1ra-1962/2021 — art. 220 alin. 2 lit. c, 206 alin. 3 lit. b, e-1 CP

1ra-1962/2021 — art. 220 alin. 2 lit. c, 206 alin. 3 lit. b, e-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1962/2021

1-14118671-01-1ra-17092021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Nicuța Iulia și de către avocatul

Gorea Tatiana în numele inculpatei Pietraru Aurelia, prin care solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23 septembrie 2020 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2021, în cauza penală

privindu-le pe

Nicuța Iulia Xxxx, născută la xxxx, originară din r-

nul xxxxx și domiciliată în mun. Xxxxx, bd. xxxxx,

ap. xxx.

Pietraru Aurelia Xxxx, născută la xxxxx, originară

și domiciliată în mun. Xxxx, com. Xxxxx, str.

Xxxxx, nr. x, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

- Nicuța Iulia a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 4 ani 6 luni

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă de

probațiune de 5 ani;

- Pietraru Aurelia a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), e1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 16

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități sau funcții

legate de drepturile copilului pe un termen de 5 ani.

1

Conform prevederilor art. 96 alin. (4), 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul

parțial de sentințe, lui Pietraru Aurelia i-a fost cumulată pedeapsa neexecutată

stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie

2010 și încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 06 iunie 2019, cu

stabilirea unei pedepse definitive de 18 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități sau funcții

legate de drepturile copilului pe un termen de 5 ani.

De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Nicuța Iulia în

perioada de timp 2010-2012, urmărind scopul înlesnirii practicării prostituției în

municipiul Chișinău și tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către

o altă persoană, a întreprins acțiuni concrete în acest sens.

Astfel, Nicuța Iulia a plasat anunțuri în ziarul "Makler" și pe site-ul

http//:makler.md, referitor la oferirea serviciilor de a face cunoștință între persoane

pentru relații serioase, de fapt însă aceasta oferea servicii de selectare a prostituatelor

în bază de album cu fotografii, pe care tot ea, Nicuța Iulia, le prezenta solicitanților

spre vizualizare și caracteriza aspectul fizic, întru asigurarea selectării întocmai

conform cerințelor solicitantului, pentru a garanta continuitatea schemei criminale

și asigurarea tragerii de foloase continuu de pe urma practicării prostituției de către

alte persoane. După selectarea prostituatei, fiecare client achita lui Nicuța Iulia suma

de 100 lei, iar ea transmitea datele de contact ale prostituatei, prevenind-o pe ultima

despre acest fapt, iar pentru a include în lista sa pe potențialele persoane care doreau

să presteze servicii sexuale contra plată și pentru a le recomanda clienților, solicita

și primea suma de 50 lei de la fiecare.

În așa mod pe parcursul perioadei de timp 2010-2012, Nicuța Iulia a întreprins

în permanență acțiuni orientate spre înlesnirea practicării prostituției în scopul

asigurării tragerii de foloase de la aceste activități, acțiuni ce au atentat la normele

de conviețuire socială stabilite în Republica Moldova.

Prima instanță a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Nicuța Iulia a

săvârșit infracțiunea de proxenetism, adică înlesnirea practicării prostituției și

tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană,

șăvârșite față de două sau mai multe persoane, prevăzută de art. 220 alin. (2) lit. c)

Cod penal.

1.2. Pietraru Aurelia, în perioada de timp 2011-2012, urmărind scopul

înlesnirii practicării prostituției în mun. Chișinău și tragerii de foloase de pe urma

practicării prostituției de către o altă persoană a organizat o schemă criminală în

acest sens.

Astfel, conform schemei criminale elaborate, Pietraru Aurelia a decis să

îndemne și să determine persoane de gen feminin de a practica prostituția, obținând

2

ulterior practicării prostituției un anumit procent din sumele bănești primite de către

acestea de la eventualii clienți, precum și de a se elibera pe sine însuși de anumite

cheltuieli legate de întreținerea familiei sale.

În așa mod, pe parcursul perioadei de timp 2011-2012 a fost îndemnată și

determinată de a practica prostituția de către Pietraru Aurelia una din fiicele sale

Xxxxxx, care se afla în dependență materială și autoritară față de mama sa, care a

abuzat de aceste circumstanțe, urmărind scopul îmbogățirii ilegale. Banii primiți de

pe urma practicării prostituției de către fiica sa minoră erau repartizați între ele

conform înțelegerii prestabilite.

Ulterior, când deja minora Xxxxxx practica prostituția sub îndrumarea mamei

sale, au apelat la Nicuța Iulia - o cunoscută de a ultimei care de mai mult timp

practica ca gen de activitate înlesnirea prostituției și care asigura legătura dintre

prostituate și clienți (solicitanți de a beneficia de servicii sexuale contra plată),

pentru a o promova mai multor clienți, în scopul sporirii venitului de la această

activitate ilegală, oferindu-i pentru aceste servicii lui Nicuța Iulia 50 lei și două

fotografii ale minorei Xxxxxx.

Pe parcursul perioadei de timp 2011-2012, minora Xxxxxx, fiind determinată

și îndemnată în mod criminal de mama sa de a practica un mod inocent de viață, a

prestat în repetate rânduri servicii sexuale contra plată diferitor persoane, acțiuni ce

vizează negativ dezvoltarea normală fizică și psihică a copilului, libertatea lui

individuală.

Tot ea, Pietraru Aurelia, în perioada anului 2011-2012, urmărind scopul

înlesnirii practicării prostituției în mun. Chișinău și tragerii de foloase de pe urma

practicării prostituției de către o altă persoană, după ce a determinat-o pe fiica sa

minoră de a practica prostituția, a decis să-și dezvolte ideea criminală și a întreprins

acțiuni concrete menite să o determine să practice prostituția pe Xxxxxx, născută la

25.03.1995, care era în relații amicale cu numita sa fiică minoră și știa cu certitudine

că este și ea minoră și din această cauză se afla în stare de vulnerabilitate.

Astfel, în scopul determinării numitei de a practica prostituția, Xxxxxx,

personal s-a dat ca exemplu cum că ea a practicat prostituția și acest lucru permite a

duce un mod luxos de viață, iar ulterior pentru a fi și mai convingătoare în a o

determina pe minoră de a practica prostituția, a dat-o ca exemplu pe fiica sa minoră

Xxxxxx, comunicându-i că ultima are de toate ce-și dorește deoarece întreține relații

sexuale contra plată și este bine plătită și că are cunoscuți bărbați din străinătate care

sunt îndestulați financiar și achită sume impunătoare pentru servicii sexuale.

La scurt timp, după acțiunile ilegale, premeditate și bine gândite ale lui

Pietraru Aurelia, minora Xxxxxx, neavând experiență de viață, fiind ușor

influențabilă și grație vârstei fragede, fiind într-o situație de vulnerabilitate, a

acceptat de a practica prostituția, întreținând pe parcursul perioadei anului 2012 mai

3

multe relații sexuale contra plată cu diferite persoane, adică a fost influențată de către

Pietraru Aurelia la acțiuni ce vizează negativ dezvoltarea normală fizică și psihică a

copilului, libertatea lui individuală.

Prima instanță a constatat că Pietraru Aurelia a comis recrutarea de copii în

scopul exploatării sexuale comerciale și necomerciale, adică trafic asupra a doi copii,

unul dintre care se afla în îngrijirea și educarea sa, adică a comis infracțiunea

prevăzută de art. 206 alin. (3) lit. b), e1) Cod penal.

2.1. Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Nicuța Iulia, care a

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, de achitare a inculpatei Nicuța Iulia de sub

învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal,

din motiv că în acțiunile inculpatei nu se întrunesc elementele infracțiunii.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- prima instanță a examinat cauza unilateral, punând la baza sentinței de

condamnare numai probele acuzării;

- prima instanță nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatei expuse

în cadrul urmăririi penale și în prima instanță, și nu a respectat principiile generale

ce reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și

prezentării probelor de către părți, circumstanță care constituie temei de casare a

sentinței pronunțate;

- atât la urmărirea penală, cât și în cadrul examinării cauzei vinovăția

inculpatei Nicuța Iulia în comiterea infracțiunii incriminate, prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității,

utilității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării probelor nu și-a găsit

confirmare;

- inculpata pe parcursul cercetării cauzei la urmărirea penală cât și în instanța

de judecată nu și-a recunoscut vina și fiind audiată în prima instanță a explicat că,

deoarece avea o pensie mizeră și nu avea alte surse de venit, iar starea sănătății și

vârsta nu-i permitea să muncească la un lucru stabil, a hotărât să acorde serviciu de

pețitoare care consta în plasarea prin intermediului ziarului "Makler" a anunțului la

rubrica „znacomstva" și fiind un intermediar între persoanele care doreau să facă

cunoștință în acest sens a întocmit albume cu fotografii și le prezenta persoanelor

care doreau să facă cunoștință. Relevă că anunțul era scris serios. A mai explicat că

nu îndemna pe nimeni și nu înlesnea practicarea prostituției și nu primea careva bani

în urma la aceasta. Banii - 50 și 100 lei îi primea pentru serviciul de pețire;

- declarațiile martorilor Armaș Vasile și Rotari Valeriu, urmau a fi apreciate

critic, or acestea nu corespund adevărului, iar prima instanță urma să ia în

considerare doar declarațiile martorilor Vîsotina Oxana, Leah Lilian, Melnic Vlad.

4

2.2. Avocatul Gorea Tatiana în numele inculpatei Pietraru Aurelia, care a

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, de achitare a inculpatei Petraru Aurelia de sub învinuirea de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), e1) Cod penal, din motiv

că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- pe parcursul examinării cauzei în urma audierii martorilor, nu a fost dovedită

vinovăția acesteia în comiterea infracțiunii imputate;

- învinuirea adusă inculpatei nu este întemeiată, deoarece acuzarea nu a

acumulat și nu a prezentat în fața instanței careva probe incontestabile care ar dovedi

cert vinovăția ei în comiterea infracțiunii incriminate;

- partea vătămată a comunicat că refuză să dea careva declarații împotriva

mamei sale, Pietraru Aurelia. Prin urmare, nu sunt probe directe ca Pietraru Aurelia

a impus-o pe partea vătămată să acorde servicii sexuale contra plata. Partea vătămată

nu a confirmat acest fapt în fața primei instanțe;

- din declarațiile parții vătămate Xxxxxx reiese că ea singură a acceptat să

presteze servicii sexuale, prima dată și-a dat acordul la îndemnul lui Xxxxxx, și nu

a inculpatei;

- în instanța de judecată au fost ascultate înregistrările audio, efectuate la

urmărirea penală. Reieșind din cele înscrise reiese că toate convorbirile se referă la

convorbirea lui Xxxxxx cu bărbați. Dar nici o înregistrare nu se referă la

„Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum

și darea sau primirea unor plăți ori beneficii pentru obținerea consimțământului

unei persoane care deține controlul asupra copilului";

- nu s-a confirmat latura obiectivă - nici un martor nu a probat prin declarațiile

sale că părțile vătămate Xxxxxx și Xxxxxx au fost recrutate, transportate, primite,

adăpostite și nici scopul nu a fost probat.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că din probele

administrate, verificate în ședința de judecată din instanța de apel este dovedită cu

certitudine vinovăția inculpatelor Nicuța Iulia în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 220 alin. (2), lit. c) Cod penal și Pietraru Aurelia de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b), e1) Cod penal.

Instanța de apel a conchis că atât în prima instanță cât și-n cea de apel s-a

dovedit faptul că inculpata Nicuța Iulia a înlesnit practicarea prostituției și trăgea

foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane, iar fapta

infracțională ca element al laturii obiective s-a realizat prin invocarea îndemnului la

prostituție, înlesnirii practicării prostituției de către alte persoane, precum și tragerii

5

de foloase de pe urma prostituției, de către Nicuța Iulia, fapt dovedit prin cumulul

de probe pertinente, concludente și utile.

La fel, instanța de apel a respins ca fiind nejustificate argumentele părții

apărării, precum că inculpata Nicuța Iulia presta servicii de pețitoare, or din

declarațiile martorilor și celelalte probe invocate supra se constată cu certitudine că

aceasta știa că domnișoarele prezente în albumul foto prestau servicii sexuale.

Instanța de apel a indicat că în urma verificării prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetarea

judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, a constatat că fapta

reținută în sarcina inculpatei Pietraru Aurelia, se încadrează în baza art. 206 alin. (3),

lit. b și e1) Cod penal .

În același context, instanța de apel a notat că s-a dovedit faptul că inculpata

Pietraru Aurelia a comis recrutarea de copii în scopul exploatării sexuale comerciale

și necomerciale, adică trafic asupra a doi copii, unul dintre care se află în îngrijirea

și educarea sa.

Instanța de apel a atestat că cunoașterea de către Pietraru Aurelia a factorului

minoratului victimelor se certifică în cazul ambelor victime, în condițiile în care

partea vătămată Xxxxxxx a declarat în ședința de judecată că Pietraru Aurelia

cunoștea cert faptul că ea are 16 ani (f. d. 195, Vol. IV), dar și din circumstanțele

stabilite în baza celorlalte declarații ale părții vătămate care relevă că între inculpată

și victima minora erau relații apropiate, calificate de către minoră ca fiind relații de

prietenie. În ceea ce o privește pe victima Xxxxxx, faptul că aceasta era minoră în

vârstă de 16 ani era cunoscut în mod cert de către Pietraru Aurelia, care îi este mamă

și care locuia împreună cu aceasta, o avea la întreținere și exercita maternitatea în

privința ei.

De asemenea, instanța de apel a indicat că deși legătura de rudenie dintre

Pietraru Aurelia și Xxxxxx nu presupune în mod automat aplicabilitatea lit. e1) alin.

(3), art. 206 Cod penal, prima instanță corect a constatat, în baza probelor cercetate

în ședința de judecată, în special a înregistrărilor audio și stenogramelor

convorbirilor telefonice interceptate, că la momentul săvârșirii infracțiunii Xxxxxx

era la întreținerea și sub ocrotirea părintească a mamei sale Pietraru Aurelia și locuia

împreună cu aceasta.

La fel, instanța de apel a reținut că în speță se stabilește cert că Pietraru Aurelia

a întreprins acțiuni de recrutare a minorei Xxxxxx pentru practicarea prostituției,

acțiuni care au culminat cu acceptarea acestor propuneri de către minoră și

practicarea de către aceasta a activității de prestare a serviciilor sexuale contra plată

timp de doi ani ulterior recrutării sale, așa cum rezultă din declarațiile părții

vătămate.

6

Chiar dacă s-a cercetat cauza în lipsa unor declarații ale inculpatei Pietraru

Aurelia, dar și a părții vătămate Xxxxxx (în privința inculpatei vizate), instanța de

judecată a constatat aceeași formă de săvârșire a laturii obiective și în privința

victimei Xxxxxx.

Recrutarea victimei minore Xxxxxx s-a relevat într-o formă agravată în

condițiile în care Pietraru Aurelia exercita ocrotirea parentală a primei și, profitând

de aceasta situație, a determinat-o și convins-o pe victimă să practice prostituția și a

folosit în acest scop propriul exemplu.

Mai mult, instanța de apel a atestat că motivul comiterii infracțiunii, atestat la

caz, este interesul material a lui Pietraru Aurelia. Acest aspect se relevă prin probele

cercetate în cadrul ședinței de judecată, în special fiind vorba despre declarațiile

părții vătămate Xxxxxx, care relatează despre faptul convingerii sale de către

Pietraru Aurelia să practice prostituția și interesului manifestat de aceasta referitor

la obținerea veniturilor de pe urma activității respective. La fel, interesul material se

atestă și prin declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată și

înregistrărilor audio cercetate de către instanța de judecată, toate atestând cert

interesul material al inculpatei Pietraru Aurelia la săvârșirea infracțiunii incriminate.

În speță, instanța de apel a constatat faptul că atât Xxxxxx, cât și Xxxxxx au

întreprins acțiuni în scopul practicării activității de prostituție.

Mai mult, s-a reținut că chiar victima Xxxxxxx, în cadrul ședinței de judecată,

sub jurământ, în timpul depunerii declarațiilor, a relatat că a fost convinsă să practice

prostituția anume de către Pietraru Aurelia, fiind în relații de prietenie la început cu

fiica acesteia, apoi și cu ea. Partea vătămată a declarat explicit că la primul îndemn

(propunere) al lui Pietraru Aurelia de a practica prostituția, aceasta a refuzat, ulterior

a acceptat la insistența acesteia. Aceasta ar fi convins-o prin exemplul propriei fiice

despre care i-a spus că practică relațiile sexuale contra plată și din acest considerent

are suficienți bani pentru a-și cumpăra ceia de ce are nevoie. (vol. IV, f.d. 194).

Instanța de apel a considerat că prima instanță la acest capitol, și-a motivat

decizia luată cu privire la încadrarea acțiunilor inculpatelor Nicuța Iulia și Pietraru

Aurelia.

Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel a atestat că din totalitatea

împrejurărilor de ordin obiectiv și subiectiv reținute de prima instanță, aceasta corect

a decis că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în

privința inculpatei Nicuța Iulia, poate fi atinsă prin aplicarea pedepsei penale

neprivative de libertate, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoarea pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

La fel, instanța de apel a indicat că ținând cont de gravitatea infracțiunii

săvâșite una excepțional de gravă, lipsa circumstanțelor atenuante și prezența

circumstanței agravante - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a

7

fost condamnată pentru infracțiuni similare, de personalitatea inculpatei, instanța de

judecată consideră că aplicarea față de inculpata Pietraru Aurelia, a unei pedepse

penale sub formă de închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis

pentru femei, pe un termen de 16 ani, cu privarea de dreptul de a exercita anumite

activități sau funcții legate de drepturile copilului pe un termen de 5 ani și cu privarea

de a ocupa funcții sau de a exercita activități în domeniul turismului, ocrotirii

libertății personale pe un termen de 3 ani, este una echitabilă și justificată de

circumstanțele cauzei și ar realiza scopul de corectare și reeducare a inculpatei, cât

și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

La fel, s-a notat că în temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de

sentințe, urmează ai fi stabilită lui Pietraru Aurelia pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 18 ani, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități sau

funcții legate de drepturile copilului pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis pentru femei.

4.1. Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Nicuța Iulia, care indică

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și

solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Nicuța Iulia să fie achitată de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că în acțiunile

inculpatei nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

În argumentarea recursului, recurentul invocă argumente similare cu cele din

cererea de apel, descrise la pct. 2.1 a prezentei decizii și că:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatei și nu a

respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului penal la

capitolul administrării și prezentării probelor de către părți;

- sentința primei instanțe și decizia instanței de apel sunt neîntemeiate, bazate

pe aprecierea eronată a tuturor probelor anexate la dosar, cauza fiind examinată

unilateral;

- instanța nu s-a expus asupra argumentelor inculpatei expuse în cadrul

urmăririi penale și în prima instanță;

- în cadrul examinării cauzei, vinovăția inculpatei Nicuța Iulia în comiterea

infracțiunii incriminate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, nu și-a găsit

confirmare.

4.2. Avocatul Gorea Tatiana în numele inculpatei Pietraru Aurelia, care indică

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 12) Cod de procedură

penală și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel,

8

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, de achitare a inculpatei Pietraru

Aurelia de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3)

lit. b), e1) Cod penal.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile

art.30, 31 și 33;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel și judecării apelului,

culpabilitatea inculpatei nu a fost confirmată, demonstrată prin probe concludente și

pertinente, or ambele instanțe au admis derogări de la prevederile normelor

procesual penale. În partea descriptivă a sentinței nu a fost constatată fapta

prejudiciabilă imputată reclamantei;

- constatările făcute în sentință de prima instanță și preluate de instanța de apel

vin în contradicție cu circumstanțele cauzei și nu au fost probate;

- nici din sentință și nici din textul deciziei atacate nu rezultă de când Pietraru

Aurelia a organizat o schemă criminală în acest sens. Astfel conform schemei

criminale elaborate, Pietraru Aurelia a decis să îndemne și să determine persoane de

gen femini de a practica prostituția...., dacă Pietraru Aurelia a hotărât să determine

anume minore în schema criminală, și cine sunt acelea persoane de gen feminin pe

care le-a determinat să practice prostituția, și de ce nu sunt în schema criminală

metode de determinarea persoanelor, stabilite prin probe pertinente și concludente;

- din ce motiv instanța nu a atras atenția faptului că dacă Pietraru Aurelia a

"organizat o schemă criminală în acest sens", de ce nu au fost stabilite veniturile

mari care rezultă din astfel de activitate, și prin ce se demonstrează sintagma "cînd

deja era minoră Xxxxxx practica prostituția sub îndrumarea mamei sale;

- nici prima instanță și nici instanța de apel nu a constatat acțiuni concrete a

lui Pietraru Aurelia ce se referă anume la îndrumare, doar este o presupunere a

instanțelor, precum că dacă Xxxxxx este fiica lui Pietraru Aurelia, atunci anume

inculpata a îndrumat-o pe Xxxxxx să se ocupe cu prostituția, evitând faptul că

Xxxxxx și fără Pietraru Aurelia avea posibilitatea să se ocupe cu prostituția, avea

posibilitatea să se aranjeze la serviciu, avea posibilitatea să învețe și ea personal de

bună voie a ales altă cale. Prin urmare, anume îndrumarea efectuată de Pietraru

Aurelia lui Xxxxxx nu este dovedită, doar este o presupunere a instanțelor;

- partea vătămată Xxxxxx nu a declarat nimic despre faptul îndrumării sale de

către Pietraru Aurelia;

9

- prin ce se demonstrează sintagma "a întreprins acțiuni concrete menite să o

determine să practice prostituția pe Xxxxxx, care era în relații amicale cu numita sa

fiică minoră și știa cu certitudine că este ea minoră și din această cauză se află în

stare de vulnerabilitate. Instanța de apel a citat declarațiile părții vătămate, pe care

le-a făcut în prima instanță, totuși nu le-au supus citirii și nu au motivat de ce

declarațiile acestea în mod necondiționat au fost admise de instanța de apel, fără a le

corobora cu alte probe. Și anume, că partea vătămată Xxxxxxx a declarat în instanța

de fond, că Xxxxxx știa că duce lipsa de finanțe. Faptul că Pietraru Aurelia i-a propus

părții vătămate să muncească pe baza prostituției - nu este probat prin declarațiile

altor martori, la fel nici la interceptarea înscrisurilor audio în prima instanță nu a fost

stabilit acest fapt;

- din declarațiile părții vătămate reiese că ea singură a acceptat că presteze

servicii sexuale, și prima dată a dat acordul la îndemnul lui Xxxxxx, și nu a

inculpatei Pietraru Aurelia. Careva bani nu i-a transmis inculpatei pentru serviciile

sexuale acordate, le-a folosit partea vătămată personal, la fel a confirmat că inculpata

nu a primit bani în urma prestării serviviilor sexuale de către ea;

- în cauza penală dată lipsesc probe care ar demonstra direct și fără echivoc,

că Pietraru Aurelia a creat o schemă criminală de atragerea minorilor în activitatea

de a practica prostituția;

- stenogramele convorbirilor, la care se referă instanța de apel nu au fost citite

în prima instanță înainte de a asculta înregistrările audio, despre ce fapt indică

procese verbale al ședințelor de judecată din prima instanță. În instanța de judecată

au fost ascultate înregistrările audio, efectuate la urmărirea penală. Prin urmare,

aceste probe au fost examinate cu încălcări a procedurii procesual penale, și nu pot

fi puse la baza învinuirii. În prima instanță au fost ascultate înregistrările audio, din

75 de CD-discuri au fost ascultate numai 10. Reieșind din celea înscrise reiesă că

toate convorbirile se referă la convorbirea lui Xxxxxx cu Pietraru Aurelia referitor

la cumpărături de uz;

- atât prima instanță cât și instanța de apel, contrar prevederilor art. 384 Cod

procedură penală, au considerat ca și stabilită vinovăția inculpatei, bazându-se doar

pe declarațiile părții vătămate date sub influență în cadrul urmăririi penale, în lipsa

declarațiilor altei părții vătămate;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de către apărare

în apel, dar numai a transcris cuvânt în cuvînt motivele apelului apărătorului în

interesele inculpatei, apoi în decizie a transcris cuvânt în cuvânt sentința primei

instanțe, a transcris probele din sentință și acelea care nu au fost examinate în

instanța de apel, și nu a dat nici o apreciere nici probelor examinate în instanța de

apel.

10

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În acest sens, procurorul indică că instanțele ierarhic inferioare, examinând

cauza penală, au verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și au dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere a pertinenței, concludenței, utilității și veridictății lor, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, indică că în baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale,

examinate și apreciate de către prima instanță, suplimentar apreciate de către instanța

de apel prin verificare multilaterală de fapt și de drept a circumstanțelor cauzei și a

sentinței primei instanțe, fiind întemeiată și legală soluția instanței de apel, privind

condamnarea inculpaților Nicuța Iulia și Pietraru Aurelia în baza infracțiunilor

imputate.

Prin urmare, consideră că hotărârea contestată conține motive clare și legale

pe care se întemeiază soluția, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, pedeapsa a fost individualizată corect și fapta inculpaților a fost

încadrată juridic corect.

Cât privește alegația recurentului Gorea Tatiana, precum că prima instanță a

fost compusă contrar prevederilor art. 30, 31, 33 Cod de procedură penală, constituie

o afirmație declarativă și fără suport juridic, urmând a fi respinsă, ca fiind neprobată.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că potrivit textelor recursurilor, recurenții invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 12) Cod de procedură penală,

11

în sensul că instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile

art. 30, 31 și 33, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

atestă că temeiurile și motivele invocate de recurenți în argumentarea recursurilor

nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, Colegiul penal notează prin hotărârea adoptată că instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate de

avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Nicuța Iulia și de către avocatul

Gorea Tatiana în numele inculpatei Pietraru Aurelia, întemeindu-și soluția în baza

probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în

decizia sa (f.d. 184-193, vol. V).

La fel, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care își întemeiază soluția, just constatând că prin probele administrate se

demonstrează vinovăția inculpatei Nicuța Iulia în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal și a inculpatei Pietraru Aurelia în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), e1) Cod penal.

În acest sens, se atestă că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau

de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, iar motivarea

soluției corespunde dispozitivului deciziei, în speță nefiind incident temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

De asemenea, ce ține de argumentele recurenților descrise la pct. 4.1, 4.2 a

prezentei decizii, se conchide că recurenții primordial își manifestă dezacordul cu

aprecierea probelor de către prima instanță și instanța de apel, și în special cu

declarațiile martorilor și a părților vătămate audiate în prezenta cauză, însă instanța

de recurs ordinar la aceste motive a recurenților, atestă că nu pot fi acceptate, or

contravin constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, care just a indicat

că este demonstrată vinovăția inculpatelor în comiterea infracțiunilor incriminate

prin întreg cumulul de probe descris, verificat și apreciat de instanța de apel în

decizia sa prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală (f.d. 184-193,

vol. V), iar alegațiile recurenților nu sunt întemeiate pe careva probe credibile, fiind

nefondate și subiective.

Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate argumentele recurenților invocate

în apeluri și repetat în recursurile ordinare, ce țin de aprecierea probelor în prezenta

12

speță, or din decizia instanței de apel rezultă cert că toate probele administrate în

prezenta cauză penală au fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele,

conform prevederilor art. 27, 101 Cod de procedură penală, fără a admite careva

erori de fapt sau de drept, iar la acest aspect s-a expus clar și detaliat în decizie,

indicând motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor

prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul

contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal atestă că nu se confirmă nici incidența temeiului de

recurs indicat de avocatul Mîrzîncu Aurelia, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală, precum că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, or

obiecțiile recurentului în acest sens reprezintă doar opinia subiectivă greșită a

acestuia, în condițiile în care, în decizia instanței de apel a fost examinată detaliat

chestiunea ce ține de prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2)

lit. c) Cod penal în acțiunile inculpatei Nicuța Iulia, fiind expuse suficiente

argumente la soluționarea acestui aspect, întemeiate pe un cumul de probe, analizat

și apreciat corect de instanța de apel în decizia sa (f.d. 189-192, vol. V), fără a fi

admise careva erori de drept în acest sens.

La fel, se resping ca neîntemeiate alegațiile recurentului Gorea Tatiana

invocate în numele inculpatei Pietraru Aurelia, precum că "nici din sentință și nici

din textul deciziei atacate nu rezultă de când Pietraru Aurelia a organizat o schemă

criminală....nu au fost constatate acțiuni concrete a lui Pietraru Aurelia ce se referă

anume la îndrumarea lui Xxxxxx să se ocupe cu prostituția ...partea vătămată

Xxxxxx nu a declarat nimic despre faptul îndrumării sale de către Pietraru Aurelia,

atât prima instanță, cât și instanța de apel, contrar prevederilor art. 384 Cod de

procedură penală, au considerat ca stabilită vinovăția inculpatei doar pe

declarațiile părții vătămate", or, în decizia instanței de apel este clar reflectat că

vinovăția inculpatei Pietraru Aurelia este demonstrată prin coroborarea probelor -

declarațiile părții vătămate Xxxx Xxxxxx, a martorului Breahna Mihail, precum și

probele materiale descrise în decizia instanței de apel (f.d 193-194, vol. V).

De asemenea, ce ține de alegațiile avocatului Gorea Tatiana, că:

"stenogramele convorbirilor, la care se referă instanța de apel nu au fost citite în

prima instanță înainte de a asculta înregistrările audio, despre ce fapt indică

procese verbale al ședințelor de judecată din prima instanță. În instanța de judecată

au fost ascultate înregistrările audio, efectuate la urmărirea penală. Prin urmare,

aceste probe au fost examinate cu încălcări a procedurii procesual penale, și nu pot

fi puse la baza învinuirii", Colegiul penal consideră că nu au relevanță în prezenta

speță, or aceste stenogramne nu reprezintă probe decisive, la materialele cauzei fiind

administrate suficiente probe (declarațiile părții vătămate Xxxx Xxxxxx, a

13

martorului Breahna Mihail) care prin coroborare demonstrează vinovăția inculpatei

Pietraru Aurelia în comiterea infracțiunii incriminate.

Mai mult, potrivit materialelor cauzei penale, și anume a procesului-verbal al

ședinței de judecată din prima instanță (f.d. 69-78, vol. V), rezultă că stenogramele

convorbirilor la care se referă recurentul au fost cercetate și verificate în ședința de

judecată cu participarea avocatului Mîrzîncu Aurelia, cu respectarea prevederilor din

art. 372 - 373 Cod de procedură penală.

Totodată, nu poate fi acceptată critica recurentului Gorea Tatiana, că:

"instanța de apel a preluat argumentele din sentința primei instanțe, a transcris

probele din sentință fără a fi examinate în instanța de apel și nu a dat apreciere

probelor examinate în instanța de apel", or aceasta constituie o interpretare

subiectivă a recurentului, iar abordarea instanței de apel corespunde jurisprudenței

CtEDO (a se vedea în acest sens cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010), având

în vedere că instanța de apel s-a expus detaliat asupra chestiunilor esențiale invocate

în apelurile declarate, iar probele cercetate de prima instanță au fost verificate prin

citire de instanța de apel, fapt consemnat în procesul-verbal al ședinței de judecată

din instanța de apel (f.d. 164, vol. V), cu audierea suplimentară a inculpatelor în

instanța de apel (f.d. 166, 167, vol. V).

Ce ține de temeiul de recurs invocat de avocatul Gorea Tatiana, prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 2), 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că sunt

invocate declarativ, fără a fi susținute prin careva argumente.

Mai mult, verificând materialele cauzei și prin prisma acestor temeiuri de

recurs, instanța de recurs nu identifică careva circumstanțe ce ar determina incidența

acestora în prezenta speță, or completele de judecată care au examinat cauza în prima

instanță și în instanța de apel au fost formate conform prevederilor legale,

componența acestora nefiind contestată de către participanții la proces, iar fapta

săvârșita de inculpata Pietraru Aurelia a fost încadrată juridic corect în baza art. 206

alin. (3) lit. b), e1) Cod penal, fără a fi admise în acest sens careva erori de drept.

La fel, cu referire la critica avocatului Gorea Tatiana, precum că: "în partea

descriptivă a sentinței nu a fost constatată fapta prejudiciabilă imputată

reclamantei", Colegiul penal observă că este declarativ, și nu corespunde cu

materialele cauzei, or în partea descriptivă a sentinței primei instanțe, menținută fără

modificări de instanța de apel, a fost descrisă fapta săvârșită de inculpata Pietraru

Aurelia, conform înviniuirii înaintate (f.d. 90-92, vol. V).

De asemenea, Colegiul penal atestă că motivele invocate de recurenți în

cererile de recurs, sunt în majoritate similare cu cele invocate în apeluri, descrise și

în pct. 2.1, 2.2., a prezentei decizii, în privința cărora instanța de apel în decizia sa

(f.d. 184-202, vol. V), s-a expus motivat, iar temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

14

contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și

argumentat asupra fiecărei probe prezentate și chestiunilor esențiale invocate în

apelurile declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și

pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursurile declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mîrzîncu

Aurelia în numele inculpatei Nicuța Iulia și de către avocatul Gorea Tatiana în

numele inculpatei Pietraru Aurelia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 15 iunie 2021, în cauza penală privindu-le pe Nicuța Iulia Xxxxx,

Pietraru Aurelia Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 februarie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

15