1ra-1649/20 — art. 201/1 alin. 1 lit v, art. 287 alin. 1, art. 320/1 CP

1ra-1649/20 — art. 201/1 alin. 1 lit v, art. 287 alin. 1, art. 320/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1649/2020

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Lilian,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 mai 2020,

în cauza penală privindu-l pe

Buzdugan Mihail Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, domiciliat în

s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

Buzdugan Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă

neremunerată în folosul comunității pe un termen de 120 ore.

La fel, fiind recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în

folosul comunității pe un termen de 130 ore. A fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa

cu muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 130 ore.

Totodată, Buzdugan Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă

neremunerată în folosul comunității pe un termen de 130 ore.

Cauza a fost examinată de instanța de fond cu participarea inculpatului

Buzdugan Mihail în procedură specială în baza art. 3641 Cod de procedură penală.

1

ora 12:00, Buzdugan Mihail aflându-se la domiciliu comun din s. Xxxxx, r-nul

Xxxxx unde locuiește împreună cu familia, concubina Crudu Mariana și trei copii

minori, și anume Xxxxx, Xxxxx și Xxxxx cu care în corespundere cu prevederile art.

1331 Cod penal sunt membri de familie, având intenția cauzării unui prejudiciu

moral și fizic, a aplicat violență psihică și fizică, prin aplicarea de lovituri cu pumnii

peste diferite părți ale corpului concubinei sale Crudu Mariana prin impunere a

voinței și a controlului personal, prin provocarea stărilor de tensiune și de suferință

psihică prin ofense, înjurare, insultare, care au condus la umilire, frică, înjosire, și-a

cerut concubinei sale Crudu Mariana în aceste condiții de temperaturi scăzute, să

plece de acasă. Astfel, victima fiind în incapacitate de apărare împotriva violenței,

la sentimente de frustrare inclusiv cunoscând cu certitudine că au în comun un

copil de doar 8 luni ce necesită de a fi supravegheat permanent, fiind impusă de

situație și de frică a luat în grabă copilul Xxxxx Xxxxx în brațe și ambii fără haine

corespunzătoare sezonului inclusiv fără încălțăminte, au fugit în drum, fiind

urmăriți în continuare de către Buzdugan Mihail cu scopul de ai aplica în

continuare violență fizică și psihică, continuând să înjure, însă în timp ce îi fugărea

a fost stopat de către angajați ai poliției, care au curmat acțiunile ultimului.

Tot el, Buzdugan Mihail la data de 21.01.2019 aproximativ la ora 14:00 din

intenții huliganice, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și o

deosebită obrăznicie a început să se exprime cu cuvinte necenzurate în adresa

angajaților poliției în incinta primăriei s. Xxxxx, r-nul Xxxxx care au curmat actele

de violență aplicate față de Crudu Mariana, inclusiv îi amenința cu răfuiala fizică,

opunea rezistență violentă, striga, înjura, se lovea cu capul de pereți, manifesta un

comportament agresiv față de polițiști.

Tot el, Buzdugan Mihail la data de 04.03.2019 în jurul orei 19:30 știind cu

certitudine că, prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul central din data de

23.01.2019 s-a aplicat o ordonanță de protecție în interesele victimei Crudu Mariana

și anume ultimul a fost obligat de către instanță să stea departe de locul aflării

victimei la o distanță de 200 metri, să nu contacteze cu victima și copiii acesteia, s-a

deplasat la domiciliul comun din s. Xxxxx, r. Xxxxx unde locuia Crudu Mariana și

copii acesteia, unde a comunicat cu Crudu Mariana inclusiv a înnoptat într-o

constructie auxiliară a domiciliului ultimei.

Tot el, Buzdugan Mihail la data de 10.03.2019 în jurul orei 22:30 știind cu

certitudine că, prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul central din data de

23.01.2019 s-a aplicat o ordonanță de protecție în interesele victimei Crudu Mariana

și anume ultimul a fost obligat de către instanță să stea departe de locul aflării

victimei la o distanță de 200 metri, să nu contacteze cu victima și copii acesteia, s-a

2

apropiat de Crudu Mariana în timp ce ultima se afla în parcul din s. Ciobalaccia, r.

Cantemir, ulterior a numit-o cu cuvinte necenzurate, și a luat copilul cu vârsta de

11 luni pe nume Buzdugan Alexandru cu care a plecat la casa părintească.

Acțiuni, care au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal,

conform indicilor calificativi: violența în familie, adică acțiunea intenționată, comisă de

un membru al familiei asupra altui membru al familiei, manifestată prin intimidare în scop

de impunere a voinței, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, conform indicilor

calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea de

rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice;

precum și în baza art. 3201 Cod penal, conform indicilor calificativi: neexecutarea

intenționată a măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a

victimei violenței în familie, pe fiecare episod aparte.

Taraclia - Chirnev Boris, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care să fie aplicată pedeapsa cu închisoare.

3.1. În motivarea apelului a menționat că, nu este de acord cu sentința emisă

așa cum, după părerea instanței corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă

fără izolarea de societate, acesta a recunoscut vina, are trei copii minori. La fel,

instanța de fond a ținut cont de faptul că, anterior Buzdugan Mihail a fost

condamnat și se caracterizează negativ.

De asemenea, a pus accent prima instanță a luat în considerație și poziția

părții vătămate Crudu Mariana, care nu e de acord cu aplicarea pedepsei sub formă

de privare de libertate a inculpatului. Însă, procurorul a indicat că nu contestă

calificarea, dar consideră că în privința inculpatului a fost stabilită o pedeapsă prea

blândă, fără a fi acordată eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea hotărârii adoptate, instanța de apel a reținut că, prin apelul

depus de către procuror, se desprinde că acesta nu contestă circumstanțele de fapt

constatate de instanța de fond și nici calificarea faptelor imputate lui Buzdugan

Mihail, dar este rezervat asupra soluției instanței de fond, cu privire la stabilirea

pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, considerând

pedeapsa dată prea blândă.

Instanța de apel a constatat că la judecarea cauzei instanța de fond corect a

examinat și acceptat cererea inculpatului privind judecarea cauzei în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, considerând că din probele administrate a

rezultat că, fapta inculpatului este stabilită și există suficiente date cu privire la

3

persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse, după cum o cer

prevederile art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală. Just a apreciat prima

instanță că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că, faptele au

avut loc și a fost săvârșite de către inculpatul Buzdugan Mihail în circumstanțele

descrise mai sus. La momentul judecării cauzei și pronunțării sentinței de către

instanța de fond, acțiunile lui Buzdugan Mihail corect au fost calificate în baza art.

2011 alin. (1) lit. b), art. 287 alin. (1), art. 3201 și art. 3201 Cod penal. Mai mult ca atât,

și la stabilirea și individualizarea pedepsei pentru inculpatul Buzdugan Mihail,

prima instanță nu a admis abateri de la criteriile de individualizare a pedepsei. Este

de menționat faptul că prima instanță la emiterea sentinței corect a stabilit

pedeapsa inculpatului, fiind respectate în acest sens și prevederile art. 61 Cod

penal.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a constatat faptul că

pedeapsa ce ar fi aptă să-l facă pe Buzdugan Mihail să meargă pe calea corijării, este

doar pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității. Instanța de apel a

reținut că la caz, just a fost stabilită posibilitatea aplicării inculpatului a pedepsei

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității așa cum, inculpatul a

contribuit la stabilirea adevărului în cauză, recunoscând vina în cele comise, iar în

instanța de fond și apel inculpatul a indicat că se căiește sincer de cele săvârșite.

Mai mult ca atât, este de notat la stabilirea pedepsei instanța de fond a pus accent și

pe materialul caracterizant în privința inculpatului. Deci, ținând cont de faptul că

Buzdugan Mihail a săvârșit infracțiuni intenționate mai puțin grave contra familiei,

contra ordinii publice și contra justiției, însă care nu s-au soldat cu consecințe

grave, ținând cont și de circumstanțele cauzei enunțate supra, de persoana

inculpatului care la locul de trai nu se caracterizează din punct de vedere pozitiv,

chiar dacă a săvârșit faptele în stare de ebrietate, instanța de fond corect a conchis

că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă în condițiile aplicării unei

pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

Cu atât mai mult că, în instanța de apel partea vătămată a indicat că nu are

careva pretenții față de inculpat și că nu este de acord cu aplicarea pedepsei cu

închisoarea față de Buzdugan Mihail, care a considerat că a înțeles și că s-a corectat.

La fel, la stabilirea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității, instanța

de fond a obținut poziția inculpatului față de aplicarea unei astfel de pedeapsă.

prin care solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar declarat procurorul menționează că:

- pedeapsa penală stabilită lui Buzdugan Mihail este prea blândă și nu

4

corespunde principiului individualizării pedepsei penale din următoarele motive.

- gravitatea infracțiunii săvârșite, și anume că, Buzdugan Mihail a comis

infracțiunile intenționate mai puțin grave contra familiei, contra ordinii publice și

contra justiției;

- personalitatea inculpatului și anume că, Buzdugan Mihail la locul de trai se

caracterizează negativ, face abuz de băuturi alcoolice și în stare de ebrietate devine

foarte agresiv și permanent aplică violența fizică și psihică împotriva membrilor de

familie; anterior a fost atras la răspunderea penală: - prin sentința Judecătoriei

Cantemir din 12.07.2006 pe art. 171 alin. (2) lit. c) CP, fiind condamnat la 5 ani

închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în termenul de probă

de 1 an în temeiul art. 90 CP. Deci, ținând cont de materialele caracterizante în

privința acestuia, inclusiv punând accent pe faptul că nu prima dată Buzdugan

Mihail comite fapte prejudiciabile, chiar dacă antecedentele penale pentru fapta

comisă anterior au fost stinse, nu denotă faptul că inculpatul s-a pronit pe calea

corijării, dar dimpotrivă demonstrează că inculpatul este predispus la săvârșirea

faptelor infracționale.

- circumstanțele atenuante în privința inculpatului Buzdugan Mihail nu au

fost stabilite, dar a fost stabilite circumstanțele agravante, și anume, săvârșirea

infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate.

- comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, și anume că,

chiar dacă inculpatul a recunoscut faptele imputate și se căiește sincer,

circumstanțele date nu demonstrează că inculpatul întra-devăr a conștientizat

gravitatea infracțiunilor săvârșite și s-a pornit pe calea corijării, or inculpatul după

comiterea primei infracțiuni (art. 2011 alin. (1) lit. b) CP) nu s-a oprit și în perioada

relativ scurtă de timp a comis încă trei infracțiuni intenționate mai puțin grave. Mai

mult ca atât, inculpatul Buzdugan Mihail în cadrul urmăririi penale nu a

recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor imputate și nu a colaborat cu

organul de urmărire penală în vederea stabilirii adevărului, ceia ce demonstrează

caracterul fictiv al căinței sincere al inculpatului.

penală, avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatului a depus referință privitor la

opinia sa asupra recursului procurorului, menționând că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu actele cauzei, Colegiul Penal conchide asupra inadmisibilității acestuia,

pentru considerentele expuse în contextul ce urmează.

Raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursului declarat, se

întemeiază în drept pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

5

potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Pentru a statua asupra netemeiniciei cererii de recurs depuse de procuror,

instanța a făcut verificările temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu

actele dosarului, constatând că hotărârile recurate sunt conforme legii, fără a

prezenta vreo lipsă, care să le afecteze, mai mult ca atât, nu există nici alte motive,

neinvocate de recurent, care ar putea fi luate în considerare din oficiu, de natură să

răstoarne soluția instanțelor de fond adoptate pe caz în partea individualizării

pedepsei aplicate inculpatului.

În corespundere cu dispoziția art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și

argumentate corespunzător de către titularul cererii de recurs.

Din conținutul recursului declarat de partea acuzării se constată că acesta,

face referire la temeiul de casare din art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, intervenind cu solicitarea de a se dispune desființarea deciziei instanței de

apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de

judecată.

Colegiul constată că, motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din

punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs reține că, la solicitarea inculpatului, care a recunoscut

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, cauza a fost examinată în procedură

simplificată.

În conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care

este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru

fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o

posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii

penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării persoanei vinovate, precum și de condițiile de viață ale

familiei acesteia.

În acest context, Colegiul penal menționează că, pedeapsa aplicată persoanei

recunoscute vinovate trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată,

6

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei

penale, în strictă conformitate cu dispozițiile pârții generale a Codului penal și

stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Prin urmare, instanța de judecată, ținând cont de prevederile art. 26, 101, 384

Cod de procedură penală, în baza propriei convingeri, decide asupra vinovăției sau

nevinovăției persoanei, și în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, îi

stabilește categoria de pedeapsă.

În speță, instanța de apel ținând cont de toate circumstanțele cauzei precum

și de persoana inculpatului, corect i-a stabilit acestuia o pedeapsă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității, în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod

penal pe un termen de 120 ore; în baza art. 287 alin. (1) Cod penal pe un termen de

130 ore, în baza art. 3201 Cod penal pe un termen de 130 ore și în baza art. 3201 Cod

penal pe un termen de 130 ore, luându-se în considerație și prevederile art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală.

Instanța de apel, stabilind categoria și modul de executare a pedepsei, a ținut

cont de faptul că inculpatul a contribuit la stabilirea adevărului în cauză,

recunoscând vina în cele comise, iar în instanța de fond și apel inculpatul a indicat

că se căiește sincer de cele săvârșite, a săvârșit infracțiuni intenționate mai puțin

grave contra familiei, contra ordinii publice și contra justiției, însă care nu s-au

soldat cu consecințe grave, ținând cont și de circumstanțele cauzei enunțate supra,

de persoana inculpatului care la locul de trai nu se caracterizează din punct de

vedere pozitiv, chiar dacă a săvârșit faptele în stare de ebrietate, corectarea și

reeducarea inculpatului este posibilă în condițiile aplicării unei pedepse sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității. Cu atât mai mult că, în instanța de

apel partea vătămată a indicat că nu are careva pretenții față de inculpat și că nu

este de acord cu aplicarea pedepsei cu închisoarea față de Buzdugan Mihail, care

consideră că a înțeles și că s-a corectat.

În acest sens, Colegiul penal menționează că, pedeapsa este echitabilă când

ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale,

adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, a statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune, astfel că corectarea și reeducarea inculpatului

Buzdugan Mihail va avea loc numai în condiții neprivative de libertate.

În consecință, reieșind din circumstanțele indicate, instanța de recurs

consideră, că pedeapsa stabilită inculpatului a fost individualizată și aplicată în

limitele prevăzute de lege, iar hotărârea atacată conține motive clare și legale pe

care se întemeiază soluția.

Prin urmare, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel

7

atacată, Colegiul penal nu constată careva eroare de drept gravă ce ar afecta

legalitatea hotărârii judecătorești contestate de către procuror.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis

erorile de drept prevăzute în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală la

care se face referință, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate de

instanța de apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului a fost aplicată în limitele legii,

din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 mai 2020, în cauza penală privindu-l pe

Buzdugan Mihail Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 18 decembrie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

8