1ra-755/21 — Art.187 al.2 lt.b, f, CP

Prin sentință Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani din 25 septembrie 2020, Hodjaev Alexandru xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2) lit. d), f) Cod penal la 6 ani închisoare, fără amendă. În temeiul art.85 Cod penal, prin cumul de sentințe, s-a comasat pedeapsa neexecutată de 240 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, stabilită prin încheierea Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 12.07.2020, la înlocuirea părții neexecutate din pedeapsa închisorii, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 1 lună, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1 Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Demciuc Victor s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului acesteia să hotărască instanța de judecată în ordinea procedurii civile. Solicitarea procurorului privind încasarea din contul lui Hodjaev Alexandru în beneficiul statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, s-a respins ca neîntemeiată. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentință adoptată, prima instanță a constatat că, Hodjaev Alexandru Xxxxxx, la data de 20 iulie 2020, în jurul orei 23.30, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces liber, a pătruns în casa cet. Demciuc Victor situată pe adresa or. Xxxxxx, str. C. Xxxxxx, de unde a sustras bani în sumă de 300 lei, 3 000 ruble rusești, un card bancar al băncii comerciale ”РоялКредит Банк” carduri bancare al băncii comerciale ”Восточный банк” un card bancar al băncii comerciale „Сбербанк России” pe care era suma de 46 439 ruble rusești, o vestă sportivă cu denumirea de ”SEARER” la prețul de 150 lei, o scurtă de culoare neagră pentru bărbați cu inscripții aurii la prețul de 350 lei, o pereche de blugi pentru bărbați de culoare albastră la prețul de 200 lei, un tricoul de culoare albastră cu inscripția „Star Coton” la prețul de 150 lei, un portmoneu din piele la suma 100 lei, trei seturi noi cu aparte de bărbierit cu lame la prețul de 150 lei, un set pentru unghii de igienă personală la prețul de 800 lei, o centură din piele pentru bărbați la prețul de 300 lei, un set din 5 perechi de ciorapi de culoare neagră cu prețul de 50 de lei total. În timp ce Hodjaev Alexandru încerca să părăsească domiciliul lui Demciuc Victor cu lucrurile sustrase, a fost observat de ultimul, însă Hodjaev Alexandru, acționând cu aceeași intenție infracțională de sustragere a bunurilor altei persoane, în prezența lui Demciuc Victor, însușind bunurile sustrase, a fugit de la față locului, prin ce i-a cauzat părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă totală de 14 218 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, după indicii calificativi: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Nefiind de acord cu sentință pronunțată, împotriva acesteia au declarat apel: 3.1. Avocatul Rusu Victor în numele inculpatului Hodjaev Alexandru Xxxxxx, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Hodjaev Alexandru să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În argumentarea apelului s-a indicat că calificarea faptei inculpatului este incorectă, or, sustragerea nu a avut loc în mod deschis, deoarece atât partea vătămată, cât și martorii nu au fost prezenți la sustragere. De asemenea, a invocat apelantul că valoarea bunurilor a fost stabilită în baza aprecierii date de partea vătămată, fapt care este inacceptabil, din moment ce nu au fost prezentate careva probe cu privire la valoarea bunurilor afirmată de partea vătămată. 2 La fel, apărătorul a menționat că instanța de judecată a pus la baza hotărârii de condamnare declarațiile unor martor care se contrazic prin conținutul lor. 3.2. Inculpatul Hodjaev Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în acea parte deoarece consideră pedeapsa stabilită de prima instanță prea aspră.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2020, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. Pentru a pronunța hotărârea adoptată, instanța de apel a reținut că, în rezultatul cercetării obiective și multilaterale a probelor administrate în prezenta cauză penală s-a dovedit cu certitudine comiterea de către inculpatul Hodjaev Alexandru Xxxxxx a infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. d), f) Cod penal, după indicii calificativi: jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. În confirmarea vinovăției inculpatului Hodjaev Alexandru Xxxxxx, instanța de apel a reținut declarațiile părții vătămate Demciuc Victor, a martorilor Guțu Roman și Scripnic Roman, precum și documentele, procesele-verbale ale acțiunilor procesuale întreprinse de către organul de urmărire penale. Prin urmare, instanța de apel a constatat că declarațiile părții vătămate Demciuc Victor coroborează cu declarațiile martorilor Guțu Victor și Scripnic Roman. Astfel, partea vătămată a declarat că, undeva după orele 23:00, el l-a prins pe Hodjaev umblând prin casa sa. L-a cunoscut pe Hodjaev, deoarece era una dintre cele trei persoane, care a fost ziua la el acasă și s-au uitat la casa sa cu scopul de a o închiria. Dimineața a depistat că au dispărut lucruri din casa sa, haine, bani în sumă de 300 lei moldovenești, 3 000 ruble rusești, card bancar rusesc, Roial Credit, pe cardul Sberbank Rusia avea aproximativ 46 309 ruble rusești. Din lucrurile sale a dispărut o vestă cu litere aurite, una albastră, scurtă sportivă, lame de ras, scurtă de toamnă, pantaloni pentru femei, ciorapi, portmoneu din piele negru, set pentru unghi, centură din piele de culoare cafenie. A depistat dispariția lucrurilor din casă după ce a plecat Hodjaev. Concomitent, declarațiile părții vătămate coroborează întru totul cu cele depuse de către martorul Scripnic Roman, care a declarat că, pe la orele 22:00, Hodjaev a plecat iar Guțu dormea pentru că era în stare de ebrietate. Nu cunoaște unde a plecat Hodjaev. Aproximativ pe la orele 00.00 acesta s-a reîntors, avea la el un portmoneu negru, în el erau ruble rusești, lei moldovenești și carduri bancare Sberbank, care nu erau moldovenești. Ruble rusești erau aproximativ 2000. La fel a mai declarat că, atunci când mergea pe lângă Inspectoratul de poliție Xxxxxx, un colaborator de poliție i-a spus să meargă cu el la poliție și acolo i-a comunicat că este depusă o plângere de la Demciuc Victor prin care se indică faptul că acestuia i-au fost furate lucruri din casă. Colaboratorul de poliție Musarevschi Evghenii l-a întrebat dacă cunoaște ceva despre furt, atunci a povestit totul. A fost întrebat despre un pachet și a comunicat că la el acasă se află un pachet care îi aparține lui Hodjaev, la fel a spus că la Hodjaev a văzut un portmoneu cu carduri. A comunicat că nu este vinovat, au venit colaboratorii de poliție, a 3 arătat unde este pachetul, portmoneul, la fel era și o scurtă pe care Hodjaev a uzitat-o atunci când a plecat dimineața singur. Când a fost deschis pachetul au găsit haine, una de culoare roșie, neagră, cartele, instrumente pentru îngrijirea unghiilor în complet, ciorapi, telefon mobil Samsung, încărcător alb, erau blugi albaștri, aparat de ras nu ține minte dacă era. Nu a văzut că să fie bani, era numai cartele. Ulterior, i-a fost permis să plece acasă. Astfel, instanța de apel a sesizat faptul că, declarațiile părții vătămate Demciuc Victor, în partea în care declară că după orele 23:00 l-a observat pe Hodjaev Alexandr la el în casă, s-au confirmat și coroborează cu declarațiile depuse de martorul Scripnic Roman, din care reiese că Hodjaev Alexandru în intervalul de timp cuprins între orele 22:00 - 00:00 a fost plecat. Subsidiar, instanța de apel a statuat că, argumentele invocate de apelanți în apelurile declarate, au fost deja elucidate odată cu soluționarea fondului cauzei în prima instanță, din care considerente este solidară față de aprecierea dată de prima instanță pe marginea cauzei penale dedusă judecății. Referitor la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului de prima instanță, instanța de apel a constatat că stabilirea unei pedepse privative de libertate va fi capabilă să realizeze scopul legii penale și anume restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Or, în împrejurările în care inculpatul nu este la prima abatere, anterior a comis infracțiuni similare și nu a reparat (cel puțin, parțial) prejudiciul cauzat prin infracțiune (la materialele cauzei fiind și acțiune civilă), instanța de apel a reiterat că anume o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 1 lună va fi capabilă să corijeze comportamentul deviant al inculpatului, evitându-se comiterea altor infracțiuni de către inculpat.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către: 5.1. Avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Hodjaev Alexandru, care invocând temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea inculpatului. În argumentarea cerințelor solicitate, recurentul a menționat că instanța de apel a pus la baza unei hotărâri de condamnare declarațiile părții vătămate, fără a ține cont de toate circumstanțele cauzei, aici avându-se în vedere că partea apărării a indicat de nenumărate ori că componența de jaf presupune sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, iar în speța dată atât partea vătămată, cât și martorii nu au fost prezenți la fața locului în timpul când inculpatului se presupunea că sustrage bunurile lui Demciuc Victor. Apărarea invocă că Scripnic Roman putea fi făptuitorul sustragerii bunurilor nominalizate, întrucât acesta împreună cu partea vătămată au servit băuturi alcoolice, iar sacoșa cu bunurile celui din urmă a fost găsită anume la Scripnic Roman. 5.2. Inculpatul Hodjaev Alexandru, care a solicitat casarea acesteia, deoarece nu se 4 consideră vinovat în comiterea faptei încriminate. Afirmă că, condamnarea sa este o opinie preconcepută a organului de urmărire penală, care considerând că anterior a mai fost condamnat, a decis să îl învinuiască și în comiterea infracțiunii date. Este convins că în sustragerea bunurilor lui Demciuc Victor este vinovat Scripnic Roman, deoarece acesta cunoștea că primul a venit de peste hotare și are bani și lucruri de valoare.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor avocatului și a inculpatului menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Revenind la textele recursurilor de pe rol, Colegiul penal atestă că se contestă vinovăția inculpatului Hodjaev Alexandru prin prisma probelor administrate în prezenta cauză penală. La acest capitol, instanța de recurs reține că, potrivit prevederilor art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competența și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală, or, invocarea acestei chestiuni în recurs ordinar, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursurile vizate privind nevinovăția inculpatului au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.5.1 din prezenta decizie), iar o altă opinie asupra probelor 5 și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). În continuare, Colegiul penal atestă dezacordul avocatului cu privire la lipsa elementelor constitutive a componenței de jaf, afirmând că reieșind din declarațiile părții vătămate, dar și a martorilor, rezultă că nici unul dintre ei nu a fost prezent în timpul sustragerii bunurilor. La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze că, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prevăzută de art.187 Cod penal, se consideră fapta ce derulează în prezența proprietarului sau altui posesor, ori în prezența unor persoane străine, vinovatul fiind conștient ca persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunilor lui, indiferent de faptul că ele au întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor acțiuni. Acțiunile inițiate ca furt, însă care n-au fost duse până la capăt, din cauza că au fost descoperite de către victimă sau de alte persoane, dar neținându-se cont de aceasta au fost prelungite de către infractor cu scopul însușirii bunurilor sau reținerii lor, se încadrează în infracțiunea de jaf. Generalizând cele consemnate mai sus, rezultă că instanța de apel corect a conchis asupra condamnării lui Hodjaev Alexandru în baza art.187 alin.(2) lit. d), f) Cod penal, dat fiind faptul că, așa cum rezultă din declarațiile părții vătămate Demciuc Victor, care sunt consecvente și în coroborează cu celelalte probe din dosar, acesta a relatat instanței de judecată că în jurul orelor 23.00, l-a depistat pe Hodjaev Alexandru la el în casă, și-a dat seama că este el, deoarece în ziua aceea dânsul și alte două persoane au venit la el acasă cu scopul ca să vadă locuința și să o închirieze. Așadar, Colegiul penal conchide că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art.414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Hodjaev Alexandru, astfel corect concluzionând că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct.4, 4.1. al prezentei decizii, soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de 9 Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 6 Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului și de către inculpatul Hodjaev Alexandru, ca fiind vădit neîntemeiate.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului și de către inculpatul Hodjaev Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Hodjaev Alexandru Xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 20 mai 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Toma Nadejda 7