1ra-545/2021 — art. 220 alin. 2 lit. a, c CP

1ra-545/2021 — art. 220 alin. 2 lit. a, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-545/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău - Țurcanu Svetlana, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie

2020, în cauza penală privind-o pe

Chiricova Svetlana Xxxxx, născută la xxxxxx, originară

din r-nul xxxxx, s. xxxxxx și domiciliată în mun. xxxx, str.

xxxxxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Chiricova Svetlana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani de închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu

închisoare în privința inculpatei Chiricova Svetlana pe o perioadă de probațiune de 2

ani.

S-a dispus ca corpurile delicte: 1) Pașaportul Republicii Moldova, a cet.

Chiricova Svetlana cu seria nr.xxxxxxxxx; 2) Pașaportul Statului Israel pe numele cet.

Chiricova Svetlana cu seria nr.xxxxxxx; 3) Pașaportul Federației Ruse pe numele cet.

1

Chiricova Svetlana cu seria nr.xxxxxxxx; 4) Pașaportul Federației Ruse, pe numele

cet. Chircova Svetlana cu seria nr. xxxxxxx; 5) Card bancar pe numele cet. Chiricova

Svetlana nr.xxxxxxxxxxx; 6) O foaie A4 cu diferite numere și adrese; 7) Contract de

moștenire cet. Chiricova Svetlana pe numele cet. Naumov Alexandr; 8) Cartelă de

vizită ,,Webmaster Studio”, depistate și ridicate prin procesul-verbal de percheziție din

27.02.2020, de la domiciliul cet. Chiricova Svetlana, situat pe adresa xxxxxx, xxxx,

ap. xxxx, mun. xxxxxxx - să fie restituite proprietarei.

Telefonul mobil de model Samsung cu IMEI nr.xxxxxxxx, xxxxxxxxx; Telefonul

mobil de model Samsung cu IMEI nr.xxxxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxxxxxxxx au fost

trecute în proprietatea statului.

Cardul bancar pe numele- Chiricova Svetlana nr. xxxxxxxxxxxxxxxx, ridicate de

la Chiricova Svetlana prin procesul de percheziție la 27.02.2020 - s-a dispus a fi nimicit

după intrarea sentinței în vigoare.

Sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă totală de 67 000 lei de pe conturile

bancare MD xxxxxxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxxx,

care aparțin S.R.L. ,,ISTI GRUP”, aplicat în baza deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 14.05.2020, fiind dobândiți pe cale criminală și destinați pentru

comiterea infracțiunii - a fost lăsat fără soluționare pe motiv că conform deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, acesta a fost aplicat pe o altă cauză penală

și anume instanța care va examina acea cauză urmează să se pronunțe asupra

mijloacelor bănești.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Chiricova

Svetlana, în perioada de timp ianuarie 2019 - februarie 2020, în timp ce se afla în

Republica Moldova, acționând împreună cu alte persoane neidentificate de organul de

urmărire penală, intenționat, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării

prostituției de către alte persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării

acestei activități, în timp ce se afla la salonul de frumusețe „Victoria Ghecrea”, situat

în mun. Xxxxx, bd. Xxxxxx, unde îi făcea manichiura angajata salonului xxxx

xxxxxxxxx (minoră), cu care a avut o discuție, în rezultatul căreia, i-a trezit interesul

pentru practicarea prostituției prin convingeri că va fi bine plătită, și a îndemnat-o pe

ultima de a se deplasa în Israel, pentru practicarea prostituției, unde va fi remunerată

cu 240 de euro pe oră, din care 50%, îi vor reveni ei.

Suplimentar, inculpata i-a mai solicitat lui Xxxxx Xxxxx să mai caute două

domnișoare care ar dori să presteze servicii sexuale contra plată în Israel.

Ulterior, la data de 26.12.2019, Chiricova Svetlana, a încheiat un contract cu

S.R.L. ”ISTI GRUP”, care este amplasată în mun. Xxxxx, str. xxxx, xxxx, prin care a

solicitat să-i fie create două website-uri, unul a fost denumit „Tsraelgirls.com”, în care

era indicat „lucru pentru domnișoare în Israel”, totodată fiind postate și poze cu mai

2

multe femei în ipostaze intime. Astfel, prin acest web-site urma să fie identificate

domnișoare, pentru ca ulterior să fie îndemnate la practicarea prostituției în Israel, iar

a doilea website urma să fie activat în scopul identificării clienților, care să beneficieze

de servicii sexuale, pe teritoriul Israelului. Pentru crearea acestor două website-uri,

Chiricova Svetlana a achitat angajaților S.R.L. „ISTI GRUP”, suma de 67 000 lei.

Totodată, ultima și-a creat un card bancar, „MAIB”, cu nr.Xxxxxxxx, pe care a pus pe

cont suma de 150 de euro și de pe care urma să achite ulterior pentru buna funcționare

a site-urilor web nominalizate.

Astfel, acțiunile intenționate ale inculpatei Chiricova Svetlana au fost calificate

în baza art. 220 alin. (2) lit. a) și c) Codul penal – proxenetismul, exprimat prin

îndemnul și înlesnirea practicării prostituției, precum și tragerea de foloase de pe

urma practicării prostituției de către o altă persoană, săvârșite asupra a mai multor

persoane și de mai multe persoane.

2 Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către:

2.1 Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale – Rusu Roman, care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iunie 2020, cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să se dispună:

confiscarea în folosul statului în conformitate cu art. 106 Cod penal, a mijloacelor

bănești în sumă totală de 67 000 lei, de pe conturile bancare MD xxxxxxxxxxxxxx,

MD xxxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, care aparțin S.R.L. „ISTI

GRUP”, asupra cărora a fost aplicat sechestru în baza deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău și a mandatului judecătoresc din 14.05.2020, fiind dobândite

pe cale criminală și destinată pentru comiterea infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale acuzatorul de stat a menționat că:

- la etapa efectuării urmăririi penale, prin ordonanța procurorului din 16.04.2020

a fost dispusă punerea sub sechestru a mijloacelor bănești menționate supra. Ulterior,

la aceiași dată, de către procuror a fost înaintat un demers în adresa judecătorului de

instrucție în vederea autorizării punerii sub sechestru a mijloacelor bănești în sumă

totală de 67 000 lei de pe conturile bancare care aparțin S.R.L. „ISTI GRUP”. Prin

încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 16.04.2020 a fost respins

demersul procurorului privind autorizarea punerii bunurilor sub sechestru, ca fiind

neîntemeiat. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14.05.2020,

încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 16.04.2020 a fost casată cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care a fost admis demersul procurorului și autorizată

punerea sub sechestru a mijloacelor bănești nominalizate supra;

- deși în actele procedurale emise de către organul de urmărire penală (ordonanță,

demers) și de către instanța de judecată (încheiere, decizie) aferent punerii bunurilor

3

(mijloace bănești în sumă de 67 000 lei) sub sechestru, este indicat numărul de ordine

a cauzei ca fiind 2019515198 în loc de 2019515189, nu poate constitui temei legal de

constatare din partea instanței că sechestrul a fost aplicat pe o altă cauză penală, ori în

partea descriptivă a actelor menționate supra sunt evidente circumstanțele și faptele

investigate de către organul de urmărire penală anume în privința acțiunilor cet.

Chiricova Svetlana și a altor persoane, pe cauza penală pornită la 02.12.2019 în temeiul

art. 220 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, în cadrul căreia a fost necesară acțiunea de punere

sub sechestru, cauză penală care a fost examinată în fond și pe care a fost pronunțată

sentința din 05.06.2020, fiind ulterior stabilit că, numărul de ordine 2019515198 a fost

atribuit de către organul de urmărire penală al CCTP al INI al IGP cauzei penale

începute la 27.12.2019 în temeiul art. 207 Cod penal, pe fapte în care nu figurează cet.

Chiricova S. sau S.R.L. „ISTI GRUP”;

- în speță, este relevantă practica națională existentă, reflectată în decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13.09.2017, pronunțată în cauza penală

de învinuire a lui Becciv Victor în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, unde instanța

de apel s-a expus desfășurat cu privire la confiscarea specială. În acest context, pentru

motivele indicate, în conformitate cu art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod procedură penală,

instanța de apel a admis apelul declarat de acuzatorul de stat, casând parțial hotărârea

atacată, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Decizia în cauză a fost menținută și prin Decizia Curții Supreme de Justiție din

27.03.2018;

- mijloacele bănești în sumă totală de 67 000 lei de pe conturile bancare

MD xxxxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxxx, MD xxxxxxxxxxxxx, care aparțin

S.R.L. „ISTI GRUP”, asupra cărora a fost aplicat sechestru în baza deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 14.05.2020, urmează de confiscat în folosul statului

în conformitate cu art.106 Cod penal, fiind dovedit în cadrul cercetărilor judecătorești

faptul dobândirii acestora pe cale criminală și destinația lor pentru săvârșirea

infracțiunii.

2.2 Avocatul Chiriac Nicolae în interesele lui Chiricova Svetlana prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în partea prin care s-a decis

asupra corpurilor delicte, pronunțarea unei noi hotărâri în acest sens, prin care să se

dispună restituirea proprietarului a corpurilor delicte și anume: telefonul mobil de

model Samsung cu IMEI xxxxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxxxxxx și telefon mobil

Galaxy A50 cu IMEI xxxxxxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxxxxxxx, precum și 6 cartele

din plastic pe numele Chiricova Svetlana.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a menționat că:

- prima instanță eronat a dispus confiscarea corpurilor delicte – telefonului de

model Samsung cu IMEI nr.xxxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxxxxx și telefonul mobil de

4

model Samsung cu IMEI nr.xxxxxxxxxxxx și nr.xxxxxxxxxxxxx, precizând că

telefoanele date au fost utilizate de către inculpata Chiricova Svetlana la comiterea

infracțiunii de proxenetism, or, avocatul apelant a remarcat că aceste telefoane mobile

nu au fost special adaptate sau modificate din timp în așa mod încât să favorizeze

săvârșirea comiterii anume a infracțiunii de proxenetism;

- telefoanele sus indicate, au fost ridicate de la domiciliul inculpatei în timpul

zilei, în perioada când inculpata se folosea legal de aceste telefoane mobile conform

destinației acestora, dar nu au fost ridicate în flagrant sau în timpul nemijlocit de

comitere a infracțiunii de proxenetism;

- prima instanță nu a ținut cont de faptul că aceste telefoane mobile au fost

procurate de către Chiricova Svetlana cu mult timp înaintea comiterii infracțiunii și nu

au fost procurate de către inculpată anume cu scopul de a comite infracțiunea de

proxenetism, inculpata deținea telefoanele mobile cu scopul legal și uzual, de a se

folosi de mijloacele de comunicare cu rude apropiate, prieteni, medici din țară și de

peste hotarele Republicii Moldova, iar unul dintre telefoanele mobile în genere este

vechi și nu funcționa la momentul ridicării, astfel că nu este clar motivul confiscării

acestui telefon;

- prima instanță a dispus trecerea în folosul statului a acestor telefoane mobile,

astfel că sentința în această chestiune nu este motivată la modul corespunzător, or

motivele din care instanța a decis confiscarea telefoanelor mobile în sentință lipsesc,

astfel că, prin apel, urmează a fi reexaminată această chestiune și dispusă restituirea

proprietarului Chiricova Svetlana a telefoanelor mobile ce au fost confiscate;

- prin sentința primei instanțe nu s-a decis asupra tuturor corpurilor delicte

deținute la materialele cauzei penale și anume a rămas fără examinare soarta corpurilor

delicte ridicate anterior prin procesul verbal de percheziție din 27.02.2020, de la

domiciliul lui Chiricova Svetlana, situat pe adresa xxxxxx, xxxxx, ap.xxx, mun.

xxxxxx și anume (poziția 7 din procesul verbal): 6 cartele din plastic pe numele

Chiricova Svetlana, or, anume în lista acestor 6 cartele se regăsea și cartela de

pensionar emisă de Statul Israel pe numele Chiricova Svetlana în baza căreia inculpata

primește în Israel pensie în baza vechimii de muncă, la fel, printre aceste cartele se

regăseau carduri care erau emise de instituții medicale din Israel și actele de identitate

ale inculpatei emise de statul Israel pe numele Chiricova Svetlana, dar și alte cartele

care nu prezintă nici un interes pentru urmărirea penală și instanța de judecată, însă au

fost ridicate abuziv de organul de urmărire penală. Respectiv, aceste cartele urmau a fi

restituite proprietarului, însă instanța nu a decis soarta acestor corpuri delicte;

- odată examinată cauza în procedură simplificată, dat fiind faptul că inculpata a

recunoscut integral vinovăția și se căiește sincer de cele comise, nu a solicitat

administrarea de probe noi, ținând cont de valoarea corpurilor delicte pentru inculpată,

5

de sursele financiare ale inculpatei care este pensionară și nu dispune de surse de venit

pentru procurarea altui telefon în schimbul celor ridicate, la caz, consideră că, prima

instanță neîntemeiat a dispus confiscarea telefoanelor mobile, care după examinare,

urmau a fi restituite proprietarului;

- la caz nu este rațională nici păstrarea acestor corpuri delicte în camera de

păstrare, deoarece aceste corpuri delicte au fost deja examinate, iar prin sine, aceste

bunuri în cazul infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, nu

prezintă interes pentru procesul de înfăptuire a justiției și aflarea adevărului.

2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procurorul în Procuratura

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - Rusu Roman și admis

apelul declarat de avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpatei Chiricova Svetlana,

casată sentința primei instanțe în partea soluționării chestiunii cu privire la unele

corpuri delicte, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care s-a dispus că, corpurile delicte: telefonul mobil

de model SAMSUNG cu IMEI xxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxx și telefonul mobil

Galaxy A50 cu IMEI xxxxxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxxxxx precum și 6 cartele din

plastic a le restitui lui Chiricova Svetlana.

3.1. Pentru a decide astfel, făcând referire la cererea de apel depusă de către

procurorul Rusu Roman, instanța de apel a constatat, că prima instanță în mod eronat

a statuat că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14.05.2020, prin

care a fost aplicat sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă totală de 67 000 lei de

pe conturile bancare care aparțin S.R.L. ,,ISTI GRUP” a fost aplicat pe o altă cauză

penală, or, din textul deciziei este evident că sechestrul a fost aplicat anume în prezenta

cauză, iar numărul dosarului penal a fost indicat greșit de către procuror dintr-o eroare

materială.

În al doilea rând, instanța de apel a reținut că la data de 26.12.2019 „ISTI GRUP”

S.R.L. în calitate de „Executant” și Chiricova Svetlana în calitate de „Client” au

încheiat contractul de prestare a serviciilor nr. 2226. Obiectul contractului fiind crearea

unui web-site. La pct. 12.2 al Contractului nominalizat, părțile au stipulat că

„Executantul” nu poartă răspundere juridică, materială sau altă răspundere pentru

conținutul, calitatea și corespunderea legislației în vigoare a informației plasate de

către „Client” pe web-site.

În acest sens, instanța de apel a notat că mijloacele bănești în sumă de 67 000 lei

au fost obținute de S.R.L. „ISTI GRUP” în rezultatul desfășurării unor activități legale,

or, potrivit informației anexate la materialele cauzei persoana juridică în cauză este

înregistrată oficial și are ca gen de activitate nelicențiată realizarea de programe și

consultanță în domeniul dat, iar potrivit art. 46 alin. (3) al Constituției averea dobândită

6

licit, în baza dreptului de proprietate nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii

se prezumă.

Tot în acest context, instanța de apel menționează că, nici S.R.L. ”ISTI GRUP” și

nici administratorii acesteia nu au fost recunoscuți drept complici la săvârșirea

infracțiunii de către Chiricova Svetlana, cauza penală fiind disjunsă în privința unor

altor persoane nestabilite de către organul de urmărire penală.

Mai mult decât atât, procurorul nu a anexat la materialele cauzei dovada că decizia

Curții de Apel Chișinău ar fi fost expediată pentru executare în adresa instituțiilor

bancare vizate și că asupra mijloacelor bănești din conturile S.R.L. ”ISTI GRUP” ar fi

fost realmente aplicat sechestrul.

Distinct de cele expuse, instanța de apel a respins alegațiile acuzatorului de stat,

precum că în speța de referință, este relevantă practica națională existentă, în special

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13.09.2017, pronunțată în

cauza penală de învinuire a lui Becciv Victor în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal,

or, instanța de apel a precizat că hotărârea pronunțată de judecător într-o cauză are

forță obligatorie numai față de speța respectivă, nu și pentru alte cauze similare,

practica judecătorească și precedentul judiciar național în Republica Moldova nu este

un izvor de drept obligatoriu. Astfel, instanța de apel a notat că, prin practică judiciară

constantă urmează a fi înțeleasă nu doar o decizie sau un caz individual, după cum a

pretins apelantul, ci soluțiile care se desprind dintr-un ansamblu de hotărâri

judecătorești concordante, pronunțate de instanțele judecătorești în care se întrevăd

aceleași situații de fapt și de drept.

3.2. Pe marginea cererii de apel depuse de către avocatul Chiriac Nicolae în

interesele lui Chiricova Svetlana, instanța de apel a indicat că telefonul mobil de model

SAMSUNG cu IMEI xxxxxxxxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxxxxxxxx și telefonul

mobil Galaxy A50 cu IMEI xxxxxxxxxxxxx și IMEI xxxxxxxxxxxxxx nu au fost

special adaptate sau modificate din timp în așa mod încât să favorizeze săvârșirea

infracțiunii de proxenetism și nu au fost ridicate în flagrant sau în timpul nemijlocit de

comitere a infracțiunii de proxenetism. Aceste telefoane mobile au fost procurate de

către Chiricova Svetlana cu mult timp înaintea comiterii infracțiunii și nu au fost

procurate de către inculpată anume cu scopul de a comite infracțiunea menționată.

Referitor la restituirea celor șase cartele, anume în lista acestor 6 cartele se regăsea

și cartela de pensionar emisă de Statul Israel pe numele Chiricova Svetlana în baza

căreia inculpata primește în Israel pensie în baza vechimii de muncă. La fel, printre

aceste cartele se regăseau carduri care erau emise de instituții medicale din Israel și

actele de identitate ale inculpatei emise de Statul Israel pe numele Chiricova Svetlana,

dar și alte cartele care nu prezintă nici un interes pentru urmărirea penală și instanța de

judecată, însă au fost ridicate de OUP. Respectiv, aceste cartele urmau a fi restituite

7

proprietarului, însă prima instanță a omis să se pronunțe asupra sorții acestor corpuri

delicte.

Procuratura de circumscripșie Chișinău – Țurcanu Svetlana, invocând prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel

în partea се ține de soluția dispusă cu privire lа confiscarea specială și а dispune

rejudecarea cauzei în această parte, în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului depus, recurentul a invocat că:

- instanța de арel nu а îndeplinit prevederile art. 106 Cod penal, precum și nu a

ținut cont de explicațiile Plenului Curții Suрrеmе de Justilie date la pct.14 al Ноtărârii

nr. 22 din 12 decembrie 2005 ,,Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine

de apel”, din sensul cărora rezultă că, nerespectarea acestor cerințe ale legii

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei

instanței de apel;

- conform învinuirii înaintate și constatării instanțelor de judecată, rezultă că

Chiricova Svetlana a efectuat mai multe acțiuni axate pe îndreptarea și înlesnirea

practicării prostituției, acestea fiind manifestate prin încheierea unui contract la

06.12.2019 cu S.R.L. „ISTI GRUP”, prin care a solicitat să-i fie create 2 website-uri,

unul а fost denumit "Tsraelgirls.com", în care era indicat „lucru pentru domnișoare in

Israel", totodată fiind postate și poze cu mai multe femei in ipostaze intime, astfel prin

acest website urma să identifice domnișoare, pentru са ultеriоr să fie îndemnate la

practicarea prostituției in Israel, iar а doilea web-site urma să fie activat în scopul

identificării clienților, care să beneficieze de servicii sexuale, pe teritoriul Israelului;

- instanța de ареl а omis din vedere circumstanțele în care s-a derulat fapta, оr,

însăși inculpata - Chiricova Svetlana а аfirmаt in fața instanței сă: ”... а fost în Israel

și a făcut cunoștință сu Serghei, el сând а aflat сă еа vine des în Republica Moldova,

i-a comunicat să înregistreze 2 site-uri, unul fiind de escort. Din discuția ei cu Serghei,

fetele trebuiau să primească реntru о оră sumа de 400 еurо. Când a venit în Republica

Moldova, s-a adresat la agenție. Еа а primit banii de la Serghei în Israel, suma de

4000 еurо pentru а deschide acele site-uri. Pentru deschiderea acelui site de escort,

agenției i-a achitat suma de 66 000 lei” ceea ce în mod repetat dovedește dobândirea

mijloacelor bănești pe cale criminală și destinată pentru utilizarea mijloacelor bănești

la realizarea faptei infracționale;

- acuzarea constată о apreciere еronată а legislației penale de către instanța de

ареl рrin neaplicarea prevederilor аrt. 106 Cod penal, motivând "mijloacele bănești în

sumă de 67000 lei au fost оbținute de S.R.L. "ISTI GRUP" în rezultatul desfășurării

unor activități legale рentru serviciile de creare a web-site-ului achitate de Chiricova

Svetlana;

8

- în cazul de față reieșind din gradul de implicare а făptașei în acțiunile comise

de îndemnare și înlesnire la practicarea prostituției, рrin modul în саrе а fost concepută

activitatea infracțională, se deduce сă, mijloacele financiare în sumă de 67 000 lei,

asupra сărоrа а fost aplicat sechestru in bаzа Deciziei Colegiului Penal аl Curții de

Ареl Chișinău din 14.05.2020, urmează a fi confiscate în beneficiul statului, ca fiind

bunuri utilizate la comiterea infracțiunii și rezultate din activitatea criminală.

circumscripție Chișinău – Țurcanu Svetlana, avocatul Chiriac Nicolae în interesele lui

Chiricova Svetlana, având ca temei art. 431 alin. (11), a depus referință, prin care a

pledat pentru inadmisibilitatea recursului ordinar ca fiind vădit neîntemeiat, invocând

că, recursul declarat de procuror nu îndeplinește cerințele legale de conținut,

menționând totodată că recursul vizat nu se încadrează în niciunul din temeiurile

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, deoarece este întemeiat doar pe critica

modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei, fără a

indica la concret omisiunea gravă sau în ce a constat interpretarea eronată a normelor

procesuale și materiale.

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că:

„instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a

admis o eroare care a afectat soluția".

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei de recurs nu sau

confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către procuror, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de recurent,

9

Colegiul penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul

că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5),

417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de către

procuror descrise și în pct. 2.1 a prezentei decizii, întemeindu-și soluția în baza

probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie, decizia

instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de casare

parțială a sentinței primei instanțe în partea soluționării chestiunii cu privire la unele

corpuri delicte, fiind pronunțată în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care s-a dispus ca corpurile delicte: telefonul mobil de

model SAMSUNG cu IMEI XXXXXXXXXXX și IMEI XXXXXXXXXXXXX și

telefonul mobil Galaxy A50 cu IMEI XXXXXXXXXXX și IMEI XXXXXXXXXXX

precum și 6 cartele din plastic a le restitui lui Chiricova Svetlana.

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel just a reținut că: ”instanța de fond în

mod eronat a statuat că Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din

14.05.2020, prin care a fost aplicat sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă totală

de 67 000 lei de pe conturile bancare care aparțin S.R.L. ,,ISTI GRUP” a fost aplicat

pe o altă cauză penală, or din textul Deciziei este evident că sechestrul a fost aplicat

anume în prezenta cauză, iar numărul dosarului penal a fost indicat greșit de către

procuror dintr-o eroare materială. În al doilea rând, instanța de apel reține că la data de

26 decembrie 2019 ”ISTI GRUP” S.R.L. în calitate de ”Executant” și Chiricova

Svetlana în calitate de ”Client” au încheiat contractul de prestare a serviciilor nr. 2226.

Obiectul contractului îl constituia crearea unui web-site. La pct. 12.2 al Contractului,

părțile au stipulat că ”Executantul” nu poartă răspundere juridică, materială sau altă

răspundere pentru conținutul, calitatea și corespunderea legislației în vigoare a

informației plasate de către ”Client” pe web-site (vol. II, f.d. 1-10)”.

La fel, se reține din analiza textului recursului declarat (f.d. 98-103, vol. III) că

acesta, primordial, este întemeiat pe dezacordul cu interpretarea legislației penale de

către instanța de apel și anume a art. 106 Cod penal, precum și recurentul prin motivele

invocate face o proprie analiză subiectivă a confiscării speciale, apreciate de instanța

de apel, argumentând că a constatat o apreciere eronată a legislației penale de către

instanța de apel prin neaplicarea prevederilor art. 106 Cod penal, motive care Colegiul

penal lărgit conchide că nu poate fi acceptată, din considerentul că instanța de apel just

a reținut că mijloacele bănești în sumă de 67 000 lei au fost obținute de SRL ”ISTI

GRUP” în rezultatul desfășurării unor activități legale, or, potrivit informației anexate

la materialele cauzei (v. II, f.d. 25 – 26) SRL ”ISTI – GRUP” este înregistrată oficial

și are gen de activitate nelicențiată realizarea de programe și consultanță în domeniul

10

dat, iar potrivit art. 46 alin. (3) Constituția Republicii Moldova, averea dobândită licit,

în baza dreptului de proprietate nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii se

prezumă.

Mai mult, conform pct. 12.2 a contractului încheiat între SRL ”ISTI – GRUP” și

inculpată, executantul nu poartă răspundere juridică, materială sau altă răspundere

pentru conținutul, calitatea și corespunderea legislației în vigoare a informației plasate

de către Client pe web-site, astfel, Colegiul penal lărgit statuează că, executantul (SRL

”ISTI – GRUP”) nu poate să-și asume răspunderea pentru faptul cum produsul său

urmează a fi utilizat de către client (Chiricova Svetlana).

În acest sens, Colegiul penal lărgit mai menționează că potrivit jurisprudenței

CtEDO (cauza Silickiene vs Lituania, hotărârea din 10.04.2012) în situația confiscării

a unor bunuri sau contravalorii acestora, echilibrul just dintre scop și drepturi depinde

de mai mulți factori, inclusiv, de scopul urmărit și comportamentului proprietarului.

În speță s-a lăsat fără soluționarea sechestrul asupra mijloacelor bănești în sumă

totală de 67 000 lei, care la necesitate ar putea fi soluționat conform prevederilor art.

250 Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

relevante contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus

în decizia sa, detaliat și argumentat asupra chestiunilor esențiale invocate în apelurile

declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a

evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece

decizia adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi

menținută, iar recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

11

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău - Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2020, în cauza penală

privind-o pe Chiricova Svetlana Xxxxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

12