1ra-31/22 — Art. 276 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 decembrie 2020, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Moldovanu Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 (o sută douăzeci) ore. Corpul delict - tăblița cu numărul de marcaj: „851669”, ce este fixată cu ajutorul a 2 nituri, al remorcii prezentate la examinare, cu numere de înmatriculare „26-37 MD”, care se afla în camera de păstrare a IP Cahul – a fost dispusă nimicirea ei la intrarea în vigoare a sentinței de condamnare. Corpul delict - remorca de model nestabilit/presupus MAZ-8114 cu numerele de înmatriculare „26-37MD”, care se afla în camera de păstrare a IP Cahul, a fost dispusă restituirea la intrarea în vigoare a sentinței de condamnare cet. 1 Moldovanu Dumitru. S-a respins cerința procurorului privind încasarea de la Moldovanu Dumitru în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 6 300 lei suportate de stat în cadrul urmăririi penale ca neîntemeiate.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a constatat că, Moldovanu Dumitru, în perioada anului 2020, data și ora exactă nefiind stabilită de către organul de urmărire penală, acționând cu intenție directă, având scopul ascunderii faptului confecționării în condiții artizanale a remorcii, care nu corespunde după parametrii tehnici cu remorcile de model „MAZ – 8114” „Zubreonoc”, a falsificat numărul de identificare a șasiului remorcii prin înlocuire, confecționând în condiții artizanale tăblița cu numărul de marcaj, pe care în condiții artizanale a imprimat numărul de marcaj „851669” și pe care în condiții artizanale a fixat-o cu ajutorul a 2 nituri de șasiul remorcii, fapt care a fost descoperit la 02 septembrie 2020 de către expertul SIT CCA Cahul din cadrul ASP, când Moldovanu Dumitru s-a prezentat, pentru reînmatricularea mijlocului de transport respectiv. Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale, Moldovanu Dumitru a comis infracțiunea prevăzută de art. 276 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: falsificarea numărului de identificare a șasiului auto prin înlocuire.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Cahul, Iepure Andrei, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de stabilirea pedepsei, hotărârii asupra corpului delict și a încasării cheltuielilor de judecată, rejudecarea cauzei în aceste părți, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care a-l recunoaște vinovat pe Moldovanu Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 140 ore, corpul delict: remorca de model nestabilit (presupus „MAZ-8114”), cu numere de înmatriculare „26-37MD” de nimicit, și a încasa din contul lui Moldovanu Dumitru cheltuielile de judecată în sumă totală de 6300 lei. 3.1 În motivarea cererii de apel, procurorul a invocat că: - instanța de judecată corect a încadrat acțiunile lui Moldovanu Dumitru, însă la stabilirea pedepsei, nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal și anume gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului; - în cadrul dezbaterilor judiciare, acuzatorul a solicitat aplicarea pedepsei lui Moldovanu Dumitru sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 140 ore, încasarea din contul lui Moldovanu Dumitru a cheltuielilor judiciare în sumă de 6 300 lei, costul efectuării 2 constatării tehnico-stiințifice nr. 34/12/-1-R-3365 din 29 octombrie 2020 în cauza penală; - cu privire la corpul delict, remorca de model nestabilit (presupus „MAZ-8114”), cu numere de înmatriculare „26-37MD”, care se păstrează la parcarea specială a IP Cahul, în baza prevederilor art. 162 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, reieșind din faptul, că este confecționată în condiții artizanale și nu corespunde după parametrii tehnici cu remorcile de modelul „MAZ-8114” „Zubreonoc”, deci nu poate fi admisă în circulația rutieră, urmează a fi nimicită; - eronat s-a constatat că este posibilă coborârea pedepsei până la minimul stabilit, ori în cadrul procesului penal nu s-au constatat circumstanțe atenuante sau agravante, iar cea reținută de instanță, recunoașterea vinovăției, de fapt a fost de două ori luată în considerație, ori cauza penală a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală; - instanța a constatat prezența circumstanței atenuante, căința sinceră, însă acuzarea a considerat că, această circumstanță nu există de fapt, or legea penală nu operează cu astfel de noțiune ca „căință sinceră”, ci doar cu noțiunea de „căință activă”- reglementată de art. 57 Cod penal; - reieșind din prevederile art. 76 alin. (2), conform cărora, instanța de judecată poate considera drept circumstanțe atenuante și alte circumstanțe, neprevăzute la alin.(1), circumstanțele atenuante care pot fi luate în considerație de instanță urmează a fi doar cele prevăzute de lege. În speță, nu au fost constatate careva circumstanțe atenuante prevăzute de art. 76 alin. (1) Cod penal sau de alte prevederi legale; - Moldovanu Dumitru a comis o infracțiune din categoria celor ușoare, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, anterior a fost judecat, antecedentele penale fiind stinse, a fost în repetate rânduri tras la răspundere contravențională, circumstanțe ce vorbesc despre personalitatea lui; - în speță, statul și-a onorat obligația de a demonstra vinovăția persoanei, prin acțiuni de procedură legale, iar pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal a suportat cheltuieli, care, raportate la prevederile art.227 Cod de procedură penală, se încadrează în noțiunea de cheltuieli judiciare, art. 229 Cod de procedură penală, indică direct că, condamnatul poate fi obligat la recuperarea cheltuielilor judiciare. La caz, nu a fost constatat nici unul din cazurile în care Moldovanu Dumitru ar fi putut să fie eliberat de plata cheltuielilor judiciare. Instanța în mod arbitrar, fără a pune la baza soluției sale argumente întemeiate, a respins solicitarea legală de a pune cheltuielile de judecată pe seama persoanei vinovate. - instanța arbitrar a efectuat o divizare între părțile componente a 3 corpului delict, și a dispus diferit asupra acestora, tăblița - a fi nimicită, iar remorca - a fi restituită lui Moldovanu Dumitru.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 februarie 2021, a fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cahul, Iepure Andrei, casată parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 decembrie 2020, în partea soluționării cererii procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare, rejudecată cauza cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri. S-a încasat de la Moldovanu Dumitru în beneficiul statului suma de 6 300 (șase mii trei sute) lei cu titlu de cheltuieli de judecată (pentru efectuarea expertizei). În rest sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 decembrie 2020 a fost menținută.

Decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 februarie 2021 a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul-șef interimar al Procuraturii de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, care indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei, în partea soluției cu privire la corpurile delicte, și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroare judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. 5.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că: - decizia instanței de apel în partea respingerii cererii acuzatorului de stat privind nimicirea remorcii de model nestabilit (presupus „MAZ8114”, cu numere de înmatriculare „26-37MD”, recunoscut în prezenta cauza penală în calitate de corp delict este neîntemeiată; - prima instanță neîntemeiat a decis de a restitui lui Moldovanu Dumitru remorca de model nestabilit /presupus MAZ-8114 cu numerele de înmatriculare 26-37 MD, soluție susținută și de instanța de apel. Or, reieșind din faptul că este confecționată în condiții artizanale și nu corespunde după parametrii tehnici cu remorcile de modelul „MAZ-8114”, „Zubreonoc”, deci nu poate fi admisă în circulația rutieră, așa cum prevede art.162 alin.(l) pct.2) Cod de procedură penală. Astfel, instanța arbitrar a efectuat o divizare între părțile componente a corpului delict, și a dispus diferit asupra acestora, tăblița - a fi nimicită, iar remorca - a fi restituită lui Moldovanu Dumitru; - hotărârea instanței de apel, nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, care sunt temeiuri pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (l) pct.6) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2021 a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul-șef 4 interimar al Procuraturii de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casată parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 februarie 2021, în partea soluției cu privire la corpul delict – remorca cu n/î 26-37 MD, în cauza penală privindu-l pe Moldovanu Dumitru, și dispusă rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs ordinar a stabilit că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentului principal invocat în apelul procurorului, soluționând soarta corpului delict - remorcii, contrar prevederilor art. 158 alin.(1) și art.162 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, menținând o motivare contradictorie a primei instanțe, care a decis de a restitui lui Moldovanu Dumitru remorca de model nestabilit/presupus MAZ- 8114 cu numerele de înmatriculare 26-37 MD, fără a se expune asupra faptului, că remorca nu poate fi admisă în circulația rutieră, așa cum prevede art.162 alin.(l) pct.2) Cod de procedură penală, fiind confecționată în condiții artizanale, contrar parametrilor tehnici pentru remorcile de model „MAZ8114” „Zubreonoc”, și în lipsa înregistrării de stat, prevăzute de lege, divizând părțile componente ale corpului delict, a hotărât diferit soarta acestora, tăblița - a fi nimicită, iar remorca - a fi restituită lui Moldovanu Dumitru. Reieșind din concluziile expuse de către prima instanță, menținute de instanța de apel în această parte, instanța de recurs a atestat că instanțele au dispus restituirea corpului delict – remorcii inculpatului, menționând că este proprietatea acestuia, fără a identifica existența actelor ce confirmă dreptul de proprietate, pe de altă parte contradictoriu a indicat, că aceasta nu este obiectul folosit la comiterea infracțiunii și nu cade sub incidența confiscării, concluzie eronată, or, inculpatul a fost condamnat în baza art. 276 alin. (1) Cod penal - falsificarea numărului de identificare a șasiului auto prin înlocuire – obiectul infracțiunii fiind anume remorca menționată, recunoscută corp delict în prezenta cauză. Din considerentele expuse, instanța de recurs a statuat că decizia instanței de apel în cauza dată, a fost afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 19 octombrie 2021, s-a respins apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cahul, Iepure Andrei, s-a menținut sentința din 23 decembrie 2020, prin care Moldovanu Dumitru a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (1) Cod penal, în partea dispoziției cu privire la corpurile delicte. 5 7.1 Pentru a dispune în sensul enunțat, instanța de apel a constatat că din pct. 121 lit. a) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, se desprinde că se interzice exploatarea, adică circulația vehiculului sau a componentelor sale în trafic rutier, în cazul în care este confecționat sau reutilat contrar standardelor și normativelor în vigoare privind siguranța traficului rutier, precum și în lipsa înregistrării de stat. Instanța a considerat că remorca confecționată în condiții artizanale poate fi utilizată în alte scopuri pe domeniul privat, important fiind că acest bun nu este admis în traficul rutier ca și vehiculul. Concluzia dată a rezultat și din prevederile pct. 1 din Regulamentului circulației rutiere, care stipulează: ”Regulamentul circulației rutiere (în continuare – Regulamentul) cuprinde normele ce determină circulația vehiculelor și pietonilor pe drumurile publice ale Republicii Moldova, precum și pe teritoriile adiacente acestora. Respectarea prezentului Regulament va garanta securitatea tuturor participanților la trafic, protecția mediului, ocrotirea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, precum și apărarea proprietății acestora”, precum și din extensia noțiunii ”drum public” – orice cale de comunicație terestră, inclusiv construcțiile artificiale și drumurile rudimentare, deschisă pentru circulația vehiculelor și a pietonilor, administrată de un organ abilitat, precum și drumurile de acces pe teritoriile adiacente care nu se află în imediata apropiere a drumului. Pe lîngă carosabile, elemente ale drumului se consideră benzile de separare, trotuarele, acostamentele, șanțurile și decorurile”. S-a menționat în decizie că procurorul în cererea de apel și în ședința de judecată nu a invocat vre-o normă de drept care ar institui prohibiția circuitului civil a unei remorci confecționată artizanal. În acest context, soarta corpului delict remorca cu n/î 26-37 MD confecționată în condiții artizanale, a fost soluționată prin prisma art.162 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală: ”... celelalte obiecte se predau proprietarilor legali, iar dacă aceștia nu sînt identificați, se trec în proprietatea statului. În caz de conflict referitor la apartenența acestor obiecte, litigiul se soluționează în ordinea procedurii civile”. În final, instanța de apel a statuat că prima instanță întemeiat i-a restituit proprietarului Moldovanu Dumitru corpul delict - remorca cu n/î 26-37 MD.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea parțială a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 19 octombrie 2021, în partea soluției cu privire la corpurile delicte și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. 6 8.1 În susținerea recursului procurorul invocă că: - instanțele inferioare neîntemeiat au decis de a restitui lui Moldovanu Dumitru remorca de model nestabilit /presupus MAZ-8114 cu numerele de înmatriculare 26-37 MD/, or, reieșind din faptul că este confecționată în condiții artizanale și nu corespunde după parametrii tehnici cu remorcile de modelul „MAZ- 8114” „Zubreonoc”, nu poate fi admisă în circulația rutieră, așa cum prevede art. 162 alin. (l) pct. 2) Cod de procedură penală; - instanța arbitrar a efectuat o divizare între părțile componente a corpului delict și a dispus diferit asupra acestora, tăblița - a fi nimicită, iar remorca - a fi restituită lui Moldovanu Dumitru; - concluziile instanței de apel cu privire la soarta corpului delict, nu sunt argumentate din punct de vedere legal, astfel această instanță nu a dezbătut și nu s-a pronunțat asupra unuia din cele mai esențiale motive invocate de procuror în ordine de apel, neexaminând cauza sub toate aspectele; - reieșind din concluziile expuse de către prima instanță, menținute de instanța de apel în această parte, se mai reține, că instanțele au dispus restituirea corpului delict - remorcii inculpatului, menționând că este proprietatea acestuia, fără a identifica existența actelor ce confirmă dreptul de proprietate, pe de altă parte contradictoriu indică, că aceasta nu este obiectul folosit la comiterea infracțiunii și nu cade sub incidența confiscării, precum și că nu a fost arătată vre-o normă de drept care ar institui prohibiția circuitului civil a unei remorci confecționată artizanal, concluzie eronată, or, inculpatul a fost condamnat în baza art. 276 alin. (l) Cod penal - falsificarea numărului de identificare a șasiului auto prin înlocuire - obiectul infracțiunii fiind anume remorca menționată, recunoscută corp delict în prezenta cauză; - decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare prevăzut de art. 427 alin. (l) pct. 6) Cod de procedură penală.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții 7 Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În particular, avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate. Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel. La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. Este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În acest context, Colegiul penal lărgit notează că, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. 8 Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la rejudecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Reieșind din argumentele invocate de acuzatorul de stat, rezultă că acestea își găsesc reflectare în temeiurile pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal lărgit remarcă, că după remiterea cauzei spre rejudecare de către instanța de recurs, instanța de apel avea obligația să se pronunțe asupra argumentului principal invocat în apelul procurorului – soarta corpurilor delicte. Instanța de apel nu a ținut cont de indicațiile menționate în decizia instanței de recurs (reproduse la pct. 6.1 din prezenta decizie) și nu a reparat erorile judiciare comise de instanțele de judecată în procesul de examinare a cauzei date la etapele anterioare. Potrivit prevederilor art. 158 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, corpuri delicte sînt recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit la săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și bani sau alte valori ori obiecte și documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infracțiunii, constatarea circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea învinuirii ori atenuarea răspunderii penale. Obiectul se recunoaște drept corp delict prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței de judecată. La caz, prin Ordonanța inspectorului OUP SUP al IP Cahul, Afteni Cristian de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 19 noiembrie 2020, 9 remorca de model nestabilit (presupus „MAZ-8114”) cu numerele de înmatriculare „26-37” МД s-a dispus a fi anexată la cauza penală dată în calitate de mijloc material de probă și păstrată la parcarea specială a IP Cahul (f.d. 30). Prin sentință, s-a dispus a nimici tablița cu numărul de marcaj „851669”, ce este fixată cu ajutorul a 2 nituri, al remorcii cu numerele de înmatriculare „26-37 MD” și de restituit cet. Moldovanu Dumitru remorca de mode nestabilit (presupus „MAZ-8114”) cu numerele de înmatriculare „26-37MD”. Această parte a sentinței a fost menținută prin deciziile Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 februarie 2021 și din 19 octombrie 2021. În acest sens, instanța de recurs ordinar anterior a specificat că instanțele au dispus restituirea corpului delict – remorcii inculpatului, menționând că este proprietatea acestuia, fără a identifica existența actelor ce confirmă dreptul de proprietate. Totodată, în decizia din 27 iulie 2021, instanța de recurs a specificat că instanța de apel eronat a divizat părțile componente ale corpului delict, hotărând diferit soarta acestora. Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, în partea descriptivă a decizie, deși face trimitere la prevederile art. 162 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit cărora celelalte obiecte se predau proprietarilor legali, iar dacă aceștia nu sînt identificați, se trec în proprietatea statului. În caz de conflict referitor la apartenența acestor obiecte, litigiul se soluționează în ordinea procedurii civile”, nu le-a respectat și nu le-a aplicat după modul cuvenit, lipsind motivarea soluției prin expunerea și argumentarea justificată a circumstanțelor de fapt și de drept în raport cu materialele cauzei. Prin urmare, la momentul rejudecării cauzei, instanța de apel pentru justa soluționare a cauzei, nu a respectat indicațiile specificate de către instanța de recurs, repetând practic erorile efectuate anterior de către instanța de apel la judecarea prezentei cauze penale. În acest context, Colegiul penal lărgit evidențiază că, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urma să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală ce reglementează procedura de rejudecare, să țină cont de indicațiile expuse în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2021 și în strictă conformitate cu prevederile Legii penale și procesual penale să înlăture erorile ce au servit temei de casare a deciziei instanței de apel. În esență, toate acestea confirmă prezența la caz a erorii de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 10 Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit constată că, totalitatea circumstanțelor menționate în prezenta decizie confirmă necesitatea casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Comrat, deoarece în Curtea de Apel Cahul actualmente nu există un număr suficient de judecători compatibili să judece cauza.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală: să țină cont de indicațiile expuse în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2021 și în prezenta decizie și în strictă conformitate cu prevederile Legii penale și procesual penale să înlăture erorile ce au servit temei de casare a deciziilor instanței de apel, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, pentru a pronunța o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu articolele 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 19 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Moldovanu Dumitru XXXXX și dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Comrat. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată este pronunțată la 04 august 2022. Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Catan Liliana Plămădeală Ghenadie Bejenaru Iurie 11