1ra-545/2021 — Art. 220 alin. 2 lit. a, c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din 05 iunie 2020, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Chiricova Svetlana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani de închisoare. Conform art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoare în privința inculpatei Chiricova Svetlana pe o perioadă de probațiune de 2 ani. S-a dispus ca corpurile delicte: 1) Pașaportul Republicii Moldova, a cet. Chiricova Svetlana cu seria nr.xxxxxxxxx; 2) Pașaportul Statului Israel pe numele cet. Chiricova Svetlana cu seria nr.xxxxxxx; 3) Pașaportul Federației Ruse pe numele cet. 1 Chiricova Svetlana cu seria nr.xxxxxxxx; 4) Pașaportul Federației Ruse, pe numele cet. Chircova Svetlana cu seria nr. xxxxxxx; 5) Card bancar pe numele cet. Chiricova Svetlana nr.xxxxxxxxxxx; 6) O foaie A4 cu diferite numere și adrese; 7) Contract de moștenire cet. Chiricova Svetlana pe numele cet. Naumov Alexandr; 8) Cartelă de vizită ,,Webmaster Studio”, depistate și ridicate prin procesul-verbal de percheziție din 27.02.2020, de la domiciliul cet. Chiricova Svetlana, situat pe adresa xxxxxx, xxxx, ap. xxxx, mun. xxxxxxx - să fie restituite proprietarei. Telefonul mobil de model Samsung cu IMEI nr.xxxxxxxx, xxxxxxxxx; Telefonul mobil de model Samsung cu IMEI nr.xxxxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxxxxxxxx au fost trecute în proprietatea statului. Cardul bancar pe numele- Chiricova Svetlana nr. xxxxxxxxxxxxxxxx, ridicate de la Chiricova Svetlana prin procesul de percheziție la 27.02.2020 - s-a dispus a fi nimicit după intrarea sentinței în vigoare. Sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă totală de 67 000 lei de pe conturile bancare MD xxxxxxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxxx, care aparțin S.R.L. ,,ISTI GRUP”, aplicat în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14.05.2020, fiind dobândiți pe cale criminală și destinați pentru comiterea infracțiunii - a fost lăsat fără soluționare pe motiv că conform deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, acesta a fost aplicat pe o altă cauză penală și anume instanța care va examina acea cauză urmează să se pronunțe asupra mijloacelor bănești. 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Chiricova Svetlana, în perioada de timp ianuarie 2019 - februarie 2020, în timp ce se afla în Republica Moldova, acționând împreună cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, intenționat, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției de către alte persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, în timp ce se afla la salonul de frumusețe „Victoria Ghecrea”, situat în mun. Xxxxx, bd. Xxxxxx, unde îi făcea manichiura angajata salonului xxxx xxxxxxxxx (minoră), cu care a avut o discuție, în rezultatul căreia, i-a trezit interesul pentru practicarea prostituției prin convingeri că va fi bine plătită, și a îndemnat-o pe ultima de a se deplasa în Israel, pentru practicarea prostituției, unde va fi remunerată cu 240 de euro pe oră, din care 50%, îi vor reveni ei. Suplimentar, inculpata i-a mai solicitat lui Xxxxx Xxxxx să mai caute două domnișoare care ar dori să presteze servicii sexuale contra plată în Israel. Ulterior, la data de 26.12.2019, Chiricova Svetlana, a încheiat un contract cu S.R.L. ”ISTI GRUP”, care este amplasată în mun. Xxxxx, str. xxxx, xxxx, prin care a solicitat să-i fie create două website-uri, unul a fost denumit „Tsraelgirls.com”, în care era indicat „lucru pentru domnișoare în Israel”, totodată fiind postate și poze cu mai 2 multe femei în ipostaze intime. Astfel, prin acest web-site urma să fie identificate domnișoare, pentru ca ulterior să fie îndemnate la practicarea prostituției în Israel, iar a doilea website urma să fie activat în scopul identificării clienților, care să beneficieze de servicii sexuale, pe teritoriul Israelului. Pentru crearea acestor două website-uri, Chiricova Svetlana a achitat angajaților S.R.L. „ISTI GRUP”, suma de 67 000 lei. Totodată, ultima și-a creat un card bancar, „MAIB”, cu nr.Xxxxxxxx, pe care a pus pe cont suma de 150 de euro și de pe care urma să achite ulterior pentru buna funcționare a site-urilor web nominalizate. Astfel, acțiunile intenționate ale inculpatei Chiricova Svetlana au fost calificate în baza art. 220 alin. (2) lit. a) și c) Codul penal – proxenetismul, exprimat prin îndemnul și înlesnirea practicării prostituției, precum și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, săvârșite asupra a mai multor persoane și de mai multe persoane. 2 Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 2.1 Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale – Rusu Roman, care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iunie 2020, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să se dispună: confiscarea în folosul statului în conformitate cu art. 106 Cod penal, a mijloacelor bănești în sumă totală de 67 000 lei, de pe conturile bancare MD xxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, care aparțin S.R.L. „ISTI GRUP”, asupra cărora a fost aplicat sechestru în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău și a mandatului judecătoresc din 14.05.2020, fiind dobândite pe cale criminală și destinată pentru comiterea infracțiunii. În motivarea cerințelor sale acuzatorul de stat a menționat că: - la etapa efectuării urmăririi penale, prin ordonanța procurorului din 16.04.2020 a fost dispusă punerea sub sechestru a mijloacelor bănești menționate supra. Ulterior, la aceiași dată, de către procuror a fost înaintat un demers în adresa judecătorului de instrucție în vederea autorizării punerii sub sechestru a mijloacelor bănești în sumă totală de 67 000 lei de pe conturile bancare care aparțin S.R.L. „ISTI GRUP”. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 16.04.2020 a fost respins demersul procurorului privind autorizarea punerii bunurilor sub sechestru, ca fiind neîntemeiat. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14.05.2020, încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 16.04.2020 a fost casată cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a fost admis demersul procurorului și autorizată punerea sub sechestru a mijloacelor bănești nominalizate supra; - deși în actele procedurale emise de către organul de urmărire penală (ordonanță, demers) și de către instanța de judecată (încheiere, decizie) aferent punerii bunurilor 3 (mijloace bănești în sumă de 67 000 lei) sub sechestru, este indicat numărul de ordine a cauzei ca fiind 2019515198 în loc de 2019515189, nu poate constitui temei legal de constatare din partea instanței că sechestrul a fost aplicat pe o altă cauză penală, ori în partea descriptivă a actelor menționate supra sunt evidente circumstanțele și faptele investigate de către organul de urmărire penală anume în privința acțiunilor cet. Chiricova Svetlana și a altor persoane, pe cauza penală pornită la 02.12.2019 în temeiul art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, în cadrul căreia a fost necesară acțiunea de punere sub sechestru, cauză penală care a fost examinată în fond și pe care a fost pronunțată sentința din 05.06.2020, fiind ulterior stabilit că, numărul de ordine 2019515198 a fost atribuit de către organul de urmărire penală al CCTP al INI al IGP cauzei penale începute la 27.12.2019 în temeiul art. 207 Cod penal, pe fapte în care nu figurează cet. Chiricova S. sau S.R.L. „ISTI GRUP”; - în speță, este relevantă practica națională existentă, reflectată în decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13.09.2017, pronunțată în cauza penală de învinuire a lui Becciv Victor în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, unde instanța de apel s-a expus desfășurat cu privire la confiscarea specială. În acest context, pentru motivele indicate, în conformitate cu art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod procedură penală, instanța de apel a admis apelul declarat de acuzatorul de stat, casând parțial hotărârea atacată, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Decizia în cauză a fost menținută și prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 27.03.2018; - mijloacele bănești în sumă totală de 67 000 lei de pe conturile bancare MD xxxxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxx, care aparțin S.R.L. „ISTI GRUP”, asupra cărora a fost aplicat sechestru în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14.05.2020, urmează de confiscat în folosul statului în conformitate cu art.106 Cod penal, fiind dovedit în cadrul cercetărilor judecătorești faptul dobândirii acestora pe cale criminală și destinația lor pentru săvârșirea infracțiunii. 2.2 Avocatul Chiriac Nicolae în interesele lui Chiricova Svetlana prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în partea prin care s-a decis asupra corpurilor delicte, pronunțarea unei noi hotărâri în acest sens, prin care să se dispună restituirea proprietarului a corpurilor delicte și anume: telefonul mobil de model Samsung cu IMEI xxxxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxxxxxx și telefon mobil Galaxy A50 cu IMEI xxxxxxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxxxxxxx, precum și 6 cartele din plastic pe numele Chiricova Svetlana. În motivarea cerințelor sale, avocatul a menționat că: - prima instanță eronat a dispus confiscarea corpurilor delicte – telefonului de model Samsung cu IMEI nr.xxxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxxxxx și telefonul mobil de 4 model Samsung cu IMEI nr.xxxxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxxxxx, precizând că telefoanele date au fost utilizate de către inculpata Chiricova Svetlana la comiterea infracțiunii de proxenetism, or, avocatul apelant a remarcat că aceste telefoane mobile nu au fost special adaptate sau modificate din timp în așa mod încât să favorizeze săvârșirea comiterii anume a infracțiunii de proxenetism; - telefoanele sus indicate, au fost ridicate de la domiciliul inculpatei în timpul zilei, în perioada când inculpata se folosea legal de aceste telefoane mobile conform destinației acestora, dar nu au fost ridicate în flagrant sau în timpul nemijlocit de comitere a infracțiunii de proxenetism; - prima instanță nu a ținut cont de faptul că aceste telefoane mobile au fost procurate de către Chiricova Svetlana cu mult timp înaintea comiterii infracțiunii și nu au fost procurate de către inculpată anume cu scopul de a comite infracțiunea de proxenetism, inculpata deținea telefoanele mobile cu scopul legal și uzual, de a se folosi de mijloacele de comunicare cu rude apropiate, prieteni, medici din țară și de peste hotarele Republicii Moldova, iar unul dintre telefoanele mobile în genere este vechi și nu funcționa la momentul ridicării, astfel că nu este clar motivul confiscării acestui telefon; - prima instanță a dispus trecerea în folosul statului a acestor telefoane mobile, astfel că sentința în această chestiune nu este motivată la modul corespunzător, or motivele din care instanța a decis confiscarea telefoanelor mobile în sentință lipsesc, astfel că, prin apel, urmează a fi reexaminată această chestiune și dispusă restituirea proprietarului Chiricova Svetlana a telefoanelor mobile ce au fost confiscate; - prin sentința primei instanțe nu s-a decis asupra tuturor corpurilor delicte deținute la materialele cauzei penale și anume a rămas fără examinare soarta corpurilor delicte ridicate anterior prin procesul verbal de percheziție din 27.02.2020, de la domiciliul lui Chiricova Svetlana, situat pe adresa xxxxxx, xxxxx, ap.xxx, mun. xxxxxx și anume (poziția 7 din procesul verbal): 6 cartele din plastic pe numele Chiricova Svetlana, or, anume în lista acestor 6 cartele se regăsea și cartela de pensionar emisă de Statul Israel pe numele Chiricova Svetlana în baza căreia inculpata primește în Israel pensie în baza vechimii de muncă, la fel, printre aceste cartele se regăseau carduri care erau emise de instituții medicale din Israel și actele de identitate ale inculpatei emise de statul Israel pe numele Chiricova Svetlana, dar și alte cartele care nu prezintă nici un interes pentru urmărirea penală și instanța de judecată, însă au fost ridicate abuziv de organul de urmărire penală. Respectiv, aceste cartele urmau a fi restituite proprietarului, însă instanța nu a decis soarta acestor corpuri delicte; - odată examinată cauza în procedură simplificată, dat fiind faptul că inculpata a recunoscut integral vinovăția și se căiește sincer de cele comise, nu a solicitat administrarea de probe noi, ținând cont de valoarea corpurilor delicte pentru inculpată, 5 de sursele financiare ale inculpatei care este pensionară și nu dispune de surse de venit pentru procurarea altui telefon în schimbul celor ridicate, la caz, consideră că, prima instanță neîntemeiat a dispus confiscarea telefoanelor mobile, care după examinare, urmau a fi restituite proprietarului; - la caz nu este rațională nici păstrarea acestor corpuri delicte în camera de păstrare, deoarece aceste corpuri delicte au fost deja examinate, iar prin sine, aceste bunuri în cazul infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, nu prezintă interes pentru procesul de înfăptuire a justiției și aflarea adevărului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - Rusu Roman și admis apelul declarat de avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpatei Chiricova Svetlana, casată sentința primei instanțe în partea soluționării chestiunii cu privire la unele corpuri delicte, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care s-a dispus că, corpurile delicte: telefonul mobil de model SAMSUNG cu IMEI xxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxx și telefonul mobil Galaxy A50 cu IMEI xxxxxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxxxxx precum și 6 cartele din plastic a le restitui lui Chiricova Svetlana. 3.1. Pentru a decide astfel, făcând referire la cererea de apel depusă de către procurorul Rusu Roman, instanța de apel a constatat, că prima instanță în mod eronat a statuat că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14.05.2020, prin care a fost aplicat sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă totală de 67 000 lei de pe conturile bancare care aparțin S.R.L. ,,ISTI GRUP” a fost aplicat pe o altă cauză penală, or, din textul deciziei este evident că sechestrul a fost aplicat anume în prezenta cauză, iar numărul dosarului penal a fost indicat greșit de către procuror dintr-o eroare materială. În al doilea rând, instanța de apel a reținut că la data de 26.12.2019 „ISTI GRUP” S.R.L. în calitate de „Executant” și Chiricova Svetlana în calitate de „Client” au încheiat contractul de prestare a serviciilor nr. 2226. Obiectul contractului fiind crearea unui web-site. La pct. 12.2 al Contractului nominalizat, părțile au stipulat că „Executantul” nu poartă răspundere juridică, materială sau altă răspundere pentru conținutul, calitatea și corespunderea legislației în vigoare a informației plasate de către „Client” pe web-site. În acest sens, instanța de apel a notat că mijloacele bănești în sumă de 67 000 lei au fost obținute de S.R.L. „ISTI GRUP” în rezultatul desfășurării unor activități legale, or, potrivit informației anexate la materialele cauzei persoana juridică în cauză este înregistrată oficial și are ca gen de activitate nelicențiată realizarea de programe și consultanță în domeniul dat, iar potrivit art. 46 alin. (3) al Constituției averea dobândită 6 licit, în baza dreptului de proprietate nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii se prezumă. Tot în acest context, instanța de apel menționează că, nici S.R.L. ”ISTI GRUP” și nici administratorii acesteia nu au fost recunoscuți drept complici la săvârșirea infracțiunii de către Chiricova Svetlana, cauza penală fiind disjunsă în privința unor altor persoane nestabilite de către organul de urmărire penală. Mai mult decât atât, procurorul nu a anexat la materialele cauzei dovada că decizia Curții de Apel Chișinău ar fi fost expediată pentru executare în adresa instituțiilor bancare vizate și că asupra mijloacelor bănești din conturile S.R.L. ”ISTI GRUP” ar fi fost realmente aplicat sechestrul. Distinct de cele expuse, instanța de apel a respins alegațiile acuzatorului de stat, precum că în speța de referință, este relevantă practica națională existentă, în special decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13.09.2017, pronunțată în cauza penală de învinuire a lui Becciv Victor în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, or, instanța de apel a precizat că hotărârea pronunțată de judecător într-o cauză are forță obligatorie numai față de speța respectivă, nu și pentru alte cauze similare, practica judecătorească și precedentul judiciar național în Republica Moldova nu este un izvor de drept obligatoriu. Astfel, instanța de apel a notat că, prin practică judiciară constantă urmează a fi înțeleasă nu doar o decizie sau un caz individual, după cum a pretins apelantul, ci soluțiile care se desprind dintr-un ansamblu de hotărâri judecătorești concordante, pronunțate de instanțele judecătorești în care se întrevăd aceleași situații de fapt și de drept. 3.2. Pe marginea cererii de apel depuse de către avocatul Chiriac Nicolae în interesele lui Chiricova Svetlana, instanța de apel a indicat că telefonul mobil de model SAMSUNG cu IMEI xxxxxxxxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxxxxxxxx și telefonul mobil Galaxy A50 cu IMEI xxxxxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxxxxxxx nu au fost special adaptate sau modificate din timp în așa mod încât să favorizeze săvârșirea infracțiunii de proxenetism și nu au fost ridicate în flagrant sau în timpul nemijlocit de comitere a infracțiunii de proxenetism. Aceste telefoane mobile au fost procurate de către Chiricova Svetlana cu mult timp înaintea comiterii infracțiunii și nu au fost procurate de către inculpată anume cu scopul de a comite infracțiunea menționată. Referitor la restituirea celor șase cartele, anume în lista acestor 6 cartele se regăsea și cartela de pensionar emisă de Statul Israel pe numele Chiricova Svetlana în baza căreia inculpata primește în Israel pensie în baza vechimii de muncă. La fel, printre aceste cartele se regăseau carduri care erau emise de instituții medicale din Israel și actele de identitate ale inculpatei emise de Statul Israel pe numele Chiricova Svetlana, dar și alte cartele care nu prezintă nici un interes pentru urmărirea penală și instanța de judecată, însă au fost ridicate de OUP. Respectiv, aceste cartele urmau a fi restituite 7 proprietarului, însă prima instanță a omis să se pronunțe asupra sorții acestor corpuri delicte.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripșie Chișinău – Țurcanu Svetlana, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel în partea се ține de soluția dispusă cu privire lа confiscarea specială și а dispune rejudecarea cauzei în această parte, în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului depus, recurentul a invocat că: - instanța de арel nu а îndeplinit prevederile art. 106 Cod penal, precum și nu a ținut cont de explicațiile Plenului Curții Suрrеmе de Justilie date la pct.14 al Ноtărârii nr. 22 din 12 decembrie 2005 ,,Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, din sensul cărora rezultă că, nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de apel; - conform învinuirii înaintate și constatării instanțelor de judecată, rezultă că Chiricova Svetlana a efectuat mai multe acțiuni axate pe îndreptarea și înlesnirea practicării prostituției, acestea fiind manifestate prin încheierea unui contract la 06.12.2019 cu S.R.L. „ISTI GRUP”, prin care a solicitat să-i fie create 2 website-uri, unul а fost denumit "Tsraelgirls.com", în care era indicat „lucru pentru domnișoare in Israel", totodată fiind postate și poze cu mai multe femei in ipostaze intime, astfel prin acest website urma să identifice domnișoare, pentru са ultеriоr să fie îndemnate la practicarea prostituției in Israel, iar а doilea web-site urma să fie activat în scopul identificării clienților, care să beneficieze de servicii sexuale, pe teritoriul Israelului; - instanța de ареl а omis din vedere circumstanțele în care s-a derulat fapta, оr, însăși inculpata - Chiricova Svetlana а аfirmаt in fața instanței сă: ”... а fost în Israel și a făcut cunoștință сu Serghei, el сând а aflat сă еа vine des în Republica Moldova, i-a comunicat să înregistreze 2 site-uri, unul fiind de escort. Din discuția ei cu Serghei, fetele trebuiau să primească реntru о оră sumа de 400 еurо. Când a venit în Republica Moldova, s-a adresat la agenție. Еа а primit banii de la Serghei în Israel, suma de 4000 еurо pentru а deschide acele site-uri. Pentru deschiderea acelui site de escort, agenției i-a achitat suma de 66 000 lei” ceea ce în mod repetat dovedește dobândirea mijloacelor bănești pe cale criminală și destinată pentru utilizarea mijloacelor bănești la realizarea faptei infracționale; - acuzarea constată о apreciere еronată а legislației penale de către instanța de ареl рrin neaplicarea prevederilor аrt. 106 Cod penal, motivând "mijloacele bănești în sumă de 67000 lei au fost оbținute de S.R.L. "ISTI GRUP" în rezultatul desfășurării unor activități legale рentru serviciile de creare a web-site-ului achitate de Chiricova Svetlana; 8 - în cazul de față reieșind din gradul de implicare а făptașei în acțiunile comise de îndemnare și înlesnire la practicarea prostituției, рrin modul în саrе а fost concepută activitatea infracțională, se deduce сă, mijloacele financiare în sumă de 67 000 lei, asupra сărоrа а fost aplicat sechestru in bаzа Deciziei Colegiului Penal аl Curții de Ареl Chișinău din 14.05.2020, urmează a fi confiscate în beneficiul statului, ca fiind bunuri utilizate la comiterea infracțiunii și rezultate din activitatea criminală.

La recursul ordinar declarat de către Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău – Țurcanu Svetlana, avocatul Chiriac Nicolae în interesele lui Chiricova Svetlana, având ca temei art. 431 alin. (11), a depus referință, prin care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului ordinar ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, recursul declarat de procuror nu îndeplinește cerințele legale de conținut, menționând totodată că recursul vizat nu se încadrează în niciunul din temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, deoarece este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei, fără a indica la concret omisiunea gravă sau în ce a constat interpretarea eronată a normelor procesuale și materiale.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare care a afectat soluția". Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei de recurs nu sau confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către procuror, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de recurent, 9 Colegiul penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de către procuror descrise și în pct. 2.1 a prezentei decizii, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de casare parțială a sentinței primei instanțe în partea soluționării chestiunii cu privire la unele corpuri delicte, fiind pronunțată în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus ca corpurile delicte: telefonul mobil de model SAMSUNG cu IMEI XXXXXXXXXXX și IMEI XXXXXXXXXXXXX și telefonul mobil Galaxy A50 cu IMEI XXXXXXXXXXX și IMEI XXXXXXXXXXX precum și 6 cartele din plastic a le restitui lui Chiricova Svetlana. La adoptarea acestei soluții, instanța de apel just a reținut că: ”instanța de fond în mod eronat a statuat că Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 14.05.2020, prin care a fost aplicat sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă totală de 67 000 lei de pe conturile bancare care aparțin S.R.L. ,,ISTI GRUP” a fost aplicat pe o altă cauză penală, or din textul Deciziei este evident că sechestrul a fost aplicat anume în prezenta cauză, iar numărul dosarului penal a fost indicat greșit de către procuror dintr-o eroare materială. În al doilea rând, instanța de apel reține că la data de 26 decembrie 2019 ”ISTI GRUP” S.R.L. în calitate de ”Executant” și Chiricova Svetlana în calitate de ”Client” au încheiat contractul de prestare a serviciilor nr. 2226. Obiectul contractului îl constituia crearea unui web-site. La pct. 12.2 al Contractului, părțile au stipulat că ”Executantul” nu poartă răspundere juridică, materială sau altă răspundere pentru conținutul, calitatea și corespunderea legislației în vigoare a informației plasate de către ”Client” pe web-site (vol. II, f.d. 1-10)”. La fel, se reține din analiza textului recursului declarat (f.d. 98-103, vol. III) că acesta, primordial, este întemeiat pe dezacordul cu interpretarea legislației penale de către instanța de apel și anume a art. 106 Cod penal, precum și recurentul prin motivele invocate face o proprie analiză subiectivă a confiscării speciale, apreciate de instanța de apel, argumentând că a constatat o apreciere eronată a legislației penale de către instanța de apel prin neaplicarea prevederilor art. 106 Cod penal, motive care Colegiul penal lărgit conchide că nu poate fi acceptată, din considerentul că instanța de apel just a reținut că mijloacele bănești în sumă de 67 000 lei au fost obținute de SRL ”ISTI GRUP” în rezultatul desfășurării unor activități legale, or, potrivit informației anexate la materialele cauzei (v. II, f.d. 25 – 26) SRL ”ISTI – GRUP” este înregistrată oficial și are gen de activitate nelicențiată realizarea de programe și consultanță în domeniul 10 dat, iar potrivit art. 46 alin. (3) Constituția Republicii Moldova, averea dobândită licit, în baza dreptului de proprietate nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii se prezumă. Mai mult, conform pct. 12.2 a contractului încheiat între SRL ”ISTI – GRUP” și inculpată, executantul nu poartă răspundere juridică, materială sau altă răspundere pentru conținutul, calitatea și corespunderea legislației în vigoare a informației plasate de către Client pe web-site, astfel, Colegiul penal lărgit statuează că, executantul (SRL ”ISTI – GRUP”) nu poate să-și asume răspunderea pentru faptul cum produsul său urmează a fi utilizat de către client (Chiricova Svetlana). În acest sens, Colegiul penal lărgit mai menționează că potrivit jurisprudenței CtEDO (cauza Silickiene vs Lituania, hotărârea din 10.04.2012) în situația confiscării a unor bunuri sau contravalorii acestora, echilibrul just dintre scop și drepturi depinde de mai mulți factori, inclusiv, de scopul urmărit și comportamentului proprietarului. În speță s-a lăsat fără soluționarea sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă totală de 67 000 lei, care la necesitate ar putea fi soluționat conform prevederilor art. 250 Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele relevante contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra chestiunilor esențiale invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece decizia adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : 11 Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău - Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2020, în cauza penală privind-o pe Chiricova Svetlana Xxxxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 12