1ra-1779/2021 — art. 264/1 alin. 4 CP

1ra-1779/2021 — art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra – 1779/2021

1-20069630-01-1ra-10082021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie

judecând în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2021, în

cauza penală privindu-l pe

Leonov Mihail XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în mun. XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Leonov Mihail a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la o pedeapsă

sub formă de 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Leonov Mihail,

nedeținîd permis de conducere, la data de 02.06.2020 aproximativ la ora 01:18,

dându-și seama de consecințele care pot surveni în rezultatul consumului alcoolului,

a servit băuturi spirtoase după ce, aflându-se la volanul autoturismului de model

„VW Golf” cu n/î XXXXX, s-a deplasat în mod neadecvat pe str. Ștefan cel Mare

1a mun. Bălți, din ce motiv a fost stopat de către OP a Secției Patrulare ,,Bălți” a

Direcției Patrulare ,,Nord”, inspector principal Zaporojanu V. În cadrul discuției cu

cet. Leonov Mihail el avea o vorbire neclară, la întrebările colaboratorilor de poliție

reacționa încetinit, neadecvat, din cavitatea bucală se simțea un miros puternic de

alcool. La propunerea de a fi supus testării alcoolscopice cu alcotesterul „Drager

1

6810”, deși i-au fost explicate consecințele răspunderii penale pentru refuzul testării

alcoolscopice, a ignorat cerințele acestora, după care, fiind condus de către

colaboratorii de poliție la Spitalul Municipal Bălți, Leonov Mihail a refuzat și de la

examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, precum și de la

prelevarea probelor biologice (de sînge) în cadrul acestui examen medical, prin ce a

încălcat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului RM nr.357 din 13.05.2009 (în vigoare din 13.07.2009), și anume: p.11

lit.„j” RCR, conform căruia: „Conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în

timpul deplasării este obligat: .. să se supună, la solicitarea agentului de circulație,

procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare

a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori

de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare” și a

Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

RM nr.296 din 16.04.2009.

Acțiunile inculpatului Leonov Mihail au fost încadrate de către prima instanță

în baza 2641 alin. (4) Cod penal, adică refuzul conducătorului mijlocului de

transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii

stării de ebrietate și naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul

examinării acestui examen medical, care nu deține permis de conducere.

solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri

în această latură, prin care inculpatul Leonov Mihail să fie condamnat în baza art.

2641 alin. (4) Cod penal la 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În motivarea solicitărilor sale, apelantul a subliniat că pedeapsa stabilită

inculpatului pentru infracțiunea comisă, este prea blîndă, or, prima instanță a neglijat

faptul că inculpatul anterior a comis alte infracțiuni, nu a tras concluziile de rigoare

și a comis din nou о infracțiune din domeniul circulației rutiere, fiind conștient de

faptul că nici nu deține permis de conducere, putea să provoace și alte urmări mai

grave.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței

atacate.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reiterat că, instanța de fond

constatînd ca fiind dovedită fapta penală comisă, ținînd cont de prevederile art. 61,

75, 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inclusiv de faptul că acesta a comis

infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică, anterior a fost judecat, însă antecedentele

sunt stinse, a recunoscut vina integral, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu

se află (f.d.30,32), just i-a stabilit inculpatului Leonov Mihail o pedeapsă sub formă

de muncă neremunerată în folosul societății, în mărime de 160 ore.

ordinar de către procuror, prin care, invocînd temeiul de recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, se solicită casarea acesteia, cu

2

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În argumentarea recursului, acuzarea a invocat bîndețea pedepsei aplicate

inculpatului pentru infracțiunea comisă, or, instanța de apel, la stabilirea pedepsei,

urma a ține cont de faptul că inculpatul Leonov Mihail, anterior, a comis numeroase

infracțiuni și contravenții.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Galușca Catalina în

numele inculpatului, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat, menționând că soluția instanței de apel, referitor la categoria și mărimea

pedepsei stabilite inculpatului corespunde prevederilor art. 6, 7, 61, 75-78 Cod

penal, fiind argumentată suficient prin prisma principiilor și criteriilor de

individualizare a pedepsei. În consecință, consideră că pedeapsa aplicată este una

echitabilă.

constată că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, însă,

în esență, critică decizia contestată în latura pedepsei aplicată inculpatului Leonov

Mihail, ca fiind prea blândă.

Verificând legalitatea hotărârilor atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că argumentele invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei și în contextul ce urmează va puncta raționamentele care au stat

la baza respingerii acestora.

Cu referire la criticile recurentului reflectate în pct. 4 al prezentei decizii,

precum că instanțele de fond nu au ținut cont de scopul pedepsei penale, criteriile

generale de individualizare și au aplicat o pedeapsă prea blîndă sub formă de 160

ore muncă neremunerată în folosul comunității, fiind ignorată personalitatea

inculpatului, Colegiul penal lărgit constată că sunt neîntemeiate, și reprezintă opinia

subiectivă a recurentului, or, stabilirea unei pedepse mai aspre nu poate fi acceptată

de instanța de recurs ordinar, având în vedere că instanța de apel just a reținut că

prima instanță la adoptarea soluției în partea pedepsei a luat în considerare toate

circumstanțele cauzei (inculpatul a recunoscut integral vina, a solicitat examinarea

cauzei pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura

3

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală), precum și personalitatea

inculpatului Leonov Mihail (anterior a fost condamnat, însă antecedentele penale

sunt stinse, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d 30, 32).

În acest sens, Colegiul penal lărgit invocă că din conținutul hotărârilor

instanțelor de fond rezultă cert că instanțele de judecată au luat în considerare

circumstanțele invocate supra de recurent, or, pedeapsa sub formă de 160 ore muncă

neremunerată în folosul comunității a fost aplicată inculpatului Leonov Mihail

ținîndu-se cont, în deplină măsură, de criteriile generale de individualizare a

pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, inclusiv de cerințele prevăzute

de art. 61 alin. (2) Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale, de

restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane.

Astfel, Colegiul penal atestă că aceste prevederi legale au fost raportate just la

circumstanțele cauzei penale, gravitatea infracțiunii săvârșite ca fiind una ușoară,

antecedentele penale stinse, fapt ce denotă raționalitatea instanțelor de fond de a-i

stabili inculpatului Leonov Mihail o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității, or, circumstanțele expuse de către acuzare în prezentul recurs

nu constituie temei de aplicare a unei pedepse mai aspre.

Subsecvent, raportând motivele invocate în cererea de recurs la materialele

cauzei penale, Colegiul penal lărgit conchide că acestea sunt similare celor invocate

în apel, descrise și în pct. 2 al prezentei decizii, în privința cărora instanța de apel, în

decizia sa, s-a expus motivat și temeinic (f.d. 132-134), motivare pe care instanța de

recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece motivarea și

soluția instanței de apel sunt pe deplin conforme circumstanțelor de fapt și de drept

stabilite, precum și practicii judiciare constante.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania,

hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie

1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk

v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța,

nr. 38748/97 din 9 martie 1999).

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece decizia adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursul declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

4

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2021, în cauza penală privindu-

l pe Leonov Mihail XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 februarie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

5

Dosarul nr. 1ra – 1779/2021

1-20069630-01-1ra-10082021

O p i n i a s e p a r a t ă

a judecătorului Timofti Vladimir

25 ianuarie 2022 mun. Chișinău

În conformitate cu articolele 339 alin. (7) și 340 alin. (3) Cod de procedură penală,

în cauza penală privindu-l pe Leonov Mihail XXXXX.

ianuarie 2022 a fost respins, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2021, în cauza penală

privindu-l pe Leonov Mihail XXXXX, cu menținerea deciziei atacate

decizia, dar nu am susținut motivarea și soluția adoptată, am propus și susținut o altă

motivare și soluție, potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

și anume:

„De admis recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, de casat parțial decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2021 în partea stabilirii pedepsei, în cauza penală

privindu-l pe Leonov Mihail XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei în această

parte de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată”.

următoarele considerente.

Consider că decizia instanței de apel urma a fi casată parțial în latura stabilirii

pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de instanța de apel, în alt

complet de judecată, din considerentul că în speță este incident temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, sub aspectele că "s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.

În acest sens, menționez că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia de a

menține sentința primei instanțe, prin care inculpatului Leonov Mihail pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal i-a fost stabilită o

pedeapsă prea blândă, sub formă de 160 ore muncă neremunerată în folosul

comunității. Astfel, în continuare, voi puncta raționamentele ce au stat la baza

consolidării acestei opinii.

Întru elucidarea convingerii expuse supra, țin să menționez că prin criteriile

generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege, de care

sunt obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Instanțelor de judecată, legea penală le acordă o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării pedepsei penale, luând în considerație

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana celui vinovat,

circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținând cont de influența

pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

6

familiei acestuia.

Pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții

ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Concomitent,

pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor

scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane.

În acest context, subliniez că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod

penal, potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor

ușoare, care prevede pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 1 an.

Potrivit actelor dosarului, cauza penală a fost judecată pe baza probelor

administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală.

Totodată, fapta prejudiciabilă face parte din categoria de infracțiuni în

domeniul transportului, care reprezintă un pericol social sporit în Republica

Moldova, deoarece un număr major de vătămări corporale și decese se comit ca

urmare a încălcării regulilor de securitate a circulației rutiere sau exploatare a

mijloacelor de transport, prin conducerea autoturismelor în stare de ebrietate

alcoolică.

La capitolul stabilirii tipului pedepsei inculpatului, instanța de apel a

menționat că prima instanță, ținând cont de personalitatea inculpatului, gravitatea

faptei comise, corect i-a stabilit acestuia pedeapsa sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității în mărime de 160 ore.

Analizând însă decizia atacată, consider că instanțele de fond nu au motivat

complet și obiectiv soluția de individualizare a pedepsei, greșit ajungând la

concluzia în ce privește aplicarea față de inculpat a unei pedepse sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității.

În acest context, reiterez că instanțele de fond, la stabilirea pedepsei

inculpatului Leonov Mihail, nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. 75 Cod

penal, sub aspectul că nu au ținut cont de personalitatea inculpatului, și anume că

anterior a comis 8 infracțiuni (f.d. 35-36), ultima condamnare prin sentința

Judecătoriei Cimișlia din 14.02.2019 pe art. 362 alin. (1), art. 85 alin. (1) Cod penal

la pedeapsa definitivă de 2 ani 5 luni închisoare, prin încheierea Judecătoriei Edineț,

sediul Briceni, din 27.12.2019, conform art. 92 Cod penal, pedeapsa a fost înlocuită

cu 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității, și, deși antecedentele penale

sunt stinse, aceste circumstanțe oricum definesc predispunerea inculpatului la

încălcarea legislației penale, de altfel, comiterea, la caz, a infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (4) Cod penal. Suplimentar, țin să menționez faptul că inculpatului,

pentru infracțiunile comise anterior, i s-a aplicat, inclusiv, pedeapsa sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității, însă această măsură de constrângere nu

și-a atins scopul corectării și reeducării inculpatului. Mai mult, potrivit cazierului

contravențional (f.d. 28), inculpatul Leonov Mihail a comis 17 contravenții, dintre

7

care 6 în domeniul circulației rutiere.

Învederând aceste considerente, statuez că în această speță, instanța de apel nu

a examinat detaliat materialele cauzei, și anume, la stabilirea pedepsei, a făcut

abstracție de la personalitatea inculpatului, prin ce a ignorat prevederile art. 6, 75-77

Cod penal, or, procurorul, în apelul declarat la 23 decembrie 2020 (f.d.92) a solicitat

stabilirea inculpatului Leonov Mihail, pentru infracțiunea comisă, o pedeapsă sub

formă de 3 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, făcând

trimitere, inclusiv, la datele ce caracterizează negativ persoana acestuia, consider că

pentru inculpat comiterea infracțiunilor și contravențiilor s-a transformat într-o

îndeletnicire, pentru care urma a fi pedepsit mai aspru.

Rezumând circumstanțele constatate, conchid că, la caz, este incident temeiul

pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, ceea ce

duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, în

privința inculpatului Leonov Mihail, cu dispunerea rejudecării cauzei în această

parte de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată, fiindcă instanța de

recurs ordinar nu poate înrăutăți în speța dată situația inculpatului.

indicată în pct. 2 al prezentei Opinii separate, dar nu am fost susținut de ceilalți

judecători.

Judecător: Timofti Vladimir

8