu pot fi reparate de instanța de recurs,

decizia atacată urmează a fi casată parțial, în latura pedepsei și a cheltuielilor de judecată, cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată, cu menținerea în rest a deciziei.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod

de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să înlăture

18

erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpata Hodjaeva Ratha, cu

avocatul acesteia, Ciocanu Aliona.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,

Lisnic Elena, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 aprilie 2021,

în latura pedepsei penale în partea neaplicării pedepsei complementare și în partea neîncasării

cheltuielilor judiciare suportate pentru extrădarea inculpatei, în cauza penală privind-o pe

Hodjaeva Ratha Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 august 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Burduh Victor

Stratulat Galina

Bejenaru Iurie

19