1ra-656/2020 — art. 152 al. 1, 287 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 152 al. 1, 287 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-656/2020 — art. 152 al. 1, 287 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-656/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: Președinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea în principiu a recursului orodnar declarat de către partea vătămată Constantin Iurco, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2019, în cauza penală, în privința lui Doroș Corneliu XXXXX, născut la XXXXX, originar și domicilat în XXXXX. Termenul examinării cauzei: Instanța de fond de la 22.06.2018 până la 05.07.2019; Instanța de apel de la 19.08.2019 până la 30.10.2019; Instanța de recurs de la 19.12.2019 până la 18.03.2020.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iulie 2019, Corneliu Doroș a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal și art. 287 alin. (1) Cod penal, și în baza legilor indicate, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, i-a stabilit acestuia pedeapsa după cum urmează: în baza art. 152 alin. (1) Cod penal - muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 de ore; în baza art. 287 alin. (1) Cod penal - muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 130 de ore. Conform art. 84 Cod penal, lui Corneliu Doroș i-a fost stabilită pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate - muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 de ore. S-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Constantin Iurco, încasând de la Corneliu Doroș în beneficiul lui Constantin Iurco 5 000 de lei, pentru acordarea serviciilor juridice și 7 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Corneliu Doroș la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:30, aflându-se în curtea Colegiului de Ecologie, situat pe str. Burebista, 70, mun. Chișinău, acționând din intenții huliganice, încâlcind grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect 1 față de societate, acționând printr-un cinism și cu o obrăznicie deosebită, sub pretextul manifestării unei superiorități, a provocat conflict cu Constantin Iurco, în cadrul căruia a aplicat violența asupra numitului, lovindu-l cu pumnul în față. Conform raportului de expertiză extrajudiciară nr. 201802P1127 din 12 aprilie 2018, fiindu-i stabilită la Constantin Iurco vătămare corporală medie. Acțiunile lui Corneliu Doroș au fost încadrate juridic în baza art. 287 alin. (1) Cod penal ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită. Tot el, Corneliu Doroș la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:30, aflându-se în curtea Colegiului de Ecologie, situat pe str. Burebista, 70, mun. Chișinău, în urma unui conflict intenționat i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față lui Constantin Iurco, în urma căreia acesta a căzut jos. Potrivit raportului de expertiză extrajudiciară nr. 201802P1127 din data 12 aprilie 2018, la Constantin Iurco s-a depistat „fractură cominutivă mandibulei în regiunea mentonieră cu deplasarea neînsemnată a fragmentelor, edem echimotic al țesuturilor moi la nivelul feței, echimoze la nivelul planșeului cavității bucale cu extindere pe gât, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie”. Acțiunile sus-descrise ale lui Corneliu Doroș au fost încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.
Nefiind de acord cu sentința în cauză partea vătămată Iurco Constantin a declarat apel la 26 iulie 2019, prin care a solicitat repunerea apelului în termen, casarea parțială a sentinței în latura civilă, cu admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea de la Corneliu Doroș a prejudiciului moral în sumă de 165 000 lei în contul părții vătămate. În motivarea apelului partea vătămată a indicat că, despre sentința adoptată a aflat de pe site-ul judecătoriei la 19 iulie 2019. Avocatul care l-a reprezentat a fost în imposibilitate să-l înștiințeze despre soluția adoptată de instanță. De asemenea, a indicat dezacordul cu cu prejudiciul moral încasat, or motivarea primei instanțe este eronată, în privința acțiunii civile privind încasarea de la Corneliu Doroș a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, deoarece concluzia instanței potrivit căreia încasare prejudiciului moral în suma de 165 000 lei, ar fi exagerată cu admiterea ei parțială în suma de 7 000 lei nu corespunde 2 circumstanțelor cauzei și suferințelor psihologice și disconfortului emoțional și vital cauzat de către inculpat, astfel sentința în această partea urmează a fi casată cu încasarea de la făptuitor în contul părții vătămate Constantin Iurco a prejudiciului moral în sumă de 165 000 lei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2019, apelul declarat de către partea vătămată Constantin Iurco a fost respinsă ca fiind depusă peste termen. 4.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a subliniat că, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iulie 2019, a fost pronunțată public la aceiași dată. Din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 05 aprilie 2019, ora 09.00 rezultă că, în cadrul ședinței fixate pentru examinarea cauzei, partea vătămată Constantin Iurco și avocatul său Tatiana Guțu au fost prezenți. La ședința enunțată s-a dispus amânarea deliberării pentru 22 aprilie 2019, ora 15.50, ședință care nu a avut loc conform certificatului anexat la dosar (f.d.46), ședința fiind amânată pentru 05 iulie 2019, ora 08.55. Totodată, copia sentinței a fost primită de către avocatul părții vătămate Tatiana Guțu la 08 iulie 2019, însă apelul a fost declarat de partea vătămată Constantin Iurco la 26 iulie 2019 (f.d.133-138). Astfel, apărătorul părții vătămate Tatiana Guțu, a făcut cunoștință cu sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iulie 2019, iar argumentul apelantului precum că, avocatul părții vătămate a fost în imposibilitate de a informa și partea vătămată Constantin Iurco, care a făcut cunoștință cu sentința la 19 iulie 2019, poartă un caracter declarativ și niciunul dintre aceștia nu și-au exercitat dreptul legal de a ataca actul de dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege, și abia la 26 iulie 2019, partea vătămată Constantin Iurco a înaintat apel împotriva sentinței (a se vedea f.d.133), invocând că, nu a contestat sentința în termen. Deci, în contextul celor statuate, instanța de apel a subliniat termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui este stabilită exhaustiv prin lege, acesta fiind absolut și având un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. În contextul celor elucidate, instanța de apel a reținut că, în cazul în care termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 402 Cod de procedură penală este depășit, adică apelul este declarat după expirarea termenului prevăzut de lege, instanța de apel fiind obligată să soluționeze chestiunea privind repunerea în termen a apelului. Dacă întârzierea a fost determinată de motive neîntemeiate, apelul urmează a fi respins ca tardiv, fără judecarea fondului. În aceste circumstanțe, instanța de apel a menționat că nu se va expune asupra motivelor invocate în apel ori, aceasta nici nu purcede la examinarea fondului 3 apelului, deoarece soluția de respingere a apelului ca depus peste termen sau inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decît în cadrul unui apel exercitat în mod legal.
Împotriva decizie declară recurs ordinar partea vătămată Constantin Iurco, care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei, cu pronunțare unei noi decizii prin care acțiunea civilă înaintată de către acesta să fie admisă integral. În motivarea solicitărilor sale, recurentul susține că, instanța de apel a pronunțat o deciziei neîntemeiată, fără a lua în calcul argumentele sale privind repunerea în termen, or, ultimul este student și nu poate absenta de la ore. De asemenea, acesta subliniază că, instanța de fond nu a expediat sentința, astfel acesta nu a putut face cunoștință cu aceasta pentru a-și formula cerințele. Totodată, partea vătămată indică că, sentința a fost publicată pe site-ul oficial al instanței abia la 19 iulie 2019, dată din care începe a curge termenul de atac.
Verificând argumentele recursului ordinar în raport cu actele cauzei și ținând cont de opiniile expuse în referințe de către procuror și avocatul Alexandru Chisnencu în numele inculpatului Corneliu Doroș, Colegiul penal consideră că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Din conținutul recursului ordinar declarat de către partea vătămată Constantin Iurco, se evidențiază dezacordul cu decizia instanței de apel invocând că, instanța de apel eronat nu a luat în calcul argumentele expuse de către acesta în apel și a respins nefondat apelul ca fiind declarat peste termen. Colegiul penal menționează că, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Conform prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Din materialele cauzei rezultă că, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iulie 2019, a fost pronunțată public la aceiași dată. Din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 05 aprilie 2019, ora 09.00 rezultă că, în cadrul ședinței fixate pentru examinarea cauzei, partea vătămată Constantin Iurco și avocatul său Tatiana Guțu au fost prezenți. La ședința enunțată s-a dispus amânarea deliberării pentru 22 aprilie 2019, ora 15.50, ședință care nu a avut loc conform certificatului anexat la dosar (f.d.46), ședința fiind amânată pentru 05 iulie 2019, ora 08.55. Totodată, copia sentinței a fost primită de către avocatul părții vătămate 4 Tatiana Guțu la 08 iulie 2019, însă apelul a fost declarat de partea vătămată Constantin Iurco la 26 iulie 2019 (f.d.133-138). Astfel, apărătorul părții vătămate Tatiana Guțu, a făcut cunoștință cu sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iulie 2019, iar argumentul apelantului precum că, avocatul părții vătămate a fost în imposibilitate de a informa și partea vătămată Constantin Iurco, care a făcut cunoștință cu sentința la 19 iulie 2019, poartă un caracter declarativ și niciunul dintre aceștia nu și-au exercitat dreptul legal de a ataca actul de dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege, și abia la 26 iulie 2019, partea vătămată Constantin Iurco a înaintat apel împotriva sentinței. Prin urmare, depunerea apelului de către partea vătămată Constantin Iurco a avut loc cu omiterea termenului legal, or, potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile din data primirii copiei sentinței. Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală rezultă că, partea vătămată Constantin Iurco nu poate declara recurs ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iulie 2019, din motiv că în speță nu a fost utilizată calea ordinară de atac – apelul. Astfel, în cazul recunoașterii apelului ca tardiv, instanța de apel nu mai examinează legalitatea și temeinicia apelului, adică nu poate fi vorba despre o examinare în fapt și în drept a hotărârii atacate, ceea ce înseamnă că nu se verifică fondul cauzei. Așadar, sentința a rămas definitivă la data expirării termenului de apel. Urmare celor expuse mai sus, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către partea vătămată Constantin Iurco, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Doroș Corneliu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțarea integrală la 06 mai 2020. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.