ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.08.2021

1ra-1481/2021 — art. 276 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
20.08.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 276 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1481/2021 — art. 276 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1481/2021

27 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

judecători – Cobzac Elena, Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Guzun Ion,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul-șef interimar al Procuraturii de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18

februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Moldovanu Dumitru Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

Moldovanu Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 276 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i în conformitate cu prevederile art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității în mărime de 120 (una sută douăzeci) ore.

Corpul delict - tăblița cu numărul de marcaj: „Xxxxx”, ce este fixată cu ajutorul

a 2 nituri, al remorcii prezentate la examinare, cu numere de înmatriculare „Xxxxx”,

care se afla în camera de păstrare a IP Cahul – a fost dispusă nimicirea ei la intrarea

în vigoare a sentinței de condamnare.

Corpul delict - remorca de model nestabilit/presupus XXXXXcu numerele de

înmatriculare „Xxxxx”, care se afla în camera de păstrare a IP Cahul, a fost dispusă

restituirea la intrarea în vigoare a sentinței de condamnare cet. Moldovanu Dumitru.

S-a respins cerința procurorului privind încasarea de la Moldovanu Dumitru în

beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 6 300 lei suportate de stat

în cadrul urmăririi penale ca neîntemeiate.

în perioada anului 2020, data și ora exactă nefiind stabilită de către organul de

urmărire penală, acționând cu intenție directă, având scopul ascunderii faptului

confecționării în condiții artizanale a remorcii, care nu corespunde după parametrii

1

tehnici cu remorcile de model „XXXXX” „Zubreonoc”, a falsificat numărul de

identificare a șasiului remorcii prin înlocuire, confecționând în condiții artizanale

tăblița cu numărul de marcaj, pe care în condiții artizanale a imprimat numărul de

marcaj „Xxxxx” și pe care în condiții artizanale a fixat-o cu ajutorul a 2 nituri de

șasiul remorcii, fapt care a fost descoperit la 02 septembrie 2020 de către expertul

SIT CCA Cahul din cadrul ASP, când Moldovanu Dumitru s-a prezentat, pentru

reînmatricularea mijlocului de transport respectiv.

Prin acțiunile sale, inculpatul Moldovanu Dumitru a comis infracțiunea

prevăzută de art. 276 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: falsificarea numărului

de identificare a șasiului auto prin înlocuire.

raionului Cahul, Iepure Andrei, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

parțială a sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 decembrie 2020, în

partea ce ține de stabilirea pedepsei, hotărârii asupra corpului delict, și a încasării

cheltuielilor de judecată, rejudecarea cauzei în partea ce ține de stabilirea pedepsei,

hotărârii asupra corpului delict și a încasării cheltuielilor de judecată, cu adoptarea

unei noi hotărâri, prin care a-1 recunoaște vinovat pe Moldovanu Dumitru de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 140 ore,

corpul delict: remorca de model nestabilit (presupus „XXXXX”), cu numere de

înmatriculare „Xxxxx” de nimicit, și a încasa din contul lui Moldovanu Dumitru

cheltuielile de judecată în sumă totală de 6300 lei.

În motivarea cererii de apel au fost invocate argumente precum că, instanța de

judecată corect a încadrat acțiunile lui Moldovanu Dumitru, însă la stabilirea

pedepsei, nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei

prevăzute la art. 75 Cod penal și anume gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Procurorul a susținut că, în cadrul dezbaterilor judiciare, acuzatorul a solicitat

aplicarea pedepsei lui Moldovanu Dumitru sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității în mărime de 140 ore. Acuzatorul a solicitat în baza prevederilor

art. 227, 229 Cod de procedură penală, instanței de judecată să încaseze din contul

lui Moldovanu Dumitru cheltuielile judiciare incluse în anexa la rechizitoriu, în

sumă de 6 300 lei, costul efectuării constatării tehnico-stiințifice nr. 34/12/-1-R-3365

din 29 octombrie 2020 în cauza penală. Cu privire la corpul delict, remorca de model

nestabilit (presupus „XXXXX”), cu numere de înmatriculare „Xxxxx”, recunoscută

în calitate de corp delict prin ordonanța OUP din 19 noiembrie 2020, care se

păstrează la parcarea specială a IP Cahul, în baza prevederilor art. 162 alin. (1) pct.

2) Cod de procedură penală, reieșind din faptul, că este confecționată în condiții

artizanale și nu corespunde după parametrii tehnici cu remorcile de modelul

„XXXXX” „Zubreonoc”, deci nu poate fi admisă în circulația rutieră, acuzatorul a

solicitat să fie nimicită.

2

La caz, acuzatorul a considerat că, eronat s-a constatat că este posibilă coborârea

pedepsei până la minimul stabilit, ori în cadrul procesului penal nu s-au constatat

circumstanțe atenuante sau agravante, iar cea reținută de instanță, recunoașterea

vinovăției, de fapt a fost de două ori luată în considerație, ori cauza penală a fost

examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

A menționat că, instanța a constatat prezența circumstanței atenuante, căința

sinceră, însă acuzarea a considerat că, această circumstanță nu există de fapt, or legea

penală nu operează cu astfel de noțiune ca „căință sinceră”, ci doar cu noțiunea de

„căință activă”- reglementată de art. 57 Cod penal.

Reieșind din prevederile art. 76 alin. (2), conform cărora, instanța de judecată

poate considera drept circumstanțe atenuante și alte circumstanțe, neprevăzute la

alin.(1), acuzatorul a concluzionat că, circumstanțele atenuante care pot fi luate în

considerație de instanță urmează a fi doar cele prevăzute de lege. În speță, nu au fost

constatate careva circumstanțe atenuante prevăzute de art. 76 alin. (1) Cod penal sau

de alte prevederi legale.

În susținerea poziției invocate, acuzarea a relevat că Moldovanu Dumitru a

comis o infracțiune din categoria celor ușoare, nu se află la evidența medicului

narcolog și psihiatru, anterior a fost judecat, antecedentele penale fiind stinse, a fost

în repetate rânduri tras la răspundere contravențională, circumstanțe ce vorbesc

despre personalitatea lui.

Cu privire la respingerea cererii acuzatorului privind încasarea cheltuielilor de

judecată, s-a invocat prevederile art. art. 227, 229 alin. (2) Cod de procedură penală,

conform cărora, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de

condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă,

precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri

de nereabilitare.

În speță, statul și-a onorat obligația de a demonstra vinovăția persoanei, prin

acțiuni de procedură legale, iar pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal a suportat cheltuieli, care, raportate la prevederile art.227 Cod de procedură

penală, se încadrează în noțiunea de cheltuieli judiciare, art. 229 Cod de procedură

penală, indică direct că, condamnatul poate fi obligat la recuperarea cheltuielilor

judiciare.

Potrivit art.229 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța poate elibera de plata

cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să

suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata

cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a

persoanelor care se află la întreținerea lor.

A indicat că, la caz, nefiind constatat nici unul din cazurile în care Moldovanu

Dumitru ar fi putut să fie eliberat de plata cheltuielilor judiciare.

Apelantul a considerat că, instanța în mod arbitrar, fără a pune la baza soluției

sale argumente întemeiate, a respins solicitarea legală de a pune cheltuielile de

3

judecată pe seama persoanei vinovate. Deși din sinteza prevederilor legale supra

citate clar rezultă, că regula generală este suportarea cheltuielilor judiciare de către

persoana vinovată, din vina căreia a fost pornit procesul penal și au fost efectuate

cheltuielile, și eliberarea acesteia de suportarea acestor cheltuieli este o excepție de

la regula generală și aceasta se admite doar în cazuri expres prevăzute de lege.

Hotărârea cu privire la corpul delict, în prezenta cauză penală a fost recunoscută

în calitate de corp delict, remorca de model nestabilit (presupus „XXXXX”), cu

numere de înmatriculare „Xxxxx”, a cărei nimicire a solicitat-o acuzatorul reieșind

din faptul, că este confecționată în condiții artizanale și nu corespunde după

parametrii tehnici cu remorcile de modelul „XXXXX” „Zubreonoc”, deci nu poate

fi admisă în circulația rutieră, așa cum prevede art. 162 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală. Astfel, instanța arbitrar a efectuat o divizare între părțile

componente a corpului delict, și a dispus diferit asupra acestora, tăblița - a fi

nimicită, iar remorca - a fi restituită lui Moldovanu Dumitru.

a fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cahul, Iepure

Andrei, casată parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 decembrie

2020, în partea soluționării cererii procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare,

rejudecată cauza cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri.

S-a încasat de la Moldovanu Dumitru în beneficiul statului suma de 6 300 (șase

mii trei sute) lei cu titlu de cheltuieli de judecată (pentru efectuarea expertizei).

În rest sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 decembrie 2020 a fost

menținută.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel judecând apelul, verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate a constatat

motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare

și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina

inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de apel a constatat, că la judecarea cauzei instanța de fond a respectat

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală și corect a examinat și acceptat cererea

inculpatului Moldovanu Dumitru privind judecarea cauzei în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală și corect a constatat circumstanțele cauzei și

întemeiat a stabilit vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, în baza

probelor administrate și verificate în mod corespunzător, cercetate în prima instanță

și instanța de apel.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță, corect a stabilit situația de fapt și

de drept și întemeiat l-a recunoscut pe Moldovanu Dumitru culpabil de comiterea

faptei imputate, infracțiune prevăzută de art. 276 alin.(1) Cod penal, conform

indicilor: falsificarea numărului de identificare a șasiului auto prin înlocuire, și

verificate în mod corespunzător, cercetate în prima instanță și instanța de apel.

4

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate în

cauza penală de instanța de fond, și care au fost corect apreciate prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură

penală.

Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate și nici

n-au fost cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, așa cum nu

au solicitat-o părțile.

Instanța de apel a reținut, că încadrarea juridică a faptei comise și vinovăția

inculpatului nu este contestată.

Verificând aspectele de drept operate de instanța de fond la stabilirea și

individualizarea pedepsei inculpatului Moldovanu Dumitru, instanța de apel a

constatat că, instanța de fond a luat în considerație caracterul și gradul prejudiciabil

al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, personalitatea celui vinovat,

circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența

pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia, recunoașterea vinovăției și căința activă, de prevederilor art. 3641

Cod de procedură penală, corect a stabilit pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 ore, care este echitabilă și

corespunzătoare nefiind cazul înăspririi acesteia.

În asemenea circumstanțe au fost respinse argumentele expuse în cererea de apel

indicate de procuror, precum că, instanța de fond eronat a aplicat minimul din

pedeapsă, or în cadrul procesului penal nu s-a constatat circumstanțe atenuante sau

agravante, iar cea reținută de instanță, recunoașterea vinovăției, de fapt a fost de

două ori luată în considerație, or cauza penală a fost examinată în procedură

simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a menționat că sancțiunea art.276 alin.(1) Cod penal, prevede

pedeapsa cu amendă în mărime de la 650 la 950 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de până

la 1 an.

În privința inculpatului Moldovanu Dumitru a fost aplicată pedeapsa sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 ore.

Reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa

sub formă de muncă neremunerată, în cazul dat a fost redusă cu o treime din limitele

sancțiunii, respectiv, pentru infracțiunea prevăzută de art.276 alin.(1) Cod penal,

limitele pedepsei va constitui de la 120 ore până la 160 ore.

Or, pedeapsa aplicată inculpatului corespunde rigorilor prevăzute de art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, respectiv pedeapsa aplicată inculpatului de

instanța de fond, este una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea

faptelor comise, de atitudinea inculpatului față de infracțiunea săvârșită și de

consecințele acesteia și nu este cazul înăspririi solicitate de procuror.

5

Instanța de apel a menționat că sunt eronate constatările procurorului precum că

instanța de fond la individualizarea pedepsei a luat în considerație de două ori

recunoașterea vinovăției, nu s-a luat în calcul că inculpatul anterior a fost judecat,

antecedente penale stinse, a fost mai multe ori tras la răspundere contravențională,

pe rațiunile sus indicate.

Instanța de apel a menționat că procurorul, a invocat că instanța de fond arbitrar

a efectuat o divizare între părțile componente a corpului delict și a dispus diferit

asupra acestora, tăblița a fi nimicită, iar remorca a fi restituită lui Moldovanu

Dumitru.

Instanța de apel a constatat că, potrivit art.158 alin.(1) Cod procedură penală,

corpuri delicte sânt recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a

presupune că ele au servit la săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele

acțiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și bani sau

alte valori ori obiecte și documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea

infracțiunii, constatarea circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau

pentru respingerea învinuirii ori atenuarea răspunderii penale.

Respectiv instanța de fond just a dispus ca, corpul delict, tăblița cu numărul de

marcaj: „Xxxxx”, ce este fixată cu ajutorul a 2 nituri, al remorcii prezentate la

examinare, cu numere de înmatriculare Xxxxx, care se află în camera de păstrare a

IP Cahul, urmează a fi nimicită la intrarea în vigoare a sentinței de condamnare, iar

corpul delict, remorca de model nestabilit /presupus XXXXX cu numele de

înmatriculare Xxxxx, care se află în camera de păstrare a IP Cahul, la intrarea în

vigoare a sentinței de condamnare urmează a fi restituit lui Moldovanu Dumitru.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelului privind necesitatea

nimicirii corpului delict - remorca de model nestabilit, or această este proprietate al

inculpatului, și care nu a fost folosit la comiterea infracțiunii și nu cade sub incidența

prevederilor art. 162 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală.

Totodată, s-a constatat că, procurorul solicită încasarea din contul inculpatului

Moldovanu Dumitru în beneficiul statului cheltuieli judiciare pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-3365 din 29 octombrie 2020, în sumă

de 6 300 lei.

La caz s-a reținut că, pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară

nr.34/12/2-R-3365 din 29 octombrie 2020, la suma de 6300 lei (f.d.32-40) a fost

dispusă de către organul de urmărire penală în vederea acumulării probelor care

confirmă vinovăția inculpatului.

Analizând materialele dosarului, instanța de apel a reținut că inculpatul

Moldovanu Dumitru este căsătorit, nu se află la evidența medicului narcolog și

psihiatru, nu a fost invocată și nu s-a confirmat situația materială care ar influența

substanțial asupra situației materiale al inculpatului sau a persoanelor care se află la

întreținerea acestuia (art. 229 alin.(3) Cod de procedură penală), în caz de obligare a

inculpatului Moldovanu Dumitru la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 6300 lei.

6

Prin prisma prevederilor art.227-229 și art.143 Cod de procedura penală, instanța

de apel a constatat, lipsa interdicțiilor legale de încasare a cheltuielilor de judecată

suportate pe parcursul urmăririi penale pentru efectuarea raportului de constatare

tehnico-științifică, de la inculpatul Moldovanu Dumitru, precum și faptul că

încasarea cheltuielilor din contul inculpatului va influența negativ situația materială

a acestuia, asemenea nu a fost stabilit faptul că inculpatul nu deține mijloace

financiare pentru achitarea cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat de a admite solicitarea procurorului

de a fi încasate cheltuielile judiciare de la inculpatul Moldovanu Dumitru în

beneficiul statului pentru costul raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-3365

din 29 octombrie 2020, efectuată în prezenta cauză penală, în sumă de 6 300 lei.

șef interimar al Procuraturii de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, care indicând

temeiul prevăzut la art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, solicită casarea

parțială deciziei, în partea soluției cu privire la corpurile delicte, și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroare judiciară nu poate

fi corectată de instanța de recurs.

5.1 În motivarea recursului procurorul indică că:

- recurentul consideră decizia instanței de apel în partea respingerii cererii

acuzatorului de stat privind nimicirea remorcii de model nestabilit (presupus

„XXXXX”, cu numere de înmatriculare „Xxxxx”, recunoscut în prezenta cauza

penală în calitate de corp delict este neîntemeiată;

- recurentul consideră că instanța de fond neîntemeiat a decis de a restitui lui

Moldovanu Dumitru remorca de model nestabilit /presupus XXXXXcu numerele de

înmatriculare Xxxxx, soluție susținută și de instanța de apel. Or, reieșind din faptul

că este confecționată în condiții artizanale și nu corespunde după parametrii tehnici

cu remorcile de modelul „XXXXX”, „Zubreonoc”, deci nu poate fi admisă în

circulația rutieră, așa cum prevede art.162 alin.(l) pct.2) Cod de procedură penală.

Astfel, instanța arbitrar a efectuat o divizare între părțile componente a corpului

delict, și a dispus diferit asupra acestora, tăblița - a fi nimicită, iar remorca - a fi

restituită lui Moldovanu Dumitru.

- recurentul consideră că hotărârea instanței de apel, nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția și instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, care sunt temeiuri pentru recurs prevăzute în art.427

alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii

contestate, în partea soluției cu privire la corpul delict – remorca de model

nestabilit/presupus XXXXX cu n/î Xxxxx, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

7

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise

de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul

judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul,

instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură

să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință

adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele,

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este

întemeiat în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, însă critică decizia instanței de apel, în partea hotărârii cu privire la

corpurile delicte.

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest

aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului, în partea menținerii

sentinței, prin care a fost restituit inculpatului Moldovanu Dumitru corpul delict –

remorca de model nestabilit/presupus XXXXX cu n/î „Xxxxx”, nu a respectat întru

totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

8

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Astfel, instanța de recurs reține că, prima instanță l-a recunoscut vinovat și l-a

condamnat în baza art. 276 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, pe Moldovanu Dumitru la muncă neremunerată

în folosul comunității în mărime de 120 ore. Totodată, prima instanță s-a expus

asupra soartei corpurilor delicte. Astfel, corpul delict - tăblița cu numărul de marcaj:

„Xxxxx”, ce este fixată cu ajutorul a 2 nituri, al remorcii prezentate la examinare, cu

numere de înmatriculare „Xxxxx”, care se afla în camera de păstrare a IP Cahul - a

fost dispusă nimicirea ei la intrarea în vigoare a sentinței de condamnare.

Corpul delict - remorca de model nestabilit /presupus XXXXX cu numele de

înmatriculare „Xxxxx”, care se afla în camera de păstrare a IP Cahul, la intrarea în

vigoare a sentinței de condamnare a fost dispusă restituirea ei cet. Moldovanu

Dumitru.

S-a respins cerința procurorului privind încasarea de la Moldovanu Dumitru în

beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 6 300 lei suportate de stat

în cadrul urmăririi penale ca neîntemeiate.

Procurorul, nefiind de acord cu hotărârea adoptată a contestat-o în ordine de apel,

criticând-o prin prisma ce ține de stabilirea pedepsei, hotărârii asupra corpului delict

și a încasării cheltuielilor de judecată.

Însă, instanța de apel a admis apelul declarat de procuror, casând parțial sentința

în partea soluționării cererii procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare, iar

asupra argumentului procurorului privind necesitatea nimicirii corpului delict –

remorca de model nestabilit, a indicat doar că „... aceasta este proprietate al

inculpatului și care nu a fost folosit la comiterea infracțiunii și nu cade sub incidența

prevederilor art. 162 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală”.

Prin urmare, în opinia Colegiului penal lărgit, concluziile instanței de apel cu

privire la soarta corpului delict, nu sunt argumentate din punct de vedere legal, astfel

această instanță nu a dezbătut și nu s-a pronunțat asupra unuia din cele mai esențiale

motive invocate de procuror în ordine de apel, neexaminând cauza sub toate

aspectele.

Din textul deciziei, Colegiul penal lărgit constată că acest argument reflectat în

apel a rămas fără răspuns în partea motivatoare a hotărârii instanței de apel, această

instanță expunându-se doar la general că remorca de model nestabilit/presupus

XXXXX cu n/î Xxxxx este proprietate a inculpatului și care nu a fost folosit la

comiterea infracțiunii.

În opinia Colegiului penal lărgit, argumentul enunțat mai sus constituie fondul

apelului și asupra căruia instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat,

deoarece în viziunea procurorului, acest motiv ar putea răsturna soluția adoptată de

prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri.

La acest aspect, Colegiul penal lărgit indică că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra argumentului principal invocat în apelul procurorului, soluționând soarta

corpului delict - remorcii, contrar prevederilor art.158 alin.(1) și art.162 alin.(1)

9

pct.2) Cod de procedură penală, menținând o motivare contradictorie a primei

instanțe, care a decis de a restitui lui Moldovanu Dumitru remorca de model

nestabilit/presupus XXXXX cu numerele de înmatriculare Xxxxx, fără a se expune

asupra faptului, că remorca nu poate fi admisă în circulația rutieră, așa cum prevede

art.162 alin.(l) pct.2) Cod de procedură penală, fiind confecționată în condiții

artizanale, contrar parametrilor tehnici pentru remorcile de model „XXXXX”

„Zubreonoc”, și în lipsa înregistrării de stat, prevăzute de lege, divizând părțile

componente ale corpului delict, a hotărât diferit soarta acestora, tăblița - a fi nimicită,

iar remorca - a fi restituită lui Moldovanu Dumitru.

Reieșind din concluziile expuse de către prima instanță, menținute de instanța de

apel în această parte, se mai reține, că instanțele au dispus restituirea corpului delict

– remorcii inculpatului, menționând că este proprietatea acestuia, fără a identifica

existența actelor ce confirmă dreptul de proprietate, pe de altă parte contradictoriu

indică, că aceasta nu este obiectul folosit la comiterea infracțiunii și nu cade sub

incidența confiscării, concluzie eronată, or, inculpatul a fost condamnat în baza

art.276 alin.(1) Cod penal - falsificarea numărului de identificare a șasiului auto prin

înlocuire – obiectul infracțiunii fiind anume remorca menționată, recunoscută corp

delict în prezenta cauză.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței

de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției

adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, iar erorile admise de către instanța

de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs

nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității

sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor

procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel

în cauză urmează a fi casată parțial, în partea soluției cu privire la corpul delict –

remorca de model nestabilit/presupus XXXXXcu n/î Xxxxx, în cauza penală în

privința lui Moldovanu Dumitru, cu dispunerea rejudecării în această parte în

instanța de apel, într-un nou complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să țină

cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă

conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de

practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

10

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef interimar al Procuraturii

de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează parțial decizia Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 18 februarie 2021, în partea soluției cu privire la corpul

delict – remorca cu n/î Xxxxx, în cauza penală privindu-l pe Moldovanu Dumitru

Xxxx, și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

În rest, celelalte dispoziții ale deciziei se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Cobzac Elena

Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Guzun Ion

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-08-04
0,98
1ra-31/22 — art. 276 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-31/22 1-20154109-01-1ra-05012022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Diaconu Iurie, Judecător
CSJ 2022-02-24
0,96
1ra-1779/2021 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra – 1779/2021 1-20069630-01-1ra-10082021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 ianuarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladim
CSJ 2021-07-01
0,96
1ra-1121/2021 — art, 27, 186 al. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1121/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 08 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele ședinței - Toma Nadejda Judecători - Cobzac Elena, Timofti Vladim
CSJ 2021-08-12
0,96
1ra-1286/2021 — art. 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1286/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie examinând ad
CSJ 2022-11-11
0,96
1ra-1031/2022 — art. 192/1 alin.c CP
Dosarul nr. 1ra-1031/2022 1-21103462-01-1ra-14072022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 octombrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Guzun Ion şi Cobzac Elena, ex
Sursă