1ra-1649/20 — art. 201/1 alin. 1 lit v, art. 287 alin. 1, art. 320/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 22 noiembrie 2019, Buzdugan Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 120 ore. La fel, fiind recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 130 ore. A fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 130 ore. Totodată, Buzdugan Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 130 ore. Cauza a fost examinată de instanța de fond cu participarea inculpatului Buzdugan Mihail în procedură specială în baza art. 3641 Cod de procedură penală. 1

În sentință prima instanță a constatat că, la data de 21.01.2019, aproximativ la ora 12:00, Buzdugan Mihail aflându-se la domiciliu comun din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx unde locuiește împreună cu familia, concubina Crudu Mariana și trei copii minori, și anume Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx cu care în corespundere cu prevederile art. 1331 Cod penal sunt membri de familie, având intenția cauzării unui prejudiciu moral și fizic, a aplicat violență psihică și fizică, prin aplicarea de lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului concubinei sale Crudu Mariana prin impunere a voinței și a controlului personal, prin provocarea stărilor de tensiune și de suferință psihică prin ofense, înjurare, insultare, care au condus la umilire, frică, înjosire, și-a cerut concubinei sale Crudu Mariana în aceste condiții de temperaturi scăzute, să plece de acasă. Astfel, victima fiind în incapacitate de apărare împotriva violenței, la sentimente de frustrare inclusiv cunoscând cu certitudine că au în comun un copil de doar 8 luni ce necesită de a fi supravegheat permanent, fiind impusă de situație și de frică a luat în grabă copilul Xxxxx Xxxxx în brațe și ambii fără haine corespunzătoare sezonului inclusiv fără încălțăminte, au fugit în drum, fiind urmăriți în continuare de către Buzdugan Mihail cu scopul de ai aplica în continuare violență fizică și psihică, continuând să înjure, însă în timp ce îi fugărea a fost stopat de către angajați ai poliției, care au curmat acțiunile ultimului. Tot el, Buzdugan Mihail la data de 21.01.2019 aproximativ la ora 14:00 din intenții huliganice, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și o deosebită obrăznicie a început să se exprime cu cuvinte necenzurate în adresa angajaților poliției în incinta primăriei s. Xxxxx, r-nul Xxxxx care au curmat actele de violență aplicate față de Crudu Mariana, inclusiv îi amenința cu răfuiala fizică, opunea rezistență violentă, striga, înjura, se lovea cu capul de pereți, manifesta un comportament agresiv față de polițiști. Tot el, Buzdugan Mihail la data de 04.03.2019 în jurul orei 19:30 știind cu certitudine că, prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul central din data de 23.01.2019 s-a aplicat o ordonanță de protecție în interesele victimei Crudu Mariana și anume ultimul a fost obligat de către instanță să stea departe de locul aflării victimei la o distanță de 200 metri, să nu contacteze cu victima și copiii acesteia, s-a deplasat la domiciliul comun din s. Xxxxx, r. Xxxxx unde locuia Crudu Mariana și copii acesteia, unde a comunicat cu Crudu Mariana inclusiv a înnoptat într-o constructie auxiliară a domiciliului ultimei. Tot el, Buzdugan Mihail la data de 10.03.2019 în jurul orei 22:30 știind cu certitudine că, prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul central din data de 23.01.2019 s-a aplicat o ordonanță de protecție în interesele victimei Crudu Mariana și anume ultimul a fost obligat de către instanță să stea departe de locul aflării victimei la o distanță de 200 metri, să nu contacteze cu victima și copii acesteia, s-a 2 apropiat de Crudu Mariana în timp ce ultima se afla în parcul din s. Ciobalaccia, r. Cantemir, ulterior a numit-o cu cuvinte necenzurate, și a luat copilul cu vârsta de 11 luni pe nume Buzdugan Alexandru cu care a plecat la casa părintească. Acțiuni, care au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi: violența în familie, adică acțiunea intenționată, comisă de un membru al familiei asupra altui membru al familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a voinței, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice; precum și în baza art. 3201 Cod penal, conform indicilor calificativi: neexecutarea intenționată a măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, pe fiecare episod aparte.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r-nului Taraclia - Chirnev Boris, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie aplicată pedeapsa cu închisoare. 3.1. În motivarea apelului a menționat că, nu este de acord cu sentința emisă așa cum, după părerea instanței corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea de societate, acesta a recunoscut vina, are trei copii minori. La fel, instanța de fond a ținut cont de faptul că, anterior Buzdugan Mihail a fost condamnat și se caracterizează negativ. De asemenea, a pus accent prima instanță a luat în considerație și poziția părții vătămate Crudu Mariana, care nu e de acord cu aplicarea pedepsei sub formă de privare de libertate a inculpatului. Însă, procurorul a indicat că nu contestă calificarea, dar consideră că în privința inculpatului a fost stabilită o pedeapsă prea blândă, fără a fi acordată eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea hotărârii adoptate, instanța de apel a reținut că, prin apelul depus de către procuror, se desprinde că acesta nu contestă circumstanțele de fapt constatate de instanța de fond și nici calificarea faptelor imputate lui Buzdugan Mihail, dar este rezervat asupra soluției instanței de fond, cu privire la stabilirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, considerând pedeapsa dată prea blândă. Instanța de apel a constatat că la judecarea cauzei instanța de fond corect a examinat și acceptat cererea inculpatului privind judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, considerând că din probele administrate a rezultat că, fapta inculpatului este stabilită și există suficiente date cu privire la 3 persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse, după cum o cer prevederile art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală. Just a apreciat prima instanță că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că, faptele au avut loc și a fost săvârșite de către inculpatul Buzdugan Mihail în circumstanțele descrise mai sus. La momentul judecării cauzei și pronunțării sentinței de către instanța de fond, acțiunile lui Buzdugan Mihail corect au fost calificate în baza art. 2011 alin. (1) lit. b), art. 287 alin. (1), art. 3201 și art. 3201 Cod penal. Mai mult ca atât, și la stabilirea și individualizarea pedepsei pentru inculpatul Buzdugan Mihail, prima instanță nu a admis abateri de la criteriile de individualizare a pedepsei. Este de menționat faptul că prima instanță la emiterea sentinței corect a stabilit pedeapsa inculpatului, fiind respectate în acest sens și prevederile art. 61 Cod penal. Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a constatat faptul că pedeapsa ce ar fi aptă să-l facă pe Buzdugan Mihail să meargă pe calea corijării, este doar pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității. Instanța de apel a reținut că la caz, just a fost stabilită posibilitatea aplicării inculpatului a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității așa cum, inculpatul a contribuit la stabilirea adevărului în cauză, recunoscând vina în cele comise, iar în instanța de fond și apel inculpatul a indicat că se căiește sincer de cele săvârșite. Mai mult ca atât, este de notat la stabilirea pedepsei instanța de fond a pus accent și pe materialul caracterizant în privința inculpatului. Deci, ținând cont de faptul că Buzdugan Mihail a săvârșit infracțiuni intenționate mai puțin grave contra familiei, contra ordinii publice și contra justiției, însă care nu s-au soldat cu consecințe grave, ținând cont și de circumstanțele cauzei enunțate supra, de persoana inculpatului care la locul de trai nu se caracterizează din punct de vedere pozitiv, chiar dacă a săvârșit faptele în stare de ebrietate, instanța de fond corect a conchis că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă în condițiile aplicării unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Cu atât mai mult că, în instanța de apel partea vătămată a indicat că nu are careva pretenții față de inculpat și că nu este de acord cu aplicarea pedepsei cu închisoarea față de Buzdugan Mihail, care a considerat că a înțeles și că s-a corectat. La fel, la stabilirea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității, instanța de fond a obținut poziția inculpatului față de aplicarea unei astfel de pedeapsă.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin care solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar declarat procurorul menționează că: - pedeapsa penală stabilită lui Buzdugan Mihail este prea blândă și nu 4 corespunde principiului individualizării pedepsei penale din următoarele motive. - gravitatea infracțiunii săvârșite, și anume că, Buzdugan Mihail a comis infracțiunile intenționate mai puțin grave contra familiei, contra ordinii publice și contra justiției; - personalitatea inculpatului și anume că, Buzdugan Mihail la locul de trai se caracterizează negativ, face abuz de băuturi alcoolice și în stare de ebrietate devine foarte agresiv și permanent aplică violența fizică și psihică împotriva membrilor de familie; anterior a fost atras la răspunderea penală: - prin sentința Judecătoriei Cantemir din 12.07.2006 pe art. 171 alin. (2) lit. c) CP, fiind condamnat la 5 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în termenul de probă de 1 an în temeiul art. 90 CP. Deci, ținând cont de materialele caracterizante în privința acestuia, inclusiv punând accent pe faptul că nu prima dată Buzdugan Mihail comite fapte prejudiciabile, chiar dacă antecedentele penale pentru fapta comisă anterior au fost stinse, nu denotă faptul că inculpatul s-a pronit pe calea corijării, dar dimpotrivă demonstrează că inculpatul este predispus la săvârșirea faptelor infracționale. - circumstanțele atenuante în privința inculpatului Buzdugan Mihail nu au fost stabilite, dar a fost stabilite circumstanțele agravante, și anume, săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate. - comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, și anume că, chiar dacă inculpatul a recunoscut faptele imputate și se căiește sincer, circumstanțele date nu demonstrează că inculpatul întra-devăr a conștientizat gravitatea infracțiunilor săvârșite și s-a pornit pe calea corijării, or inculpatul după comiterea primei infracțiuni (art. 2011 alin. (1) lit. b) CP) nu s-a oprit și în perioada relativ scurtă de timp a comis încă trei infracțiuni intenționate mai puțin grave. Mai mult ca atât, inculpatul Buzdugan Mihail în cadrul urmăririi penale nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor imputate și nu a colaborat cu organul de urmărire penală în vederea stabilirii adevărului, ceia ce demonstrează caracterul fictiv al căinței sincere al inculpatului.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatului a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului procurorului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul Penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru considerentele expuse în contextul ce urmează. Raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursului declarat, se întemeiază în drept pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, 5 potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Pentru a statua asupra netemeiniciei cererii de recurs depuse de procuror, instanța a făcut verificările temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele dosarului, constatând că hotărârile recurate sunt conforme legii, fără a prezenta vreo lipsă, care să le afecteze, mai mult ca atât, nu există nici alte motive, neinvocate de recurent, care ar putea fi luate în considerare din oficiu, de natură să răstoarne soluția instanțelor de fond adoptate pe caz în partea individualizării pedepsei aplicate inculpatului. În corespundere cu dispoziția art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către titularul cererii de recurs. Din conținutul recursului declarat de partea acuzării se constată că acesta, face referire la temeiul de casare din art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, intervenind cu solicitarea de a se dispune desființarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. Colegiul constată că, motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Instanța de recurs reține că, la solicitarea inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, cauza a fost examinată în procedură simplificată. În conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării persoanei vinovate, precum și de condițiile de viață ale familiei acesteia. În acest context, Colegiul penal menționează că, pedeapsa aplicată persoanei recunoscute vinovate trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată, 6 capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile pârții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Prin urmare, instanța de judecată, ținând cont de prevederile art. 26, 101, 384 Cod de procedură penală, în baza propriei convingeri, decide asupra vinovăției sau nevinovăției persoanei, și în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, îi stabilește categoria de pedeapsă. În speță, instanța de apel ținând cont de toate circumstanțele cauzei precum și de persoana inculpatului, corect i-a stabilit acestuia o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal pe un termen de 120 ore; în baza art. 287 alin. (1) Cod penal pe un termen de 130 ore, în baza art. 3201 Cod penal pe un termen de 130 ore și în baza art. 3201 Cod penal pe un termen de 130 ore, luându-se în considerație și prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Instanța de apel, stabilind categoria și modul de executare a pedepsei, a ținut cont de faptul că inculpatul a contribuit la stabilirea adevărului în cauză, recunoscând vina în cele comise, iar în instanța de fond și apel inculpatul a indicat că se căiește sincer de cele săvârșite, a săvârșit infracțiuni intenționate mai puțin grave contra familiei, contra ordinii publice și contra justiției, însă care nu s-au soldat cu consecințe grave, ținând cont și de circumstanțele cauzei enunțate supra, de persoana inculpatului care la locul de trai nu se caracterizează din punct de vedere pozitiv, chiar dacă a săvârșit faptele în stare de ebrietate, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă în condițiile aplicării unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Cu atât mai mult că, în instanța de apel partea vătămată a indicat că nu are careva pretenții față de inculpat și că nu este de acord cu aplicarea pedepsei cu închisoarea față de Buzdugan Mihail, care consideră că a înțeles și că s-a corectat. În acest sens, Colegiul penal menționează că, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, a statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune, astfel că corectarea și reeducarea inculpatului Buzdugan Mihail va avea loc numai în condiții neprivative de libertate. În consecință, reieșind din circumstanțele indicate, instanța de recurs consideră, că pedeapsa stabilită inculpatului a fost individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, iar hotărârea atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția. Prin urmare, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel 7 atacată, Colegiul penal nu constată careva eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate de către procuror. Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală la care se face referință, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 mai 2020, în cauza penală privindu-l pe Buzdugan Mihail Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 18 decembrie 2020. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 8