1ra-1642/2020 — art. 349 alin. 1, 320-1 CP

1ra-1642/2020 — art. 349 alin. 1, 320-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1642/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie

2020, în cauza penală privindu-l pe

OSIPOV Mihail XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.10.2018 – 11.10.2019;

Instanța de apel: 20.12.2019 – 19.02.2020;

Instanța de recurs: 03.07.2020 – 05.08.2020.

c o n s t a t ă:

cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală,

Osipov Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 349 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 de ore;

- art. 3201 Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității în mărime de 140 de ore.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor, lui Osipov Mihail i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 240 de ore.

S-a admis cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare și s-a

dispus încasarea de la Osipov Mihail în folosul statului a sumei de 1680 lei.

data de 23.07.2018 ora 07:40, aflându-se în XXXXX, intenționat, acționând în scopul

sistării activității de serviciu al subofițerului de politie al BPRO al DP mun. Chișinău,

Tocarciuc Andrei, aflat la chemare, având în mână un cuțit de bucătărie, l-a amenințat

1

cu moartea și cu vătămarea integrității corporale, ulterior aruncând cuțitul în direcția

acestuia.

Tot el, având scopul neexecutării intenționate a măsurilor stabilite de Judecătoria

Chișinău, sediul Ciocana prin ordonanța din 07 noiembrie 2018 de protecție a victimei

violenței în familie, Osipova Irina, sub un pretext formal, a venit la domiciliul comun

din XXXXX, unde la acel moment se afla mama sa, refuzând să părăsească domiciliul

victimei.

către procuror, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care Osipov Mihail să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal cu stabilirea

pedepsei de 130 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, iar pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (l) Cod penal - a-i stabili o pedeapsă

de 120 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Aplicând prevederile art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a stabili inculpatului pedeapsă de 200 ore

muncă neremunerată în folosul comunității, în temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, la

pedeapsa stabilită de a adăugat complet pedeapsa neexecutată și stabilită prin sentința

din 16.04.2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, de 86 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității, stabilindu-i inculpatului pedeapsă definitivă de

286 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

În motivarea cererii de apel procurorul a indicat că, deși, instanța de judecată a

dat aprecierea corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și l-a condamnat pe Osipov

Mihail pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (l) și 3201 Cod penal,

stabilindu-i pedeapsa penală în limitele legale ale normelor Codului penal, totuși,

instanța urma să dispună aplicarea prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, deoarece

Osipov Mihail nu a executat complet pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei

Chișinău sediul Buiucani din 16.04.2019.

Instanța de judecată, în opinia apelantului, la stabilirea pedepsei nu a luat în

considerație că prin scrisoarea din 25.07.2019 parvenită de la Biroul de Probațiune

Ciocana s-a specificat că Osipov Mihail din pedeapsa stabilită prin sentința din

16.04.2019, de 200 ore de muncă neremunerată în folosul comunității a executat 86

de ore, astfel instanța la stabilirea pedepsei urma să aplice prevederile art. 84 alin. (4)

Cod penal.

Instanța de judecată a motivat în sentință că a fost în imposibilitatea aplicării

prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, din motivul necunoașterii la momentul

pronunțării sentinței a numărul de ore de muncă neremunerată în folosul comunității

neexecutate prin sentința anterioară, cu toate că a fost prezentată instanței de judecată

până la susținerile verbale din 02.08.2019, informația respectivă de la Biroul de

Probațiune, astfel, urma conform art. 383 alin. (l) din Codul de procedură penală să

2

reia cercetarea judecătorească prin încheiere motivată, pentru a constata anumite

circumstanțe pentru o justă soluționare a cauzei, și anume numărul de ore de muncă

neremunerată în folosul comunității neexecutate de către Osipov Mihail, însă acest

fapt nu a avut loc.

apelul procurorului a fost respins ca nefondat și s-a menținut sentință fără modificări.

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că

inculpatul a săvârșit anume infracțiunile imputate, aplicându-i pedeapsă echitabilă și

proporțională pentru faptele comise.

Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate

și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le

apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind pertinente,

concludente, utile, care coroborează între ele, dar și cu depozițiile oferite de inculpat,

din care instanța a stabilit indubitabil că inculpatul a comis infracțiunile prevăzute de

art. 349 alin. (1) și 3201 Cod penal.

La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului,

instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață

ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

La caz, instanța de apel a indicat că instanța de fond a apreciat corespunzător

circumstanțele reale și personale ale inculpatului și a stabilit o pedeapsă echitabilă și

proporțională faptelor comise. În acest sens, circumstanțe atenuante conform art. 76

Cod penal, în privința inculpatului nu au fost stabilite. Circumstanțe agravante potrivit

art. 77 Cod penal, nu au fost identificate, or ambele sentințe de condamnare pe care

le are inculpatul, nu au fost prezentate de către acuzator pentru a fi anexate la dosar.

Instanța de fond justificat și întemeiat a reținut că inculpatului pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal i-a stabilit pedeapsă sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 de ore și pentru

infracțiunea prevăzută la art. 3201 Cod penal, - pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 140 de ore.

La fel, instanța de fond a respectat prevederile art. 84 Cod penal și în temeiul

alin. (1) al acestei norme justificat a cumulat parțial pedepsele, stabilindu-i pedeapsă

definitivă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 240

de ore.

Instanța de apel nu a putut reține solicitarea acuzatorului de stat referitor la

aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, or careva

3

materialele în acest sens la dosar nu au fost anexate. În motivare a menționat că nu

poate dispune aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal, or procurorul atât în instanța de

fond, cât și în instanța de apel, nu a prezentat careva date din care ar fi posibil de

stabilit numărul orelor de muncă neremunerată în folosul comunității neexecutate,

stabilite prin sentința anterioară.

ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 10 Cod de procedură penală,

solicitând casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei

penale la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de judecată la stabilirea pedepsei nu

a luat în considerație că prin scrisoarea din 25.07.2019 parvenită de la Biroul de

Probațiune Ciocana s-a specificat că inculpatul din pedeapsa stabilită prin sentința din

16.04.2019 de 200 ore de muncă neremunerată în folosul comunității a executat doar

86 de ore (vol-I, f.d. 165), astfel instanța la stabilirea pedepsei urma să aplice

prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal.

În motivarea sentinței instanța a indicat despre imposibilitatea aplicării

prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, din motivul necunoașterii la momentul

pronunțării sentinței a numărului de ore de muncă neremunerată în folosul comunității

neexecutate din sentința anterioară, cu toate că a fost prezentat instanței de judecată

până la susținerile verbale din 02.08.2019 informația respectivă de la Biroul de

Probațiune.

Acuzarea consideră concluziile instanței de apel în partea individualizării greșite

și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa judecării cauzei penale.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul invocă în recursul declarat temeiul de drept prevăzut la pct. 6) și 10)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că drept temeiuri pentru

recurs pot servi situațiile în care: hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept

atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

4

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, sau s-a

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul constată că, motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct

de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs

în sensul casării deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs reține că, la solicitarea inculpatului, care a recunoscut

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, cauza a fost examinată în procedură

simplificată.

Instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub

aspectul pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, fapt ce face ca concluziile

despre condamnarea lui Osipov Mihail în baza art. 349 alin. (1) și 3201 Cod penal, să

fie juste și întemeiate.

În textul recursului, acuzatorul indică nerespectarea prevederilor art. 84 alin. (4)

Cod penal, din motiv că inculpatul a executat din pedeapsa anterioară numai 86 de

ore muncă neremunerată în folosul comunității din 200 ore stabilite de sentință.

Conform sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 16.04.2019,

inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201

Cod penal, și în baza art. 3611 Cod de procedură penală și 84 alin. (4) Cod penal a

fost stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 200 de ore.

În contextul celor expuse, procurorul în ședința de judecata primei instanțe a

solicitat termen pentru prezentarea informației privitor la executarea pedepsei de către

inculpat pe această sentință. A fost prezentată instanței scrisoarea de la Biroul de

probațiune Ciocana din 25.07.2019, în care s-a indicat că Osipov Mihail a executat

numai 86 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității (vol.-I, f.d. 165).

Neaplicarea prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal a fost motivul depunerii de

către procuror a cererii de apel și de recurs, făcând trimitere la scrisoarea de la Biroul

de probațiune Ciocana din 25.07.2019. Atât instanța de fond cât și cea de apel au cerut

prezentarea informației veridice ce ar demonstra prezența pedepsei neexecutate, însă

procurorul nu a prezentat astfel de probă.

Scrisoarea de la Biroul de probațiune Ciocana din 25.07.2019, este un act ce

indică că inculpatul are 86 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității

executată, dar este o copie anexată la materialele cauzei, în care lipsește ștampila și

numărul de intrare a actului în instituție ce ar demonstra originea, veridicitatea și

legalitatea actului parvenit.

În atare circumstanțe, nu pot fi considerate admisibile argumentele procurorului

privitor la faptul că din probele cercetate de instanțe se dovedește indubitabil că este

pedeapsa neexecutată de către inculpat.

5

Astfel, acuzatorul de stat nu a administrat careva probe pertinente, concludente,

utile și veridice, care apreciate din punct de vedere al coroborării lor ar fi dovedit

necesitatea aplicării prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal.

Mai mult ca atât, în cazul prezentării unui act veridic, întocmit în conformitate

cu prevederile legale despre neexecutarea pedepsei pe o altă sentință, chestiunea poate

fi soluționată la etapa de executare a pedepsei de către inculpat conform procedurii

prevăzute de art. 469 alin. (1) pct. 11) și 471 Cod de procedură penală.

În asemenea condiții motivele invocate în recurs sunt neîntemeiate, iar instanța

de apel corect s-a expus asupra argumentului din apelul declarat, motivare pe care

instanța de recurs o acceptă și pentru a evita repetări inutile o însușește, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să

își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei

decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale pertinente și relevante, prescrise de

art.414-419 Cod de procedură penală, iar argumentele din recursul ordinar declarat

de acuzatorul de stat, sunt vădit neîntemeiate.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 19 februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe OSIPOV Mihail

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 septembrie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

6