ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 25.05.2021

1ra-188/2021 — art. 300 lit. a, b CP

HOTĂRÂRE

25.05.2021

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 300 lit. a, b CP
Temei legal: art.427, pct. 10 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

1ra-188/2021 — art. 300 lit. a, b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-188/2021

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

26 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Toma Nadejda

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Botnaru Grigore în numele succesorilor părților

vătămate, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29

iunie 2020, în cauza penală în privința lui

Chira Tudor x, născut la x, originar din satul

xxx, raionul S xx, domiciliat în orașul xxxx,

Lîsenco Serghei x, născut la x, originar din

satul x, domiciliat în orașul x,

Lîsenco Semion x născut la x, originar din

satul x, raionul x, domiciliat în orașul x.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 14.02.2018 – 18.12.2019;

Instanța de apel: 14.02.2020 – 29.06.2020;

Instanța de recurs: 04.09.2020 – 26.04.2021.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18 decembrie 2019:

Chira Tudor, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 300, lit. a), b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 3 (trei)

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis.

Lîsenco Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 300, lit. a), b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de 4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis.

Lîsenco Semion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 300, lit. a), b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de 4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis.

Au fost admise cererile de retragere a acțiunii civile depusă de Straistari

Fiodora, Munteanu Zinaida și Ciobanu Tatiana.

A fost încetat procesul în latura civilă, explicându-le succesorilor victimelor

Straistari Fiodora, Munteanu Zinaida și Ciobanu Tatiana că retragerea acțiunii

împiedică intentarea ulterioară în privința lui Chira Tudor, Lîsenco Semion și

Lîsenco Serghei a aceleiași acțiuni în cadrul procesului civil pe aceleași temeiuri.

A fost dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Chira Tudor, Lîsenco

Semion și Lîsenco Serghei în beneficiul statului suma de 11 669 (unsprezece mii

șase sute șaizeci și nouă) lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest cererea

procurorului s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că:

Chira Tudor, la 20 noiembrie 2017, activând în calitate de Președinte al

Cooperativei de Producție „Orizont Extragere” conform procesului-verbal nr. 2

din 02 iulie 2017 al Adunării Generale al Asociaților întreprinderii în cauză,

exploatând industrial mina de calcar pentru tăierea blocurilor mici a zăcământului

„Cricova II”, sectorul „Scurta” stratul „80”, amplasat la 2,5 km spre nord-vest de

xxxx, având studii superioare miniere, iar conform fișei de post, aprobată prin

ordinul Președintelui Cooperativei nr. 5 din 01.04.2017, obligația de a asigura

măsurile de protecție a regulilor de exploatare minieră de către angajații din

subordine prin amplasarea și utilizarea corectă a lucrărilor tehnico-inginerești și a

muncitorilor, să respecte și să se conducă de Legile, Hotărârile de Guvern și alte

acte normative care vizează domeniul dat, cunoscând cu certitudine că în mină

sunt încălcate regulile de exploatare minieră, semnalate de angajați prin scrisorile

adresate conducerii Cooperativei de Producție „Orizont Extragere” din 07 august

2017 și Federației Sindicatelor în Construcție și Industriei Materialelor de

Construcții „Sindicons”, contrar prevederilor art. 39 pct. a) și j), art. 61 pct. b) și

art.77 din Codul subsolului, conform căruia beneficiarii subsolului asigură

securitatea efectuării lucrărilor miniere, în condiții nepericuloase pentru oameni,

iar în caz de pericol sistează imediat lucrările de excavare și evacuează lucrătorii

într-un loc sigur; §7 al Regulilor unice de Securitate la exploatarea în subteran a

zăcămintelor de minereuri, minereuri nemetalifere și a zăcămintelor aluvionare de

substanțe minerale utile cu nr. x, aprobate prin Ordinul Ministerului Economiei

nr. 221 din 29 decembrie 2010, conform căruia responsabilitatea față de

organizarea și efectuarea evidenței persoanelor care intră și părăsesc mina, o

poartă conducerea minei (întreprinderii); §16 din Regulile unice, potrivit căruia

conducerea minei (întreprinderii) în scopul asigurării controlului asupra

securității lucrărilor miniere, trebuie sistematic să verifice minuțios lucrările

subterane; §72 din Regulile unice, conform căruia conducătorul minei

(întreprinderii) periodic, dar nu mai rar decât odată în lună trebuie să verifice

minuțios rezistența barelor din beton armat instalate în tavan pentru consolidarea

acestuia; pct. 3 alin. (3) și pct. 8 din Regulamentul privind modul de organizare a

activităților de protecție a lucrătorilor la locul de muncă și prevenire a riscurilor

profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05 februarie 2009,

potrivit cărora în cazul desfășurării activității în domeniul industriei extractive,

angajatorul este obligat să organizeze serviciul intern de protecție și prevenire,

care conform alin. (12) la pct. 4 din Regulament, este obligat să țină evidența

zonelor cu risc ridicat și specific, iar la constatarea stării de pericol grav de

accidentare, să ia imediat măsurile de securitate privind oprirea echipamentului

de lucru și/sau activității și evacuarea lucrătorilor din zona periculoasă (pct. 80 din

Regulament), în perioada lunilor august-noiembrie 2017, urmărind scop de profit,

intenționat nu a stopat activitatea angajaților până la lichidarea neajunsurilor

semnalate, în rezultatul cărui fapt, la 20 noiembrie 2017, în intervalul de timp

14:00-15:00, în abatajul mașinii de tăiat piatră nr. 7 în momentul când se efectuau

lucrări de tăiere a pietrei într-un loc nestabil din punct de vedere al structurii,

durității și rezistenței substanțelor calcaroase, au căzut rocile de calcar din tavan

pe o suprafață de aproximativ 90 m2, cu grosimea stratului prăbușit între 20 cm.

și 40 cm., provocând decesul angajaților xxxx.

Lîsenco Serghei activând în baza ordinului Președintelui Cooperativei de

producție „Orizont Extragere” nr. 7 din 08 februarie 2007 în calitate de maistru în

condiții de subteran de muncă, al Cooperativei de Producție „Orizont Extragere”,

care exploata mina de calcar pentru tăierea blocurilor mici a zăcămintelor „Cricova

II”, sectorul „Scurta” stratul „80”, amplasat la 2,5 km spre Nord-Vest de xxxxx,

având atribuții de bază de supraveghere a respectării regulilor de securitate a

lucrărilor de exploatare miniere, de control al respectării de către angajați a

disciplinei de lucru și atribuții de neadmitere a încălcării regulilor de exploatare a

mecanismelor de extracție de către angajații autorizați de lucrări miniere, nu a

asigurat un control suficient al activității angajaților și anume, acționând contrar

16.

a „Regulilor unice de securitate la exploatarea în subteran a zăcămintelor de

minereuri, minereuri nemetalifere și a zăcămintelor aluvionare de substanțe

minerale utile” nr. xxxxx (puse în aplicare prin Ordinul Ministerului Economiei

nr. 221 din 29 decembrie 2010), nu a vizitat locurile de muncă pe parcursul turei și

nu a verificat tavanul care nu era consolidat în pas cu mașina de tăiat piatră la

începutul și pe perioada efectuării lucrărilor de exploatare minieră și nu a stopat

activitatea angajaților în abatajul mașinei de tăiat piatră nr. 7, în rezultatul cărui

fapt, la 20 noiembrie 2017, în intervalul de timp 14:00-15:00, în momentul când se

efectuau lucrări de tăiere a pietrei, au căzut rocile de calcar din tavan pe o

suprafață de aproximativ 90 m2 cu grosimea stratului prăbușit între 20 cm. și 40

cm., provocând decesul angajaților xxx.

Lîsenco Semion activând în baza ordinului Președintelui Cooperativei de

producție „Orizont Extragere” nr. 4 din 01 aprilie 2017 în calitate de persoană

responsabilă pentru supravegherea tehnică a obiectelor industrial periculoase, șef

de sector al Cooperativei de Producție „Orizont Extragere”, care exploata mina de

calcar pentru tăierea blocurilor mici a zăcămintelor, „Cricova II”, sectorul,

„Scurta”, stratul „80”, amplasat la 2,5 km spre nord-vest de s. Pașcani, r-nul

Criuleni, având atribuții de conducător și organizator de producere în mină, fiind

responsabil în virtutea atribuțiilor de serviciu de eliberarea sarcinilor de muncă,

de neadmitere a încălcărilor regulilor de către lucrători a disciplinei de producție

și de exploatare a mecanismelor de construcție de către angajații autorizați de

lucrări miniere, acționând contrar §16 a „Regulilor unice de securitate la

exploatarea în subteran a zăcămintelor de minereuri, minereuri nemetalifere și a

zăcămintelor aluvionare de substanțe minerale utile” nr. XXXXXXX (puse în

aplicare prin Ordinul Ministerului Economiei nr.221 din 29 decembrie 2010), prin

care se interzice de a fi eliberate sarcini de muncă în locurile unde sunt abateri de

la cerințele de securitate, cu excepția sarcinilor de înlăturare a acestor abateri,

cunoscând cu certitudine că tavanul era instabil, până la întărirea tavanului, la 20

noiembrie 2017 a eliberat sarcini echipei de muncitori în abatajul mașinei de tăiat

piatră nr. 7 în componența lui xxxxx, loc în care tavanul era instabil, în rezultatul

cărui fapt, la 20 noiembrie 2017, în intervalul de timp 14:00-15:00 minute, în

momentul când se efectuau lucrări de tăiere a pietrei, au căzut rocile de calcar din

tavan pe o suprafață de aproximativ 90 m2 cu grosimea stratului prăbușit între 20

cm. și 40 cm., provocând decesul angajaților xxxxxx.

Sentința a fost atacată cu apel de către:

3.1 Avocatul Placinta Grigorii în numele lui Chira Tudor prin care a solicitat

casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care inculpatul Chira Tudor învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 300, lit. a), b) Cod penal să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- nu este clară poziția acuzatorului de stat care consideră acțiunile lui Chira

Tudor intenționate cu scop de profit, dar în final le califică ca fiind imprudență;

- nici un angajat al întreprinderii audiat ca martor în ședința de judecată nu

a declarat că s-a adresat față de președintele Cooperativei referitor la careva

încălcări a securității muncii și nu au fost luate măsuri;

- la fel specialiștii Bînzari Vitalie și Pîrvu Anatolie fiind audiați în ședința de

judecată au declarat că în cadrul verificării cauzei accidentului vizat s-a constatat

îndeplinirea insuficientă a atribuțiilor de serviciu a persoanelor cu răspundere -

șeful de sector și maistrul și nerespectarea instrucției de securitate și sănătății

muncii de către membrii echipajului;

- membrii echipajului nr. 7 nu au anunțat administrația despre condițiile de

lucru în instabilitatea tavanului;

- necătând la aceasta, prima instanță pentru îndreptățirea sentinței adoptate

față de Chira Tudor a invocat precum că în ședința de judecată s-au constatat

contradicții esențiale în privința faptului că Chira Tudor nu cunoștea starea de fapt

a situație din abatajul nr. 7. Pentru aceasta face trimitere la declarațiile inculpatului

Chira Tudor care a confirmat că în ziua când a avut loc accidentul a fost la serviciu

în mină, când șeful de sector Lîsenco Semion le-a împărțit muncitorilor sarcinile

de lucru. La fel, declarațiile martorului Terlețchii Alexandru care era răspunzător

de întărirea tavanului care a declarat că nu cunoaște dacă Chira Tudor știa despre

aceasta. La fel, se referă la declarațiile martorului Căpățină Constantin care a

declarat că indicații de a întări tavanul lui Terlețchii Alexandru i-au fost date de

Lîsenco Semion sau Chira Tudor;

- consideră că nu pot fi luate în considerație declarațiile lui Căpățină

Constantin referitor de la cine a primit indicații Terlețchi Alexandru, când ultimul

a fost audiat și a declarat că încă pe data de 17.11.2017 a primit aceste indicații de

la Lîsenco Semion;

- mai face trimitere prima instanță la o probă suplimentară cum este

procesul-verbal de cercetare a circumstanțelor ce au dus la avaria cu decesul a trei

persoane din 30.11.2017, instanța nu a făcut cunoștință cu procesul-verbal dat.

Informația din sentință a luat-o din probele acuzatorului de stat care intenționat,

în rechizitoriu și dezbaterile judiciare nu a indicat care au fost totuși

circumstanțele avariei constatate de comisie luând din acest proces-verbal

momentele unde și cum s-a petrecut accidentul;

- de fapt, prin procesul-verbal din 30.11.2017 de cercetare tehnică a

circumstanțelor ce au dus la avarie cu decesul a trei persoane au fost stabilite

persoanele responsabile de exploatarea inofensivă a obiectului industrial periculos

și care au admis încălcarea cerințelor securității urmate de producerea avariei și

anume: eliberarea, de către șeful de sector, sarcinii de extracție minieră echipajului

mașinii de tăiat piatră nr. 7 în condiții de risc sporit de securitate (instabilitatea

tavanului în abataj); șeful de sector a ignorat indicațiile geologului dând indicații

de întărire a tavanului instabil conform pașaportului de întărire prevăzut pentru

tavan stabil și cu o stabilitate medie. Au fost încălcate prevederile xxx; îndeplinirea

insuficientă a atribuțiilor de către maistru minier, nu a vizitat locurile de muncă

pe parcursul turei. Au fost încălcate prevederile xxxxx; membrii echipajului

mașinii de tăiat piatră nr. 7 nu au oprit lucrările de extracție minieră și nu au

părăsit abatajul, cu informarea administrației, în condițiile de pericol sporit a

tavanului. Au fost ignorate prevederile pct. 16 și pct. 31;

- din concluziile comisiei respective nu rezultă că Chira Tudor este vinovat

de careva încălcări care au admis sau putea admite producerea avariei;

- acest fapt a fost confirmat în ședința de judecată de către specialiștii care

au cercetat nemijlocit cazul Bînzari Vitalie și Pîrvu Anatolie.

3.2. Avocatul Bîrcă Grigore în numele lui Lîsenco Semion și Lîsenco Serghei prin

care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile inculpaților Lîsenco Semion,

Lîsenco Serghei să fie recalificate în baza art. 183 alin. (2) Cod Penal, cu stabilirea

pedepsei în limita prevăzută de sancțiunea acestui articol, prin aplicarea

prevederilor art. 78 și art. 90 Cod Penal.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

-pedeapsa stabilită prin sentința atacată este disproporționată faptei

infracționale, incriminate dânșilor, calificarea ei ca încălcare a regulilor de

securitate la efectuarea exploatărilor miniere, soldată cu deces de persoane fiind

una greșită.

- instanța nu a elucidat toate circumstanțele care atenuează răspunderea și

fac posibilă condamnarea inculpaților cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei;

- la stabilirea pedepsei, instanța a reținut ca circumstanță atenuantă doar

recuperarea de către inculpați a pagubei pricinuite familiilor victimelor a câte

200000 lei pentru fiecare și prezența a doi copii minori în familia lui Lîsenco

Serghei, fiind lăsate fără apreciere circumstanțele ce țin de recunoașterea

vinovăției pe deplin, de căința sinceră a inculpaților, de ilegalitatea acțiunilor

victimelor prin continuarea procesului de extragere a blocurilor de calcar în

condiții de pericol contrar instrucțiunilor de protecție a muncii, care potrivit art.

76 Cod Penal, poartă la fel un caracter atenuant, stabilirea cărora influențează

esențial la individualizarea pedepsei;

- nu s-a ținut cont nici de faptul că inculpatul Lîsenco Semion are o vârstă

înaintată, suferă de o boală incurabilă (este diagnosticat cu cancer de cută, se află

la evidența medicului-oncolog din 2012);

- atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată au stabilit în

acțiunile/inacțiunile inculpaților Lîsenco Semion, șef de sector și Lîsenco Serghei,

maistru miner, ambii fiind persoane cu funcții de răspundere în cadrul

Cooperativei de Producere „Orizont-Extragere”, cu unicul gen de activitate în

domeniul miner, încălcarea Regulilor unice de securitate la exploatarea în

subteran a zăcămintelor de minereuri, minereuri nemetalifere și zăcămintelor

aluvionare de substanțe minerale utile xxxx, neaplicabile în speță;

- regulile unice de securitate la exploatarea în subteran a zăcămintelor de

minereuri, minereuri nemetalifere și zăcămintelor aluvionare de substanțe

minerale utile xxxxxx, care stau la baza învinuirii inculpaților Lîsenco Semion și

Lîsenco Serghei, fiind un document normativ-tehnic din Federația Rusă, a fost pus

în aplicare în Republica Moldova prin ordinul Ministerului Economiei nr. 221 din

29.12.2010 în temeiul art. 2 alin. (3) al Legii nr. 803-XIV din 11.02.2000 „privind

securitatea industrială a obiectelor industrial periculoase”;

- legea menționată a fost abrogată în legătură cu adoptarea unei noi legi

privind securitatea industrială a obiectelor industrial periculoase nr. 116 din

18.05.2012. Conform art. 21 al acestei Legi, actele normative în domeniu, inclusiv

și documentele normativ-tehnice, se aplică în măsura în care nu contravin legii în

cauză;

-documentele normativ-tehnice în domeniul securității industriale din alte

state, potrivit art. 3 alin. (4), (5) al Legii noi privind securitatea industrială a

obiectelor industrial periculoase, devin aplicabile și obligatorii în Republica

Moldova în baza acordurilor interstatale, odată cu considerarea echivalenței lor cu

documentele normativ-tehnice naționale, care identifică caracterul obligatoriu al

documentului normativ-tehnic, textul cărora urmează a fi plasat pe pagina web

oficială a Ministerului Economiei. Prin ordinul Ministerului Economiei nr. 221 din

29.12.2010, poziția nr. 84 din anexa nr. 1, au fost puse în aplicare Regulile unice de

securitate la exploatarea în subteran a zăcămintelor de minereuri, minereuri

nemetalifere și zăcămintelor aluvionare de substanțe minerale utile cu sigla

xxxxxxx, fără a fi specificată echivalența lor cu documentele similare naționale,

care identifică caracterul obligatoriu al acestui document, nefiind textul publicat

pe pagina web oficială a Ministerului Economiei. Aceste neconformități cu Legea

nr.116 din 18.05.2012 „privind securitatea industrială a obiectelor industrial

periculoase”, exclud aplicarea Regulile unice de securitate la exploatarea în

subteran a zăcămintelor de minereuri, minereuri nemetalifere și zăcămintelor

aluvionare de substanțe minerale utile cu sigla xxxxxxx;

- la stabilirea vinovăției inculpaților, instanța a reținut un document

normativ-tehnic, care la momentul comiterii infracțiunii nu putea fi aplicat,

considerând nejustificat valabilitatea ordinului Ministerului Economiei, prin care

au fost aprobate Regulile unice de securitate la exploatarea în subteran a

zăcămintelor de minereuri, minereuri nemetalifere și zăcămintelor aluvionare de

substanțe minerale utile cu sigla xxxxxxx;

- consideră că calificarea faptelor infracționale, comise de inculpații Lîsenco

Semion și Lîsenco Serghei pe indicii obiectivi ale infracțiunii prevăzute de art. 300

lit. a) și b) Cod penal, prezintă o eroare juridică, care necesită corectare;

- în speță, calificarea juridică a acțiunilor/inacțiunilor inculpaților Lîsenco

Semion și Lîsenco Serghei potrivit art. 300, lit. a) și b) Cod penal nu întrunește

semnele obiective ale acestei infracțiuni. Regulile de securitate, încălcarea cărora

este stipulată în dispoziția acestui articol, nu pot fi aplicate. Nerespectarea de către

inculpați a regulilor de securitate și protecție a muncii, stabilite în fișele de post,

încălcări care au provocat deces de persoane și care sunt recunoscute de către ei,

se încadrează în indicii infracțiunii prevăzute de art. 183 alin. (2) Cod penal.

3.3. Avocatul Botnaru Grigore în numele succesorilor părților vătămate și civile

Zinaida Munteanu, Tatiana Ciobanu, Feodora Straistari prin care a solicitat casarea

sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care a-i recunoaște culpabili pe inculpații Lîsenco Serghei, Lîsenco

Semion de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 300, lit. a), b) Cod penal și a le

stabili pedeapsă penală sub formă de 6 (șase) ani închisoare. Pedeapsa stabilită

inculpatului Chira Tudor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 300, lit. a), b)

Cod penal sub formă de închisoare de 3 (trei) ani a o suspenda condiționat în

conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- măsura de pedeapsă stabilită inculpaților Lîsenco Serghei și Lîsenco

Semion în baza art. 300, lit. a) și b) Cod penal este una prea blândă, în coraport cu

fapta imputată, cât și a consecințelor care au survenit-decesul a trei persoane,

angajați ai Cooperativei de Producție „Orizont-Extragere”;

- la stabilirea pedepsei inculpaților Lîsenco Semion și Lîsenco Serghei,

instanța de judecată a motivat prin faptul că ultimii anterior nu au fost trași la

răspundere penală, se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și sau

psihiatru nu se află;

- la stabilirea pedepsei inculpatului Lîsenco Semion instanța a mai motivat

prin faptul, că ultimul are la întreținere doi copii minori;

- instanța a mai motivat prin faptul, că circumstanțe agravante stipulate de

art. 77 Cod Penal nu au fost stabilite;

- în contextul art. 76 (s-a indicat art. 77) alin. (1) lit. e) Cod penal, instanța a

indicat în calitate de circumstanță atenuantă repararea benevolă a pagubei

pricinuite de către inculpați;

- la stabilirea pedepsei inculpaților Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion în

baza art. 300, lit. a) și b) Cod penal sub formă a câte 4 (patru) ani închisoare,

instanța a motivat, că pedeapsa penală este echitabilă atunci când este capabilă de

a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ori practica judiciară

demonstrează, că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit. Mai indică instanța de judecată că, pedeapsa

aplicată inculpatului trebuie să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să

realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale;

- astfel, făcând o concluzie a motivelor de stabilire a pedepsei inculpaților

Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion în baza art. 300, lit. a) și b) Cod penal sub formă

a câte 4 (patru) ani închisoare, se poate conchide că pedeapsa este stabilită contrar

prevederilor art. art. 7, 61, 75, cât și Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție

a Republicii Moldova nr. 5 din 19.06.2006 „privind sentința judecătorească”;

- la stabilirea pedepsei inculpaților Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion

instanța nu a luat în considerație faptul că conform art. 16 alin. (4) Cod penal,

infracțiunea imputată inculpaților se consideră ca gravă, sancțiunea art. 300, lit. a),

b) Cod Penal prevăzând o pedeapsă sub formă de închisoare de la 3 (trei) la 10

(ani) închisoare;

-pedeapsa penală stabilită este una neechitabilă faptului, nemotivată,

indicându-se că inculpatul Lîsenco Serghei are la întreținere doi copii minori;

- în cazul dat concret, instanța de fond nu a luat în considerație faptul că

succesorii părților vătămate și civile Munteanu Zinaida, Ciobanu Tatiana și

Straistari Feodora au rămas văduve, având la întreținere a câte doi copii minori,

aflându-se la întreținere totală la momentul decesul soților, rămânând fără nici un

sprijin;

- succesorul părții vătămate și civile Munteanu Zinaida nu este încadrată în

câmpul muncii nici până la moment, dat fiind faptul vârstei copilului minor,

Munteanu David, a stării de sănătate. Urmare a decesului soțului Munteanu Ion,

ultima a rămas și singurul sprijin al tatălui ultimului, Munteanu Ion Petru, care

după tragedia decesului fiului, are consecințe grave de sănătate (psihiatrice);

- succesorul părții vătămate și civile Straistari Feodora nu este încadrată în

câmpul muncii oficial, activează ocazional, din motivul stării sănătății, fapte ce se

referă și la succesorul părții vătămate și civile Ciobanu Tatiana;

- argumentele instanței, precum că practica judiciară demonstrează că o

pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire,

înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului

urmărit.

- după comiterea faptei, inculpatul Lîsenco Serghei s-a eliberat din funcția

deținută, lăsând pe umerii Președintelui Cooperativei de producție „Orizont

Extragere” Chira Tudor restituirea indemnizației unice succesorilor părților

vătămate și civile în legătură cu decesul soților;

- în cazul dat, stabilirea unei pedepse neproporționale faptei imputate

inculpaților Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion este o nedreptate față de succesorii

părților vătămate, ori această pedeapsă de asemenea este o nedreptate, jignire,

înrăire și neîncredere în actul de înfăptuire a justiției;

- instanța de judecată urmează a apăra interesele celor pătimiți, în strictă

conformitate cu legea și a nu le degreva din drepturile sale de a fi satisfăcuți de

supremația Legii penale, cum nu este în cazul dat;

- astfel, măsura de pedeapsă solicitată inculpaților Lîsenco Serghei și

Lîsenco Semion a câte 6 (șase) ani închisoare, corespunde faptelor infracționale;

- măsura de pedeapsă stabilită inculpatului Chira Tudor sub formă de 3

(trei) ani închisoare este una prea aspră în concordanță cu fapta imputată;

- inculpatul Chira Tudor, reieșind din materialele cauzei penale, se face cel

mai puțin vinovat de comiterea faptei imputate, ce a dus la decesul angajaților

xxxxxx la 20.11.2017;

- din momentul tragediei expuse, inculpatul Chira Tudor a fost și este unica

persoană care a susținut moral și financiar succesorii părților vătămate și civile,

care și până în prezent le susține;

- restituirea pagubei materiale, cât și a celei morale pe prezenta cauză penală

se datorează în exclusivitate inculpatului Chira Tudor;

- în legătură cu tragedia expusă, în adresa Cooperativei de producție

„Orizont Extragere a fost înaintată cerere de achitare a indemnizației unice în

legătură cu decesul angajaților xxxxx în urma accidentului de muncă, ce urmează

a fi achitată soțiilor defuncților - succesorilor părților vătămate și civile xxxxxxxxx;

- la moment, Cooperativa de producție „Orizont Extragere”, în persoana

inculpatului Chira Tudor urmează a achita indemnizația unică în legătură cu

decesul angajaților Xxxxxxx succesorilor părților vătămate;

- urmare a accidentului de muncă mortal, la moment la Cooperativa de

producție „Orizont-Extragere” mulți angajați s-au eliberat, activând un număr

redus de persoane, ce creează o dificultate la achitarea îndemnizației unice în

legătură cu decesul angajaților xxxxxx;

- inculpatul Chira Tudor este concomitent fondator al Cooperativei de

producție „Orizont Extragere”, președinte și director executiv, care îndeplinește și

alte funcții, în scopul restituirii indemnizației date;

- condamnarea inculpatului Chira Tudor la pedeapsa de 3 (trei) ani

închisoare cu executare, este echivalentă cu condamnarea dublă a succesorilor

părților vătămate, care au rămas văduve, copiii râmași orfani, fără sprijin

financiar, care va duce la imposibilitatea încasării indemnizației unice în legătură

cu decesul soților;

- poziția pe marginea cauzei penale a fost preventiv consultată cu

reprezentanții părților vătămate și civile Munteanu Zinaida, Ciobanu Tatiana și

Straistari Feodora;

- astfel, la stabilirea pedepselor inculpaților, instanța urmează a ține cont de

prevederii art. 75, 76, 77 Cod Penal, de comportamentul inculpaților la momentul

săvârșirii faptei, cât și după cele nominalizate;

- inculpatul Chira Tudor, în opinia cât și a succesorilor părților vătămate și

civile Muntean Zinaida, Ciobanu Tatiana și Straistari Feodora este persoana cu o

vinovăție mai puțin redusă față de inculpații Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2020,

apelul avocatului Bîrcă Grigore în numele inculpaților Lîsenco Serghei și Lîsenco

Semion a fost respins ca fiind nefundat. Apelurile declarate de avocatul Placinta

Grigorii în numele inculpatului Chira Tudor și de avocatul Grigore Botnaru în

numele succesorilor părților vătămate și civile Zinaida Munteanu, Tatiana

Ciobanu, Feodora Straistari au fost admite, casată parțial sentința, inclusiv din

oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță:

Lui Chira Tudor, Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion recunoscuți vinovați în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 300, lit. a), b) Cod penal pedeapsa sub

formă de închisoare aplicată prin sentință în conformitate cu art. 90 Cod Penal a

fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani.

În rest, sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18 decembrie 2019,

a fost menținută.

4.1 Instanța de apel a constatat: prima instanță, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de

judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor

reținute în sarcina inculpaților Chira Tudor, Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 300, lit. a), b) Cod penal–

încălcarea regulilor de securitate la efectuarea exploatărilor miniere, a lucrărilor

de construcție miniere, soldată cu decesul a trei persoane.

Cu referire la poziția avocatului Placinta Grigorii în numele inculpatului

Chira Tudor prin care s-a solicitat pronunțarea unei sentințe de achitare în privința

inculpatului Chira Tudor, dar și a avocatului Bîrcă Grigore în numele inculpaților

Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion privind recalificarea acțiunilor inculpaților în

baza art. 183, alin. (2) Cod penal, instanța de apel a apreciat că argumentele

invocate de către partea apărării sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute, or, în

cadrul cercetării judecătorești, în urma verificării și aprecierii ansamblului de

probe administrat la materialele cauzei, instanța de apel a constatat legalitatea și

temeinicia soluției primei instanțe privind stabilirea vinovăției inculpaților Chira

Tudor, Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion și încadrarea juridică a acțiunilor

infracționale în baza art. 300, lit. a), b) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele avocatului Placinta Grigorii

potrivit căruia, nevinovăția inculpatului Chira Tudor poate fi susținută pe faptul

că nici un angajat al întreprinderii, audiat ca martor în ședința de judecată nu a

declarat că s-a adresat la Președintele Cooperativei referitor la careva încălcări a

securității muncii și nu au fost luate măsuri, deoarece aceste afirmații nu disculpă

acțiunile inculpatului Chira Tudor, care activând în calitate de Președinte al

Cooperativei de producție „Orizont Extragere” avea obligația de a asigura

măsurile de protecție a regulilor de exploatare minieră de către angajații din

subordine prin amplasarea și utilizarea corectă a lucrărilor tehnico-inginerești și a

muncitorilor, or, prin scrisorile adresate conducerii Cooperativei de Producție

„Orizont Extragere” din 07 august 2017 și Federației Sindicatelor în Construcție și

Industriei Materialelor de Construcții „Sindicons”, conducerea Cooperativei de

Producție „Orizont Extragere” a fost sesizată de către angajați despre încălcarea

regulilor de exploatare minieră.

Instanța de apel a respins argumentele avocatului Placinta Grigorii care și-a

întemeiat poziția de apărare pe faptul că specialiștii Bînzari Vitalie și Pîrvu

Anatolie au declarat că în cadrul verificării cauzei accidentului vizat, s-a constatat

îndeplinirea insuficientă a atribuțiilor de serviciu a persoanelor cu răspundere –

șeful de sector și maistrul și nerespectarea instrucției de securitate și sănătății

muncii de către membrii echipajului.

În speță, învinuirea în comiterea infracțiunii, a fost înaintată și lui Lîsenco

Serghei, maistru în condiții de subteran de muncă și lui Lîsenco Semion, persoană

responsabilă pentru supravegherea tehnică a obiectelor industrial periculoase, șef

de sector al Cooperativei de Producție „Orizont Extragere”, cu stabilirea

vinovăției și a inculpatului Chira Tudor, anume reieșind din funcția de Președinte

al Cooperativei de Producție „Orizont Extragere” și care a admis încălcarea

regulilor de securitate la efectuarea exploatărilor miniere, a lucrărilor de

construcție miniere, soldată cu decesul a trei persoane.

Cu referire la argumentele avocatului Placinta Grigorii precum că prima

instanță eronat a pus la baza sentinței de condamnare a inculpatului Chira Tudor

declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a

constatat că declarațiile martorilor au fost reținute ca urmare a aprecierii acestora

în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod procedură penală.

Instanța de apel, apreciind din punct de vedere al coroborării lor, și anume

declarațiile martorilor Terlețchi Alexandru, Căpățină Constantin, precum și

declarațiile inculpatului Lîsenco Serghei, care și în ședința instanței de apel a

confirmat că cunoștea că tavanul nu era întărit, dar lucrările se efectuau în scopul

dat, atestă că inculpatul Chira Tudor era la curent cu starea de fapt a lucrurilor în

abatajul nr. 7 în care s-a produs accidentul, dar nu a intervenit în nici un mod în

vederea sistării lucrărilor.

În ceea ce privește dezacordul avocatului Placinta Grigorii cu proba

administrată la faza urmăririi penale – procesul-verbal de cercetare a

circumstanțelor ce au dus la avaria cu decesul a trei persoane din 30.11.2017,

instanța de apel nu a stabilit nici un temei de a pune la îndoială legalitatea

administrării acestei probe sau a veridicității informațiilor ce sunt furnizate prin

intermediul acestei probe, din conținutul căreia rezultă că în abatajul mașinii de

tăiat piatră nr. 7 au căzut rocile de calcar din tavan de pe o suprafață de

aproximativ 90 m.p., grosimea stratului prăbușit încadrându-se între 20-40 cm. La

intersecția excavațiilor (pct. de reper nr. 644) tavanul era consolidat cu bare din

beton armat. După intersecție (direcția mașinii de tăiat piatră nr. 7) erau perforate

în tavan 15 găuri în trei rânduri pentru instalarea barelor de beton armat, însă

barele nu au fost instalate, ceia ce a slăbit rezistența rocilor în tavan. În calitate de

cauze generalizate ale avariei au fost stabilite: pe lângă altele nivelul scăzut de

dirijare a lucrărilor inclusiv de către președintele Cooperativei „Orizont Extragere,

care conform atribuțiilor de serviciu avea obligația de a asigura măsuri de

protecție a muncii a angajaților din subordine prin amplasarea și utilizarea corectă

a lucrărilor tehnico-inginerești și a muncitorilor.

Instanța de apel a apreciat că conținutul procesului-verbal de cercetare a

circumstanțelor ce au dus la avaria cu decesul a trei persoane din 30.11.2017

coroborează cu declarațiile specialistului Ciubotaru Valerian, concluziile despre

vinovăția inculpatului Chira Tudor, sunt întemeiate și pe faptul că acesta a ignorat

datele din proiectul de exploatare a zăcământului, precum și în nota informativă

atașată planului de desfășurare a lucrărilor miniere pentru anul 2017 (zăcământul

de calcar „Cricova-II”, sectorul „Scurta”), în care era indicat expres că în masivul

de rocă substanțele calcaroase aveau o structură eterogenă și duritate scăzută în

comparație cu rocile în care erau încorporate.

Cu referire la argumentele avocatului Placinta Grigorii potrivit căruia,

acuzatorul de stat a considerat acțiunile inculpatului Chira Tudor ca fiind

intenționate, cu scop de profit, iar în final le califică ca fiind imprudente, instanța

de apel nu a stabilit careva erori în sensul dat, având în vedere că latura subiectivă

a infracțiunii se caracterizează prin intenție sau imprudență în raport cu fapta

prejudiciabilă și prin imprudență în raport cu urmările prejudiciabile.

În ceea ce privește poziția de apărare a avocatului Bîrcă Grigore formulată

în numele inculpaților Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion, instanța de apel a

respins-o, argumentele părții apărării în partea ce ține de faptul că la stabilirea

vinovăției inculpaților, prima instanță a reținut un document normativ-tehnic,

care la momentul comiterii infracțiunii nu putea fi aplicat, considerând nejustificat

valabilitatea ordinului Ministerului Economiei, prin care au fost aprobate Regulile

unice de securitate la exploatarea în subteran a zăcămintelor de minereuri,

minereuri nemetalifere și zăcămintelor aluvionare de substanțe minerale utile cu

sigla xxxxxx , or, conținutul Regulilor indicate supra, au fost aprobate prin Ordinul

Ministerului Economiei nr. 221 din 29 decembrie 2010, care are putere juridică

obligatorie, acesta nefiind abrogat, încălcarea cărora a fost reținută în sarcina

inculpaților.

În contextul dat, instanța de apel a respins ca nefondată solicitarea

avocatului Bîrcă Grigore privind recalificarea acțiunilor inculpaților Lîsenco

Serghei și Lîsenco Semion în baza art. 183 alin. (2) Cod penal, or, organul de

urmărire penală corect a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 300, lit. a), b)

Cod penal.

Instanța de apel a reținut că inculpatul Lîsenco Serghei, în cadrul ședinței

de judecată în instanța de apel, a confirmat faptul că dânsul cunoștea faptul că

tavanul nu era întărit, dar lucrările se efectuau în scopul dat, iar din acest motiv,

trebuia să insiste ca garda să nu plece, considerând că aceasta este vina lui.

Instanța de apel a constatat că vinovăția inculpaților Lîsenco Semion și

Lîsenco Serghei este confirmată și prin declarațiile martorului Terlețchii

Alexandru, declarațiile martorului Căpățina Constantin.

Cu referire la argumentele avocatului Bîrcă Grigore privind neadmiterea ca

probe a proceselor-verbale de cercetare tehnică a circumstanțelor ce au adus la

avarie cu deces de persoane și a accidentului de muncă, întocmite de membrii

comisiilor formate de organele de supraveghere în domeniul securității industriale

a obiectelor periculoase și Inspecției de stat a muncii, prima instanță a apreciat că

acestea nu pot fi reținute ca fiind pertinente, or, pe lângă faptul că apărătorul nu a

adus în acest sens careva argumente, datele ce se conțin în procesele-verbale

vizate, au fost verificate în cadrul urmăririi penale de către ofițerul de urmărire

penală în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, prin

cercetarea sursei din care provin, fiind anexate la materialele cauzei, iar în

continuare au servit în vederea administrării de noi probe.

Instanța de apel a indicat că inculpații au manifestat imprudență față de

urmările prejudiciabile survenite, or, dânșii chiar dacă nu își dădeau seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor și inacțiunilor admise, nu au prevăzut

posibilitatea survenirii acestor urmări, însă în virtutea funcțiilor pe care le

dețineau trebuiau și puteau să le prevadă.

Instanța de apel a constatat că prima instanță nu a reținut cu titlu de

circumstanțe agravante „provocarea prin infracțiune a unor urmări grave și

săvârșirea infracțiunii prin mijloace care prezintă un pericol social sporit”,

invocate de acuzatorul de stat, or, în sensul art. 77 alin. (1), lit. b) Cod penal, se

înțeleg „urmări grave” doar acelea care nu sunt incluse în componența infracțiunii

în calitate de semne obligatorii ale laturii obiective a componenței respective de

infracțiune.

Instanța de apel, verificând soluția primei instanțe referitor la modalitatea

de executare a pedepsei penale sub formă de închisoare, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip deschis aplicată inculpaților, a apreciat că aceasta este

inechitabilă, în coraport cu personalitatea inculpaților, cu atitudinea acestora față

de infracțiune, care au regretat evenimentele ce au avut loc la data de 20.11.2017,

modul de manifestare a inculpaților în fazele de urmărire penală și de judecare a

cauzei, care nu au împiedicat la desfășurarea procesului penal, precum și față de

acțiunile inculpaților, care au recuperat benevol prejudiciile cauzate succesorilor

victimelor.

În ceea ce privește argumentele avocatului Botnaru Grigore referitor la

faptul că restituirea pagubei materiale, cât și morale se datorează în exclusivitate

inculpatului Chira Tudor, instanța de apel nu lea reținut ca fiind întemeiate,

întrucât din materialele cauzei penale, rezultă că atât inculpatului Chira Tudor, cât

și inculpații Lîsenco Serghei și Lîsenco Semion au recuperat prejudiciul cauzat

succesorilor părților vătămate, fapt pentru care prima instanță a admis cererile de

retragere a acțiunii civile depusă de Munteanu Zinaida, Straistari Fiodora,

Ciobanu Tatiana împotriva inculpaților și a dispus încetarea procesului în latura

civilă.

La fel, în ceea ce privește indemnizația unică, instanța de apel a reținut că

aceasta se achită prin contract de către Cooperativa de producție „Orizont

Extragere”, în fiecare lună a câte 30 000 lei, astfel după cum a indicat inculpatul

Chira Tudor în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel.

Evaluând și apreciind circumstanțele cauzei în coraport cu personalitatea

inculpaților, instanța de apel a considerat că în speță sunt întrunite condițiile

privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, așa cum inculpații nu

prezintă pericol pentru societate, nu au antecedente penale, nu au fost stabilite

careva circumstanțe care să caracterizeze negativ personalitatea inculpaților,

prevalând circumstanțele pozitive, iar totalitatea acestor aspecte formează

convingerea instanței de apel că corectarea și reeducarea inculpaților va fi posibilă

în condițiile aplicării prevederilor art. 90 Cod Penal, ceea ce va oferi o mai bună

protecție intereselor societății și va evita consecințele negative ale izolării de

societate a inculpaților și a plasării acestora în mediul penitenciar.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul

Botnaru Grigore în numele succesorilor părților vătămate, prin care invocând

incidența pct. 10 a dispozițiilor alin. (1), art. 427 Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în instanța

de apel, din motiv că pedeapsa individualizată inculpaților este contrar

prevederilor legale.

În susținerea recursului avocatul a invocat că:

- pedeapsa este una prea blîndă, în raport cu fapta imputată, cît și a

consecințelor care au survenit-decesul a trei persoane, angajați ai Cooperativei de

Producție Orizont-Extragere;

- pedeapsa este stabilită contrar prevederilor art. 7, 61, 75, cît și Hotărîrii

Plenului Curții Supreme de Justiție a republicii Moldova nr. 5 din 19.06.2006

"Privind sentința judecătorească".

La 22 septembrie 2020, avocatul Botnaru Grigore în numele succesorilor

părților vătămate, a depus cerere de retragere a cererii de recurs ordinar declarat

la 21 august 2020, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din

29 iunie 2020, în cauza penală privindu-i pe Chira Tudor Vasilii, Lîsenco Serghei

Semion, Lîsenco Semion Fiodor.

Examinând cererea de retragere a recursului în raport cu materialele

cauzei și motivele invocate, Colegiul penal concluzionează următoarele.

Conform art. 423 Cod de procedură penală „Persoanele menționate în art. 421

pot retrage recursul în condițiile art.407, care se aplică în mod corespunzător”.

Potrivit prevederilor art. 407 alin.(1), (3) Cod de procedură penală, până la

începerea cercetării judecătorești la instanța de apel, oricare dintre părți își poate

retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută de apelant. În cazul

retragerii apelului, instanța de apel încetează procedura de apel.

Astfel, procedura de examinare a recursului ordinar declarat de către

avocatul Botnaru Grigore în numele succesorilor părților vătămate, împotriva

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2020, în cauza penală

privindu-i pe Chira Tudor x, Lîsenco Serghei x, Lîsenco Semion x, urmează a fi

încetată întrucât potrivit materialelor dosarului se constată că, la data de

22.09.2020, a fost înregistrată cu nr. 4214, cererea avocatul Botnaru Grigore în

numele succesorilor părților vătămate, privind retragerea cererii de recurs ordinar

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2020, în

cauza penală privindu-i pe Chira Tudor x, Lîsenco Serghei x, Lîsenco Semion x.

Raportând situația dată la prevederile legale ce reglementează cazul în care

se poate retrage recursul, instanța de recurs consideră că urmează a fi admisă

cererea de retragere a recursului și încetată procedura de recurs în cauza

respectivă.

În conformitate cu prevederile art. 423, art. 407 alin.(1), (3) Cod de

procedură penală, Colegiul penal,

D I S P U N E :

Încetarea procedurii de judecare a recursului ordinar declarat de către

avocatul Botnaru Grigore în numele succesorilor părților vătămate, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2020, în cauza

penală în privința lui Chira Tudor x, Lîsenco Serghei x, Lîsenco Semion x, în

legătură cu retragerea recursului.

Încheierea este irevocabilă.

Încheierea motivată pronunțată la 25 mai 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Dosarul nr. 1ra-188/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Toma Nadejda

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov

Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie

2020, în cauza penală în privința lui

Chira Tudor x, născut la x, originar din satul x,

raionul x, domiciliat în orașul x,

Lîsenco Serghei xxx, născut la x, originar din

satul x, raionul x, domiciliat în orașul x,

Lîsenco Semion x născut la x, originar din satul

x, raionul x, domiciliat în orașul x.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 14.02.2018 – 18.12.2019;

Instanța de apel: 14.02.2020 – 29.06.2020;

Instanța de recurs: 04.09.2020 – 26.04.2021.

C O N S T A T Ă :

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18 decembrie 2019:

Chira Tudor, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 300, lit. a), b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 3 (trei)

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis.

Lîsenco Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 300, lit. a), b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de 4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis.

Lîsenco Semion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 300, lit. a), b) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de 4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis.

Au fost admise cererile de retragere a acțiunii civile depusă de Straistari

Fiodora, Munteanu Zinaida și Ciobanu Tatiana.

A fost încetat procesul în latura civilă, explicându-le succesorilor victimelor

Straistari Fiodora, Munteanu Zinaida și Ciobanu Tatiana că retragerea acțiunii

împiedică intentarea ulterioară în privința lui Chira Tudor, Lîsenco Semion și

Lîsenco Serghei a aceleiași acțiuni în cadrul procesului civil pe aceleași temeiuri.

A fost dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Chira Tudor, Lîsenco

Semion și Lîsenco Serghei în beneficiul statului suma de 11 669 (unsprezece mii

șase sute șaizeci și nouă) lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest cererea

procurorului s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că:

Chira Tudor, la 20 noiembrie 2017, activând în calitate de Președinte al

Cooperativei de Producție „Orizont Extragere” conform procesului-verbal nr. 2

din 02 iulie 2017 al Adunării Generale al Asociaților întreprinderii în cauză,

exploatând industrial mina de calcar pentru tăierea blocurilor mici a zăcământului

„Cricova II”, sectorul „Scurta” stratul „80”, amplasat la 2,5 km spre nord-vest de

s. Pașcani, r-nul Criuleni, având studii superioare miniere, iar conform fișei de

post, aprobată prin ordinul Președintelui Cooperativei nr. 5 din 01.04.2017,

obligația de a asigura măsurile de protecție a regulilor de exploatare minieră de

către angajații din subordine prin amplasarea și utilizarea corectă a lucrărilor

tehnico-inginerești și a muncitorilor, să respecte și să se conducă de Legile,

Hotărârile de Guvern și alte acte normative care vizează domeniul dat, cunoscând

cu certitudine că în mină sunt încălcate regulile de exploatare minieră, semnalate

de angajați prin scrisorile adresate conducerii Cooperativei de Producție „Orizont

Extragere” din 07 august 2017 și Federației Sindicatelor în Construcție și Industriei

Materialelor de Construcții „Sindicons”, contrar prevederilor art. 39 pct. a) și j),

art. 61 pct. b) și art.77 din Codul subsolului, conform căruia beneficiarii subsolului

asigură securitatea efectuării lucrărilor miniere, în condiții nepericuloase pentru

oameni, iar în caz de pericol sistează imediat lucrările de excavare și evacuează

lucrătorii într-un loc sigur; §7 al Regulilor unice de Securitate la exploatarea în

subteran a zăcămintelor de minereuri, minereuri nemetalifere și a zăcămintelor

aluvionare de substanțe minerale utile cu nr. XXXXXXX, aprobate prin Ordinul

Ministerului Economiei nr. 221 din 29 decembrie 2010, conform căruia

responsabilitatea față de organizarea și efectuarea evidenței persoanelor care intră

și părăsesc mina, o poartă conducerea minei (întreprinderii); §16 din Regulile

unice, potrivit căruia conducerea minei (întreprinderii) în scopul asigurării

controlului asupra securității lucrărilor miniere, trebuie sistematic să verifice

minuțios lucrările subterane; §72 din Regulile unice, conform căruia conducătorul

minei (întreprinderii) periodic, dar nu mai rar decât odată în lună trebuie să

verifice minuțios rezistența barelor din beton armat instalate în tavan pentru

consolidarea acestuia; pct. 3 alin. (3) și pct. 8 din Regulamentul privind modul de

organizare a activităților de protecție a lucrătorilor la locul de muncă și prevenire

a riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05

februarie 2009, potrivit cărora în cazul desfășurării activității în domeniul

industriei extractive, angajatorul este obligat să organizeze serviciul intern de

protecție și prevenire, care conform alin. (12) la pct. 4 din Regulament, este obligat

să țină evidența zonelor cu risc ridicat și specific, iar la constatarea stării de pericol

grav de accidentare, să ia imediat măsurile de securitate privind oprirea

echipamentului de lucru și/sau activității și evacuarea lucrătorilor din zona

periculoasă (pct. 80 din Regulament), în perioada lunilor august-noiembrie 2017,

urmărind scop de profit, intenționat nu a stopat activitatea angajaților până la

lichidarea neajunsurilor semnalate, în rezultatul cărui fapt, la 20 noiembrie 2017,

în intervalul de timp 14:00-15:00, în abatajul mașinii de tăiat piatră nr. 7 în

momentul când se efectuau lucrări de tăiere a pietrei într-un loc nestabil din punct

de vedere al structurii, durității și rezistenței substanțelor calcaroase, au căzut

rocile de calcar din tavan pe o suprafață de aproximativ 90 m2 , cu grosimea

stratului prăbușit între 20 cm. și 40 cm., provocând decesul angajaților Xxxxxxx.

Lîsenco Serghei activând în baza ordinului Președintelui Cooperativei de

producție „Orizont Extragere” nr. 7 din 08 februarie 2007 în calitate de maistru în

condiții de subteran de muncă, al Cooperativei de Producție „Orizont Extragere”,

care exploata mina de calcar pentru tăierea blocurilor mici a zăcămintelor „Cricova

II”, sectorul „Scurta” stratul „80”, amplasat la 2,5 km spre Nord-Vest de s. Pașcani,

r-nul Criuleni, având atribuții de bază de supraveghere a respectării regulilor de

securitate a lucrărilor de exploatare miniere, de control al respectării de către

angajați a disciplinei de lucru și atribuții de neadmitere a încălcării regulilor de

exploatare a mecanismelor de extracție de către angajații autorizați de lucrări

miniere, nu a asigurat un control suficient al activității angajaților și anume,

acționând contrar §16 a „Regulilor unice de securitate la exploatarea în subteran a

zăcămintelor de minereuri, minereuri nemetalifere și a zăcămintelor aluvionare de

substanțe minerale utile” nr. XXXXXXX (puse în aplicare prin Ordinul

Ministerului Economiei nr. 221 din 29 decembrie 2010), nu a vizitat locurile de

muncă pe parcursul turei și nu a verificat tavanul care nu era consolidat în pas cu

mașina de tăiat piatră la începutul și pe perioada efectuării lucrărilor de exploatare

minieră și nu a stopat activitatea angajaților în abatajul mașinei de tăiat piatră nr.

7, în rezultatul cărui fapt, la 20 noiembrie 2017, în intervalul de timp 14:00-15:00,

în momentul când se efectuau lucrări de tăiere a pietrei, au căzut rocile de calcar

din tavan pe o suprafață de aproximativ 90 m2 cu grosimea stratului prăbușit între

20 cm. și 40 cm., provocând decesul angajaților x.

Lîsenco Semion activând în baza ordinului Președintelui Cooperativei de

producție „Orizont Extragere” nr. 4 din 01 aprilie 2017 în calitate de persoană

responsabilă pentru supravegherea tehnică a obiectelor industrial periculoase, șef

de sector al Cooperativei de Producție „Orizont Extragere”, care exploata mina de

calcar pentru tăierea blocurilor mici a zăcămintelor, „Cricova II”, sectorul,

„Scurta”, stratul „80”, amplasat la 2,5 km spre nord-vest de xxx, având atribuții de

conducător și organizator de producere în mină, fiind responsabil în virtutea

atribuțiilor de serviciu de eliberarea sarcinilor de muncă, de neadmitere a

încălcărilor regulilor de către lucrători a disciplinei de producție și de exploatare

a mecanismelor de construcție de către angajații autorizați de lucrări miniere,

acționând contrar §15 a „Regulilor unice de securitate la exploatarea în subteran a

zăcămintelor de minereuri, minereuri nemetalifere și a zăcămintelor aluvionare de

substanțe minerale utile” nr. XXXXXXX (puse în aplicare prin Ordinul

Ministerului Economiei nr.221 din 29 decembrie 2010), prin care se interzice de a

fi eliberate sarcini de muncă în locurile unde sunt abateri de la cerințele de

securitate, cu excepția sarcinilor de înlăturare a acestor abateri, cunoscând cu

certitudine că tavanul era instabil, până la întărirea tavanului, la 20 noiembrie 2017

a eliberat sarcini echipei de muncitori în abatajul mașinei de tăiat piatră nr. 7 în

componența lui Xxxxxxx, loc în care tavanul era instabil, în rezultatul cărui fapt,

la 20 noiembrie 2017, în intervalul de timp 14:00-15:00 minute, în momentul când

se efectuau lucrări de tăiere a pietrei, au căzut rocile de calcar din tavan pe o

suprafață de aproximativ 90 m2 cu grosimea stratului prăbușit între 20 cm. și 40

cm., provocând decesul angajaților Xxxxxxx.