1ra-2236/2021 — art. 42 alin. 5, 145 alin. 2 lit. e, i, j, 42 alin. 2, 145 alin. 2 lit. e, i, j CP

1ra-2236/2021 — art. 42 alin. 5, 145 alin. 2 lit. e, i, j, 42 alin. 2, 145 alin. 2 lit. e, i, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2236/2021

1-19061218-01-1ra-16122021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

Pitic Mariana

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Chisnencu Alexandru în numele inculpatului Puia Sergiu, de către

avocatul Bînzari Liliana în numele succesorului părții vătămate Buliga Ludmila,

de către avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Puia

Dan și de către avocatul Ceceli Constantin în numele inculpatului Bogdan

Adrian, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 06 iulie 2021 și a sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din

11 septembrie 2019, în cauza penală privindu-i pe

Puia Sergiu Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat mun. Xxxxx s. Xxxxx;

Puia Dan Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în mun. Xxxxx s. Xxxxx;

Bogdan Adrian, născut la xxxxx, originar și domiciliat

în mun. Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

05.03.2021-06.07.2021

16.12.2021-06.06.2022

A C O N S T A T A T :

Xxxxx a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal,

la 13 ani și 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Puia Dan Xxxxx a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. e),

i), j) Cod penal, la 7 ani și 6 luni închisoare, cu executare în centrul de detenție

pentru minori și tineri.

1

Bogdan Adrian a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. e),

i), j) Cod penal, la 7 ani și 6 luni închisoare, cu executare în centrul de detenție

pentru minori și tineri.

De la inculpatul Puia Sergiu s-a încasat în beneficiul părții civile Buliga

Ludmila prejudiciul material în sumă de 26.857, 71 lei, moral în mărime de

10.000 lei și în beneficiul părții civile Caliniuc Petru prejudiciul moral în mărime

de 350.000 lei.

De la inculpatul Puia Dan s-a încasat în beneficiul părții civile Buliga

Ludmila prejudiciul material în sumă de 10.000 lei, moral în mărime de 5000 lei

și în beneficiul părții civile Caliniuc Petru prejudiciul moral în mărime de 50.000

lei.

De la inculpatul Bogdan Adrian s-a încasat în beneficiul părții civile Buliga

Ludmila prejudiciul material în sumă de 10.000 lei, moral în mărime de 5000 lei

și în beneficiul părții civile Caliniuc Petru prejudiciul moral în mărime de 50.000

lei.

De la inculpați s-au încasat, solidar, în beneficiul părții civile Buliga

Ludmila cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 5000 lei.

De la inculpatul Puia Sergiu s-a încasat în beneficiul statului cheltuieli

judiciare în sumă de 9320,70 lei.

De la inculpatul Puia Dan s-a încasat în beneficiul statului cheltuieli

judiciare în sumă de 9320,70 lei.

De la inculpatul Bogdan Adrian s-a încasat în beneficiul statului cheltuieli

judiciare în sumă de 9320,70 lei.

aproximativ orele 23:00, aflându-se împreună cu minorii Bogdan Adrian și Puia

Dan în beciul din gospodăria lui Caliniuc Dumitru, situată în s. Xxxxx r-nul

Xxxxx, consumând băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate alcoolică

avansată, a intrat în conflict verbal cu gazda gospodăriei, Caliniuc D., care la fel

se afla în stare de ebrietate alcoolică avansată. Ulterior părăsind beciul, Puia S.

împreună cu minorii Bogdan A. și Puia D. s-au deplasat și au ajuns în drum în

fața porții gospodăriei menționate, fiind urmați de Caliniuc D., care a ieșit

ultimul din ogradă. După aceasta, Puia S., conștientizând faptul că victima

Caliniuc D. are capacitatea de apărare redusă din motiv că, era în stare de

ebrietate avansată, folosindu-se de faptul că locul unde se aflau era slab iluminat

și că nu existau alți martori oculari decât complicii, având ca sprijin moral faptul

că are ca însoțitori pe Bogdan A. și Puia D., care îl susțineau prin faptul că nu

interveneau și era convins că nu vor divulga acțiunile sale criminale, totodată

simțindu-se în superioritate numerică, având scopul de a se răzbuna pe Caliniuc

D. pentru injuriile aduse de către acela în timpul conflictului iscat în beci și care a

continuat în drum, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri puternice cu pumnii

peste cap, iar după ce acela a căzut în genunchi, i-a mai aplicat lui Caliniuc D. o

lovitură cu piciorul peste cap, fapt de la care ultimul și-a pierdut cunoștința și a

căzut la pământ cu fața în sus. Continuându-și acțiunile sale criminale, Puia S.,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, urmărind scopul

2

omorului lui Caliniuc D., profitând de faptul că ultimul era inconștient și nu-i va

putea opune rezistență fizică, acționând cu intenție directă îndreptată spre

atingerea scopului său, a ridicat de lângă un gard din apropiere o piatră cu

dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18 cm, s-a îndreptat spre victimă cu piatra

respectivă trecând nestingherit pe lângă Bogdan A., care se afla între el și

Caliniuc D., și totodată având sprijinul moral al complicilor Bogdan A. și Puia D.,

care nu au intervenit, iar ultimul chiar l-a îndemnat verbal să aplice violența, i-a

aplicat cu o deosebită cruzime cu piatra ce o ținea în mâini lui Caliniuc D. mai

multe lovituri peste cap. După aceasta, dorind să se asigure că victima într-

adevăr a decedat și nu va divulga acțiunile lor criminale, Puia S., împreună cu

Bogdan A. s-au aplecat asupra capului victimei și au examinat cadavrul

îndeaproape, timp în care au fost observați în această poziție de către tatăl

victimei, Caliniuc Petru și având scopul de a nu fi recunoscuți de către ultimul și

respectiv, a se eschiva de la răspundere penală, împreună cu Puia D., care avea

același scop, au fugit de la fața locului. În rezultatul acțiunilor violente mai sus

menționate Caliniuc D. a decedat. Conform raportului de expertiză judiciară nr.

201831C0172 din 20.12.2018, moartea lui Caliniuc D. a survenit în rezultatul

TACC deschise, fractura tasată, fragmentată a craniului cu lezarea creierului,

hemoragie inter cerebrale abundente, plăgi rupte a capului și feții, fractura

bilateral a maxilei și mandibulei cu fracturi multiple de dinți, care se califică ca

vătămări corporale grave, incompatibile cu viața și sunt în legătură directă cu

survenirea decesului.

Acțiunile lui Puia S. au fost calificate în temeiul art. 42 alin. (2), art. 145 alin.

(2) lit. e), i), j) Cod penal ca, omorul intenționat - adică omorul unei persoane,

profitând de starea de neputință a victimei care se datorează stării de inconștiență a

aceleia, comis de trei persoane, cu deosebită cruzime.

Bogdan Adrian, la 19 decembrie 2018, aproximativ orele 23:00 aflându-se

împreună cu Puia S. și Puia D. în beciul din gospodăria lui Caliniuc D., situată în

s. Xxxxx r-nul Xxxxx, a asistat la un conflict verbal care s-a iscat între Puia S. cu

gazda gospodăriei, Caliniuc D., ambii aflându-se în stare de ebrietate alcoolică

avansată. Ulterior, părăsind beciul, Bogdan A. împreună cu Puia S. și Puia D. s-

au deplasat și au ajuns în drum în fața porții gospodăriei menționate, fiind

urmați de Caliniuc D., care a ieșit ultimul din ogradă. După aceasta, Bogdan A.,

conștientizând faptul că victima Caliniuc D. are capacitatea de apărare redusă

din motiv că era în stare de ebrietate avansată, folosindu-se de faptul că locul

unde se aflau era slab iluminat și că nu existau alți martori oculari decât

complicii, împreună cu Puia D., au acordat lui Puia S. sprijinul moral manifestat

prin faptul că nu au intervenit în conflict, oferindu-i ultimului încrederea că nu

vor divulga acțiunile sale criminale, precum și senzația că se află în superioritate

numerică, iar pe fonul acestui sprijin moral, Puia S., având scopul de a se

răzbuna pe Caliniuc D. pentru injuriile aduse de către acela în timpul conflictului

iscat în beci și care a continuat în drum, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri

puternice cu pumnii peste cap, iar după ce acela a căzut în genunchi, i-a mai

aplicat lui Caliniuc D. o lovitură cu piciorul peste cap, fapt de la care ultimul și-a

3

pierdut cunoștința și a căzut la pământ cu fața în sus. Continuându-și acțiunile

sale criminale, Bogdan A., urmărind scopul omorului lui Caliniuc D., profitând

de faptul că ultimul era inconștient și nu va putea opune rezistență fizică,

observându-l pe Puia S. că a ridicat de lângă un gard din apropiere o piatră cu

dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18 cm cu care s-a îndreptat spre Caliniuc

D., aflându-se pe calea de deplasare a lui Puia S. spre Caliniuc D., conștientizând

că ultimul în starea în care se afla ar putea fi omorât, s-a ferit din calea lui Puia S.

înlăturând astfel orice obstacol ca acela să săvârșească omorul, respectiv l-a lăsat

pe agresor să treacă nestingherit spre victimă, astfel i-a acordat lui Puia S.

sprijinul moral ca acela cu o deosebită cruzime, cu piatra ce o ținea în mâini, să-i

aplice lui Caliniuc D. mai multe lovituri peste cap. După aceasta, dorind să se

asigure că victima într-adevăr a decedat și nu va divulga acțiunile lor criminale,

Bogdan A., împreună cu Puia S. s-au aplecat asupra capului victimei și au

examinat cadavrul îndeaproape, timp în care au fost observați în această poziție

de către tatăl victimei, Caliniuc Petru și având scopul de a nu fi recunoscuți de

către ultimul și respectiv, a se eschiva de la răspundere penală, împreună cu Puia

D., care avea același scop, au fugit de la fața locului. În rezultatul acțiunilor

violente mai sus menționate Caliniuc D. a decedat. Conform raportului de

expertiză judiciară nr. 201831C0172 din 20.12.2018, moartea lui Caliniuc D. a

survenit în rezultatul TACC deschise, fractura tasată, fragmentată a craniului cu

lezarea creierului, hemoragie inter cerebrale abundente, plăgi rupte a capului și

feții, fractura bilateral a maxilei și mandibulei cu fracturi multiple de dinți, care

se califică ca vătămări corporale grave, incompatibile cu viața și sunt în legătură

directă cu survenirea decesului.

Puia Dan, la 19 decembrie 2018, aproximativ orele 23.00, aflându-se

împreună cu Puia S. și Bogdan A. în beciul din gospodăria lui Caliniuc D., situată

în s. Xxxxx r-nul Xxxxx, a asistat la un conflict verbal care s-a iscat între Puia S. cu

gazda gospodăriei, Caliniuc D., ambii aflându-se în stare de ebrietate alcoolică

avansată. Ulterior părăsind beciul, Puia D. împreună cu Puia S. și Bogdan A. s-au

deplasat și au ajuns în drum în fața porții gospodăriei menționate, fiind urmați

de Caliniuc D., care a ieșit ultimul din ogradă. După aceasta, Puia D.,

conștientizând faptul că victima Caliniuc D. are capacitatea de apărare redusă

din motiv că era în stare de ebrietate avansată, folosindu-se de faptul că locul

unde se aflau era slab iluminat și că nu existau alți martori oculari decât

complicii, împreună cu Bogdan A., au acordat lui Puia S. sprijinul moral

manifestat prin faptul că nu au intervenit în conflict, oferindu-i ultimului

încrederea că nu vor divulga acțiunile sale criminale, precum și senzația că se

află în superioritate numerică, iar pe fonul acestui sprijin moral, Puia S., având

scopul de a se răzbuna pe Caliniuc D. pentru injuriile aduse de către acela în

timpul conflictului iscat în beci și care a continuat în drum, i-a aplicat ultimului

mai multe lovituri puternice cu pumnii peste cap, iar după ce acela a căzut în

genunchi, i-a mai aplicat lui Caliniuc D. o lovitură cu piciorul peste cap, fapt de

la care ultimul și-a pierdut cunoștința și a căzut la pământ cu fața în sus.

Continuându-și acțiunile sale criminale, Puia D., urmărind scopul omorului lui

4

Caliniuc D., profitând de faptul că ultimul era inconștient și nu va putea opune

rezistență fizică, observându-l pe Puia S. că a ridicat de lângă un gard din

apropiere o piatră cu dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18 cm cu care se

apropia de Caliniuc D., iar pe Bogdan A. aflându-se pe calea de deplasare a lui

Puia S. spre Caliniuc D., ferindu-se și înlăturând astfel orice obstacol ca Puia S. să

săvârșească omorul, în aceste circumstanțe Puia D. prin indicații directe și

exprese, rostite cu voce tare adresate lui Puia S. și anume ”Serioja dă-i cu

siguranță”, prin aceasta având în vedere că victima trebuie omorâtă, l-a

îndemnat și l-a încurajat pe ultimul și i-a acordat sprijinul moral ca acela cu o

deosebită cruzime, cu piatra ce o ținea în mâini, să-i aplice lui Caliniuc D. mai

multe lovituri peste cap. După aceasta, observând că Puia S. și Bogdan A. s-au

aplecat asupra capului victimei și au examinat cadavrul îndeaproape dorind să

se asigure că victima într-adevăr a decedat și nu va divulga acțiunile lor

criminale, iar în acest timp au fost observați în această poziție de către tatăl

victimei, Caliniuc Petru, având scopul de a nu fi recunoscuți de către ultimul și

respectiv, a se eschiva de la răspundere penală, împreună cu Puia S. și Bogdan

A., care aveau același scop, au fugit de la fața locului. În rezultatul acțiunilor

violente mai sus menționate Caliniuc D. a decedat. Conform raportului de

expertiză judiciară nr. 201831C0172 din 20.12.2018, moartea lui Caliniuc D. a

survenit în rezultatul TACC deschise, fractura tasată, fragmentată a craniului cu

lezarea creierului, hemoragie intercerebrale abundente, plăgi rupte a capului și

feții, fractura bilateral a maxilei și mandibulei cu fracturi multiple de dinți, care

se califică ca vătămări corporale grave, incompatibile cu viața și sunt în legătură

directă cu survenirea decesului.

Acțiunile lui Bogdan A. și Puia D. au fost calificate în temeiul art. 42 alin.

(5), art. 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal ca, omorul intenționat - adică omorul unei

persoane, profitând de starea de neputință a victimei care se datorează stării de

inconștiență a aceleia, comis de trei persoane, cu deosebită cruzime.

3.1 Avocatul Chisnencu Alexandru, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Puia Sergiu să fie achitat,

deoarece fapta nu a fost săvârșită de el.

Apelantul a invocat că, unicul martor nemijlocit al acuzării – Caliniuc P.,

tatăl decedatului Caliniuc D., care este în etate, având handicapuri evidente de

văz și auz (chestiuni neverificate, neexaminate și nestabilite de urmărirea penală

și nici de instanța competentă de judecată), fiind la momentul incidentului în

stare de ebrietate alcoolică, după cum a declarat și el însuși, anterior servind

alcool la ceremonia la care au fost invitați ambii cu decedatul, a declarat incert

versiuni diferite la etapa urmăririi penale, apoi la etapa cercetării judecătorești,

chestiuni, ce nu pot crea un tablou concret al celor întâmplate, cu atât mai mult,

că el nici nu a văzut cum s-a petrecut incidentul din stradă, nici rolul fiecăruia

dintre inculpați și acțiunile lor concrete pentru a le putea individualiza și a le

încadra corect și judicios conform dispozițiilor exprese ale normelor penale în

vigoare.

5

Inculpații Bogdan A. și Puia D., însă, fiind la momentul comiterii

infracțiunii minori, și folosindu-se de indulgențele legale, mizând pe prioritățile

respective și dorind direcționarea răspunderii anume asupra condamnatului

Puia S., ca major, întru eschivarea de răspundere, aducând argumente împotriva

ultimului și catalogându-1 ca pe o persoană negativă, ce ar avea influență asupra

lor, au susținut versiuni relatate de către ei, versiuni, ce nu au fost confirmate

mai mult de nimeni și de nimic. Deci, este absolut evident, că ceea ce s-a

întâmplat, fapt absolut regretabil - survenirea morții lui Caliniuc D., este învăluit

de mister și neelucidat.

Celelalte mijloace de probă, pe care a mizat acuzarea, și anume raportul de

expertiză nr. 20180500387 din 15.01.2018 (ce este numerotat și datat cu anul 2018,

chestiune, ce duce la nulitatea lui) a obiectelor biologice de origine umană și a

corpurilor delicte, a stabilit, că în fragmente din petele roșietice de pe pantaloni

(nr/ob. 3, 4) și spălături pe fire de tifon de pe perechea de adidași (nr/ob. 9, 10)

ridicați de la Bogdan A., de pe perechea de pantaloni (nr/ob. 14-17), vestă (nr/ob.

18-21) ridicate de la Caliniuc D., de pe tampoanele de vată (nr/ob. 25, 26, 27)

ridicate de la fața locului s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea

apartenenței de grup a acestui sânge s-au constatat antigenii „A ” și .,B”. Așadar,

sângele depistat a provenit de la persoană cu grupa sanguină ABO, cum ar fi în

cazul dat lui Caliniuc D. Provenirea acestui sânge de la Puia D. și Puia S. cu

grupa Oalfa, beta și de la Bogdan A. cu grupa sanguină Balfa se exclude.

Ulterior, expertul Diana Glavan, la audierea din 16.04.2019, a modificat

concluziile raportului de expertiză, declarând, că la data de 15.01.2019 a întocmit

raportul de expertiză judiciară nr. 20180500387, iar conform concluziilor

raportului menționat, neintenționat a încurcat obiectele de cercetare ce aparțin

persoanelor indicate în concluzie și anume nu a indicat obiectele ce aparțin lui

Puia S., pe care au fost depistate urme de sânge. Pentru a exclude orice

neclaritate ce reiese din raportul menționat, a indicat că spălăturile pe fire de

tifon de pe perechea de adidași firma „Dockers” (nr/ob. 9, 10) aparțin lui Puia S.,

deci conform rezultatelor obținute în urma investigațiilor, a sângelui stabilit pe

adidași, antigenii „A” și „B”, care provin de la persoana cu grupa sanguină ABo,

cum ar fi în cazul dat lui Caliniuc D. în privința obiectelor pe care s-au găsit

urme de sânge de origine umană, care aparțin lui Bogdan A., specifică că

asemenea obiect sunt doar pantalonii aceluia, conform expertizei (nr/ob. 3, 4),

declarațiile menționatului expert fiind, la părerea apărării subiective, nesusținute

și dubioase, invocate la solicitarea procurorului, respectiv, fără valoare

probatorie, expertiză ce a fost contestată de el, ca avocat și apărător al

condamnatului Puia S., cu solicitarea absolut judicioasă de dispunere a efectuării

unei expertize repetate, chestiune ilegal respinsă de către instanță.

Deci, dat fiind faptul, că chestiunea dată a rămas neinvestigată, acuzarea și

condamnarea referitor condamnatul Puia S. este presupusă și neîntemeiată.

3.2. Avocatul Stratan I., solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatul Puia Dan să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost

săvârșită de acesta.

6

Apelantul a invocat că, instanța de fond nu a apreciat fiecare probă separat,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu

circumstanțele de fapt și de drept indicate în rechizitoriu. Nu a motivat în

hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea probelor administrate și motivele

pentru care a respins probele apărării. În această consecutivitate, instanța nu s-a

pronunțat în genere, iar în unele cazuri evaziv și neclar, asupra tuturor

argumentelor apărării, inclusiv a celor care, în raport cu prescripțiile de drept

procedural și material. S-a limitat la transcrierea declarațiilor martorilor, iar per

ansamblu în calitate de probe în probarea învinuirii imputate inculpatului a

invocat și alte înscrisuri care dovedesc vinovăția inculpatului și declarațiile

martorilor apărării.

Reieșind din analiza textuală a rechizitoriului, apărarea a constatat că aceste

exigențe legale nu au fost întocmai respectate, iar învinuirea înaintată lui Puia D.

este una incertă, adică nu este formulată cu maximă precizie și claritate.

La fel, nemotivată este și concluzia instanței de fond în ceea ce privește

admiterea acțiunii civile a părții civile Caliniuc P. deoarece ultimul are statut de

martor în speța dată.

Astfel, instanța avea obligația de a motiva concluzia cu privire la repararea

daunei materiale deoarece partea civilă Buliga Ludmila nu a prezentat careva

probe care ar stabili cu certitudine mărimea prejudiciului material și moral.

Despăgubirile solicitate de partea civilă cu titlu de daune morale sunt

neîntemeiate deoarece în cerere despre compensarea prejudiciului moral nu a

indicat care au fost suferințele psihice suportate de aceasta, suferințele morale și

prin ce s-au manifestat acestea.

3.3 Avocatul Ceceli C., solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatul Bogdan Adrian să fie achitat, deoarece fapta nu a

fost săvârșită de el.

Apelantul a invocat că, nu mai este necesar menținerea minorului în arest la

data de 11 septembrie, considerând necesar pronunțarea dispozitivului sentinței

și aplicarea în privința inculpatului a măsurii preventive sub formă de arest până

la data intrării în vigoare a sentinței, contrar prevederilor art. 186 alin. (8) Cod de

procedură penală, care a conchis că pentru învinuiții, inculpații minori durata

totală de ținere în stare de arest preventiv nu poate depăși termenul de 8 luni. În

principiu, textul sentinței de condamnare în privința minorului Bogdan A. s-a

bazat pe „constatare - concluzie”, fără a motiva care probe au dus la emiterea

concluziei în baza constatărilor făcute de instanță, în urma examinării cauzei.

Contrar prevederilor art. 325 alin. (1), 385 alin. (1, 3) Cod de procedură

penală, instanța a emis sentința și nu s-a expus în parte pentru Bogdan Adrian

dacă fapta pretins comisă de către acesta întrunește elementele infracțiunii, care

sunt acestea și în dependență de acestea să stipuleze concret probele care stau la

baza acuzării.

Mai mult ca atât, art. 42 alin. (5) Cod penal, nici măcar nu prevede acest tip

de complicitate morală imputată lui Bogdan A., care de fapt este o interpretare a

7

acuzării și a instanței, fără a avea la bază o normă legală care să stipuleze clar în

ce constă aceasta și care sunt semnele calificative ale acesteia.

Fără a argumenta ce motiv a avut minorul Bogdan A. ca să-l omoare pe

Caliniuc D., ce conflicte au existat între ei, dar cu toate acestea a constatat că

”între inculpați s-a iscat un conflict și inculpații nu neagă aceasta”. Potrivit

declarațiilor lui Bogdan A. de la etapa urmăririi penale precum și cele făcute în

instanță, acesta nu a declarat niciodată și nu a recunoscut niciodată așa cum a

indicat instanța că ar fi avut conflicte cu victima Caliniuc D, dimpotrivă a

declarat cu lux de amănunte cele petrecute și a menționat că nu a avut niciodată

conflicte cu Caliniuc D. nici anterior, nici în seara de 19.12.2018.

În baza probelor prezentate de către partea acuzării și administrate în

instanța de judecată nu putea fi stabilită vinovăția minorului Bogdan A. în limita

acuzării aduse, ori conținutul probelor scrise.

Astfel, motivul și scopul comiterii infracțiunii în mod obligatoriu este

necesar de a fi demonstrat, iar instanța, la condamnarea unui minor de comiterea

unei infracțiuni excepțional de gravă cum este omorul cu o deosebită cruzime,

urma să se bazeze obligatoriu pe probe pertinente și concludente examinate în

ședința de judecată care ar demonstra indubitabil că Bogdan A. a dorit și a avut

intenția directă să-l omoare pe Caliniuc D. și care a fost motivul acestuia.

Conform probelor cercetate, un motiv sau un scop de a-l omorî pe Caliniuc

D. chiar și prin complicitate, nu a fost probat, ba din contra Bogdan A., la vârsta

de 16 ani a avut curajul sa încerce să curme acțiunile autorului atât prin

îndemnul de a se opri, cât și prin aplicarea forței fizice cu riscul propriu de a

suferi și el în urma acțiunilor criminale ale autorului infracțiunii.

În ședința de judecată nu și-a găsit confirmare acuzarea referitor la faptul că

Bogdan A. a urmărit scopul de a-l omorî pe Caliniuc D. așa cum este stipulat în

rechizitoriu din considerentul că inculpatul nu a avut nici anterior, nici în seara

când Caliniuc D. a fost omorât conflicte sau alte relații ostile cu cel din urmă.

Nu au careva tangență sau putere probatorie în dovedirea acțiunilor pretins

inculpabile ale lui Bogdan A. din simplu motiv că complicitatea morală imputată

inculpatului nu survine și nu poate fi probată prin asemenea categorii de acte

procesuale, ci doar din declarațiile martorilor.

Potrivit declarațiilor Caliniuc P., depuse la diferite etape ale urmăririi

penale precum și în instanța de judecată, s-a constatat cu certitudine că cele

încriminate lui Bogdan A. nu corespund adevărului și nu pot fi probate prin

declarațiile acestui martor care este de fapt unica persoană care poate parțial să

declare cele întâmplate după comiterea infracțiunii și nicidecum în timpul

infracțiunii deoarece cum a declarat, acesta nu se afla la locul infracțiunii în

momentul comiterii acesteia. Caliniuc P. nu a confirmat acuzațiile înaintate de

procurori referitor la Bogdan A. precum că acesta l-ar fi susținut moral pe Puia S.

când acela din urmă a comis omorul. De asemenea Caliniuc P. a făcut declarații

acuzatorii doar în privința lui Puia S. și Puia D. Instanța de fond urma să ia în

considerație divergențele dintre declarațiile făcute la 20.12.2018, adică imediat

după comiterea infracțiunii, când a declarat că ”apropiindu-se de poartă, a văzut

8

cum trei persoane au luat-o la fugă și anume Puia S., Puia D. și a treia persoană nu

cunoaște cine era”, ca ulterior la 15.02.2019 să declare că a treia persoană era

Bogdan A. și acesta se afla lângă capul lui Caliniuc D. în momentul când a ieșit la

poartă și când l-au văzut, au luat-o la fugă, aceste divergențe fiind esențiale, iar

cele declarate suplimentar la 15.02.2019 nu puteau fi omise la momentul când a

fost audiat la 20.12.2018, având în vedere importanța acestora.

Potrivit probelor administrate la faza urmăririi penale și cercetate în ședința

de judecată, nu s-a demonstrat sprijinul moral a lui Bogdan A. și nici un martor

din cei audiați în ședința de judecată nu a declarat că el ar fi susținut moral

autorul infracțiunii prin îndemnuri sau alte acțiuni.

Contribuția morală a complicelui este descrisă de legiuitor ca fiind o

activitate a complicelui care ajută din punct de vedere moral la pregătirea sau

executarea infracțiunii, adică complicele influențează psihic asupra conștiinței și

voinței autorului prin acțiuni exhaustiv stipulate în lege cum ar fi sfaturi,

indicații, prestare de informații, promisiunea că va favoriza pe infractor, va

tăinui mijloacele de săvârșire a infracțiunii, urmele infracțiunii sau obiectele

dobândite pe cale criminală. Nici una din acțiunile de complicitate morală

stipulate în lege nu a fost săvârșită de către inculpat și nu a fost demonstrată în

ședința de judecată. Totodată instanța de fond în mod obligatoriu urma să indice

probele care atestă faptul că Bogdan A., la vârsta de 16 ani avea posibilitatea

reală să cunoască care sunt intențiile criminale ale lui Puia S. și să curme acțiunile

acestuia luând în considerație vârsta, capacitățile și caracterizarea acestuia în

societate.

Având în vedere că Buliga L. și Caliniuc I. au declarat niște circumstanțe pe

care le-au aflat din spusele lui Caliniuc P., instanța de fond urma deasemenea să

le aprecieze critic și vin în contradicție cu declarațiile lui Caliniuc P. Declarațiile

martorilor Puia V. si Galben D. au coincis cu cele declarate de către Bogdan A.,

fapt ce atestă sinceritatea inculpatului pe parcursul urmăririi penale și în ședința

de judecată.

3.4 Avocata Bânzari Liliana în numele părții vătămate, Buliga Ludmila,

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

condamnați inculpatul Puia S. la 20 ani închisoare, iar inculpații Puia D. și

Bogdan A.la câte 10 ani închisoare, fiecare.

Apelantul a indicat că, Puia S. a fugit acasă, și-a schimbat hainele și

încălțămintea pe care le purta în momentul săvârșirii faptei infracționale, a

încercat să ascundă urmele infracțiunii prin ștergerea petelor de sânge de pe

haine și încălțăminte. Puia S. a încercat să coordoneze cu complicii săi o poziție

unică care să-i ajute să scape de răspunderea penală pentru fapta comisă. Puia S.

nu a încercat să repare prejudiciul material și moral cauzat, nici scuze nu și-a

cerut de la rudele lui Caliniuc D. pentru suferințele cauzate prin omorârea lui

Caliniuc D.

Deși, recunoașterea vinei este un drept a lui Puia S., în situația în care sunt o

multitudine de probe care au indicat direct asupra faptului că Puia S. a săvârșit

omorul în circumstanțele descrise, faptul că nu se căiește pentru fapta săvârșită,

9

constituie o confirmare că el nu a conștientizat gravitatea faptei comise și nu au

existat temeiuri pentru a reduce limita maximă a pedepsei, ci urmează să i se

stabilească pedeapsa maximă în limitele generale ale sancțiunii art. 145 alin. (2)

Cod penal, adică pe termen de 20 ani.

În același timp, chiar și aplicând prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal,

instanța a stabilit greșit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 13 ani și 4 luni,

or, limita minimă a pedepsei cu închisoarea pentru această infracțiune este de 15

ani.

Potrivit prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, la aplicarea pedepsei

persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani,

care au săvârșit infracțiunea la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul

pedepsei se reduce cu o treime. Prin reducerea limitei maxime cu 1/3, limitele noi

vor fi 15 ani-13,4 ani. Deși urmare a acestei operațiuni, limita maximă a pedepsei

inițial stabilite devine mai mică decât limita minimă inițial stabilită de către

legiuitor, aceste limite nu puteau fi schimbate cu locul, or, legiuitorul din start a

stabilit limita minimă a pedepsei pe un termen de 15 ani.

Drept urmare, prin stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 13

ani și 4 luni, instanța a stabilit o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de

sancțiunea art. 145 alin. (2) Cod penal, ceea ce este posibil doar prin aplicarea art.

79 Cod penal, situație care nu a fost reținută în privința lui Puia S.

Unica circumstanță care a condus la reducerea și îmblânzirea pedepsei față

de Puia D. și Bogdan A. a fost vârsta lor minoră, iar aceasta a fost aplicată de trei

ori: a) prin aplicarea art. 70 alin. (3) Cod penal - s-a redus limita maximă a

pedepsei în jumătate, aceasta fiind stabilită într-o limită nouă de 10 ani; b) a fost

recunoscută ca fiind circumstanță atenuantă prin prisma art. 76 Cod penal lit. b);

c) recunoașterea minoratului drept circumstanță atenuantă, potrivit art. 79 Cod

penal. Reducerea pedepsei de mai multe ori în baza unei și aceleiași

circumstanțe, mai ales ținând cont de gravitatea faptei săvârșite, comportamentul

lor de după săvârșirea faptei, este neîntemeiată. Totodată, deși minoratul este o

circumstanță excepțională, aceasta nu conduce în mod obligatoriu la aplicarea

unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege.

2020, apelurile avocaților Chisnencu Alexandru, Stratan Igor și Bânzari Liliana

au fost respinse ca nefondate.

Apelul avocatului Constantin Ceceli, în numele inculpatului Bogdan Adrian

a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Bogdan Adrian a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii

prevăzute la art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, pe motiv că fapta

nu a fost săvârșită de inculpat.

În rest, sentința a fost menținută.

a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală.

Mai mult, probele anexate la dosar indică că infracțiunea de omor în speță a

fost comisă de inculpații Puia S. și Puia D.

10

Astfel, instanța de apel a constatat că Puia S., la 19.12.2018, aproximativ

orele 23:00, aflându-se împreună cu minorul Puia D. în beciul din gospodăria lui

Caliniuc D., situată în s. Xxxxx r-nul Xxxxx, consumând băuturi alcoolice, fiind în

stare de ebrietate alcoolică avansată, a intrat în conflict verbal cu gazda

gospodăriei, Caliniuc D., care la fel se afla în stare de ebrietate alcoolică avansată.

Ulterior, părăsind beciul, Puia S. împreună cu minorul Puia D. s-au deplasat și

au ajuns în drum în fața porții gospodăriei menționate, fiind urmați de Caliniuc

D., care a ieșit ultimul din ogradă. După aceasta, Puia S., conștientizând faptul că

victima Caliniuc D. are capacitatea de apărare redusă, din motiv că era în stare

de ebrietate avansată, folosindu-se de faptul că locul unde se aflau era slab

iluminat și că nu existau alți martori oculari decât complicii, având ca sprijin

moral faptul că are ca însoțitor pe Puia D., care îl susținea prin faptul că nu

interveneau și era convins că nu vor divulga acțiunile sale criminale, totodată

simțindu-se în superioritate numerică, având scopul de a se răzbuna pe Caliniuc

D. pentru injuriile aduse de către acela în timpul conflictului iscat în beci și care a

continuat în drum, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri puternice cu pumnii

peste cap, iar după ce acela a căzut în genunchi, i-a mai aplicat o lovitură cu

piciorul peste cap, fapt de la care ultimul și-a pierdut cunoștința și a căzut la

pământ cu fața în sus.

Continuându-și acțiunile sale criminale, Puia S., dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, urmărind scopul omorului lui Caliniuc

D., profitând de faptul că ultimul era inconștient și nu-i va putea opune

rezistență fizică, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului

său, a ridicat de lângă un gard din apropiere o piatră cu dimensiunile de

aproximativ 21 cm x 18 cm, s-a îndreptat înspre victimă cu piatra respectivă și

totodată având sprijinul moral al complicelui Puia D., care nu a intervenit, iar

ultimul chiar l-a îndemnat verbal să aplice violența, i-a aplicat cu o deosebită

cruzime cu piatra ce o ținea în mâini lui Caliniuc D. mai multe lovituri peste cap.

După aceasta, dorind să se asigure că victima într-adevăr a decedat și nu va

divulga acțiunile lor criminale, Puia S. s-a aplecat asupra capului victimei și au

examinat cadavrul îndeaproape, timp în care au fost observați în această poziție

de către tatăl victimei Caliniuc P. și având scopul de a nu fi recunoscuți de către

ultimul și respectiv a se eschiva de la răspundere penală, împreună cu Puia D.,

care avea același scop, au fugit de la fața locului. În rezultatul acțiunilor violente

mai sus menționate, Caliniuc D. a decedat.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201831C0172 din 20.12.2018,

moartea lui Caliniuc D. a survenit în rezultatul TACC deschise, fractura tasată,

fragmentată a craniului cu lezarea creierului, hemoragie inter cerebrale

abundente, plăgi rupte a capului și feții, fractura bilateral a maxilei și mandibulei

cu fracturi multiple de dinți, care se califică ca vătămări corporale grave,

incompatibile cu viața și sunt în legături directă cu survenirea decesului.

Astfel, acțiunile lui Puia S. întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, ca

omorul intenționat, adică omorul unei persoane, profitând de starea de neputință

11

a victimei care se datorează stării de inconștiență a aceleia, comis de trei

persoane, cu deosebită cruzime.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că Puia D., la 19.12.2018,

aproximativ orele 23.00, aflându-se împreună cu Puia S. în beciul din gospodăria

lui Caliniuc D., situată în s. Xxxxx r-nul Xxxxx, a asistat la un conflict verbal care

s-a iscat între Puia S. cu gazda gospodăriei, Caliniuc D., ambii aflându-se în stare

de ebrietate alcoolică avansată. Ulterior, părăsind beciul, Puia D. împreună cu

Puia S. s-au deplasat și au ajuns în drum în fața porții gospodăriei menționate,

fiind urmați de Caliniuc D., care a ieșit ultimul din ogradă. După aceasta, Puia

D., conștientizând faptul că victima Caliniuc D. are capacitatea de apărare redusă

din motiv că era în stare de ebrietate avansată, folosindu-se de faptul că locul

unde se aflau era slab iluminat și că nu existau alți martori oculari decât

complicii, a acordat lui Puia S. sprijinul moral manifestat prin faptul că nu au

intervenit în conflict, oferindu-i ultimului încrederea că nu vor divulga acțiunile sale

criminale, precum și senzația că se află în superioritate numerică, iar pe fonul acestui

sprijin moral, Puia S., având scopul de a se răzbuna pe Caliniuc D. pentru

injuriile aduse de către acela în timpul conflictului iscat în beci și care a continuat

în drum, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri puternice cu pumnii peste cap,

iar după ce acela a căzut în genunchi, i-a mai aplicat lui Caliniuc D. o lovitură cu

piciorul peste cap, fapt de la care ultimul și-a pierdut cunoștința și a căzut la

pământ cu fața în sus.

Continuându-și acțiunile sale criminale, Puia D., urmărind scopul omorului

lui Caliniuc D., profitând de faptul că ultimul era inconștient și nu va putea

opune rezistență fizică, observându-l pe Puia S. că a ridicat de lângă un gard din

apropiere o piatră cu dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18 cm cu care se

apropia de Caliniuc D., prin indicații directe și exprese, rostite cu voce tare

adresate lui Puia S. și anume ”Serioja dă-i cu siguranță”, prin aceasta având în

vedere că victima trebuie omorâtă, l-a îndemnat și l-a încurajat pe ultimul și i-a

acordat sprijinul moral ca acela cu o deosebită cruzime, cu piatra ce o ținea în

mâini, să-i aplice lui Caliniuc D. mai multe lovituri peste cap. După aceasta,

observând că Puia S. s-a aplecat asupra capului victimei și a examinat cadavrul

îndeaproape dorind să se asigure că victima într-adevăr a decedat și nu va

divulga acțiunile lor criminale, iar în acest timp au fost observați în această poziție de

către tatăl victimei Caliniuc P., având scopul de a nu fi recunoscuți de către ultimul și

respectiv, a se eschiva de la răspundere penală, împreună cu Puia S. și Bogdan A., care

aveau același scop, au fugit de la fața locului. În rezultatul acțiunilor violente

mai sus menționate, Caliniuc D. a decedat. Conform raportului de expertiză

judiciară nr. 201831C0172 din 20.12.2018, moartea lui Caliniuc D. a survenit în

rezultatul TACC deschise, fractura tasată, fragmentată a craniului cu lezarea

creierului, hemoragie intercerebrale abundente, plăgi rupte a capului și feții,

fractura bilateral a maxilei și mandibulei cu fracturi multiple de dinți, care se

califică ca vătămări corporale grave, incompatibile cu viața și sunt în legătură

directă cu survenirea decesului.

12

Astfel, acțiunile lui Puia D. întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, ca

omorul intenționat, adică omorul unei persoane, profitând de starea de

neputință a victimei care se datorează stării de inconștiență a aceleia, comis de

trei persoane, cu deosebită cruzime.

Astfel, instanța de apel a stabilit că Puia S. a comis infracțiunea prevăzută

de art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, ca omorul intenționat,

adică omorul unei persoane, profitând de starea de neputință a victimei care se

datorează stării de inconștiență a aceleia, comis de trei persoane, cu deosebită

cruzime, iar inculpatul Puia D., infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 145

alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, ca omorul intenționat, adică omorul unei

persoane, profitând de starea de neputință a victimei care se datorează stării de

inconștiență a aceleia, comis de trei persoane, cu deosebită cruzime, fapte penale

pasibile de răspundere penală.

În continuare, argumentele avocatului Liliana Bânzari nu pot fi reținute ca

întemeiate, or instanța de fond, stabilind vinovăția inculpaților Puia S. și Puia

D., le-a aplicat o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.

ordinare de către:

6.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut,

solicitând casarea acestei decizii și menținerea sentinței.

Recurenta a invocat că tabloul general al infracțiunii inculpatului Bogdan

A., este reflectat în mod obiectiv de ansamblul și altor probe administrate legal

la faza urmăririi penale și supuse cercetării în cursul procesului, în ambele

instanțe, însă care n-au fost apreciate la justa valoare de către instanța de apel.

Vinovăția inculpatului Bogdan A. în comiterea infracțiunii și-a găsit

confirmare deplină prin probele cercetate și declarațiile martorilor în ședința de

judecată.

Victima Caliniuc D., în urma loviturilor aplicate de Puia S. și-a pierdut

cunoștința și profitând de faptul că ultimul era inconștient, Puia S. a ridicat de

lângă gardul din apropiere o piatră cu dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18

cm, s-a îndreptat înspre victimă cu piatra respectivă, trecând nestingherit pe

lânga Bogdan A., care se afla între el și Caliniuc D. și totodată având sprijinul

moral al lui Bogdan A. și Puia D., care nu au intervenit, iar ultimul chiar 1-a

îndemnat verbal să aplice violența, i-a aplicat cu o deosebită cruzime cu piatra ce

o avea în mâini lui Caliniuc D. mai multe lovituri peste cap, acest fapt nefiind

negat de către inculpații Puia D. și Bogdan A.

În atare circumstanțe, inculpații Puia S., Puia D. și Bogdan A. conștientizau

și își dădeau seama că săvârșesc infracțiunea cu deosebită cruzime.

În ipoteza omorului săvârșit profitând de starea de neputință cunoscută sau

evidentă a victimei se înțelege capacitatea victimei de a se apăra din cauza

nefuncționării totale sau parțiale a conștiinței ori a stării sale fizice sau psihice

precare, iar un factor poate fi starea de ebrietate care era o situație de moment,

însă acest fapt este cert confirmat prin conținutul raportului de expertiză

13

judiciară medico-legală nr. 201831C0172 din 20.12.2019, conform raportului

201806c6374 - în sânge s-a depistat 3,48 promile alcool etilic - ebrietate gravă (f.d

32-33,Vol. I). Faptul că victima Caliniuc D. era în stare ebrietate era cunoscut de

către inculpați dat fiind faptul că ei au servit împreună la poarta lui Puia D., iar

ulterior în beci. Acest fapt a fost susținut de către inculpați în cadrul cercetării

judecătorești, astfel Bogdan A. a susținut că ”Caliniuc D. era servit, ținându-se greu

pe picioare”.

Omorul se consideră săvârșit de două sau mai multe persoane atât în cazul

în care la comiterea faptei au participat în comun doi sau mai mulți coautori, în

lipsa unei înțelegeri prealabile între ei, cât și în cazul în care la comiterea faptei

au luat parte doi sau mai mulți coautori care s-au înțeles în prealabil despre

săvârșirea în comun a omorului. Simpla prezență fizică a unei persoane alături

de făptuitor, la locul și în momentul săvârșirii de către acesta a omorului nu

constituie coautorat, dar ar putea constitui complicitate la infracțiunea de omor

sub formă de sprijin moral acordat agresorilor. Complice moral se consideră și

cel care dă sfaturi autorului cum să lipsească victima de viață ori cel care strigă

către autori, în timp ce aceștia lovesc victima, că victima ”trebuie omorâtă”.

Aceste circumstanțe s-au regăsit în speța dedusă judecății, fapt ce reiese din

declarațiile martorului Caliniuc P., care în cadrul cercetării judecătorești a

declarat că Puia D. a strigat la Puia S. ”dă-i cu siguranță”, iar Puia S. și Bogdan A.

erau deasupra capului lui Caliniuc D.

Latura subiectivă al omorului se caracterizează numai prin intenție directă.

Făptuitorul își dă seama că atentează la viața altei persoane, prevede că fapta lui

conține posibilitatea reală sau inevitabilitatea survenirii morții și dorește ca

moartea să se producă, admite în mod conștient sau are o atitudine indiferentă

față de survenirea morții.

Potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201831C0172, s-a

constatat că moartea lui Caliniuc D. a survenit pe loc, în rezultatul TACC

deschise, fractura tasată, fragmentată a craniului cu lezarea creierului,

hemoragiei intracerebrale abundente; fractura tasată, fragmentată a craniului, cu

lezarea creierului, hemoragie inter cerebrale, plăgi rupte a capului și feții,

fractura bilateral a maxilei și mandibulei cu fracturi multiple de dinți, s-au

format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, în timpul și

circumstanțele indicate, se califică ca vătămări corporale grave, incompatibile cu

viața și sunt în legătură directă cu survenirea decesului: conform vătămărilor

corporale depistate la necropsie, mecanismului de formare a vătămărilor

corporale - poate să confirme că s-au aplicat asupra capului 6-8 lovituri cu un

corp contondent dur.

În consecință inculpatul Puia S. a admis și cu intenție directă a aplica

multiple lovituri victimei Caliniuc D. cu piatra cu dimensiunile de aproximativ

21 cm x 18 cm, intenția inculpatului reiese din numărul și localizarea loviturilor

care conform raportului de expertiză judiciară menționat supra au fost circa 6-8

lovituri incompatibile cu viața.

14

În ceea ce privește motivul săvârșirii infracțiunii, a invocat că între inculpați

și victima Caliniuc D. s-a provocat un conflict ceea ce nu a fost negat de către

inculpați în cadrul cercetării judecătorești, respectiv Puia D. a specificat ca de

către Caliniuc D. în adresa sa, au fost spuse blestemuri ca de exemplu: ”să moara

mama dacă nu mergi la mine”, iar Puia S. s-a adresat cu cuvinte necenzurate și

ceva rău despre mama lui. Iar Bogdan A. a susținut că Puia S. și Caliniuc D. au

început să discute pe temele lor de genul ”de ce m-ai bătut atunci..?!, m-ai bătut

pe nedrept!”. Acest lucru l-a întrebat Caliniuc D. pe Puia S. pentru că ei cândva

au avut un conflict. Caliniuc D. îl ofensa pe Puia S., spunându-i de mama lui, iar

după ce a primit mai multe lovituri și Caliniuc D. nu mai avea putere să se scoale

de jos striga ”dovedește că ești bărbat!, Sirioja dă-i dacă poți”.

Elementul confirmativ al comiterii infracțiunii s-a dedus din

comportamentul inculpaților după săvârșirea faptei, care la auzirea ușii deschise

de către Caliniuc P. au luat-o la fugă, iar după ce au mers toți acasă schimbându-

și hainele cu care au fost îmbrăcați la locul faptei, s-au întâlnit pentru a discuta

cum să ascundă fapta săvârșită unde și au fost depistați de către organele

abilitate. Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor martorului Caliniuc Irina, la

locul comiterii faptei când 1-a întrebat pe Puia D. de ce a făcut asta, el a spus că

Dumitru s-a cerut, acesta spunând: „mai dă-i, mai dă-i”, iar de la Bogdan A. a

auzit când l-a întrebat pe Puia D. de ce a făcut, a auzit atunci că ceea ce a căutat,

aceea a găsit. Astfel, declarațiile martorilor coroborează între ele, inclusiv cu

rapoartele de expertiză judiciară și procesele verbale ale acțiunilor de urmărire

penală efectuate și au redat situația obiectivă pe caz.

În rezultatul analizei comparative a conținutului raportului de expertiză și a

concluziilor formulate în același document, s-a constatat o posibilă eroare

materială

strecurată în concluziile formulate de expert în partea ce ține de apartenența

unor obiecte pe care a fost depistat sângele victimei și anume: în concluzie

expertul indică că sângele a fost depistat în fragmente din petele roșietice de pe

pantaloni (m/ob.3,4) și spălături pe fire de tifon de pe perechea de adidași

(m/ob.9,10) ridicați de la Bogdan A. Totuși perechea de adidași (m/ob.9,10) nu au

fost ridicați de la Bogdan A., ci de la Puia S., fapt stabilit prin procesele verbale

de ridicare (f.d 94-97, Vol.I).

Probele respective au reflectat faptul că pe obiectele ridicate de la Bogdan A.

și anume de pe pantaloni (m/ob 3,4) și spălaturi pe fire de tifon de pe perechea de

adidași ridicați de la Puia S. (m/ob,9,10) au fost depistate sânge de origine umană

cu antigenii „A” și „B”-provenit de la persoana cu grupa sanguină ABO, cum ar

fi în cazul dat lui Caliniuc D., iar de pe restul obiectelor urme de sânge nu au fost

depistate, dat fiind faptul că inculpații și-au schimbat hainele și încălțămintea în

care au fost îmbrăcați în momentul săvârșirii infracțiunii, fapt susținut de

martorii audiați în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, pe pantalonii lui Bogdan

A. au fost depistate urme de sânge de origine umană cu antigenii „A” și „B”-

provenit de la persoana cu grupa sanguină ABO, cum ar fi în cazul dat lui

Caliniuc Dumitru, fapte negate de Bogdan A., care în ședința de judecată a

15

comunicat că pe hainele acestuia nu s-au depistat urme de sânge. Aceste

declarații vin în contardicție cu raportul de expertiză și respectiv, confirmă cele

declarate de martorul Caliniuc P., și anume că acesta se afla lângă capul victimei

în momentul aplicării loviturilor în regiunea capului de către Puia S., acordând

astfel suport moral.

Prin prisma cumulului de probe cercetate, inclusiv declarațiile succesorului

părții vătămate, martorilor audiați în instanța de judecată, precum și a raportului

de expertiză judiciară medico-legală, toate probele fiind apreciate din punct de

vedere al pertinenței, utilității, veridicității și coroborării lor, s-a constatat că

Bogdan A. a săvârșit fapta incriminată.

Aceste probe sunt certe și admisibile, iar în ansamblu au coroborat între ele,

s-au completat unele pe altele, nu au trezit nici o îndoială și au dovedit cert că,

inculpatul Bogdan A. a comis fapta imputată.

Astfel, instanța de fond corect a calificat acțiunile inculpatului Bogdan A. în

baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, ca omorul intenționat,

adică omorul unei persoane profitând de starea de neputință a victimei care se

datorează stării de inconștiență a aceleia comis de trei persoane, cu deosebită

cruzime.

În drept, recursul, a fost întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

6.2 Avocata Bânzari Liliana în numele succesorului părții vătămate, Buliga

Ludmila, solicitând casarea deciziei instanței de apel și parțial sentința, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie agravate pedepsele inculpaților.

Recurenta a invocat că, Puia D. și Bogdan A. au fugit acasă, și-au schimbat

hainele și încălțămintea pe care le purtau în momentul săvârșirii faptei

infracționale, au încercat să ascundă urmele infracțiunii prin ștergerea petelor de

sânge de pe haine și încălțăminte. Puia S., Puia D. și Bogdan A. au încercat să

coordoneze o poziție unică care să-i ajute să scape de răspunderea penală pentru

fapta comisă. Puia D. și Bogdan A. nu au încercat să repare prejudiciul material

și moral cauzat, nici scuze nu și-au cerut de la rudele lui Caliniuc D. pentru

suferințele cauzate prin omorârea lui Caliniuc D.

Drept urmare, o pedeapsă echitabilă pentru Puia D. și Bogdan A. ar fi

închisoare pe un termen de 10 ani.

În drept, recursul, a fost întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală.

6.3 Avocatul Chisnencu Alexandru la fel a declarat recurs ordinar,

solicitând casarea deciziei menționate cu dispunerea achitării inculpatului Puia

S., deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat și în acțiunile lui nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Recurentul a invocat că, unicul martor nemijlocit al acuzării – Caliniuc P.,

tatăl decedatului Caliniuc D., care este în etate, având handicapuri evidente de

văz și auz (chestiuni neverificate, neexaminate și nestabilite de urmărirea penală

și nici de instanța competentă de judecată), fiind la momentul incidentului în

stare de ebrietate alcoolică, după cum a declarat și el însuși, anterior servind

16

alcool la ceremonia, la care au fost invitați ambii cu decedatul, a declarat incert

versiuni diferite la etapa urmăririi penale, apoi la etapa cercetării judecătorești,

chestiuni, ce nu pot crea un tablou concret al celor întâmplate, cu atât mai mult,

că el nici nu a văzut cum s-a petrecut incidentul din stradă, nici rolul fiecăruia

dintre inculpați și acțiunile lor concrete pentru a le putea individualiza și a le

încadra corect și judicios conform dispozițiilor exprese ale normelor penale în

vigoare.

Inculpații A. Bogdan și D. Puia, însă, fiind la momentul comiterii

infracțiunii minori și folosindu-se de indulgențele legale, mizând pe prioritățile

respective și dorind direcționarea răspunderii anume asupra condamnatului

Puia S., ca major, întru eschivarea de răspundere, aducând argumente împotriva

ultimului și catalogându-1 ca pe o persoană negativă, ce ar avea influență asupra

lor, au susținut versiuni relatate de către ei, versiuni, ce nu au fost confirmate

mai mult de nimeni și de nimic. Deci, este absolut evident, că ceea ce s-a

întâmplat, fapt absolut regretabil - survenirea morții lui Caliniuc D., este învăluit

de mister și neelucidat.

Celelalte mijloace de probă, pe care a mizat acuzarea, și anume raportul de

expertiză nr. 20180500387 din 15.01.2018 (ce este numerotat și datat cu anul 2018,

chestiune, ce duce la nulitatea lui) a obiectelor biologice de origine umană și a

corpurilor delicte, a stabilit, că în fragmente din petele roșietice de pe pantaloni

(nr/ob. 3, 4) și spălături pe fire de tifon de pe perechea de adidași (nr/ob. 9, 10)

ridicați de la Bogdan A., de pe perechea de pantaloni (nr/ob. 14-17), vestă (nr/ob.

18-21) ridicate de la Caliniuc D., de pe tampoanele de vată (nr/ob. 25, 26, 27)

ridicate de la fața locului s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea

apartenenței de grup a acestui sânge s-au constatat antigenii „A ” și .,B”. Așadar,

sângele depistat a provenit de la persoană cu grupa sanguină ABO, cum ar fi în

cazul dat lui Caliniuc D. Provenirea acestui sânge de la Puia D. și Puia S. cu

grupa Oalfa, beta și de la Bogdan A. cu grupa sanguină Balfa se exclude.

Ulterior, expertul Diana Glavan, la audierea din 16.04.2019, a modificat

concluziile raportului de expertiză, declarând, că la data de 15.01.2019 a întocmit

raportul de expertiză judiciară nr. 20180500387, iar conform concluziilor

raportului menționat, neintenționat a încurcat obiectele de cercetare ce aparțin

persoanelor indicate în concluzie și anume nu a indicat obiectele ce aparțin lui

Puia S., pe care au fost depistate urme de sânge. Pentru a exclude orice

neclaritate ce reiese din raportul menționat, a indicat că spălăturile pe fire de

tifon de pe perechea de adidași firma „Dockers” (nr/ob. 9, 10) aparțin lui Puia S.,

deci conform rezultatelor obținute în urma investigațiilor, a sângelui stabilit pe

adidași, antigenii „A” și „B”, care provin de la persoana cu grupa sanguină ABo,

cum ar fi în cazul dat lui Caliniuc D. în privința obiectelor pe care s-au găsit

urme de sânge de origine umană, care aparțin lui Bogdan A., specifică că

asemenea obiect sunt doar pantalonii aceluia, conform expertizei (nr/ob. 3, 4),

declarațiile menționatului expert fiind, la părerea apărării subiective, nesusținute

și dubioase, invocate la solicitarea procurorului, respectiv, fără valoare

probatorie, expertiză ce a fost contestată de el, ca avocat și apărător al

17

condamnatului Puia S., cu solicitarea absolut judicioasă de dispunere a efectuării

unei expertize repetate, chestiune ilegal respinsă de către instanță.

Astfel, recurentul consideră decizia instanței de apel este neîntemeiată și

ilegală deoarece în materialele cauzei nu există nici o probă ce ar confirma

prezența inculpatului Puia S., la locul faptei în momentul aplicării defunctului a

loviturilor letale.

Mai mult, inculpatul Bogdan A. a fost achitat din motive și temeiuri absolut

aberante, ce contravin totalmente probatoriului.

În drept, recursul, este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală.

6.4 Avocații Berliba Viorel, Ungurean Ivan, reprezentantul legal Stanciu Ion

și inculpatul Puia D., solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

achitării lui Puia Dan.

Recurenții au invocat că instanța de apel nu a făcut o evaluare completă a

vinovăției sau nevinovăției în raport cu acuzațiile formulate împotriva lui Puia

D. în același mod și de pe aceiași poziție ca și în cazul lui Bogdan A.

Astfel, competența instanței de apel este să aprecieze pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea probelor, dar și coroborarea acestora, în

particular fundamentând și motivând minuțios faptul vinovăției/nevinovăției lui

Puia D. în aceeași măsură în care a argumentat nevinovăția lui Bogdan A.,

inclusiv din perspectiva soluției că aceștia au fost declarați vinovați de către

instanța de fond pe baza acelorași probe.

Element al parțialității examinării cauzei penale și lipsa de motivare a

soluției instanței de apel în raport cu Puia D. a rezultat și din aserțiunea instanței,

precum că ”motivul și scopul comiterii infracțiunii în mod obligatoriu este

necesar de a fi demonstrate de instanță la condamnarea unui minor de comiterea

unei infracțiuni excepțional de gravă, cum este omorul cu o deosebită cruzime,

urma să se bazeze obligatoriu pe probe pertinente și concludente examinate în

ședința de judecată care ar demonstra indubitabil că Bogdan A. a dorit și a avut

intenția directă să-1 omoare pe Caliniuc D. și care a fost motivul acestuia. Or,

doar probând aceste circumstanțe, inculpatul putea fi pasibil de răspundere

penală. Însă, conform probelor cercetate un motiv sau un scop de a-1 omorî pe

Caliniuc D., chiar și prin complicitate de către Bogdan A. nu a fost probat”.

Analiza circumstanțelor obiective, prin prisma normelor de drept au

denotat o interpretare extensivă defavorabilă în raport cu faptele comise de Puia

D., prin raportare la cele comise de către acesta și coroborate cu faptele comise de

Bogdan A., precum și motivele de achitare ale acestuia din urmă, care sunt

relevante și în cazul lui Puia D.

Totodată, recurenții au subliniat că omorul intenționat este lipsirea ilegală și

intenționată de viață a unei alte persoane. Însă de cele mai dese ori, omorul se

comite prin acțiune. Infracțiunea de omor intenționat se comite prin inacțiune

atunci când există obligația legală, contractuală sau naturală de a împiedica

producerea morții victimei. Toate acestea nu au fost determinate de către

instanțe.

18

În drept, recursul, este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 9)

Cod de procedură penală.

25 ianuarie 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată total

decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt

complet de judecată.

prescripțiile de drept nominalizate, deoarece conform descriptivului și

dispozitivului deciziei (pct. 4. din decizie): a) constatând în descriptiv alte fapte

infracționale în privința inculpaților Puia Sergiu și Puia Dan, decât cele invocate

în sentință și concluzionând că: „...instanța de fond eronat a apreciat probele, fără a

ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală…”, în dispozitiv a dispus

divergent: „Se caseaează parțial această sentință în privința inculpatului Bogdan

Adrian..., În rest, sentința se menține fără modificări”.

Ori, contrazicând motivarea soluției, dispozitivul este expus absolut

sumar, nefiind clar și cert în care parte sentința a fost casată și în care parte a fost

menținută;

b) în descriptiv, în faptele infracționale ale inculpaților Puia S. și Puia D.,

considerate ca fiind dovedite, a indicat circumstanțe invocate în rechizitoriu în

aspectul săvârșirii infracțiunii de omor de către toți trei inculpați, cum ar fi: „

Puia S….fiind susținut prin faptul că nu interveneau și era convins că nu vor divulga

acțiunile sale criminale, totodată simțindu-se în superioritate numerică…, au examinat

cadavrul îndeaproape…, Puia S.... având sprijinul moral manifestat prin faptul că nu au

intervenit în conflict, oferindu-i ultimului încrederea că nu vor divulga acțiunile sale

criminale, precum și senzația că se află în superioritate numerică..., continuându-și

acțiunile sale criminale, Puia D., urmărind scopul omorului lui Caliniuc D..... împreună

cu Puia S. și Bogdan A., care aveau același scop, au fugit de la fața locului. În rezultatul

acțiunilor violente mai sus menționate, Caliniuc D. a decedat”, apoi a efectuat

încadrarea juridică a inculpaților Puia S. și Puia D. indicând că infracțiunea a fost

comisă și de Bogdan A.: „ instanța de apel a stabilit indubitabil că Puia S. a comis

infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, ca omorul

intenționat, adică omorul unei persoane, profitând de starea de neputință a victimei care

se datorează stării de inconștiență a aceleia, comis de trei persoane, cu deosebită cruzime,

iar inculpatul Puia D., infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. e), i),

j) Cod penal, ca omorul intenționat, adică omorul unei persoane, profitând de starea de

neputință a victimei care se datorează stării de inconștiență a aceleia, comis de trei

persoane, cu deosebită cruzime,”, dar în dispozitiv s-a contrazis, dispunând:

„Bogdan Adrian se achită... pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat”;

c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de

drept invocate în rechizitoriu, nu a indicat motivele pentru care a admis sau a

respins probele administrate.

19

Mai mult, concluziile din descriptiv, absolut divergente, sumare și neclare,

că: „instanța de fond eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod

de procedură penală…, în ședința instanței de apel, inculpatul Puia S., a indicat că

vina nu o recunoaște, după ce i-a aplicat aceste lovituri a plecat spre casă, nu cunoaște

acțiunile ulterioare ale lui Puia D. și Bogdan A., a plecat singur, din urmă l-au ajuns

Puia D. și Bogdan A…., din aceste declarații nu au rezultat careva circumstanțe ce ar

indica că Bogdan A. ar fi comis omorul incriminat lui…, declarațiile martorilor

coroborează între ele inclusiv cu rapoartele de expertiză judiciară și procesele verbale ale

acțiunilor de urmărire penală efectuate și care au redat situația obiectivă pe caz. Or,

expertul a indicat că sângele a fost depistat în fragmente din petele roșietice de pe

pantaloni (m/ob.3,4) și spălături pe fire de tifon de pe perechea de adidași (m/ob.9,10)

ridicați de la Bogdan A…, probele respective au reflectat faptul că pe obiectele ridicate de

la Bogdan A. și anume de pe pantaloni (m/ob.3,4) și spălături pe fire de tifon de pe

perechea de adidași ridicați de la Puia S. (m/ob.9,10), au fost depistate urme de sânge de

origine umană cu antigenii „A” și „B”- provenit de la persoană cu grupa sanguină AB0,

cum ar fi în cazul dat lui Caliniuc D., iar de pe restul obiectelor, urme de sânge nu au

fost depistate dat fiind faptul că inculpații și-au schimbat hainele și încălțămintea în care

au fost îmbrăcați în momentul săvârșirii infracțiunii, fapt susținut de către martorii

audiați în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, pe pantalonii lui Bogdan A. a fost

depistat sânge de origine umană cu antigenii „A” și „B”- provenit de la persoană cu

grupa sanguină AB0, cum ar fi în cazul dat lui Caliniuc D., însă, aceste probe nu pot

indica faptul că inculpatul a comis infracțiunea pentru care a fost condamnat…,

potrivit declarațiilor martorului Caliniuc P. s-a constatat cu certitudine că cele

încriminate lui Bogdan A. nu corespundeau adevărului și nu puteau fi probate prin

declarațiile acestui martor care este de fapt unica persoană care poate parțial să declare

cele întâmplate după comiterea infracțiunii…, nulitatea probelor în baza art. 251 Cod de

procedură penală poate fi manifestat prin utilizarea prevederilor art. 313 Cod de

procedură penală…, nu pot fi reținute argumentele avocatului Alexandru Chisnencu, în

partea în care s-a indicat că unicul martor nemijlocit al acuzării, Caliniuc P.…, vinovăția

inculpaților în comiterea omorului pentru care au fost condamnați s-a probat nu doar

prin declarațiile acestui martor, dar și prin declarațiile inculpaților, a tuturor martorilor

audiați, dar și prin sistemul de acte și documente care au fost acumulate și administrate

în cadrul urmăririi penale…, instanța de apel a stabilit indubitabil că Puia S. a comis

infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, ca omorul

intenționat, adică omorul unei persoane, profitând de starea de neputință a victimei care

se datorează stării de inconștiență a aceleia, comis de trei persoane, cu deosebită cruzime,

iar inculpatul Puia D., infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. e), i),

j) Cod penal, ca omorul intenționat, adică omorul unei persoane, profitând de starea de

neputință a victimei care se datorează stării de inconștiență a aceleia, comis de trei

persoane, cu deosebită cruzime, fapte penale pasibile de răspundere penală…,

argumentele avocatului Liliana Bânzari nu pot fi reținute ca întemeiate, or instanța de

fond, stabilind vinovăția inculpaților Puia S. și Puia D., le-a aplicat o pedeapsă echitabilă

și proporțională faptelor comise”, nu corespund criteriilor de drept privind

20

aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei prescrise în art. 101 Cod de

procedură penală;

d) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile de pe rol și

repetate în recursurile ordinare, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. - 3.3.,

cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3. - 5.3. din

decizie).

Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de

apel nu a judecat apelurile în conformitate cu rigorile prevăzute de lege,

deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii,

dispozitivul fiind expus neclar, și că recursurile ordinare sunt întemeiate.

2021, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la

concluzia că, inculpatul Puiu Sergiu a săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 42

alin.(2), 145 alin.(2) lit.e), i), j), Cod penal, după indicii calificativi - omor intenționat

a unei persoane, profitînd de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei,

comisă de două sau mai multe persoane, săvârșit cu deosebită cruzime; inculpatul Puiu

Dan a săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 42 alin.(5), 145 alin.(2) lit.e), i), j), Cod

penal, după indicii calificativi - omor intenționat a unei persoane, profitînd de starea de

neputință cunoscută sau evidentă a victimei,comisă de două sau mai multe persoane,

săvârșit cu deosebită cruzime; inculpatul Bogdan Adrian a săvârșit infracțiunea

prevăzute de art. 42 alin.(5), 145 alin.(2) lit.e), i), j), Cod penal, după indicii

calificativi - omor intenționat a unei persoane, profitînd de starea de neputință cunoscută

sau evidentă a victimei, comisă de două sau mai multe persoane, săvârșit cu deosebită

cruzime.

Examinând probatoriul administrat, instanța de apel, a considerat dovedită

pe deplin în afara dubiilor rezonabile vina inculpaților Puia Sergiu, Puia Dan,

Bogdan Adrian prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și

veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile succesorului părții

vătămate Buliga Ludmila, conținutul procesului-verbal de ridicare a obiectului

din 20.12.2018 (f.d 178, vol.I); conținutul procesului-verbal de ridicare a obiectului

din 20.12.2018 (f.d 22-23, vol.II); conținutul procesului-verbal de ridicare a

obiectului din 20.12.2018 (f.d 146, vol.II); conținutul procesului-verbal de ridicare

a obiectului din 20.12.2018 (f.d 147, vol.II); conținutul raportului de expertiză

judiciară medico-legală nr.201831C0172 din 20.12.2019 (f.d 32-33, vol.I); conținutul

procesului-verbal de ridicare din 10.04.2019 (f.d 40-45, vol.I); conținutul

procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2019 (f.d 104- 136, vol.I);

conținutul raportului de expertiză judiciară biologice nr.201805O0387 din

15.01.2019 (f.d 94-97, vol.I); conținutul procesului-verbal de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii (efectuată cu înregistrare video a acțiunii

procesuale) din 12.04.2019 (f.d 62 - 67, vol.I); conținutul procesului-verbal de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii (efectuată cu înregistrare video a

21

acțiunii procesuale) din 16.04.2019, cu participarea învinuitului Puia Dan (f.d 166-

170, vol.II); conținutul procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii (efectuată cu înregistrare video a acțiunii procesuale) din 16.04.2019,

cu participarea învinuitului Bogdan Adrian (f.d 63-66, vol.II); conținutul

procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii (efectuată cu

înregistrare video a acțiunii procesuale) din 16.04.2019, cu participarea

învinuitului Puia Sergiu (f.d 230-233, vol.I); conținutul raportului de expertiză

judiciară psihiatrică nr.201935A0005 din 11.02.2019 (f.d 142-146, vol.I); conținutul

raportului de expertiză judiciară psihiatrică nr.201935A0006 din 11.02.2019 (f.d

155-159, vol.I); conținutul raportului de expertiză judiciară psihiatrică

nr.201935A0007 din 11.02.2019 (f.d 168-173, vol.I).

Instanța de apel, examinând probatoriul, a considerat dovedită vina

inculpatului Puia Sergiu în comiterea omorului intenționat a unei persoane,

profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, comisă de

două sau mai multe persoane, săvârșit cu deosebită cruzime, acțiunile lui just au

fost calificate în temeiul art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit.e), i), j) Cod penal, iar

personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale, respectiv și vina

inculpaților Puia Dan, Bogdan Adrian în comiterea omorului intenționat a unei

persoane, profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei,

comisă de două sau mai multe persoane, săvârșit cu deosebită cruzime, acțiunile

just au fost calificate în temeiul art. 42 alin. (5), 145 alin.(2), lit.e), i), j) Cod penal,

iar personalitatea acestora susceptibilă supusă răspunderii penale.

Rezumînd normele de drept în raport cu circumstanțe de fapt constatate,

instanța de apel a reținut că pe parcursul cercetării judecătorești s-a confirmat

integral prezența în acțiunile inculpatului Puia Sergiu a laturii obiective a

infracțiunii de omor intenționat, cu agravantă, astfel că în sensul dat, Puia Sergiu

având calitate de autor, respectiv Puia Dan și Bogdan Adrian având calitate de

complice.

Astfel, prin declarațiile inculpatului Puia Dan care a declarat în cadrul

cercetării judecătorești că, .. .„apoi Puia Sergiu s-a enervat mai tare iar ei se certau. El

era atent la drum uitându-se doar înainte. S-a întors în spate să vadă dacă ei merg din

urmă iar atunci a văzut cum Puia Sergiu îl bătea pe Dumitru Caliniuc cu pumnii și

picioarele”. Specifică că, ... ,,nu a intervenit pentru că se temea pentru că de când se știe el

nu a văzut așa bătaie. Iar după cum ține minte Bogdan Adrian l-a apucat pe Puia Sergiu

dându-l într-o parte. Nu era concentrat la ei dar a observat cum Puia Sergiu îi aplica

lovituri lui Caliniuc Dumitru cu piatra peste cap”.

Potrivit declarațiilor inculpatului Bogdan Adrian, ... ,,în acel timp a ieșit

Caliniuc la poartă strigând către Puia Sergiu „ce te-a ofensat Sirioja..?!” adăugând o

prostie. Atunci Sergiu s-a întors înapoi, l-a apucat de piept pe Caliniuc Dumitru. Ultimul

fără să se gândească a dat să-l lovească pe Puia Sergiu cu pumnul însă ultimul s-a ferit. În

schimb ultimul l-a lovit pe Caliniuc Dumitru cu pumnul în față. Caliniuc Dumitru s-a

sculat și iarăși a dat să-l lovească pe Puia Sergiu. Acestea s-au repetat de vreo 2-3 ori. Iar

când Caliniuc Dumitru nu mai avea putere să se scoale de jos striga „dovedește că ești

bărbat!, Sirioja dăi dacă poți”. „Atunci Sirioja i-a aplicat lovituri cu pumnii s-au

22

picioarele nu mai ține minte iar Caliniuc a leșinat însă Puia Sergiu oricum continua să-l

lovească. Când a văzut că ei se bat în serios a fugit spre Sergiu pe care la aruncat într-o

parte iar el a căzut în genunchi. Atunci Caliniuc Dumitru era la spatele său, era plin de

sânge. Când s-a ridicat de jos Puia Sergiu avea piatra în mână. A ridicat piatra deasupra

capului pornind spre el. Când a văzut că vine cu piatra spre el s-a ferit într-o parte. Iar în

acel timp a văzut cum dă cu piatra în Caliniuc, în acel moment a auzit ultima suflare.

Cînd a văzut asta a rămas încremenit. Puia Sergiu s-a pus deasupra capului lovindu-l în

cap cu piatra”.

La fel, potrivit declarațiilor lui Caliniuc Petru reiesă că, „înainte de a se finisa

filmul iarăși s-a auzit ușa. El a ieșit să vadă ce este acolo. A deschis ușa de afară iar Puia

Dan a răcnit lui Puia Sergiu „dăi cu siguranță”. Iar când a deschis portița, lumina de la

casă bătea în drum. Atunci Dan a rupt-o la fugă. Iar Puia Sergiu și celălalt erau deasupra

capului lui Dumitru”.

Astfel, în sensul dat, instanța de apel a considerat că a fost realizată latura

subiectivă în speță, inculpatul Puia Sergiu a avut intenție de al omorî pe Caliniuc

Dumitru, dat fiind faptul că, dînsul a aplicat multiple lovituri corporale victimei,

inclusiv cu piatra dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18 cm, intenția

inculpatului reiese din numărul și localizarea loviturilor care conform raportului

de expertiza au fost circa 6-8 lovituri incompatibili cu viața.

Totodată, instanța de apel a remarcat că odată ce inculpatul Puia Sergiu a

lovit victima cu piatra, inculpatul a prevăzut consecințele acțiunilor sale și le-a

admis, intenționat.

Instanța de apel a reținut că, motivul infracțiunii de omor, este conflictul care

s-a iscat între Caliuc Dumitru și Puia Sergiu ultimul având scop de răzbunare,

ceea ce nu a fost negat de către inculpați în cadrul cercetării judecătorești,

respectiv Puia Dan a specificat că de către Caliniuc Dumitru în adresa sa au fost

spuse blestemuri ca de exemplu: „să moară mama dacă nu mergi la mine”, iar către

Puia Sergiu s-a adresat cu cuvinte necenzurate și ceva rău despre mama lui. Iar

Bogdan Adrian a susținut că Puia Sergiu și Caliniuc Dumitru au început să

discute pe temele lor de genul „de ce mai bătut atunci..?!”, mai bătut pe nedrept!”.

Acest lucru l-a întrebat Caliniuc Dumitru pe Puia Sergiu pentru că ei cândva au

avut un conflict. Caliniuc Dumitru îl ofensa pe Puia Sergiu spunându-i de mama

lui iar după ce a primit mai multe lovituri și Caliniuc Dumitru nu mai avea

putere să se scoale de jos striga „dovedește că ești bărbat!, Sirioja dăi dacă poți”.

Elementul confirmativ al comiterii infracțiunii se deduce din

comportamentul inculpaților după săvârșirea faptei care la auzirea ușii deschise

de către Caliniuc Petru au luat-o toți trei la fugă, iar după ce au mers toți acasă

schimbându-și hainele cu care au fost îmbrăcați la locul faptei s-au întâlnit pentru

a discuta cum să ascundă fapta săvârșită unde și au fost depistați de către

organele abilitate.

Nu au putut fi reținute afirmațiile inculpatului Puia Dan și Bogdan Adrian

precum că nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii imputate ci sunt victimele

unor împrejurări ce nu au depins de ei nu echivalează cu achitarea acestora,

devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, verificate în ședința de

23

judecată, au dovedit cu certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către

inculpați. Iar comportamentul lor în timpul săvîrșirii infracțiunii și după

săvârșirea acesteia denotă vinovăția și implicarea acestora.

Subiectul faptei infracționale analizate este persoana fizică responsabilă care

la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 14 ani, astfel, că inculpații

Puia Sergiu, Puia Dan, Bogdan Adrian cad sub incidența acestei noțiuni.

Cu privire la agravanta incriminată inculpaților - omor comis cu deosebită

cruzime, a menționat că această agravanta este justificată de pericol social al

faptei, caracterizat prin maniera de comiterea a omorului: cu deosebită cruzime

asupra victimei, când suferințele acestea sunt inutil prelungite în timp, aducând

satisfacția făptuitorului.

Noțiune de cruzime, pare să desemneze doar acea trăsătură a persoanei, care

presupune cauzarea conștientă a unui rău altor persoane, sub formă de dureri și

suferințe.

În conjunctura infracțiunii prevăzute de lit. j) alin.(2) art.145 Cod penal, este

necesar ca făptuitorul să conștientizeze sau, astfel de spus, să-și dea semna că

săvârșește omorul cu deosebită cruzime. Acesta pe lîngă faptul că, el trebuie să

prevadă că va cauza cu deosebită cruzime moartea victimei, precum și să

dorească sau să admită, în mod conștient, producerea acestei urmări.

La caz, instanța de apel a reținut că, victima Caliniuc Dumitru în urma

loviturilor aplicate de Puia Sergiu și-a pierdut cunoștința și profitând de faptul că

ultimul era inconștient Puia Sergiu a ridicat de lângă un gard din apropiere o

piatră cu dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18 cm, s-a îndreptat înspre victimă

cu piatra respectivă. Puia Dan, l-a îndemnat verbal să aplice violența, i-a aplicat

cu o deosebită cruzime cu piatra ce o ținea în mâini lui Caliniuc Dumitru mai

multe lovituri peste cap, acest fapt nefiind negat de către inculpații Puia Dan și

Bogdan Adrian.

Prin urmare, inculpații conștientizau și își dădeau seama că săvârșesc

infracțiunea cu deosebită cruzime.

În ipoteza omorului săvârșit profitând de starea de neputință cunoscută sau

evidentă a victimei, completul de judecată a reținut că, prin stare de neputință

trebuie să înțelegem incapacitatea victimei de a se apăra din cauza nefuncționării

totale sau parțiale a conștiinței ori a stării sale fizice sau psihice precare iar un

factor poate fi starea de ebrietate care era o situație de moment însă acest fapt este

cert confirmat prin conținutul raportului de expertiză judiciară medico-legală

nr.201831C0172 din 20.12.2019, conform raportului 201806c6374 - în sânge s-a

depistat 3,48 promile alcool etilic - ebrietate gravă (f.d 32-33,Vol.I).

Faptul că victima Caliniuc Dumitru era în stare de ebrietate era cunoscut de

către inculpați dat fiind faptul că ei au servit împreună la poarta lui Puia Dan, iar

ulterior în beci. Acest fapt a fost susținut de căte inculpați în cadrul cercetării

judecătorești, astfel Bogdan Adrian a susținut că „Caliniuc Dumitru era servit

ținându-se greu pe picioare”.

În ipoteza omorului săvârșit de două sau mai multe persoane, instanța de

apel a subliniat că omorul se consideră săvârșit de două sau mai multe persoane

24

atât în cazul în care la comiterea faptei au participat în comun doi sau mai mulți

coautori, în lipsa unei înțelegeri prealabile între ei, cât și în cazul în care la

comiterea faptei au luat parte doi sau mai mulți coautori care s-au înțeles în

prealabil despre săvârșirea în comun a omorului.

Simpla prezență fizică a unei persoane alături de făptuitor, la locul și în

momentul săvârșirii de către acesta a omorului nu constituie coautorat, dar ar

putea constitui complicitate la infracțiunea de omor sub formă de sprijin moral

acordat agresorilor. Complice moral se consideră și cel care dă sfaturi autorului

cum să lipsească victima de viață ori cel care strigă către autori, în timp ce aceștia

lovesc victima, că victima „trebuie omorâtă”. Aceste circumstanțe s-au regăsit în

speța dedusă judecății fapt ce reiese din declarațiile martorului Caliniuc Petru

Petru, care în cadrul cercetării judecătorești a declarat că Puia Dan a stigat la Puia

Sergiu „dăi cu siguranță" iar Puia Sergiu si Bogdan Adrian erau deasupra capului

lui Dumitru Caliniuc.

Sancțiunea art. 145 alin.(2) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de

închisoare de la 15 la 20 ani, sau cu detențiune pe viață.

Potrivit art.76 Cod penal, circumstanțe care ar atenua răspunderea penală a

inculpaților Puia Sergiu, Puia Dan și Bogdan Adrian, instanța a stabilit săvârșirea

infracțiunii de către un minor sau de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani,

dar nu a atins vârsta de 21 de ani. Potrivit art. 77 Cod penal, circumstanțe ce ar

agrava răspunderea penală a inculpaților Puia Sergiu, Puia Dan și Bogdan

Adrian, instanța a stabilit săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de

ebrietate.

Conform art. 16 alin.(6) Cod penal, infracțiunea imputată lui Puia Sergiu,

Puia Dan și Bogdan Adrian - art. 145 alin. (2) Cod penal, este o infracțiune

excepțional de gravă care se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu

detențiune pe viață.

Instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului Puia Sergiu, urmărind în acest sens comportamentul

lui în viața socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunii

incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile

ale faptei și personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este

posibilă doar cu aplicarea unei pedepse în formă de închisoare pe un termen de

13 ani, cu executare în penitenciar de tip închis în conformitate cu prevederile

art.72 alin.(4) Cod penal.

Instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpaților Puia Dan și Bogdan Adrian urmărind în acest sens

comportamentul lor în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea

infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările

prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpaților, constată că corijarea și

reeducarea acestora este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse în formă de

închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni, cu executare pedepsei în centrul de

detenție pentru minori și tineri.

25

Urmare celor menționate, instanța de apel a mai reținut că, cheltuielile de

judecată suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertize judiciare, ce

confirmă vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii incriminate, urmează a fi

achitate anume din contul inculpaților în contul statului, avînd în vedere că, la

momentul derulării a acțiunilor de urmărire penală acestea cheltuieli au fost

suportate de stat, deoarece procesul penal era guvernat de principiul prezumției

nevinovăției, iar în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești a fost

dovedită pe deplin vinovăția inculpatului, ultimul urmează să recupereze

cheltuielile judiciare suportate de stat pentru efectuarea la caz, a expertizelor

judiciare.

Cît privește acțiunea civilă înaintată de părțile civile Buliga Ludmila și

Caliniuc Petru privind încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor

pentru asistență juridică a fost admisă parțial, instanța de apel a considerat justă

soluția instanței de fond cu privire la încasarea din contul inculpatului Puia

Sergiu în beneficiul părții civile Buliga Ludmila prejudiciul material în mărime de

26857, 71 lei și prejudiciu moral în mărime de 10000 lei și în beneficiul părții civile

Caliniuc Petru a prejudiciului moral în mărime de 350000 lei, încasarea de la

inculpatul Puia Dan Xxxxx în beneficiul părții civile Buliga Ludmila a

prejudiciului material în mărime de 10000 lei și prejudiciu moral în mărime de

5000 lei și în beneficiul părții civile Caliniuc Petru a prejudiciului moral în mărime

de 50000 lei, precum și încasarea de la inculpatul Bogdan Adrian în beneficiul

părții civile Buliga Ludmila a prejudiciului material în mărime de 10000 lei și

prejudiciu moral în mărime de 5000 lei și în beneficiul părții civile Caliniuc Petru

a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei, încasarea solidară din contul

inculpaților Puia Sergiu Xxxxx, Puia Dan Xxxxx și Bogdan Adrian în beneficiul lui

părții civile Buliga Ludmila suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică, or probele acumulate în raport cu circumstanțele cauzei și temeiul

juridic, justifică soluția instanței de fond, iar careva carențe la capitolul dat, ce ar

constitui drept temei pentru intervenția instanței de apel în conformitate cu art.

409 alin. (2) Cod de procedură penală, nu au fost stabilite.

ordinare de către:

11.1 Avocatul Chisnencu A. în numele inculpatului Puia S., care solicită

casarea acestora, cu dispunerea achitării inculpatului Puia S., din motiv că nu a

fost dovedit că, fapta a fost săvârșită de condamnat și respectiv în acțiunile lui

nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În motivarea recursului indică aceleași motive pe care le-a invocat în apel,

întemeindu-și recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

11.2 Avocata Bînzari L. în numele succesorului părții vătămate Buliga L.,

prin care solicită casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei penale și a deciziei

în partea în care a respins apelul succesorului părții vătămate Buliga Ludmila cu

pronunțarea unei decizii, prin care lui Puia Sergiu să i se stabilească o pedeapsă

sub formă de închisoare pe termen de 20 ani cu executarea pedepsei în

26

penitenciar de tip închis; lui Puia Dan și Bogdan Adrian să li se stabilească

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de cîte 10 ani.

În motivarea recursului indică:

- la stabilirea pedepsei lui Puia Sergiu nu s-a ținut cont de faptul că acesta l-

a omorât pe Caliniuc Dumitru profitînd de starea de neputință a sa ce se datora

stării de inconștiință a acestuia; omorul a fost comis de trei persoane și cu o

deosebită cruzime;

- personalitatea negativă și comportamentul antisocial a lui Puia Sergiu ca

persoană scandaloasă, agresivă a fost descrisă chiar de către complicii săi, Puia

Dan și Bogdan Adrian;

- la personalitatea negativă și ponderea în sensul stabilirii unei pedepse în

limitele generale ale sancțiunii art. 145 alin.(2) Cod penal, contribuie și faptul că

Puia Sergiu a fugit de la fața locului după ce l-a omorât pe Caliniuc Dumitru

auzind deschiderea ușii de la casa lui;

- Puia Sergiu a fugit acasă, și-a schimbat hainele și încălțămintea pe care le

purta în momentul săvârșirii faptei infracționale, a încercat să ascundă urmele

infracțiunii prin ștergerea petelor de sânge de pe haine și încălțăminte;

- Puia Sergiu a încercat să coordoneze cu complicii săi o poziție unică care

să-i ajute să scape de răspunderea penală pentru fapta comisă și nu a încercat să

repare prejudiciul material și moral cauzat, nu și-a arătat compasiunea față de

rudele lui Caliniuc Dumitru pentru suferințele cauzate prin omorârea lui

Caliniuc Dumitru;

- deși, recunoașterea vinei este un drept a lui Puia Sergiu, în situația în care

sunt o multitudine de probe care indică direct asupra faptului că Puia Sergiu a

săvârșit omorul lui Caliniuc Dumitru în circumstanțele descrise, faptul că nu se

căiește pentru fapta săvârșită, constituie o confirmare că Puia Sergiu nu

conștientizează gravitatea faptei comise și nu există temeiuri pentru a reduce

limita maximă a pedepsei, ci urmează să i se stabilească pedeapsa maximă în

limitele generale ale sancțiunii art.145 alin. (2) Cod penal, adică pe termen de 20

ani;

- unica circumstanță care a condus la reducerea și îmblînzirea pedepsei față

de Puia Dan și Bogdan Adrian este vîrsta lor minoră, iar aceasta a fost aplicată de

trei ori: a) prin aplicarea art.70 alin.(3) Cod penal- s-a redus limita maximă a

pedepsei în jumătate, aceasta fiind stabilită într-o limită nouă de 10 ani; b) a fost

recunoscută ca fiind circumstanță atenuantă prin prisma art.76 Cd penal; c)

recunoașterea minoratului drept circumstanță excepțională, potrivit art.79 Cod

penal. Reducerea pedepsei de mai multe ori în baza unei și aceleiași

circumstanțe, mai ales ținînd cont de gravitatea faptei săvârșite, comportamentul

lor de după săvârșirea faptei, este neîntemeiată;

- deși minoratul este o circumstanță excepțională, aceasta nu conduce în

mod obligatoriu la aplicarea unei pedepse mai blânde decît cea prevăzută de

lege;

- Puia Dan și Bogdan Adrian au săvîrșit infracțiunea de omor în calitate de

complici a lui Puia Sergiu, profitând de starea de neputință a lui Caliniuc

27

Dumitru care se datora stării de inconștiință a acestuia; omorul fiind comis de

trei persoane și cu o deosebită cruzime. Instanța de judecată a stabilit rolul lor de

susținere morală și încurajare, îndemnare a lui Puia Sergiu la omorîrea lu

Caliniuc Dumitru;

- Puia Dan cu Bogdan Adrian au fugit acasă, și-au schimbat hainele și

încălțămintea pe care le purtau în momentul săvârșirii faptei infracționale, au

încercat să ascundă urmele infracțiunii prin ștergerea petelor de sânge de pe

haine și încălțăminte;

- Puia Dan, Bogdan Adrian cu Puia Sergiu au încercat să coordoneze o

poziție unică care să-i ajute să scape de răspunderea penală pentru fapta comisă;

- Puia Dan cu Bogdan Adrian nu au încercat să repare prejudiciul material și

moral cauzat, nu și-au arătat compasiunea în nici un fel față de rudele lui

Caliniuc Dumitru pentru suferințele cauzate prin omorârea lui Caliniuc

Dumitru;

- o pedeapsă echitabilă pentru Puia Dan și Bogdan Adrian poate constitui

doar închisoare pe un termen de câte 10 ani.

În drept recurenta își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală.

11.3 Avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului

Puia Dan, care solicită casarea deciziei, cu dispunerea achitării lui Puia D. și

eliberarea imediată din detenție a acestuia.

În motivarea recursului indică:

- instanța de apel, la pronunțarea deciziei a lăsat din vedere recomandările

instanței de recurs, detaliat și multiaspectual enunțate în conținutul deciziei

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 25 ianuarie 2021. Mai mult

decât atât, decizia instanței de apel este nemotivată, arbitrară, contrară

standardelor vizate de art. 6 și art. 7 din CEDO, în partea condamnării lui Dan

Puia, nerespectând atât cerințele de drept formal, cât și elementele de ordin

material (prin încălcarea principiului legalității incriminării penale și sancționării

penale);

- din contextul admiterii unor încălcări grave de către instanța de fond, la

pronunțarea sentinței de condamnare a lui Puia D., care este una ilegală și

arbitrară, încălcările respective fiind enunțate în conținutul apelului declarat,

precum și în argumentele suplimentare la apel;

- din contextul admiterii unor încălcări grave anume de către Curtea de

apel Chișinău, în particular prin emiterea unei decizii ilegale, nemotivate și

abuzive de condamnare a lui Puia D.;

- nu au fost respectate dispozițiile privind competența după calitatea

persoanei, prin prisma nulității absolute referitor la calitatea persoanei, care era

obligatorie:

- acest temei de încetare a procesului penal/achitare (a se vedea practica

judiciară detalizată ulterior) ca și temei de achitare a inculpatului) a fost invocat

în apelul declarat în interesele lui Puia D., iar instanța de apel, în mod arbitrar,

fără motivare reală și corespunzătoare, nu s-a expus în genere referitor la acest

28

temei invocat în apel, în particular în partea în care s-a indicat la nulitatea

probelor în baza art. 251 Cod de procedură penală;

- indicându-se expres la faptul că, prin prisma art. 251 alin. (2) și (3), art.

275 pct. 9), art. 332, art. 345 alin. (4) pct. 3), art. 350 și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, se identifică că urmărirea penală a fost efectuată cu

încălcarea normativului de sesizare a instanței, existând alte circumstanțe

prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea

penală;

- urmează a fi excluse din dosarul cauzei penale, cu înlăturarea fizică din

conținutul său, probele inadmisibile, care au fost catalogate astfel la faza

urmăririi penale. Pe de altă parte, inadmisibilitatea probei stabilită la etapa

judecării cauzei penale impune doar o obligație a instanței - de a nu ține cont de

ea la adoptarea deciziei sale;

- bunelul lui Puia D. – Stanciu I., nu a avut dreptul de a participa în

calitate de reprezentant legal al minorului Puia D., deoarece nu a fost atestat

vreun act prin care acesta să fie desemnat tutore sau curatore. Or, numai în acest

ultim sens, Stanciu I., bunelul lui Puia D., avea dreptul de a fi reprezentant legal

al lui Puia D.;

- prin certificatul eliberat de Primăria com. Xxxxx, raionul Xxxxx, din 16

martie 2020, nr. 142, se atestă faptul că Stanciu I. și Stanciu M., care sunt buneii

lui Puia D. nu au la moment întocmită nici o formă de protecție asupra copilului

Puia D.;

- încălcarea normelor procesual-penale referitoare la calitatea persoanei

indică la existența nulității actelor cu participarea acestuia. De asemena, potrivit

regulii fructul pomului otrăvit, toate probele care au fost obținute în baza altei

probe, administrate cu încălcarea prevederilor legale, identifică situația de

nulitate și a celor dintâi;

- Puia D. a fost minor până la data de 4 mai 2020, iar părinții acestuia nu

sunt decăzuți din drepturile părintești. Procurorul nu a verificat aceste

circumstanțe în cadrul urmăririi penale, contrar prevederilor art. 77 alin. (1) Cod

de procedură penală, recunoscând în calitate de reprezentant legal al copilului

minor pe Stanciu I.. care nu este părinte al minorului, nu este înfietor, tutore sau

curator. Rezultă că Puia D. a fost reprezentat de către un reprezentant legal, fără

împuterniciri prevăzute de lege, circumstanțele stabilite determină încetarea

procesului penal în conformitate cu prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece aceste circumstanțe exclud tragerea la răspundere

penală;

- problema de drept de importanță generală abordată vizează încălcarea

normelor procesual-penale referitor la nulitățile absolute, nefiind posibilă și

legală condamnarea lui Puia D., soluția instanței fiind grav afectată de încălcarea

dispozițiilor privind competența după calitatea persoanei, care urma să fie luată

în considerare de către instanță, inclusiv din oficiu (deși a fost invocată în mod

expres de către partea apărării în interesele lui Puia D., instanța nici nu s-a expus

pe baza acestui motiv în apel).

29

- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția:

- instanța de apel urma să-și motiveze soluția cu maximă atenție și

responsabilitate, luând în calcul faptul că, procedurile de judecare a cauzei,

bazate pe aceleași probe, au vizat inclusiv două persoane minore, care au

manifestat un comportament obiectiv identic, cu impact pasiv, și care au fost

premisele legale ca acest comportament omisiv să fie tratat ca fiind o infracțiune

de omor, ce indică legal la un comportament comisiv, având la bază anumite

declarații viciate și contradictorii ale martorului Caliniuc P;

- instanța de apel nu a făcut o evaluare completă a vinovăției sau

nevinovăției în raport cu acuzațiile formulate împotriva lui Puia D., strict

raportate la faptele comise de către acesta;

- atât sentința, cât și decizia, practic nu descriu motivele ce ar fundamenta

soluția de condamnare a lui Puia D., iar unele motive invocate sunt abstracte și

contrare legii;

- instanța de apel nici nu a dat apreciere declarațiilor succesorului părții

vătămate, ca, de altfel, nici unei probe, inclusiv prin coroborarea lor, așa cum

rezultă din recomandările obligatorii ale deciziei instanței de recurs;

- din declarațiile martorilor Caliniuc I., Stanciu M. și Puia V., Caliniuc P.

nu se face referire la vinovăția lui Puia D. în comiterea infracțiunii incriminate;

- din aprecierea tuturor declarațiilor reținute rezultă clar că, conflictul a

apărut între Caliniuc D. și Puia S., iar Puia D. nu a avut nici o implicație obiectivă

în acest comportament infracțional, fiind admisă o incriminare subiectivă

nemotivată, care este contrară legii;

- neevaluarea adecvată a situației de fapt, prin stabilirea posibilității reale

de a cunoaște și a înțelege intențiile criminale ale lui Puia S. și să curme acțiunile

acestuia, luând în considerație vârsta, capacitățile și caracterizarea lui Puia D..

Aceste momente în genere nu au fost evaluate și nu a fost oferită vreo apreciere

din partea instanțelor de judecată;

- este grav faptul că instanța de apel, deși își fundamentează la general

soluția arbitrară de condamnare a lui Puia D. doar pe baza declarațiilor

martorului Caliniuc P., nici acestei probe nu i se oferă o apreciere

corespunzătoare, fiind incoerentă în coroborare cu toate probele administrate

care probează nevinovăția lui Puia D. în comiterea astei infracțiuni. Or, în actul

de sesizare a instanței (rechizitoriu) se indică că la un comportament pasiv

(inacțiune) în cazul lui Bogdan A., și în cazul lui Puia D., ambii cu vârsta de 16

ani la momentul comiterii infracțiunii, iar acest comportament pasiv nu poate fi

incident material infracțiunii incriminate;

- cele statuate de către instanța de apel, în decizia din 6 iulie 2021, nu

reflectă o motivare corespunzătoare a individualizare a pedepsei penale în raport

cu fiecare dintre persoanele condamnate: Puia D. și Bogdan A.;

- instanța de fond, nu s-a expus referitor la reducerea pedepsei penale,

prin prisma art. 385 alin. (5)-(6) Cod de procedură penală;

- decizia din 6 iulie 2021 nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția de condamnare a lui Puia D., iar argumentele sterile, generale,

30

neindividualizate la faptele fiecărui condamnat și persoana concretă, ale instanței

practic vizează o condamnare contrară legii a lui Puia D.;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel:

- instanța de apel nu s-a referit absolut la argumentele invocate în

cererea de apel (și argumentele suplimentare la apel), depuse și susținute în

interesele lui Puia D., rămânând aceste aspecte invocate în afara soluționării sau

motivării de către instanța de apel;

- faptele infracționale, care au fost atestate în acțiunile lui Puia S. au fost

calificate absolut eronat, iar prin acest ultim fapt, au fost afectate grav interesele

lui Puia D.. În particular, s-a invocat asupra faptului că, acțiunile lui Puia D. nu

valorifică întregirea în genere a temeiului real și juridic al răspunderii penale

pentru omor, dar, din considerentul că au fost încadrate juridic incorect faptele

autorului Puia S., i s-a încălcat și dreptul la apărare al lui Puia D., prin orientarea

poziției de apărare la circumstanțe reținute de către partea acuzării și, ulterior,

indicate de către instanța de judecată, contrar legislației naționale, standardelor

jurisprudențiale și cu încălcarea art. 7 din CEDO;

- în acțiunile lui Puia S. nu poate fi identificat semnul circumstanțial cu

efect agravant al infrațiunii de omor - omorul săvârșit cu profitarea de starea de

neputință a victimei (art 145 alin. (2) lit. e) Cod penal), pe măsură ce starea de

ebrietate, de una singură, abstrasă de la circumstanțele faptei, nu poate să

caracterizeze, în nici un caz, starea de neputință a victimei. Or, nici

circumstanțele constatate de către partea acuzării, nici cele reținute de către

instanța de judecată nu ofereau temei legal pentru reținerea acestei circumstanțe

agravante speciale. Mai cu seamă că, această circumstanță, deși are caracter

obiectiv, urmează a fi identificată și prin elementul subiectiv de cunoaștere a

acesteia și hotărârea de a se folosi de aceasta. Deși sunt lipsă în genere, instanța

de judecată urma să stabilească pentru fiecare făptuitor cele două elemente (nu

doar cunoașterea stării de neputință, ci și hotărârea de a se folosi de ea)

îndeplinite cumulativ și care caracterizează starea de neputință a victimei. In

același context, remarcăm faptul că profitarea de starea de neputință a victimei

este incompatibilă cu reținerea omorului în formă omisivă (prin inacțiune), așa

cum s-a reținut abuziv în comportamentul lui Puia D.;

- este ilegală încadrarea juridică a infracțiunii, în baza semnului agravant

- săvârșirea infracțiunii de două sau mai multe persoane - în absența identificării

faptului că această infracțiune, sub aspectul laturii obiective, a fost realizată de

două sau mai multe persoane. Simplul fapt invocat haotic de către partea

acuzării și reținut ilegal și abuziv de către instanța de judecată, precum că

comportamentul lui Puia D. s-a caracterizat prin inacțiune, precum și așa-

numitele calități diferite ale participanților (autor, complice), demonstrează strict

faptul că, nu s-au respectat regulile corecte de încadrare juridică a infracțiunii în

acțiunile autorului – Puia S., iar, pe cale de efect au fost încălcate aceste principii

juridice și în raport cu Puia D., afectându-se grav inclusiv dreptul la apărare,

nemaipunând în vedere efectul unei răspunderi penale arbitrar;

31

- se identifică un abuz de drept în ceea ce privește încadrarea juridică a

faptelor lui Puia S. ca fiind comise cu o deosebită cruzime, iar, pe cale de

consecință, este absurdă extrapolarea unei circumstanțe inexistente de fapt

asupra altor persoane prezente. Mai cu seamă, în lipsa unei fapte prejudiciabile,

aflate în legătură cauzală cu lipsirea de viață a lui Caliniuc D., devine ilegală și

abuzivă reținerea în faptele lui Puia D., care este descrisă obiectiv, prin inacțiune.

În context, este o gravă eroare de drept, reținerea unei circumstanțe agravante

speciale - săvârșirea infracțiunii cu o deosebită cruzime, în cazul unui

comportament omisiv (prin inacțiune);

- referitor la aceste motive invocate în apelul declarat în interesele lui Puia

D., instanța de apel nu s-a expus în genere, fapt care se atesta și referitor la

nulitatea unor probe concrete, având loc încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale inculpatului prin prisma art. 6 CEDO;

- la baza sentinței de condamnare au fost puse probe inexistente, precum

și anumite probe obținute prin erori grave de fapt;

- în textul raportului de expertiză din 15 ianuarie 2018 se menționează că,

examinările au fost începute la 24 decembrie 2019, fiind finalizate la 15 ianurie

2019 (vol. 2. f.d. 941.) Această probă în sentință nu a fost reținută, dar abuziv s-a

făcut referire la un raport de expertiză, cu același număr, din 15 ianuarie 2019,

care nu există în materialele cauzei penale;

- instanța de judecată, în mod abuziv, contrar normativului procesual-

penal și materialelor cauzei, l-a condamnat pe Puia D. cu admiterea unor

multiple încălcări de ordin procesual-penal, punând la bază și operând cu probe

neveridice și nepertinente, neconcludente;

- unele dintre probele reținute în conținutul sentinței nu corespund sau

nu există în genere în materialele cauzei, aceste detalizări ale instanței de

judecată fiind influențate de actul de sesizare a instanței de judecată, fiind

preluate eronat anume din acest text;

- organul de urmărire penală a acționat contrar prevederilor art. 145 Cod

de procedură penală și art. 6 din CEDO, deoarece înainte de a dispune efectuarea

expertizei judiciare, a admis încălcarea dreptului învinuitului la apărare, nu a

informat nici învinuitul și nici apărătorul despre obiectul expertizei judiciare, nu

a explicat învinuitului și nici apărătorului despre dreptul de a formula observații

cu privire la întrebările adresate expertului, dreptul de a formula întrebări

expertului și de a cere modificarea sau completarea lor reală, precum și dreptul

de a cere numirea a câte un expert recomandat pentru a participa la efectuarea

expertizei judiciare, iar această lacună nu poate fi înlăturată decât prin

excluderea acestor mijloce de probă din dosarul penal respectiv;

- inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de

legea penală, prin faptul că toate acestea nu au fost determinate de către instanța

de fond, iar prin comportamentul invocat de către partea acuzării, în actul de

sesizare a instanței de judecată (rechizitoriu), precum și de către instanța de fond

și instanța de apel, fiind supusă răspunderii penale și pedepsei penale o

persoană minoră, care nu a comis vreo faptă incidentă infracțiunii de omor

32

intenționat. Abuzul a devenit și mai evident, în măsura în care, la

comportamentul pasiv (prin inacțiune) au fost alăturate, fără nici un suport, nici

probator, nici juridic (de drept), o asemenea circumstanță cu caracter comisiv,

precum săvârșirea infracțiunii cu o deosebită cruzime, precum și circumstanțele

subiective: săvârșirea infracțiunii de două sau mai multe persoane sau săvârșită

cu profitarea de starea de neputință a victimei. Acestea din urmă nu există nici în

faptele autorului Puia S., iar în cazul elementelor omisive manifestate de către

Puia D. devin și incompatibile pentru existență.

11.4 Avocatul Ceceli C. în numele inculpatului Bogdan A., prin care

solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului indică aceleași motive pe care le-a invocat în apel,

întemeindu-și recursul declarat în baza art 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, suplimentar menționând că:

- textul sentinței de condamnare care a fost copiat pe deplin în decizia

instanței de apel contestate în privința minorului Bogdan Adrian se bazează pe

„constatare - concluzie”, fără a motiva care probe au dus la emiterea concluziei în

baza constatărilor făcute de instanță, în urma examinării cauzei.

procedură penală, au depus referințe privind opinia asupra recursurilor

declarate:

12.1 Procurorul, care a solicitat inadmisibilitatea recursurilor declarate ca

fiind vădit neăntemeiate.

12.2 Avocatul Bînzari L. în numele succesorului părții vătămate solicitând

respingerea acestora ca inadmisibile.

penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de a-l respinge ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost

declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Din cuprinsul recursurilor declarate, recurenții indică temeiurile pentru

recurs prevăzute de pct. 1), 6), 8), 9), 10) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, conform cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul

în care nu au fost respectate dispozițiile privind competența după calitatea persoanei;

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

33

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele

infracțiunii; inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea

penală; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal lărgit reține că avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în

numele inculpatului Puia Dan, invocă temeiul prevăzut la pct. 1) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, însă menționează, că instanța de apel nu s-a expus

referitor la nulitatea probelor în baza art. 251 Cod de procedură penală și că

urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea normativului de sesizare a

instanței, concretizînd că, bunelul lui Puia D.- Stanciu I. nu a avut dreptul de a

participa în calitate de reprezentat legal al minorului, deoarece nu a avut atestat

vreun act prin care acesta să fie desemnat tutore sau curatore, indicând că, au

fost încălcate normele referitoare la calitatea persoanei, motive ce nu se

încadrează în temeiul pentru recurs ”nu au fost respectate dispozițiile privind

competența după calitatea persoanei”, dar poartă doar un caracter deghizat, având

scopul examinării cauzei prin prisma prevederilor art. 251 alin. (2) Cod de

procedură penală, referitor la nulitatea ce poate fi invocată în orice etapă a

procesului de către părți. Însă, Colegiul penal atestă că, faptul invocat precum că,

bunelul lui Puia D.- Stanciu I. nu a avut dreptul de a participa în calitate de reprezentat

legal al minorului, nu poate fi atribuit la încălcarea prevederilor legale referitoare la

competența după calitatea persoanei, astfel acest argument urma a fi invocat în

conformitate cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, conform

căruia, încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2)

atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – cînd

partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia

cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a

fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba

este prezentată nemijlocit în instanță.

Raportând norma dată la argumentele supuse analizei, referitor la

încălcarea normelor procesuale referitor la calitatea persoanei, Colegiul penal

lărgit atestă că, din materialele cauzei nu rezultă că inculpatul Puia D. sau

apărătorul acestuia ar fi avut careva obiecții asupra acțiunilor organului de

urmărire penală la etapa respectivă a urmăririi penale, fiindu-le aduse la

cunoștință materialele procesului penal, respectiv nici una dintre părți nu a

contestat actele procesuale întocmite. Astfel, invocarea nulității actelor organului

de urmărire penală, contravine prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură

penală.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul

invocat de către recurenți și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind

faptul, că instanțele de fond, judecând cauza și verificând probele în ședința de

judecată au motivat detaliat și clar soluțiile adoptate în urma propriei analize și

examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii

penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive au ajuns la concluzia

34

de vinovăție a lui Puia S. în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod

penal, Puia D. și Bogdan A. în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. e), i), j), Cod

penal.

Astfel, instanțele de fond, reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-au

motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o

apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Astfel, toate

probele prezentate au primit o apreciere la justa valoare, iar concluziile făcute de

instanța de apel rezultă din lucrările dosarului și concordă cu situația factologică,

iar motivele invocate de recurenți referitor la aprecierea probelor nu constituie

temei de recurs.

Instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414

alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor principale invocate în apeluri, oferind

răspunsuri și raționamente asupra celor invocate de către apelanți, cuprinzând și

motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. Totodată, instanța de recurs

consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea

descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor

din art. 6 CEDO.

Mai mult ca atât, instanța de recurs relevă, că o parte din criticile formulate

de recurenți în recursurile ordinare declarate, au format obiect de discuție la

judecarea cauzei penale în instanța de apel și cărora instanța le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărârea adoptată, soluție pe

care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai

impune. Mai mult ca atât, valabil fiind și pentru instanța de recurs considerentele

statuate în jurisprudența CtEDO, și anume în situația în care instanța de fond și-a

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice

drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. (Garcia Ruis

contra Spaniei 21 ianuarie 1999, 30544/96, Heile contra Finlandei 19 decembrie 1997,

20772/92).

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că, avocații Berliba Viorel și Ungurean

Ivan în numele inculpatului Puia Dan, în recurs invocă argumente teoretice,

cazuri CEDO și abzațe din deciziile CSJ, ce nu sunt relevante speței, și nu pot

răsturna soluția adoptată de instanța de apel, la fel de la pag. 137 până la 144 v.

VIII, în recurs, invocă argumente ce nu au fost invocate în apel, făcând referire la

mai multe ordonanțe emise în cauză și acte procesuale întocmite în cadrul

urmăririi penale, menționând că au fost întocmite cu anumite încălcări, astfel

Colegiul penal lărgit reiterează, că ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire

penală în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală,

atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când

35

partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea i-a

cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a

fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba

este prezentată nemijlocit în instanță.

Însă, Colegiul penal lărgit atestă că, din materialele cauzei nu rezultă că

inculpatul Puia D. sau avocatul acestuia ar fi avut careva obiecții asupra

acțiunilor organului de urmărire penală la etapa respectivă a urmăririi penale,

fiindu-le aduse la cunoștință materialele procesului penal, respectiv nici una

dintre părți nu a contestat actele procesuale întocmite. Astfel, invocarea nulității

actelor organului de urmărire penală, contravine prevederilor art. 251 alin. (4)

Cod de procedură penală.

Elocvent în acest sens este și jurisprudența CEDO, prin care s-a stabilit că

probele obținute într-un mod ilegal nu constituie în sine o încălcare a dreptului

inculpatului la un proces echitabil. Astfel, Curtea în cazul Schenk c. Elveției (12

iulie 1988), a precizat că utilizarea unei înregistrări ce poartă semnele ilegalității,

din motiv că nu a fost ordonată de către judecătorul de instrucție, nu este o

încălcare a unui proces echitabil, deoarece apărarea a avut posibilitatea de a

contesta autenticitatea înregistrărilor în termenii și modul stabilit prin lege.

De asemenea, Colegiul penal consideră, că nu sunt întemeiate nici criticile

din recursuri referitoare la faptul că, nu a fost dovedit comiterea de către Puia S.

a lipsirii de viață a lui Caliniuc D., probele nu indică la vinovăția lui Puia D. și

Bogdan A. La alegațiile date, instanța de recurs menționează, că acestea au

constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, asupra cărora

instanțele de judecată s-au expus suficient și argumentat, deoarece au constituit

linia principală de apărare în cadrul prezentului proces penal și cărora le-au fost

acordate o atenție deosebită, precum rezultă din materialele cauzei și hotărârile

adoptate în speța dată. Deci, reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal nu

se poate îndepărta de la concluziile precum că, pe parcursul cercetării

judecătorești s-a confirmat integral prezența în acțiunile inculpatului Puia Sergiu

a laturii obiective a infracțiunii de omor intenționat, cu agravantă, astfel că în

sensul dat, Puia Sergiu având calitate de autor, respectiv Puia Dan și Bogdan

Adrian având calitate de complice.

Referitor la invocările avocaților a faptului că, instanța nu a făcut o evaluare

complexă a vinovăției sau nevinovăției în raport cu acuzațiile aduse lui Puia D., a

indicat probe cu referire la toți 3 inculpați și s-a expus la general la toți inculpați,

Colegiul penal le consideră nefondate. În susținerea raționamentelor sale,

instanța de recurs menționează că, instanța de apel s-a expus argumentat în

decizie că, din probele administrate în cauză se atestă faptul că, Puia Sergiu avea

calitate de autor, respectiv Puia Dan și Bogdan Adrian aveau calitate de

complice, astfel Puia D. și Bogdan A. au fost complici la fapta comisă de Puia S.

În acest sens, instanța de apel întemeiat a descris acțiunile autorului Puia S.,

precum că a fost realizată latura subiectivă în speță, inculpatul Puia Sergiu a avut

intenție de al omorî pe Caliniuc Dumitru, dat fiind faptul că dînsul a aplicat multiple

lovituri corporale victimei, inclusiv cu piatra dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18

36

cm, intenția inculpatului reiasă din numărul și localizarea loviturilor care conform

raportului de expertiza au fost circa 6-8 lovituri incompatibili cu viața. Totodată,

instanța de apel ține să remarce că odată ce inculpatul Puia Sergiu a lovit victima cu

piatra, inculpatul a prevăzut consecințele acțiunilor sale și le-a admis, intenționat.

Instanța de apel reține că motivul infracțiunii de omor, este conflictul care s-a iscat între

Caliuc Dumitru și Puia Sergiu ultimul avînd scop de răzbunare, ceea ce nu a fost negat

de către inculpați în cadrul cercetării judecătorești, respectiv Puia Dan a specificat că de

către Caliniuc Dumitru în adresa sa au fost spuse blestemuri ca de exemplu: „să moară

mama dacă nu mergi la mine”, iar către Puia Sergiu s-a adresat cu cuvinte necenzurate

și ceva rău despre mama lui. Iar Bogdan Adrian a susținut că Puia Sergiu și Caliniuc

Dumitru au început să discute pe temele lor de genul „de ce mai bătut atunci..?!”, mai

bătut pe nedrept!”. Acest lucru l-a întrebat Caliniuc Dumitru pe Puia Sergiu pentru că

ei cândva au avut un conflict. Caliniuc Dumitru îl ofensa pe Puia Sergiu spunându-i de

mama lui iar după ce a primit mai multe lovituri și Caliniuc Dumitru nu mai avea

putere să se scoale de jos striga „dovedește că ești bărbat!, Sirioja dăi dacă poți”.”, după

care s-a referit și la ceilalți inculpați, care au contribuit la săvârșirea infracțiunii,

menționând că ”Elementul confirmativ al comiterii infracțiunii se deduce din

comportamentul inculpaților după săvârșirea faptei care la auzirea ușii deschise de către

Caliniuc Petru au luat-o toți trei la fugă, iar după ce au mers toți acasă schimbându-și

hainele cu care au fost îmbrăcați la locul faptei s-au întâlnit pentru a discuta cum să

ascundă fapta săvârșită unde și au fost depistați de către organele abilitate.”, în

continuare instanța de apel a mai indicat că, Puia Dan, l-a îndemnat verbal pe Puia

S. să aplice violența, care i-a aplicat cu o deosebită cruzime cu piatra ce o ținea în mâini

lui Caliniuc Dumitru mai multe lovituri peste cap, acest fapt nefiind negat de către

inculpații Puia Dan și Bogdan Adrian, totodată întemeiat fiind reținut și faptul că

simpla prezență fizică a unei persoane alături de făptuitor, la locul și în

momentul săvârșirii de către acesta a omorului nu constituie coautorat, dar ar

putea constitui complicitate la infracțiunea de omor sub formă de sprijin moral

acordat agresorilor. Complice moral se consideră și cel care dă sfaturi autorului

cum să lipsească victima de viață ori cel care strigă către autori, în timp ce aceștia

lovesc victima, că victima „trebuie omorâtă”. Aceste circumstanțe s-au regăsit în

speța dedusă judecății fapt ce reiese din declarațiile martorului Caliniuc Petru

Petru, care în cadrul cercetării judecătorești a declarat că Puia Dan a stigat la Puia

Sergiu „dăi cu siguranță", iar Puia Sergiu și Bogdan Adrian erau deasupra capului

lui Dumitru Caliniuc.

Astfel, Colegiul penal lărgit respinge și criticile recurenților, precum că Puia

D. nu a avut nici o implicație obiectivă în acest comportament infracțional și că a

fost condamnat pentru omor intenționat, manifestat printr-un comportament

omisiv (inacțiune), or ultimul a fost complice moral la comiterea infracțiunii de

omor, contribuind prin sprijin moral acordat agresorului Puia S., strigând către

autor, în timp ce acesta lovea victima, „dăi cu siguranță", astfel instanțele de fond

s-au expus argumentat, inclusiv asupra vinovăției inculpatului Puia D.,

hotărârile adoptate fiind argumentate motivat și în acest sens, în conformitate cu

prevederile art. 6 CEDO.

37

Totodată, Colegiul penal reține că, în pct. 5.7.4.5, în recurs, avocații Berliba

Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Puia Dan, fac referire la pct. 5.4.3

a Hotărârii Plenului CSJ nr. 11 din 24. 12.2012 ”Cu privire la practica judiciară în

cauzele penale referitoare la infracțiunile săvîrșite prin omor (art.145-148 CP al RM)”,

indicând selectiv câteva pasaje din aceasta și că, în acțiunile lui Puia S. nu poate fi

identificat semnul circumstanțial cu efect agravant al infracțiunii de omor-

omorul săvârșit cu profitarea de starea de neputință a victimei, pe măsură ce

starea de ebrietate, de una singură, nu poate să caracterizeze starea de neputință

a victimei. Însă, Colegiul penal reține că, și în acest sens instanța de apel

întemeiat a reținut starea de neputință, reieșind din evaluarea tuturor

împrejurărilor, în ansamblu, astfel ținând cont de faptul că, victima Caliniuc

Dumitru în urma loviturilor aplicate de Puia Sergiu și-a pierdut cunoștința și

profitând de faptul că ultimul era inconștient, Puia Sergiu a ridicat de lângă un

gard din apropiere o piatră cu dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18 cm, s-a

îndreptat înspre victimă cu piatra respectivă. Totodată, prin stare de neputință

trebuie să înțelegem incapacitatea victimei de a se apăra din cauza nefuncționării

totale sau parțiale a conștiinței ori a stării sale fizice sau psihice precare, iar un

factor poate fi și starea de ebrietate care era o situație de moment, însă acest fapt

este confirmat prin conținutul raportului de expertiză judiciară medico-legală

nr.201831C0172 din 20.12.2019, conform raportului 201806c6374 - în sânge s-a

depistat 3,48 promile alcool etilic - ebrietate gravă (f.d 32-33,Vol.I). Faptul că

victima Caliniuc Dumitru era în stare de ebrietate, era cunoscut de către inculpați

dat fiind faptul că ei au servit împreună la poarta lui Puia Dan, iar ulterior în

beci. Acest fapt a fost susținut de căte inculpați în cadrul cercetării judecătorești,

astfel Bogdan Adrian a susținut că „Caliniuc Dumitru era servit ținându-se greu pe

picioare”.

La fel, avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Puia

Dan, fac referire și la pct. 5.8 din hotărârea Plenului menționată, la fel făcând

referire doar la o parte din acesta, ce ține de faptul că, simpla prezență fizică a

unei persoane alături de făptuitor, la locul și în momentul săvârșirii de către

acesta a omorului nu constituie coautorat, însă fără a descrie continuarea din

aceeași hotărâre, prin care este indicat că ”...simpla prezență fizică a unei persoane

alături de făptuitor, la locul și în momentul săvîrșirii de către acesta a omorului nu

constituie coautorat, dar ar putea constitui complicitate la infracțiunea de omor sub

formă de sprijin moral acordat agresorilor. Complice moral se consideră și cel care dă

sfaturi autorului cum să lipsească victima de viață ori cel care strigă către autori, în timp

ce aceștia lovesc victima cu parii, că victima “trebuie omorîtă”., mai mult ca atât acestă

hotărâre având caracter de recomandare.

Critica avocatului Ceceli Constantin în numele inculpatului Bogdan Adrian,

precum că nu s-a demonstrat sprijinul moral a lui Bogdan A. și că acesta nu a

avut scopul de a-l omorî pe Caliniuc S., Colegiul penal lărgit atestă, că de

asemenea nu și-a găsit confirmare, or, instanțele de fond au stabilit că, inclusiv

inculpatul Bogdan A. a acordat lui Puia Sergiu sprijinul moral manifestat prin

faptul că, nu a intervenit în conflict, oferindu-i ultimului încrederea că nu va

38

divulga acțiunile sale criminale, precum și senzația că se află în superioritate

numerică, iar pe fonul acestui sprijin moral, Puia Sergiu, având scopul de a se

răzbuna pe Caliniuc Dumitru pentru injuriile aduse de către acela în timpul

conflictului iscat în beci și care a continuat în drum, i-a aplicat ultimului mai

multe lovituri puternice cu pumnii peste cap, iar după ce acela a căzut în

genunchi, i-a mai aplicat lui Caliniuc Dumitru o lovitură cu piciorul peste cap,

fapt de la care ultimul și-a pierdut cunoștința și a căzut la pământ cu fața în sus.

Continuându-și acțiunile sale criminale, Bogdan Adrian, urmărind scopul

omorului lui Caliniuc Dumitru, profitând de faptul că ultimul era inconștient și

nu va putea opune rezistență fizică, observându-l pe Puia Sergiu că a ridicat de

lângă un gard din apropiere o piatră cu dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18

cm, cu care s-a îndreptat spre Caliniuc Dumitru, aflându-se pe calea de deplasare

a lui Puia Sergiu spre Caliniuc Dumitru, conștientizând că ultimul în starea în

care se afla ar putea fi omorât, s-a ferit din calea lui Puia Sergiu înlăturând astfel

orice obstacol ca acela să săvârșească omorul, respecitv l-a lăsat pe agresor să

treacă nestingherit spre victimă, astfel i-a acordat lui Puia Sergiu sprijinul moral

ca acela cu o deosebită cruzime, cu piatra ce o ținea în mâini, să-i aplice lui

Caliniuc Dumitru mai multe lovituri peste cap. După aceasta, dorind să se

asigure că victima întradevăr a decedat și nu va divulga acțiunile lor criminale,

Bogdan Adrian, împreună cu Puia Sergiu s-au aplecat asupra capului victimei și

au examinat cadavrul îndeaproape, timp în care au fost observați în această

poziție de către tatăl victimei Caliniuc Petru și având scopul de a nu fi

recunoscuți de către ultimul și respectiv, a se eschiva de la răspundere penală,

împreună cu Puia Dan, care avea același scop, au fugit de la fața locului.

Nu pot fi reținute de către instanța de recurs nici aserțiunile avocaților

Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Puia Dan, precum că este

ilegală reținerea în faptele lui Puia D. a comiterii faptei cu deosebită cruzime,

care a avut un comportament omisiv, prin inacțiune. La acest capitol, Colegiul

penal lărgit remarcă, că instanța de apel just a reținut cu privire la agravanta

incriminată inculpaților - omor comis cu deosebită cruzime, această agravanta

este justificată de pericol social al faptei, caracterizat prin maniera de comiterea a

omorului: cu deosebită cruzime asupra victimei, cînd suferințele acestea sunt

inutil prelungite în timp, aducînd satisfacția făptuitorului. Noțiune de cruzime,

pare să desemneze doar acea trăsătură a persoanei, care presupune cauzarea

conștientă a unui rău altor persoane, sub formă de dureri și suferințe.

În conjunctura infracțiunii prevăzute de lit. j) alin.(2) art.145 Cod penal, este

necesar ca făptuitorul să conștientizeze sau, astfel de spus, să-și dea semna că

săvârșește omorul cu deosebită cruzime. Acesta pe lîngă faptul că, el trebuie să

prevadă că va cauza cu deosebită cruzime moartea victimei, precum și să

dorească sau să admită, în mod conștient, producerea acestei urmări. La caz a

fost reținut faptul că, victima Caliniuc Dumitru în urma loviturilor aplicate de

Puia Sergiu și-a pierdut cunoștința și profitând de faptul că ultimul era

inconștient Puia Sergiu a ridicat de lângă un gard din apropiere o piatră cu

dimensiunile de aproximativ 21 cm x 18 cm, s-a îndreptat înspre victimă cu

39

piatra respectivă. Puia Dan, l-a îndemnat verbal să aplice violența, i-a aplicat cu o

deosebită cruzime cu piatra ce o ținea în mâini lui Caliniuc Dumitru mai multe

lovituri peste cap, acest fapt nefiind negat de către inculpații Puia Dan și Bogdan

Adrian. Prin urmare inculpații conștientizau și își dădeau seama că săvârșesc

infracțiunea cu deosebită cruzime.

Colegiul penal respinge ca neîntemeiate argumentele avocatului Chisnencu

A. în numele inculpatului Puia S., referitor la concluziile raportului de expertiză

nr.201805O0387 din 15.01.2019 și referitor la audierea expertului, deoarece

instanțele de fond întemeiat au pus la bază concluziile raportului menționat, care

în coroborare cu celelalte probe confirmă vina inculpaților în comiterea

infracțiunilor incriminate și prin care s-a stabilit că ” .. sângele cet. Caliniuc

Dumitru se referă la grupa sanguină AB0 /AB(IV)/. Sângele cet. Bogdan Adrian se

referă la grupa sanguină Balfa /B(III)/. Sângele cet. Puia Dan și cet. Puia Sergiu se referă

la una și aceiași grupa după sistemul AB0 și anume: 0alfa, beta /0(I)/". În fragmente

din petele roșietice de pe pantaloni (m/ob.3,4) și spălături pe fire de tifon de pe

perechea de adidași (m/ob.9,10) ridicați de la cet.Bogdan Adrian, de pe perechea

de pantaloni (m/ob.14-17), vestă (m/ob. 18-21) ridicate de la cet.Caliniuc

Dumitru, de pe tampoanele de vată (m/ob.25,26,27) ridicate de la fața locului s-a

depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup a acestui

sânge s-au constatat antigenii „A” și „B”- Așadar, sângele depistat a provenit de la

persoană cu grupa sanguină AB0, cum ar fi în cazul dat cet.Caliniuc Dumitru.

Provenirea acestui sânge de la Puia Dan și Puia Sergiu cu grupa 0alfa,beta și de la

Bogdan Adrian cu grupa sanguină Balfa se exclude. …” Totodată, instanța de apel

întemeiat a reținut că, în rezultatul analizei comparative a conținutului

raportului de expertiză și a concluziilor formulate în același document, se

constată o posibilă eroare materială strecurată în concluziile formulate de expert

în partea ce ține de apartenența unor obiecte pe care a fost depistat sîngele

victimei și anume: în concluzie expertul indică că sîngele a_fost depistat

în_fragmente din_petele roșietice de_pe_pantaloni (m/ob.3,4) și spălături pe _

fire de tifon de pe perechea de adidași (m/ob.9,10) ridicați de la cet.Bogdan

Adrian. Totuși perechea de adidași (m/ob.9,10) nu au fost ridicați de la

cet.Bogdan Adrian ci de la Puia Sergiu fapt stabilit prin procesul verbal de

ridicare.(f.d 94-97,Vol.I)

Cu referire la argumentele avocatului Chisnencu A. în numele inculpatului

Puia S., precum că instanța de apel neîntemeiat a respins cererea părții apărării,

prin care s-a solicitat dispunerea efectuării expertizei repetate, Colegiul penal îl

respinge ca fiind declarativ.

Astfel, instanța de recurs menționează că, solicitarea efectuării unei

expertize este dreptul procesual al părților participante la proces. Dispunerea

efectuării expertizei judiciare se face de către instanța de judecată, la cererea

părților, dacă se constată că, cererea este întemeiată și poate contribui la stabilirea

circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală.

Încheierea instanței de judecată privind numirea expertizei, trebuie să cuprindă

întrebările puse în fața expertului și enumerarea circumstanțelor de fapt ce

40

urmează a fi elucidate prin cunoștințele speciale în domeniul tehnicii, științei sau

artei de către expert. Nu se exclud cazurile, când instanța de judecată poate

respinge demersul privind efectuarea expertizei judiciare prin încheiere

motivată.

Așadar, instanța de judecată trebuie să motiveze respingerea demersului,

ținând cont de jurisprudența CțEDO, care statuează că, refuzul de a dispune o

expertiză nu este, în sine, inechitabil, el trebuie examinat în lumina procedurii în

ansamblul său (Affaire H. împotriva Franței, 24.10.1989 pct. 61 și 70). Motivarea

refuzului trebuie să fie rezonabilă.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că, la data de 14 iulie 2020, avocatul

Chisnencu A. a depus demers cu privire la dispunerea expertizei biologice

repetate.

În conformitate cu prevederile art. 148 alin. (2) Cod de procedură penală,

dacă concluziile expertului sînt neclare, contradictorii, neîntemeiate, dacă există îndoieli

în privința veridicității lor și dacă aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin

audierea expertului sau dacă a fost încălcată ordinea procesuală de efectuare a

expertizei judiciare, poate fi dispusă efectuarea unei expertize judiciare repetate de către

un alt expert sau o altă comisie de experți. Expertul sau experții care au efectuat

expertiza judiciară primară sau suplimentară pot asista la efectuarea expertizei judiciare

repetate pentru a da explicații pe marginea concluziilor formulate în urma expertizei

judiciare primare, însă nu pot participa la efectuarea investigațiilor și la întocmirea

concluziilor.” La fel, alin. (3), al aceluiași articol prevede cazurile în care se

dispune expertiza judiciară repetată:

a) concluziile expertului sînt neclare, contradictorii, neîntemeiate sau există îndoieli

în privința veridicității acestora;

b) ordonatorul expertizei judiciare sau instanța de judecată a constatat că expertul

judiciar nu avea dreptul să o efectueze ori și-a depășit competența;

c) a fost încălcată ordinea procesuală de dispunere a expertizei judiciare;

d) s-au constatat încălcări ale metodelor sau procedurilor de efectuare a expertizei

judiciare;

e) concluziile expertului nu au fost corelate cu datele de fapt puse la dispoziția lui;

f) există contradicții esențiale între opiniile experților participanți la efectuarea unei

expertize judiciare în comisie.

Astfel, la acest aspect, instanța de recurs reține că, prin încheierea instanței

de apel din 03 august 2020 (f.d.143-168 v. VI), a fost respinsă ca neîntemeiată

cererea.

În acest sens, Colegiul penal atestă că, instanța de apel întemeiat a reținut

că, apărătorul nu a prezentat probe ce ar determina necesitatea efectuării unei

expertize repetate, în conformitate cu prevederile art. 148 alin. (3) Cod de

procedură penală, precum și nu a prezentat argumente ce ar pune la îndoială

veridicitatea concluziilor expertului sau careva încălcări ale metodelor sau

procedurilor de efectuare a expertizei judiciare. Totodată, neclaritățile invocate

de apărător au fost soluționate anterior, iar careva motive, de numire a expertizei

bologice repetate, în speță, nu au fost identificate.

41

Astfel, Colegiul penal atestă că, fiindu-i aduse la cunoștință inculpatului

Puia S. și avocatului acestuia concluziile raportului de expertiză și procesul

verbal de audiere a expertului (f.d.100, 103 v. II), acestea nu au fost contestate de

către partea apărării la etapa respectivă.

Referitor la critica recurenților, precum că martorul Caliniuc P. a declarat

versiuni diferite la etapele procesului, instanța de recurs le consideră declarative,

deoarece acestă persoană atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării

judecătorești, a fost avertizată pentru darea declarațiilor false și răspunderea ce o

poartă în acest caz, conform art. 312 Cod penal și a dat declarații fiind sub

jurământ, declarațiile acestuia coroborând între ele și cu alte probe administrate

la dosar, precum rapoartele de expertiză, procesul-verbal de cercetare la fața

locului, fiind apreciate toate în ansamblu conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală.

Avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Puia Dan

își întemeiază recursul declarat și în baza pct. 9) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul în care inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută

de legea penală.

La capitolul incidenței temeiului invocat de recurent și prevăzut de pct. 9)

alin. (1) art. 427 Codul de procedură penală, Colegiul penal relevă că, condiția

esențială pentru tragerea persoanei la răspundere penală este că, fapta imputată

să fie prevăzută de legea penală ca infracțiune. Totodată, acest motiv de casare

poate fi aplicat și în cazul când la momentul săvârșirii fapta a fost prevăzută de

lege ca infracțiune, însă la momentul examinării în recurs a încetat a mai fi

considerată ca infracțiune, fiind exclusă din Codul penal, fiindcă nu se poate

dispune condamnarea pentru o faptă neîncriminată de lege și nu poate exista

pedeapsă fără infracțiune.

Colegiul penal lărgit notează că, în prezenta speță temeiul invocat de către

recurent nu este incident ca motiv de casare a hotărârilor judecătorești atacate,

deoarece fapta imputată inclusiv inculpatului Puia D. este prevăzută de legea

penală ca infracțiune și este stipulată la art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. e), i), j),

Cod penal, omorul intenționat - adică omorul unei persoane, profitând de starea de

neputință a victimei care se datorează stării de inconștiență a aceleia, comis de trei

persoane, cu deosebită cruzime. Astfel, instanța de recurs constată că, inclusiv

inculpatul Puia D. a fost condamnat pentru o faptă care este prevăzută de legea

penală a Republicii Moldova, acțiunile acestuia fiind corect calificate.

Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de avocatul Bânzari L. în

numele succesorului părții vătămate Buliga Ludmila și de către avocații Berliba

Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Puia Dan - s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, specificat la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, instanța de recurs menționează, că recurenții critică

hotărârea dată și în partea stabilirii pedepsei stabilite inculpaților.

Colegiul consideră, că nici acest temei pentru recurs invocat nu este incident

42

în prezenta cauză, iar instanțele de fond și-au motivat just soluția adoptată,

acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpaților Puia S., Puia D.,

Bogdan A., stabilite conform sancțiunii articolelor imputate acestora.

Deci, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singură în

măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru

infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în

vederea realizării acestei operațiuni, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia.

Conform principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei

penale, în coraport cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute

la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în

considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și

scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei

prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-

se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de recurs reține, că inculpatul Puia S. a fost condamnat în baza art.

42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, la 13 ani și 4 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis, iar inculpații Puia D. și Bogdan A. au fost

condamnați fiecare în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, la

câte 7 ani și 6 luni închisoare, cu executare în centrul de detenție pentru minori și

tineri.

Totodată, Colegiul penal menționează, că sancțiunea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, prevede pedeapsă cu închisoare de la 15

la 20 de ani sau cu detențiune pe viață, iar conform art. 16 alin. (6) Cod penal,

aceasta se clasifică ca infracțiune excepțional de gravă.

Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei instanțele de fond just au

ținut cont de faptul că, potrivit art.76 Cod penal, circumstanțe ce ar atenua

răspunderea penală a inculpaților Puia Sergiu, Puia Dan și Bogdan Adrian

instanța a stabilit săvârșirea infracțiunii de către un minor sau de către o

persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani. Potrivit

art. 77 Cod penal, circumstanțe ce ar agrava răspunderea penală a inculpaților

Puia Sergiu, Puia Dan și Bogdan Adrian, instanța a stabilit săvârșirea infracțiunii

de către o persoană în stare de ebrietate.

Astfel, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor

cauzei și a personalității inculpatului Puia Sergiu, urmărind în acest sens

comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea

infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările

prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că corijarea și

reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse în formă de

închisoare pe un termen de 13 ani și 4 luni, ținând cont de faptul că acesta a

comis infracțiunea având vârsta cuprinsă între 18 și 21 de ani, întemeiat a aplicat

43

prevederile art. 70 alin. (31), fiind în drept să aplice și cele art. 79 Cod penal.

Totodată, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor

cauzei și a personalității inculpaților Puia Dan și Bogdan Adrian urmărind în

acest sens comportamentul lor în viața socială, precum și cel din înainte și după

săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă,

urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpaților, corijarea și

reeducarea acestora este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse în formă de

închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni, ținând cont de faptul că la momentul

comiterii infracțiunii aceștia erau minori, fiind aplicabile prevederile art. 70 alin.

(3) și art. 79 Cod penal.

Astfel, ținând cont de scopul legii penale, de a restabili echitatea socială, de

a corecta condamnații și de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și altor persoane, Colegiul lărgit statuează, că instanța de apel

întemeiat a conchis de a menține sentința prin care a fost aplicat în privința

inculpaților, pedeapsele sub formă de închisoare, sub limita minimă, reieșind din

cele expuse. Astfel, modalitatea de executare aleasă și cuantumul pedepsei

aplicate inculpaților pentru infracțiunile incriminate, este în acord cu principiul

proporționalității, avându-se în vedere faptele comise și urmările produse.

Cu referire la un alt motiv de critică din recursul avocatului Bînzari L., prin

care menționează, că nu s-a ținut cont de faptul că, Puia S. l-a omorât pe Caliniuc

Dumitru profitînd de starea de neputință a sa, care se datora stării de inconștiință

a acestuia; omorul a fost comis de trei persoane și cu o deosebită cruzime,

Colegiul penal reține că aceste circumstanțe sînt prevăzute la art. 145 alin. (2) lit.

e), i), j) Cod penal, în calitate de semne ale acestei componențe de infracțiuni,

astfel ele nu pot fi concomitent considerate drept circumstanțe agravante.

Totodată, celelalte circumstanțe menționate au fost luate în considerație de

instanțele de fond, însă acestea nu sunt suficiente pentru a răsturna soluția

instanței de apel.

Ce ține de faptul că instanța a redus pedeapsa inculpaților Puia D. și

Bogdan A. de mai multe ori în baza uneia și aceeași circumstanțe, Colegiul penal

lărgit o consideră neîntemeiată, deoarece inculpații menționați fiind minori, just

le-au fost aplicate în privința acestora prevederile art. 76 alin. (1) lit. b), 70 alin.

(3) și art. 79 Cod penal.

Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că pedeapsa, astfel cum a

fost stabilită de către instanțele de fond, răspunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de

restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide, că în cauza dată nu au

fost admise erorile de drept la care fac referire recurenții și nu sânt temeiuri de

casare a soluției adoptate, fiindcă instanța de apel s-a pronunțat motivat asupra

tuturor argumentelor indicate în apel și hotărârea atacată cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile

instanței de apel referitoare la menținerea sentinței de condamnare a inculpaților,

44

totodată fiind întemeiată soluția instanțelor de fond și în partea admiterii acțiunii

civile.

Cu referire la faptul că instanțele de fond nu s-au expus referitor la

reducerea pedepsei penale, prin prisma art. 385 alin. (5)-(6) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit aestă că chestiunea dată, poate fi examinată în

conformitate cu prevederile art. 4732-4734 Cod de procedură penală.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, corect au fost

calificate acțiunile inculpatului Puia S. în baza art. 42 alin. (2), 145 alin. (2) lit. e),

i), j) Cod penal, iar ale lui Puia D. și Bogdan Adrian în baza art. 42 alin. (5), 145

alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, instanțele de fond apreciind întemeiat ansamblu

de probe administrate și nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția

inculpaților, în săvârșirea infracțiunilor imputate, în acțiunile acestora fiind

prezente elementele infracțiunilor incriminate și în cele din urmă temeiurile

pentru recurs stipulate la pct. 1), 6), 8), 9), 10) din alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.

Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și

motivată, fiind evaluat just probatoriul administrat și indicate motivele pe care

și-a întemeiat hotărârea adoptată, drept urmare toate criticile din recursurile

declarate sunt vădit neîntemeiate, respectiv acestea urmează a fi respinse ca

inadmisibile.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul

Chisnencu Alexandru în numele inculpatului Puia Sergiu, de către avocatul

Bînzari Liliana în numele succesorului părții vătămate Buliga Ludmila, de către

avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Puia Dan și de

către avocatul Ceceli Constantin în numele inculpatului Bogdan Adrian, cu

menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2021,

în cauza penală privindu-i pe Puia Sergiu Xxxxx, Puia Dan Xxxxx și Bogdan

Adrian.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 15 iulie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Plămădeală Ghenadie

Judecător Pitic Mariana

45