1ra-1855/21 — art. 217.1 alin. 4 lit.d, art. 217 alin. 3 lit.c CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 13 august 2018, Palaria Svetlana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de circulația drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora, pe un termen de 3 ani. Palaria Svetlana a fost achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatei a cheltuielilor judiciare suportate de stat pentru efectuarea expertizelor judiciare, a fost respinsă. Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Palaria Svetlana în perioada decembrie 2017 - ianuarie 2018, urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor în scop de înstrăinare, având scopul obținerii unui profit, fiind prezentă, de mai multe ori în incinta serviciului narcologic din cadrul IMSP SCM Bălți, amplasat pe str. Decebal, 101, unde era beneficiara tratamentului farmacologic cu metadon, care conform condițiilor programei de reabilitare urma să-1 întrebuințeze în cabinetul instituției medicale, o parte din cantitatea de metadon ce se referă la substanțe 1 stupefiante o consuma în incinta instituției sus menționate, iar altă parte a soluției de metadon o scotea ilegal, ieșind în afara instituției medicale și o realiza altor persoane consumatorilor de droguri pe teritoriul mun. Bălți, contra diferitor sume de bani, și anume: - la 1 decembrie 2017, ora 11:49, aflându-se pe str. Decebal, 101 mun. Bălți, contra sumei de 100 lei, ilegal a înstrăinat lui Tofan V. lichid străveziu fără miros, care conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2R-1700 din 5 decembrie 2017, reprezintă droguri sub formă de metadon, în cantitate de 0,05 grame (materie uscată), adică în proporții mari; - la 20 decembrie 2017, aflându-se pe str. Decebal, 101 mun. Bălți, ilegal contra sumei de 80 lei, a înstrăinat lui Tofan V. lichid străveziu fără miros, care conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2-R112 din 12 februarie 2018, reprezintă substanțe stupefiante droguri, sub formă de metadon, în cantitate de 0,132 grame (materie uscată), adică în proporții mari; - la 22 decembrie 2017, aflându-se pe str. Decebal, 101 mun. Bălți, ilegal contra sumei de 80 lei, a înstrăinat lui Tofan V. lichid străveziu fără miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R187 din 27 februarie 2018, reprezintă substanțe stupefiante droguri, sub formă de metadon, în cantitate de 1,224 grame (materie uscată), adică în proporții mari; - la 27 decembrie 2017, aflându-se pe str. Decebal, 101 mun. Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, i-a înstrăinat lui Tofan V. lichid străveziu fără miros, care conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2-R-188 din 27 februarie 2018, reprezintă substanțe stupefiante droguri, sub formă de metadon, în cantitate de 0,32 grame (materie uscată), adică în proporții mari; - la 8 ianuarie 2018, aflându-se pe str. Decebal, 101 mun. Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet. Sidorciuc Ig. lichid străveziu fără miros, care conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2-R189 din 27 februarie 2018, reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 1,764 grame (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari; - la 11 ianuarie 2018, aflându-se pe str. Decebal, 101 mun. Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet. Sidorciuc Ig. lichid străveziu fără miros, care conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2-R-255 din 15 martie 2018, reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 0,704 grame (materie uscată), adică în proporții mari; - la 17 ianuarie 2018, aflându-se pe str. Decebal, 101 mun. Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet. Sidorciuc Ig. lichid străveziu fără miros, care conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2-R190 din 27 februarie 2018, reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 2,448 grame (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari; - la 19 ianuarie 2018, aflându-se pe str. Decebal, 101 mun. Bălți, ilegal contra sumei de 40 lei, a înstrăinat cet. Sidorciuc Ig. lichid străveziu fără miros, care conform 3 raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2-R-263 din 19 martie 2018, reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon, în cantitate de 0,544 grame (materie uscată), adică în proporții mari; - la 22 ianuarie 2018, aflându-se pe str. Decebal, 101 mun. Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, i-a înstrăinat cet. Sidorciuc Ig. lichid străveziu fără miros, care conform 2 raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2-R-264 din 19 februarie 2018, reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 1,05 grame (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari. Cantitatea totală de metadon înstrăinată constituie 8,216 grame, adică proporții deosebit de mari. La fel, la 23 martie 2018, în cadrul percheziției corporale a cet. Palaria Sv., în buzunarul drept al scurtei în care era îmbrăcată s-a depistat și ridicat un vas din masă plastică cu volumul 30 ml, în interiorul căruia pe fundul vasului s-a depistat un lichid străveziu fără miros, care conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2-R-313 din 29 martie 2018, pe pereții vasului din plastic, cu capacitatea de 30 ml, s-a depistat urme de substanța metadon (C21H27NO), care se referă la substanțe stupefiante. Metadonul este inclus în Tabelul nr. II Substanțe narcotice, substanțe psihotrope, utilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1 „Substanțe narcotice incluse în listele 2 și 4 ale Convenției Unice ONU asupra Stupefiantelor”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. l088 din 5 octombrie 2004.” Acțiunile inculpatei Palaria Svetlana au fost încadrate de către prima instanță în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, adică, circulația ilegală a drogurilor, manifestată prin procurarea, păstrarea drogurilor în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea casarea parțială a sentinței în latura penală în partea achitării, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care ultima să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepselor după cum urmează: - în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal - 7 ani închisoare, cu privare pe un termen de 2 ani de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri; - în baza art. 2174 alin.(3) lit. c) Cod penal - 10 ani închisoare, cu amendă de 4000 unități convenționale; în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, inculpatei să-i fie aplicată pedeapsa definitivă de 10 ani 6 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privare pe un termen de 2 ani de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului ilegal de droguri și cu amendă de 4000 unități convenționale. Cheltuielile judiciare în sumă de 18480 lei, care sunt costul expertizelor judiciare, să fie încasate de la inculpată. Acuzarea, în susținerea solicitărilor sale a menționat că: - acțiunile ilegale ale inculpatei Palaria Svetlana se califică drept infracțiuni diferite, (art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal). Referitor la calificarea în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal s-a menționat că, inculpata este consumatoare de droguri, fiind beneficiara Tratamentului farmacologic cu metadon din incinta IMSP SCM Bălți, unde potrivit condițiilor programei de reabilitare dânsa primea doza de metadon zilnic, care urma să fie administrat în incinta spitalului, sub supravegherea cadrului medical. Metadonul, având un circuit restrâns, se administra doar în anumite condiții, care erau expres prevăzute de Programa dată. După eliberarea dozei de metadon de către cadrul medical, în speța Palaria Svetlana devenea posesoarea acestui drog, care este cu circuit restrâns și nicidecum proprietar. Ori, inculpata era obligată să-1 administreze prin înghițire, iar acțiunile sale ilegale intervin în momentul în care ea, contrar prevederilor legale din Programul de reabilitare, îl tăinuia prin neînghițire și îl scotea în afara spitalului. În situația respectivă acțiunile sale poartă calificarea de sustragere de droguri și necesită o încadrare separată existând un concurs 3 de infracțiuni; - prima instanță neîntemeiat a dispus neîncasarea cheltuielilor de judecată stabilite pe cauza penală din contul inculpatei din motiv că în materialele cauzei penale s-au constatat cheltuieli judiciare în sumă de 18480 lei, care sunt costul expertizelor judiciare, or, potrivit art. 227-229 Cod de procedură penală, acestea sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. 2.1. În apelul declarat de către inculpata Palaria Svetlana s-a solicitat casarea sentinței primei instanțe, din motivul ilegalității acesteia, indicînd, în acest sens că nu a fost verificată prezența salivei sale în metadon, inclusiv, amprentele digitale de pe vesela de plastic; lipsesc amprentele sale pe bancnota pe care i-a dat-o martorului la poliție pentru procurarea metadonului de la sine; nu este prezentă nici o secvență video sau audio, unde să se vadă că vinde metadon. Suplimentar, a menționat că vinovăția de comietrea infracțiunii incriminate este bazată doar pe declarațiile unui narcoman, care conduce mașina în stare de ebrietate narcotică. 2.2. În apelul declarat de către avocatul Darii Vladimir în numele inculpatei s-a solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care Palaria Svetlana să fie achitată pe învinuirea înaintată în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, în rest, sentința să fie menținută. În argumentarea poziției sale, apărătorul a indicat următoarele: - probele examinate în prima instanță nu au demonstrat vinovăția acesteia, fiind contradictorii, conțin numeroase dubii, care conform art. 8 Cod de procedură penală trebuie interpretate în favoarea inculpatei; - prima instanță nu a supus unei analize ample și nu a dat apreciere divergențelor și contradicțiilor dintre probele administrate, și în mod special, în contrapunere cu declarațiile martorului sub acoperire Tofan V. (cu datele de identitate schimbate); - sentința este întemeiată pe declarațiile de la urmărirea penală a martorului Sidorciuc Igor, cu datele de identitate schimbate, citite în instanța de judecată la demersul procurorului în legătură cu decesul acestuia, deși, nu au fost depuse în cadrul confruntării cu învinuita, partea apărării fiind lipsită de posibilitatea de a pune întrebări; - învinuirea înaintată și susținută de acuzatorul de stat e contrară prevederilor art. 281 alin. (3) Cod de procedură penală, la caz, e descrisă o faptă care e încadrată în temeiul diferitor articole dar instanța de fond n-a dat vreo apreciere acestui fapt; - au rămas fără apreciere obiectivă și declarațiile martorului sub acoperire Tofan V., care combat în totalitate probele scrise ale acuzării; - conform învinuirii au fost efectuate 9 achiziții de control cu urmărire vizuală a transmiterii banilor și primirii metadonului de către cumpărători, dar la materialele cauzei sunt doar documente întocmite în birourile colaboratorilor de poliție. Nu există nici măcar o fotografie de fixare a momentului de vânzare-cumpărare a metadonului, deși conform rapoartelor ofițerilor de investigație aceștia se aflau la 10-20 metri de locul în care Palaria Sv. transmitea metadonul, or, de la Palaria Sv. nu au fost ridicați banii invocați ca transmiși sub controlul poliției; - faptele invocate în învinuire au avut loc în decembrie 2017 - 22 ianuarie 2018, iar urmărirea penală pe 8 cazuri a început la 26.03.2018. Toate acestea trezesc mari îndoieli în veridicitatea probelor prezentate de acuzare și legalitatea acțiunilor 4 procesuale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2019 apelurile declarate de avocatul Darii Vladimir și inculpată au fost respinse, ca nefondate, iar apelul procurorului a fost admis, cu casarea sentinței în latura penală cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Palaria Svetlana recunoscută vinovată în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 ani; Palaria Svetlana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale. Conform art. 84 alin. (l) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatei Palaria Svetlana i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 ani și cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel a fost contestată cu recursuri ordinare de către procuror, inculpata Palaria Svetlana și de către avocatul Darii Vladimir în numele acesteia. 4.1. În recursul ordinar declarat de către procuror, invocîndu-se temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, s-a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente: - decizia instanței de apel este ilegală în partea neîncasării cheltuielilor judiciare, menționând că în cadrul instrumentării cauzei penale în care este vizată Palaria Svetlana au fost dispuse efectuarea expertizelor judiciare, concluziile cărora au fost consemnate în următoarele rapoarte: raportul de expertiză chimică nr.34/12/2R-1700 din 05.12.2017; raportul de expertiză chimică nr.34/12/2R-l 12 din 12.12.2018; raportul de expertiză chimică nr. 34/12/2R-187 din 27.02.2018; raportul de expertiză chimică nr. 34/12/2R-188 din 27.02.2018; raportul de expertiză chimică nr. 34/12/2R- 189 din 27.02.2018; raportul de expertiză chimică nr.34/12/2R-255 din 15.03.2018; raportul de expertiză chimică nr. 34/12/2R-190 din 27.02.2018; raportul de expertiză chimică nr. 34/12/2R-263 din 19.03.2018; raportul de expertiză chimică nr. 34/12/2R- 264 din 19.02.2018; raportul de expertiză chimică nr. 34/12/2R-313 din 29.03.2018, iar costul total al acestora constituie 18480 lei. Astfel, cheltuielile suportate la efectuarea acestor rapoarte de expertiză, potrivit prevederilor art. 229 Cod de procedură penală, urmează a fi încasate din contul inculpatei. 4.2. Avocatul Darii Vladimir în numele inculpatei, în recursul ordinar declarat a solicitat casarea hotărârilor judecătorești, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, statuând că vinovăția inculpatei Palaria Svetlana de comiterea infracțiunilor incriminate este întemeiată exclusiv pe presupuneri, dar și pe probe dubioase, pe declarațiile a doi martori cu datele de identitate schimbate (Tofan V. și Sidorciuc Ig.), consumatori de droguri, cu dosare penale, respectiv ușor influențați de poliție pentru a face declarațiile necesare pentru formularea învinuirii, pe rapoartele colaboratorilor poliției, scrise sub indigo pentru toate cele 9 cazuri documentate, dar neconfirmate prin alte probe certe. 5 Inclusiv, apărarea a subliniat că instanțele de fond nu au ținut cont, nu au verificat multilateral, obiectiv și nu au combătut prin probe certe declarațiile inculpatei Palaria Svetlana că nu a înstrăinat metadon persoanelor indicate în învinuire, nu au contrapus declarațiile acestora cu probele materiale, corpurile delicte examinate în ședința de judecată, coraportate la declarațiile persoanelor sub acoperire, rapoartelor de expertiză a lichidului prezentat de către acestea. Subsidiar, a mai menționat că instanța de apel a descris concis motivele apelurilor părții apărării, dar nu s-a expus asupra acestora, contrar prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală, la fel, nu s-a ținut cont de declarațiile contradictorii ale martorului, agent sub acoperire, dar și inculpat în alte dosare penale, Tofan V., privind cantitatea metadonului cumpărat, sumele achitate, metodele de transmitere de la inculpată către el a acestui lichid și metoda de transmitere a lui a acestui lichid către ofițerii de investigație, adică în ce vase, ce cantitate, culoarea lichidului. La fel, apărarea a considerat că au rămas fără răspuns motivele din apeluri privind încălcarea de către instanța de fond a prevederilor art. art. 281 alin. (3), 371 Cod de procedură penală, privind formularea învinuirii pentru două fapte printr-o singură descriere, privind lipsa înregistrărilor video, foto a momentului transmiterii de către Palaria Svetlana a metadonului și primirii banilor marcați, a examinărilor privind existența amprentelor digitale pe vasele de masă plastică pe care le-ar fi transmis martorilor cifrați, motivele pentru care urmărirea penală a început peste mai mult de două luni de la ultima faptă supusă controlului din partea poliției. Recurentul a ținut să menționeze și faptul că, condamnând-o pe Palaria Svetlana pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de apel nu a descris și nu a constatat fapta pentru care aceasta a fost condamnată pe acest articol. Ca probă a vinovăției inculpatei, instanțele de fond au invocat faptul că aceasta a recunoscut un caz de transmitere fără remunerare a unei părți din doza destinată ei altei persoane care avea nevoie de ajutor, deoarece se simțea rău, însă, instanțele n-au indicat și faptul că cazul respectiv nu ține de învinuirea formulată, că acesta a fost un caz singular, de compătimire a unei persoane. Mai mult, apărarea a enunțat că pentru condamnarea inculpatei și pe art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal instanța de apel a copiat motivarea apelului procurorului în acest sens, astfel, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii instanței de apel, admițânduse și o eroare gravă de fapt și de drept, care a afectat soluția instanței. Respectiv, atât sentința, cât și decizia instanței de apel sunt ilegale. 4.3. Inculpata în cererea de recurs declarată a solicitat să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă pentru faptele comise, evidențiind argumente similare celora din cererea de apel.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 septembrie 2019 au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs ordinar, în motivarea deciziei adoptate a menționat că decizia instanței de apel, în primul rând, prezintă deficiențe din punct de vedere al neconstatării faptei infracționale reținute în sarcina inculpatei ca fiind comisă și încadrată juridic în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, precum și insuficient s-a expus asupra argumentelor privind concluzia condamnării inculpatei pe ambele capete de acuzare, 6 în al doilea rând, instanța de apel nu a formulat careva argumente plauzibile în vederea respingerii apelurilor declarate de partea apărării și de partea acuzării în ceea ce privește încasarea cheltuielilor judiciare și în cel de al treilea rând dispozitivul deciziei este neclar și nu se conciliază cu cele expuse în partea descriptivă a deciziei. Pe lângă acestea, instanța de recurs ordinar a reiterat că procedura de examinare a apelului, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, a fost viciată. La caz, din analiza textuală a hotărîrilor judecătorești ale instanțelor de fond, instanța de recurs ordinar a constatat că poziția părții apărării vizavi de nevinovăția inculpatei pe ambele capete de acuzare a fost ignorată de instanțe, care limitându-se la fraze generale au menționat doar că o consideră neîntemeiată, deoarece vinovăția inculpatei se dovedește prin ansamblul de probe acumulate în dosar și cercetate în cadrul ședințelor de judecată. Pe aceiași linie de considerente, instanța de recurs a consemnat că instanța de apel, judecând apelurile, a eșuat să formuleze careva motive plauzibile față de respingerea apelurilor declarate de inculpată și avocatul acesteia Darii Vladimir, astfel neexaminând cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită și nemotivată, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. În continuare, instanța de recurs a indicat că instanța de apel, nu a întreprins „un efort conștiincios” pentru a elucida toate circumstanțele ce au avut importanță pentru partea apărării, care prin argumentele expuse în apel și-a susținut poziția despre nevinovăția inculpatei pe capătul de acuzare incriminat acesteia în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ci mai degrabă pur formal, a menționat că se aliniază statuărilor din sentință, respingând apelurile părților, acestea neprimind nici un răspuns concret la criticele avansate în fața instanței, care printre altele se refereau la principiul egalității armelor, adică la înlăturarea contradicțiilor existente între declarațiilor martorilor acuzării și posibilitatea părții de a acorda întrebări acestora (martori care au acționat sub egida organelor de stat). Concomitent, s-a atenționat asupa faptului că instanța de apel, la pronunțarea deciziei urma a enumera și verifica atât circumstanțele de fapt, cât și cele de drept, incidente cauzei deduse judecății, de aceea este greșit menționat în decizie că: „criticele formulate de apelant au format obiect ce discuție la judecarea cauzei în instanța de fond și cărora instanța de fond le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta sentință, soluție pe care instanța de apel și- o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune.” Este inadmisibilă o atare afirmare din considerentul că, partea apărării contestând sentința, a menționat printre argumente că: instanța nu a supus unei analize ample și nu a dat apreciere divergențelor și contradicțiilor dintre probele administrate și în mod special în contrapunere cu declarațiile martorului sub acoperire Tofan V. (cu datele de identitate schimbate); sentința este întemeiată pe declarațiile de la urmărirea penală a martorului Sidorciuc Igor, cu datele de identitate schimbate, citite în instanța de judecată la demersul procurorului în legătură cu decesul acestuia, deși nu au fost depuse în cadrul confruntării cu învinuita, partea apărării fiind lipsită de posibilitatea de a pune întrebări; potrivit art. 371 Cod de procedură penală, menționează că învinuirea înaintată și susținută de acuzatorul de stat e contrară prevederilor art. 281 alin. (3) CPP; în cazul dat, e descrisă o faptă care e încadrată în temeiul diferitor articole dar instanța de fond 7 n-a dat vreo apreciere acesteia; au rămas fără apreciere obiectivă și declarațiile martorului sub acoperire Tofan V., care combat în totalitate probele scrise ale acuzării; conform învinuirii au fost efectuate 9 achiziții de control cu urmărire vizuală a transmiterii banilor și primirii metadonului de către cumpărători, dar la materialele cauzei sunt doar documente întocmite în birourile colaboratorilor de poliție; nu există nici măcar o fotografie de fixare a momentului de vânzare-cumpărare a metadonului, deși conform rapoartelor ofițerilor de investigație aceștia se aflau la 10-20 metri de locul în care se pretinde că Palaria Svetlana transmitea metadonul; de la Palaria Svetlana nu au fost ridicați banii invocați ca transmiși sub controlul poliției. Or, anume datorită faptului că textul sentinței nu conține răspunsuri la criticele de mai sus, partea apărării a obiectat împotriva sentinței. Totodată, instanța de fond nu putea să reflecte în sentință criticele expuse de apelanți în apeluri, deoarece obiecțiile vizează nemijlocit textul sentinței motivate, de care părțile au luat cunoștință după pronunțarea acesteia, respectiv instanța de apel nu a fost în drept să menționeze că: „instanța de fond lea dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta sentință, soluție pe care instanța de apel și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune”. Totodată, instanța de recurs ordinar a menționat că printre temeiurile relevante, care au stat la baza casării deciziei, se enumeră și neconstatarea faptei infracționale de care inculpata a fost recunoscută vinovată și condamnată de instanța de apel în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal. În acest sens, s-a punctat faptul că corect partea apărării a menționat că procurorul a descris în rechizitoriu o singură faptă, pe care ulterior a încadrat-o în două articole diferite, nearătând delimitativ fiecare articol căror circumstanțe de fapt se circumscrie. Prima instanță, preluând textul rechizitoriului, a conchis asupra faptului că acesta confirmă vinovăția inculpatei doar în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi: circulația ilegală a drogurilor, manifestată prin procurarea, păstrarea drogurilor în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari, totodată, statuând că în acțiunile inculpatei nu se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal – sustragerea drogurilor în proporții deosebit de mari. Astfel, instanța de apel, nedelimitând fapta infracțională de circulație ilegală a drogurilor, de cea de sustragere a drogurilor, a ajuns la concluzia că inculpata este vinovată pe ambele capete de acuzare. Or, pentru condamnarea inculpatei pe art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de apel a preluat motivarea expusă în apelul procurorului în acest sens. Astfel, având în vedere că, acțiunile inculpatei au fost redate în aceiași manieră și în rechizitoriu, instanța de recurs ordinar remarcă că atât prima instanță, cât și cea de apel, reieșind din probatoriu administrat, urma să delimiteze faptele imputabile inculpatei Palaria Svetlana, descriind concret acțiunile întreprinse de aceasta, care se încadrează juridic în temeiul art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, delimitându-le de cele ce au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. O altă carență procesuală admisă de instanța de apel, instanța de recurs ordinar indică că se referă la modalitatea formulării dispozitivului deciziei recurate: „apelurile declarate de avocatul Darii Vl. și inculpată au fost respinse, ca nefondate, iar apelul procurorului admis, cu casarea sentinței în latura penală și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: - Palaria 8 Sv. recunoscută vinovată în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 ani; - Palaria Sv. a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale.” Respectiv, din cele consemnate supra, instanța de recurs a menționat că rezultă că sentința a fost desființată total în latura penală, ceea ce presupune că instanța de apel urma să pronunțe o nouă soluție în această parte, conform modului stabilit pentru prima instanță. De facto, instanța de apel a dispus condamnarea lui Palaria Svetlana în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale și a menținut condamnarea acesteia în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, redozându-i pedeapsa, ceea ce nu presupune o casare totală în latura penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 iunie 2021 apelurile declarate de către avocatul Darii Vladimir în interesele inculpatei și apelul inculpatei au fost respinse, ca nefondate; apelul procurorului a fost admis, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărîri după cum urmează: Palaria Svetlana a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 ani; Palaria Svetlana a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2174 alin.(3) lit. c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale; în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite i s-a stabilit definitiv lui Palaria Svetlana o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani 2 luni închisoare în penitenciar de tip închis pentru femei și amendă în mărime de 4000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 ani; solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost admisă, cu dispunerea încasării de la Palaria Svetlana în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 18 480 lei; dispozițiile sentinței referitor la corpurile delicte au fost menținute. Cererea inculpatei privind constatarea condițiilor inumane și degradante, contrare prevederilor art.3 CtEDO pe perioada detenției a fost admisă în parte: În temeiul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală s-a constatat deținerea lui Palaria Svetlana în condiții contrare art.3 CtEDO pe perioada deșinerii în stare de arest în calitate de prevenit pentru perioada 23.03.2018-13.08.2018-în total 143 zile și s-a redus pedeapsa acesteia cu două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv în total cu 286 (două sute optzeci și șase) zile . În rest, cererea lui Palaria Svetlana a fost lăsată fără soluționare. Instanța de apel, a statuat că în cadrul judecării cauzei în ordine de apel, procurorul la 12 august 2020, în corespundere cu prevederile art.325- 326 Cod de procedură penală i-a înaintat inculpatei Palaria Svetlana o nouă învinuire, delimitând acțiunile acesteia încadrate pe art.2174 alin. (3) lit. c) Cod penal de acțiunile încadrate pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Potrivit ordonanței de modificare a învinuirii, s- a menționat că: Palaria Svetlana, acționînd în mod intenționat și urmărind scopul 9 sustragerii drogurilor în proporții deosebit de mari, conștientizînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd și dorind survenirea consecințelor social periculoase, în intervalul de timp decembrie 2017- ianuarie 2018 urmărind scopul obținerii unui profit, fiind prezentă, de mai multe ori, în incinta serviciului narcologic din cadrul IMSP SCM Bălți, amplasat pe str. Decebal 101, unde era benificiara tratamentului farmacologic cu metadon, care conform condițiilor programei de reabilitare urma să-l întrebuințeze în cabinetul instituției medicale, o parte din cantitatea de metadon care se referea la substanțe stupefiante o consuma în incinta instituției sus menționate, iar restul o sustrăgea prin neadministrarea completă, și anume depozitînd-o în cavitatea bucală, fară a o înghiți, iar ulterior ieșind în afara instituției medicale o realiza altor persoane din categoria consumatorilor de droguri de pe teritoriul mun.Bălți, contra la diferite sume de bani. Metadon este inclus în Tabelul nr.II,, Substanțe narcotice, substanțe psihotrope, utilizate în scopuri medicale. Lista nr.l "Substanțe narcotice incluse în listele 2 și 4 ale 7 Convenției Unice ONU asupra Stupefiantelor”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.l088 din 05.10.2004. În acest mod, prin acțiunile intenționate Palaria Svetlana a comis infracțiunea prevăzută de art.2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică sustragerea drogurilor în proporții deosebit de mari. Tot ea, în continuarea acțiunilor infracționale, acționînd în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor în scop de înstrăinare, conștientizînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd și dorind survenirea consecințelor social periculoase, în intervalul de timp decembrie 2017— ianuarie 2018 urmărind scopul obținerii unui profit, fiind prezentă, de mai multe ori, în incinta serviciului narcologic din cadrul IMSP SCM Bălți, amplasat pe str. Decebal 101, unde era benificiara tratamentului farmacologic cu metadon după ce sustrăgea cantitatea de metadon, prin neadministrarea completă, și anume depozitînd-o în cavitatea bucală, ieșind în afara instituției medicale o realiza altor persoane din categoria consumatorilor de droguri de pe teritoriul mun.Bălți, contra la diferite sume de bani și anume: - la 01.12.2017, orele 11:49, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, contra sumei de 100 lei, ilegal a înstrăinat lui Tofan Vădim un vas de masă plastică, cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2R- 1700 din 05.12.2017 reprezintă droguri sub formă de metadon, în cantitate de 0,05 gr. (materie uscată), adică în proporții mari; - la 20.12.2017, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 80 lei, a înstrăinat lui Tofan Vădim un vas din masă plastică de culoare albă, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2- Rl 12 din 12.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 0,132 gr (materie uscată), adică în proporții mari; - la 22.12.2017, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 80 lei, a înstrăinat cet.Tofan Vădim un vas din masă plastică cu capacul de culoare neagră, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R187 din 27.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 1,224 gr (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari; - la 27.12.2017, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet.Tofan Vădim un vas din masă plastică cu capacul de culoare 10 verde, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-188 din 27.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 0,32 gr (materie uscată), adică în proporții mari; - la 08.01.2018, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet.Sidorciuc Igor un vas din masă plastică cu capacul de culoare albastru, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R189 din 27.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 1,764 gr (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari; - la 11.01.2018, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet.Sidorciuc Igor un vas din masă plastică cu capacul de culoare alb, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-255 din 15.03.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 0,704 gr (materie uscată), adică în proporții mari; - la 17.01.2018, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet.Sidorciuc Igor un vas din masă plastică cu capacul de culoare alb, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R190 din 27.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 2,448 gr (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari; - la 19.01.2018, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 40 lei, a înstrăinat cet.Sidorciuc Igor un vas din masă plastică cu capacul de culoare alb, în interior cu un lichid străveziu fără miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-263 din 19.03.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 0,544 gr (materie uscată), adică în proporții mari; - la 22.01.2018, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet.Sidorciuc Igor un vas din masă plastică cu capacul de culoare alb, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-264 din 19.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 1,05 gr (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari. La 23.03.2018 în cadrul percheziției corporale a cet. Palaria Svetlana, în buzunarul drept al scurtei în care era îmbrăcată s-a depistat și ridicat un vas din masă plastică cu volumul 30 ml, în interiorul căruia pe fundul vasului s-a depistat un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-313 din 29.03.2018 pe pereții vasului din plastic, cu capacitatea de 30 ml, s-a depistat urme de substanța METADON (C21H27NO), care se referă la substanțe stupefiante. Metadon este inclus în Tabelul nr.II,, Substanțe narcotice, substanțe psihotrope, utilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1 ’’Substanțe narcotice incluse în listele 2 și 4 ale Convenției Unice ONU asupra Stupefiantelor”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.1088 din 05.10.2004. În acest mod, prin acțiunile sale inteționate, Palaria Svetlana a comis infracțiunea prevăzută de art.2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, adică, circulația ilegală a drogurilor, manifestată în procurarea, păstrarea drogurilor în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvîrșită în proporții deosebit de mari, în cantitate de 8,216 gr. (metadon). 11 Instanța de apel, judecînd cauza potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, a audiat inculpata Palaria Svetlana, precum și a cercetat și probele conținute în materialele cauzei penale, și anume: raportul de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 11.12.2017; proces-verbal din 11.12.2017 privind consemnarea celor constatate privitor la infracțiunea depistată; procesul-verbal de ridicare din 20.12.2017; ordonanța de ridicare din 20.12.2017; raport de expertiză nr.34/12/2-R-1700 din 05.12.2017 cu planșă ilustrativă; cererea lui Tofan Vadim; ordonanța privind autorizarea măsurilor speciale de investigații din 20.12.2017; ordonanța privind prelungirea măsurilor speciale de investigație din 19.01.2018; procesul-verbal de audiere a martorului Tofan Vadim din 20.12.2017; raportul de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; procesul-verbal de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; raportul din 20.12.2017; procesul-verbal de examinare a obiectului din 20.12.2017; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații: ,,Urmărire vizuală,, ,,Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate ,,Achiziții de control,, din 20.12.2017; ordonanță de ridicare din 20.12.2017 și anume un vas de sticlă de culoare albă în interior cu lichid străveziu fără miros; procesul-verbal de ridicare și examinare din 20.12.2017; procesul-verbal de audiere a martorului (suplimentar) Tofan Vadim din 20.12.2017; raportul de expertiză nr.34/12/2-R-112 din 12.02.2018 cu planșă ilustrativă; procesul-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2018; raportul de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; procesul-verbal de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; raportul din 22.12.2017; procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.12.2017; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații: ,,Urmărire vizuală,, ,,Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate ,,Achiziții de control,, din 22.12.2017; ordonanța de ridicare din 22.12.2017; procesul-verbal de ridicare și examinare din 22.12.2017; procesul-verbal de audiere a martorului Tofan Vadim din 22.12.2017; raportul de expertiză judiciară nr.34/12/2-R- 187 din 27.02.2018 cu planșă ilustrativă; procesul-verbal de examinare a obiectului din 28.02.2018; raportul de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; procesul-verbal de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; raportul din 27.12.2017; procesul-verbal de examinare a obiectului din 27.12.2018; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații: ,,Urmărire vizuală,, ,,Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate, ,,Achiziții de control,, din 27.12.2017; ordonanța de ridicare din 27.12.2017; procesul-verbal de ridicare și examinare din 27.12.2017; procesul-verbal de audiere a martorului Tofan Vadim din 27.12.2017; raportul de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-188 din 27.02.2018 cu planșă fotografică; procesul-verbal de examinare a obiectului din 28.02.2018; ordonanța cu privire la începerea urmăririi penale din 26.03.2018; cererea de la Sidorciuc Igor; raportul de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; procesul-verbal de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; raportul din 08.01.2018; procesul-verbal de examinare a obiectului din 08.01.2018; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații: ,,Urmărire vizuală,, ,,Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate,, ,,Achiziții de control,, din 08.01.2018; ordonanța de ridicare din 08.01.2017; procesul-verbal de ridicare și examinare din 08.01.2018; procesul-verbal de audiere a martorului Sidorciuc Igor din 08.01.2018; raportul de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-189 din 27.02.2018 cu planșă ilustrativă; 12 procesul-verbal de examinare a obiectului din 01.03.2018; raportul de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; procesul-verbal de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; raportul din 11.01.2018; procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.01.2018; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații: ,,Urmărire vizuală,, ,,Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate,, ,,Achiziții de control,, din 11.01.2018; ordonanța de ridicare din 11.01.2018; procesul-verbal de ridicare și examinare din 11.01.2018; procesul- verbal de audiere a martorului Sidorciuc Igor din 11.01.2018; raport de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-255 din 15.03.2018 cu planșă ilustrativă; procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.03.2018; raportul de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; procesul-verbal de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; raportul din 17.01.2018; procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.01.2017; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații: ,,Urmărire vizuală,, ,,Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate,, ,,Achiziții de control,, din 17.01.2018; ordonanța de ridicare din 17.01.2018; procesul-verbal de ridicare și examinare din 17.01.2018; procesul-verbal de audiere a martorului Sidorciuc Igor din 17.01.2018; raport de expertiză judiciară nr.34/12/2-R- 190 din 27.02.2018 cu planșă ilustrativă; procesul-verbal de examinare a obiectului din 02.03.2018; raportul de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; procesul-verbal de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; raportul din 19.01.2018 (Vol.I,f.d.167); procesul-verbal de examinare a obiectului din 19.01.2018 (Vol.I,f.d.168-169); procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații: ,,Urmărire vizuală,, ,,Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate,, ,,Achiziții de control,, din 19.01.2018; procesul-verbal de audiere a martorului Sidorciuc Igor din 19.01.2018; ordonanță de ridicare din 19.01.2018; procesul-verbal de ridicare și examinare din 19.01.2018; raportul de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-263 din 19.03.2018 cu planșă ilustrativă; procesul-verbal de examinare a obiectului din 21.03.2018; raportul de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; procesul-verbal de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 23.03.2018; raportul din 22.01.2018; procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.01.2018; procesul-verbal privind efectuarea măsurii speciale de investigații: ,,Urmărire vizuală,, ,,Controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate,, ,,Achiziții de control,, din 22.01.2018; ordonanță de ridicare din 22.01.2018; procesul-verbal de ridicare și examinare din 22.01.2018; proces-verbal de audie re a martorului Sidorciuc Igor din 22.01.2018; raport de expertiză judiciară nr.34/12/2-R- 264 din 19.03.2018 cu planșă ilustrativă;procesul-verbal de examinare a obiectului din 21.03.2018; raport de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 26.03.2018; procesul-verbal de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 26.03.2018; procesul- verbal de constatare despre săvîrșirea infracțiunii din 30.03.2018; raportul din 08.02.2018; procesul-verbal de percheziție corporală din 23.03.2018; proces-verbal de examinare a obiectului din 30.03.2018; raportul de expertiză judiciară nr.34/12/2-R- 313 din 29.03.2018 cu planșă ilustrativă; procesul-verbal de examinare a obiectului din 30.03.2018; revendicare pe numele lui Palaria Svetlana; cazierul contravențional pe numele lui Palaria Svetlana; ordonanța de conexare a dosarelor penale din 30.03.2018; ordonanța cu privire la modificarea învinuirii în sensul agravării din 20.04.2018; declarațiile martorului Tofan Vladimir. 13 Asftel, instanța de apel a stabilit că probele enumerate mai sus demonstrează incontestabil faptul comiterii de către inculpata Palaria Svetlana a infracțiunilor prevăzute de art.2174 alin.(3) lit. c) și art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, constatînd în acest sens, că Palaria Svetlana acționînd în mod intenționat și urmărind scopul sustragerii drogurilor în proporții deosebit de mari, conștientizînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd și dorind survenirea consecințelor social periculoase, în intervalul de timp decembrie 2017- ianuarie 2018 urmărind scopul obținerii unui profit, fiind prezentă, de mai multe ori, în incinta serviciului narcologic din cadrul IMSP SCM Bălți, amplasat pe 13 str.Decebal 101, unde era benificiara tratamentului farmacologic cu metadon, care conform condițiilor programei de reabilitare urma să-l întrebuințeze în cabinetul instituției medicale, o parte din cantitatea de metadon care se referea la substanțe stupefiante o consuma în incinta instituției sus menționate, iar restul o sustrăgea prin neadministrarea completă, și anume depozitînd-o în cavitatea bucală, fară a o înghiți, iar ulterior ieșind în afara instituției medicale o realiza altor persoane din categoria consumatorilor de droguri de pe teritoriul mun.Bălți, contra la diferite sume de bani. Metadon este inclus în Tabelul nr.II,, Substanțe narcotice, substanțe psihotrope, utilizate în scopuri medicale. Lista nr.l "Substanțe narcotice incluse în listele 2 și 4 ale Convenției Unice ONU asupra Stupefiantelor”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.l088 din 05.10.2004. Respectivele acțiuni intenționate ale inculpatei Palaria Svetlana au fost încadrate de către instanța de apel în baza art. 2174 alin.(3) lit. c) Cod penal cu următorul semn calificativ: sustragerea drogurilor în proporții deosebit de mari. Tot ea, în continuarea acțiunilor infracționale, acționînd în mod intenționat și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor în scop de înstrăinare, conștientizînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd și dorind survenirea consecințelor social periculoase, în intervalul de timp decembrie 2017— ianuarie 2018 urmărind scopul obținerii unui profit, fiind prezentă, de mai multe ori, în incinta serviciului narcologic din cadrul IMSP SCM Bălți, amplasat pe str.Decebal 101, unde era benificiara tratamentului farmacologic cu metadon după ce sustrăgea cantitatea de metadon, prin neadministrarea completă, și anume depozitînd-o în cavitatea bucală, ieșind în afara instituției medicale o realiza altor persoane din categoria consumatorilor de droguri de pe teritoriul mun.Bălți, contra la diferite sume de bani și anume: - la 01.12.2017, orele 11:49, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, contra sumei de 100 lei, ilegal a înstrăinat lui Tofan Vădim un vas de masă plastică, cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2R- 1700 din 05.12.2017 reprezintă droguri sub formă de metadon, în cantitate de 0,05 gr. (materie uscată), adică în proporții mari; - la 20.12.2017, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 80 lei, a înstrăinat lui Tofan Vădim un vas din masă plastică de culoare albă, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2- Rl 12 din 12.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 0,132 gr (materie uscată), adică în proporții mari; - la 22.12.2017, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 80 lei, a înstrăinat cet.Tofan Vădim un vas din masă plastică cu capacul de culoare neagră, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de 14 expertiză 14 chimică nr.34/12/2-R187 din 27.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 1,224 gr (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari; - la 27.12.2017, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet.Tofan Vădim un vas din masă plastică cu capacul de culoare verde, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-188 din 27.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 0,32 gr (materie uscată), adică în proporții mari; - la 08.01.2018, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet.Sidorciuc Igor un vas din masă plastică cu capacul de culoare albastru, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R189 din 27.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 1,764 gr (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari; - la 11.01.2018, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet.Sidorciuc Igor un vas din masă plastică cu capacul de culoare alb, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-255 din 15.03.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 0,704 gr (materie uscată), adică în proporții mari; - la 17.01.2018, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet.Sidorciuc Igor un vas din masă plastică cu capacul de culoare alb, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R190 din 27.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 2,448 gr (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari; - la 19.01.2018, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 40 lei, a înstrăinat cet.Sidorciuc Igor un vas din masă plastică cu capacul de culoare alb, în interior cu un lichid străveziu fără miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-263 din 19.03.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 0,544 gr (materie uscată), adică în proporții mari; - la 22.01.2018, aflîndu-se pe str.Decebal 101 mun.Bălți, ilegal contra sumei de 50 lei, a înstrăinat cet.Sidorciuc Igor un vas din masă plastică cu capacul de culoare alb, în interior cu un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R-264 din 19.02.2018 reprezintă substanțe stupefiante (droguri) sub formă de metadon în cantitate de 1,05 gr (materie uscată), adică în proporții deosebit de mari. La 23.03.2018 în cadrul percheziției corporale a cet.Palaria Svetlana, în buzunarul drept al scurtei în care era îmbrăcată s-a depistat și ridicat un vas din masă plastică cu 15 volumul 30 ml, în interiorul căruia pe fundul vasului s-a depistat un lichid străveziu fară miros, care conform raportului de expertiză chimică nr.34/12/2-R- 313 din 29.03.2018 pe pereții vasului din plastic, cu capacitatea de 30 ml, s-a depistat urme de substanța METADON (C21H27NO), care se referă la substanțe stupefiante. Metadon este inclus în Tabelul nr.II,, Substanțe narcotice, substanțe psihotrope, utilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1 ’’Substanțe narcotice incluse în listele 2 și 4 ale Convenției Unice ONU asupra Stupefiantelor”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr.1088 din 05.10.2004. 15 Aceste acțiuni inteționate ale inculpatei Palaria Svetlana au fost încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal: circulația ilegală a drogurilor, manifestată în procurarea, păstrarea drogurilor în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvîrșită în proporții deosebit de mari, în cantitate de 8,216 gr. (metadon). Instanța de apel a stabilit că prima instanță nu a dat o apreciere juridică corectă probelor analizate supra, iar hotărârea instanței de fond vine în contradicție cu probele analizate și apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală care demonstrează cu certitudine vina inculpatei Palaria Svetlana în comiterea infracțiunilor încriminate și care combat poziția instanței de fond prin faptul, că inculpata Palaria Svetlana fiind consumatoare de droguri și fiind beneficiara tratamentului farmacologic cu metadon din incinta IMSP SCM Bălți, unde conform condițiilor programei de reabilitare dumneaei primea doza de metadon zilnic, care urma să fie administrat în încinta spitalului, sub supravegherea cadrului medical. Metadonul, avînd un circuit restrîns, se administra doar în anumite condiții, care erau expres prevăzute conform Programei date. Prin urmare, după eliberarea dozei de metadon de către cadrul medical, în special de sora medicală, Palaria Svetlana devenea posesoarea acestui drog, care este cu circuit restrîns și nicidecum proprietar. Sau , inculpata era obligată să-l administreze prin înghițire, iar acțiunile sale ilegale intervin în momentul în care ea, contrar prevederilor legale din Programul de reabilitare, îl tăinuia, prin neînghițire și îl scoate în afara spațiului spitalicesc. Inculpata Palaria Svetlana în instanța de apel, fiind audiată a declarat: ”cînd primea metadoinul se semna, putea să-l înghită pe loc, dacă se înțelegea cu medicul putea să-l ia acasă. Putea să i-a preparatul pentru o săptămînă sau o lună sau putea să i-a în fiecare zi. Înțelegerea cu medicul era să-l întrebuințeze în fiecare zi. A transmis băiatului care o ajuta , dar ea niciodată nu a ieșit din cabinet. Vasul străveziu era gol, nu era lichid, era deschis fără capac.Vasul dat era predestinat pentru sputa care urma să transmită la analize. Vasul dat nu în fiecare zi îl transmitea. Dar în acea zi s-a nimerit să fie la ea. În policlinică sunt camere video , dar nici una din ele nu a arătat că realizează substanțe narcotice. Niciodată nu au găsit bani la ea. Conform învinuirii, îi este înaintat de către polițiști că persoana îi dădea bani iar ea îi înstrăina. Nu au găsit nici un ban din semnele indicate în învinuire”. În situația în care drogul, în speță metadonul nu-i aparține de drept, ci este administrat cu scop de tratament, iar inculpata îl scoate ilegal de pe teritoriul spitalului, prin tăinuirea de la asistenta medicală, astfel, acțiunile sale corect urmează a fi încadrate în baza art. 2174 alin.(3) lit.c) Cod penal. Reieșind din cele expuse anterior, confirmată de probele administrate, instanța de apel a reținut că, în drept, fapta inculpatei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi: ,,circulația ilegală a drogurilor, manifestată prin procurarea, păstrarea drogurilor în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvîrșită în proporții deosebit de mari”, în cantitate de 8,216 grame (metadon). Instanța de apel a atestat că, acțiunile inculpatei Palaria Svetlana întrunesc elementele infracțiunii în baza cărora i-a fost înaintată învinuirea de către acuzatorul de stat și anume infracțiunea prevăzută de art. 2174 alin.(3) lit.c) Cod penal, or, argumentele invocate de prima instanță precum că fapta săvârșită de Palaria Svetlana fiind beneficiară a tratamentului farmacologic cu metadon și primea legal acest preparat în instituția medicală pentru consum, pe care o parte o consuma pe loc, iar o 16 parte îl scotea din incinta instituției medicale. Sau, din momentul neconsumării dozei de metadon în volum deplin și scoaterii acesteia din incinta instituției medicale, cu ulterioara înstrăinare, fapta acesteia poartă caracter ilegal, care se încadrează conform art. 2172 alin.(4) lit.d) Cod penal. Astfel concluzia instanței de fond, că acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii art.2174 alin. (3) lit.c) Cod penal, nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate. Instanța de apel a menționat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpata Palaria Svetlana nu poate echivala cu eliberarea de răspunderea a acesteia în fața legii, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatei Palaria Svetlana în săvârșirea infracțiunii imputate, prevăzută de art.2174 alin.(3) lit.c) Cod penal. Instanța de apel a considerat că prima instanță a pronunțat o sentință nefondată. La fel, instanța de apel a conchis că în scopul demonstrării vinovăției inculpatei au fost acumulate și cercetate suficiente probe, cercetate în modul prevăzut de lege, ce confirmă cu certitudine vinovăția inculpatei conform încadrării juridice stabilite de către acuzatorul de stat în ordonanța de modificare a învinuirii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a indicat că ține cont în conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care îi agravează ori atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei, precum și de condițiile de viață ale familiei acesteia. Instanța de apel, la stabilirea pedeapsei a luat în considerare caracterul și gradul pericolului social și prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, personalitatea inculpatei, de faptul că are antecedentul penal stins, că inculpata Palaria Svetlana nu și-a recunoscut și nu și-a conștientizat vina, la nivelul de înțelegere a situației în care s-a pomenit, prin urmare nu se căiește și a considerat că îndreptarea și reeducarea ei este posibilă cu aplicarea pedepsei în baza art. 2174 alin.(3) lit. c) Cod penal sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale, în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 (doi) ani, prin prisma prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal prin cumul parțial al pedepselor stabilite de stabilit definitiv lui Palaria Svetlana pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani 2 (două) luni închisoare în penitenciar de tip închis pentru femei și amendă în mărime de 4000 unități convenționale , cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 (doi) ani. Instanța de apel a considerat întemeiată cerința acuzatorului de stat referitor la încasarea de la inculpata Palaria Svetlana a cheltuielilor judiciare în mărime de 18 480 lei, care sunt costul expertizelor judiciare, reținând în acest aspect eroarea de drept admisă de către instanța de fond, fapt pentru care a dispus casarea sentinței în această parte, cu pronunțarea unei soluții noi în sensul celor solicitate. În susținerea acestei concluzii și cu referire la prevederile art. 227 alin. (1) Cod procedură penală, instanța de apel a reținut că cheltuielile judiciare sânt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, alin. (2) a normei visate indicând la sumele plătite sau care urmează a fi plătite (…) experților, specialiștilor (…), precum și cele legate de efectuarea acțiunilor procesuale în cauza 17 penală, potrivit alin. (3) aceleași norme se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate, cea din urmă fiind considerată o normă generală, neobligând statul să suporte cheltuielile ci să le achite la momentul necesar pentru a facilita operativitatea acțiunilor organului de urmărire penală și pentru a nu condiționa termenul rezonabil prin încasarea cheltuielilor judiciare de la părțile în proces. De rând cu aceasta instanța de apel a indicat și dispozițiile art. 229 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură penală, potrivit căror instanța de judecată va decide dacă cheltuielile judiciare vor fi suportate de condamnat sau vor fi trecute în contul statului atunci când se referă la sumele plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul acordării asistenței garantate de stat, verificând în fiece caz aparte dacă încasarea lor, nu va influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor ce se află la întreținerea lui. Respectiv, din materialele cauzei, instanța de apel a stabilit, că pentru efectuarea expertizelor judiciare au fost suportate cheltuieli judiciare în mărime de 18 480 lei ce urmează a fi încasate din contul inculpatei Palaria Svetlana dat faptului, că în legătură cu aceasta, au fost suportate cheltuieli ocazionate de administrarea probelor, sub incidența căror intră sumele plătite pentru retribuția cuvenită experților…, or spre deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor cheltuieli sânt avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la introducerea acțiunii, în cauzele penale, în care activitatea judiciara se desfășoară din oficiu, sumele necesare cheltuielilor de urmărire sau de judecată sânt avansate, de regulă, de stat, prin organul judiciar în față căruia se află cauza penală. Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile judiciare sânt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s- ar fi efectuat. Obligația inculpatei de a suporta cheltuielile judiciare este principală și integrală: întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale si a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli; de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală, incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către prima instanță. Astfel, stabilindu-se vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii, acesteia îi revine obligația de a-i restitui statului toate cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea constatărilor tehnico-științifice, el nejustificând obiectiv, înrăutățirea stării materiale în legătură cu aceasta, mai ales în situația în care nu are alte persoane la întreținere. Referitor la argumentele avocatului Darii Vladimir în interesele inculpatei cît și a inculpatei Palaria Svetlana, precum că, instanța de fond incorect a apreciat probele cauzei, punându-le la baza sentinței de condamnare, solicitînd achitarea inculpatei pe art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, instanța de apel a conchis că nu pot fi reținute ca temei de admitere a apelului. Abaterile procedurale admise în instanța de fond au fost corectate prin modificarea învinuirii în cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel. Probele cercetate în cadrul judecării 18 cauzei au fost administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanța de apel conform legislației în vigoare. Instanța de apel a considerat că apelurile depuse de avocatul Darii Vladimir în interesele inculpatei cît și de inculpata Palaria Svetlana sunt neîntemeiate, iar argumentele invocate în apelurile înaintate se determină a fi declarative, careva probe și dovezi în confirmarea argumentelor date nu au fost prezentate. Referitor la plângerea inculpatei Palaria Svetlana privind aplicarea prevederilor art.385 și art.4733 CPP în privința sa, instanța de apel admis-o parțial, or după cum rezultă din sentința pronunțată lui Palaria Svetlana i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă de 8 ani închisoare, cu includerea în termenul închisorii stabilite, termenul aflării inculpatei în stare de reținere și arest preventiv din 23.03.2018 ora 07:45 pînă la 13 august 2018. Conform informației Instituției Penitenciare nr.11 Bălți, aceasta a fost plasată în arest la 23.03.2018 pînă la 13.08.2018 și în respectiva instituție se deține pînă în prezent (14.06.2021). Astfel, instanța de apel a constatat că Palaria Svetlana s-a deținut în stare de arest în calitate de prevenit la Penitenciarul nr.11 Bălți de la 23.03.2018 până la data pronunțării sentinței 13.08.2018 -143 zile de detenție în arest preventiv. În atare condiții perioada de detenție a prevenitei Palaria Svetlana de 143 de zile urmează a fi redusă cu 286 zile (143+2 = 286) , fiind constatată deținerea în condiții contrare prevederilor art. 3 CEDO. Potrivit rapoartelor prezentate de către Instituția Penitenciară nr.11 Bălți în perioada respectivă, Palaria Svetlana s-a deținut în diferite celule, fiind constatat, că pe întreaga perioadă a detenției aceasta a fost asigurată cu un spațiu mai mic de 4 metri pătrați, și anume metrajul celulelor în care s-a deținut prevenit pentru o persoană de la 2,14 m2 pînă la 2,63 m2. În cerere se mai invocă și alte condiții precare, cum ar fi:lipsa luminii, lipsa ventilării spațiilor, lipsa posibilității de întreținere a igienii personale, etc. Astfel, se constată incontestabil că au fost încălcate normele de suprafață pentru deținerea unei persoane în detenție prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr.583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării de condamnați și respectivele constatări constituie un tratament inuman și prin acesta s-au încălcat condițiile de detenție garantate de art.3 al CEDO. Faptul că Instituția Penitenciară vizată a evitat să indice datele de deținere în arest și celulele în care aceasta s-a deținut pe perioada contestată se apreciază în favoarea prevenitei. În atare condiții instanța de apel a considerat necesar a reduce pedeapsa prevenitei Palaria Svetlana cu 286 zile conform calcului de două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Cu privire la plîngerile inculpatei Palaria Svetlana declarate împotriva administrației penitenciare referitoare la condițiile de detenție care afectează grav drepturile condamnatului în baza art.4732 Cod de procedură penală, instanța de apel a reținut că acestea nu pot fi examinate în procedura de apel, inculpata având acest drept în procedura de executare.

Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: 7.1. Avocatul Darii Vladimir în numele inculpatei Palaria Svetlana, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, și solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea 19 unei noi hotărâri de achitare a inculpatei de sub învinuirea înaintată, în legătură cu lipsa faptelor infracționale. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile părții apărării, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, fiind admise erori grave de fapt și de drept, care au afectat soluția instanței, precum și nu au fost întrunite elementele infracțiunilor incriminate. - instanța de apel nu a înlăturat deficiențele evidențiate de către instanța de recurs ordinar; - decizia instanței de apel conține erori grave de drept, privind nesoluționarea tuturor motivelor din apelurile declarate; - Palaria Svetlana a fost recunoscută vinovată pentru comiterea unor fapte care nu au fost demonstrate și care nu întrunesc elementele infracțiunii; - vinovăția inculpatei este întemeiată doar pe probe dubioase, pe declarațiile a doi martori cu datele de identitate schimbate (Tofan Vadim și Sidorciuc Igor), consumatori de droguri, cu dosare penale, astfel ușor influiențabili de poliție pentru a face declarațiile necesare pentru a confirma învinuirea; - atât prima instanță, cât și instanța de apel au enumerat actele procesuale întocmite în cadrul urmăririi penale, dar nu le-au analizat, le-au dat o apreciere generală, formală; - nu au fost combătute prin probe declarațiile inculpatei Palaria Svetlana, privind faptul că nu a înstrăinat metadon persoanelor indicate în învinuire; - deși martorul Sidorciuc Igor a decedat până la începerea cercetării judecătorești în prima instanță, declarațiile acestuia au fost indicate de ambele instanțe ca probe care demonstrează vinovăția lui Palaria Svetlana, nefiind respectată procedura prevăzută de art. 371 alin. (2) Cod de procedură penală; - instanța de apel a descris motivele din apelurile părții apărării, dar nu s-a expus cumva asupra acestora, contrar prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală; - instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor martorului, agent sub acoperire Tofan Vadim, în special ce țin de cantitatea de metadon cumpărat, sumele achitate, metodele de transmitere; - există contradicții chiar între procesele-verbale privind efectuarea măsurilor speciale de investigații "Urmărirea vizuală" și declarațiile martorilor sub acoperire; - instanța de apel nu s-a expus pe motivele apelurilor părții apărării privind încălcarea prevederilor art. 371 Cod de procedură penală de către prima instanță, la expunerea declarațiilor martorului Sidorciuc Igor date la urmărirea penală, în legătură cu decesul acestuia, privind lipsa înregistrărilor video, foto a momentului transmiterii către Palaria Svetlana a metadonului, a primirii banilor marcați, a examinărilor privind existența amprentelor digitale pe vasele de masă plastică pe care le-a transmis martorilor cifrați, motivele pentru care urmărirea penală a început peste mai mult de două luni de la ultima faptă supusă controlului din partea poliției; - condamnând-o pe Palaria Svetlana în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de apel a neglijat total faptul evidențiat de apărător, că învinuirea pe acest articol nu corespunde rigorilor infracțiunii de sustragere, deoarece în învinuire și în fapta constatată de instanța de apel, nu e constatat cui i s-a pricinuit careva prejudiciu 20 și care e valoarea acestui prejudiciu, de care fapt depinde calificarea faptei. Dacă nu e stabilit un prejudiciu, atunci fapta prejudiciabilă de sustragere nu există, însă Palaria Svetlana este învinuită de sustragere în proporții deosebit de mari; - de către instanțele de judecată nu au fost înlăturate contradicțiile din declarațiile martorului Tofan Vadim, care nici nu a fost audiat în instanța de apel - instanța de apel a constatat că acțiunile intenționate a lui Palaria Svetlana urmează a fi încadrate în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu semnul calificativ: sustragerea drogurilor în proporții deosebit de mari, ulterior instanța de apel a reținut că fapta inculpatei în drept întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi: circulația ilegală a drogurilor manifestată prin procurarea, păstrarea drogurilor în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor săvârșită în proporții deosebit de mari, și astfel nu e clar care faptă și indici calificativi au fost reținuți de către instanța de apel; - nu s-a dat apreciere declarațiilor martorului Tofan Vadim că în perioada indicată în învinuire metadonul avea culoare albăstrie, dar la examinarea cauzei în prima instanță a corpurilor delicte, a vaselor cu metadon, lichidul avea culoare străvezie, fără nuanțe de culoare, precum e indicat și în rapoartele de expertiză chimică, respectiv apar dubii privind proveniența lichidului; - contrar prevederilor art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, s-a încasat de la Palaria Svetlana cheltuielile judiciare pentru expertizele efectuate, fără a se ține cont de starea financiară a inculpatei, aflată în custodia statului mai mult de 3 ani, fără posibilități de a presta munci plătite; 7.2. Inculpata Palaria Svetlana, care fără a invoca vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțare unei noi hotărâri de achitare în privința sa. În argumentarea recursului, recurenta invocă că: - în instanța de apel a participat în lipsa unui interpret; - a fost condamnată fără ca martorul să fie audiat în instanța de apel; - nu este vinovată de comiterea infracțiunilor incriminate, ori nu a înstrăinat substanța metadon, or nu sunt careva înregistrări video, amprente digitale pe vasele în care se vindeau drogurile, de la ea nu au fost ridicați bani marcați, nu au fost efectuate expertize solicitate; - condamnarea se întemeiază doar pe declarațiile unui martor care a decedat, fiind mai multe contradicții în materialele cauzei; - decizia instanței de apel a primit-o doar în limba română.

La recursul ordinar declarat, în temeiul art. 431 alin. (11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În acest sens, procurorul a menționat că instanța de apel judecând cauza just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, și corespunzător corect a reținut constatarea vinovăției inculpatei Palaria Svetlana în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal. În același timp, din conținutul recursului, se evidențiază că recurentul, de fapt, își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă, motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. 21 De asemenea, indică că instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al corborării lor și totodată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. În expunerea motivelor ce au stat la baza admiterii recursurilor ordinare declarate de către avocatul Darii Vladimir și de către inculpata Palaria Svetlana, Colegiul penal lărgit pornește de la prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei, având în vedere că esența erorilor judiciare admise nu poate fi înlăturată de către instanța de recurs la această etapă a procedurii. Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Prin alte cuvinte, instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel și să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când se constată admiterea unor erori de drept, care au dus, în consecință, la afectarea echității procedurii desfășurate în privința persoanei deferite judecății. În virtutea efectului devolutiv al apelului, prevederile art. 414 din Codul de procedură penală, obligă instanța de control judiciar ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, iar în temeiul celor prescrise de art. 417 alin. (1) pct. 8) din același Cod, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelurilor și temeiurile, care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea lor, precum și motivele adoptării unei atare soluții. În același context, Colegiul penal lărgit relevă că, de regulă, conducându-se de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, urmează să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, totodată instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probatoriului acumulat. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vis-a-vis de acuzația imputată inculpatei prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței. O particularitate aparte în desfășurarea procedurii de judecare în apel o reprezintă 22 situația când, instanța urmează să rejudece cauza în urma casării deciziei sale anterioare de către Curtea Supremă de Justiție, în această situație pe lângă regulile generale de judecare notate supra de care se ghidează instanța de apel, mai sunt incidente și anumite reguli speciale obligatorii ce guvernează acest proces. Dispozițiile legale referitoare la limitele rejudecării în cazul casării hotărârii instanței de apel de instanța de recurs sunt cuprinse în art. 436 Cod de procedură penală, unde este stipulat expres că instanța de rejudecare este pe deplin independentă, respectând, în mod firesc și logic, indicațiile instanței de recurs, care, potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la momentul pronunțării recursului. Relevant la caz, Colegiul penal lărgit, ține să consemneze că încadrarea juridică a faptei are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei presupune implicit stabilirea textului din legea penală, care prevede și sancționează fapta socialmente periculoasă ce face obiectul cauzei penale. În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Vorbind despre importanța încadrării juridice a unei fapte, Colegiul penal lărgit face trimitere la cauza Adrian Constantin contra României, hotărârea din 12.04.2011, unde Curtea a statuat că dispozițiile art. 6 §3 lit. a) din Convenție exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse persoanei și îi recunoaște acuzatului dreptul de a fi informat nu doar cu privire la cauza acuzației ce i se impută, adică la faptele materiale de care este acuzat și pe care se bazează acuzația, dar și despre încadrarea juridică a acestor fapte, toate în mod detaliat. În materie penală, o informare precisă și completă cu privire la acuzațiile aduse unei persoane și implicit cu privire la încadrarea juridică pe care instanța o poate reține împotriva sa, este o condiție esențială a echității procedurii. Principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Raportând cele consemnate supra la cazul supus judecății, Colegiul penal lărgit reiterează că potrivit rechizitoriului, se constată că în urma efectuării acțiunilor de investigare în vederea acumulării probatoriului, analizând probele, procurorul a conchis asupra încadrării juridice a faptelor incriminate inculpatei Palaria Svetlana în baza art. 2174 alin. (3) lit. c), art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Prima instanță a constatat vinovăția inculpatei Palaria Svetlana în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, condamnând-o la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de circulația drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora, pe un termen de 3 ani; iar pe învinuirea înaintată în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal – a achitat-o, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2019 apelurile declarate de avocatul Darii Vladimir și inculpată au fost respinse, ca nefondate, iar apelul procurorului a fost admis, cu casarea sentinței în latura penală, cu pronunțarea 23 unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Palaria Svetlana recunoscută vinovată în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 ani; Palaria Svetlana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale. Conform art. 84 alin. (l) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatei Palaria Svetlana i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 ani și cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 septembrie 2019 a fost casată total decizia instanței de apel din 17 aprilie 2019, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Reieșind din partea descriptivă a deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 septembrie 2019, se constată că instanța de apel a primit indicații clare cu privire la omisiunile și erorile admise la judecarea apelurilor, pe care urma în mod evident și firesc să le corecteze prin rejudecarea cauzei, conducându- se de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, relevante în acest sens. Erorile esențiale stabilite de către instanța de recurs ordinar în decizia din 10 septembrie 2019, ca fiind admise de către instanța de apel prin adoptarea deciziei din 17 aprilie 2019 au constituit următoarele: ” decizia instanței de apel, în primul rând, prezintă deficiențe din punct de vedere al neconstatării faptei infracționale reținute în sarcina inculpatei ca comisă și încadrată juridic în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, precum și insuficienței expunerii argumentelor vizavi de concluzia condamnării inculpatei pe ambele capete de acuzare, în al doilea rând, instanța de apel nu a formulat careva argumente plauzibile în vederea respingerii apelurilor declarate de partea apărării și de partea acuzării în ceea ce privește încasarea cheltuielilor judiciare și în cel de al treilea rând dispozitivul deciziei este neclar și nu se conciliază cu cele expuse în partea descriptivă a deciziei. Pe lângă acestea, se observă că procedura de examinare a apelului, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, a fost viciată. Erorile de drept semnalate au condiționat casarea integrală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei, de către aceiași instanță, în alt complet de judecată.” Instanța de apel, în cel de-al doilea set procedural, prin decizia sa din 14 iunie 2021 a respins, ca nefondate, apelurile declarate de către avocatul Darii Vladimir în interesele inculpatei și apelul inculpatei; a admis apelul procurorului, a casat sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Palaria Svetlana a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 ani; Palaria Svetlana a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2174 alin.(3) lit. c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu amendă în mărime de 4000 unități convenționale; în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite i s-a stabilit definitiv lui Palaria 24 Svetlana o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani 2 luni închisoare în penitenciar de tip închis pentru femei și amendă în mărime de 4000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circuitului legal de droguri pe un termen de 2 ani; a fost admisă solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea încasării de la Palaria Svetlana în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 18 480 lei; dispozițiile sentinței referitor la corpurile delicte, au fost menținute. Totuși, analizând partea descriptivă a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 iunie 2021 se poate de conchis cu certitudine că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor și temeiurilor asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței atacate, în raport cu motivele avansate de apelanți și temeiurile care au dus la casarea primei decizii a instanței de apel. Contrar celor reținute de instanța de apel, Colegiul penal lărgit constată că instanța nominalizată la adoptarea soluției nu a elucidat faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, nu a pătruns în esența problemelor de fapt și de drept expuse de Curtea Supremă de Justiție în decizia din 10 septembrie 2019. În acest sens, Colegiul penal lărgit notează că în cadrul judecării cauzei în ordine de apel, procurorul Procuraturii de circumscipție Bălți Pasat Liliana la 12 august 2020 în corespundere cu prevederile art. 325-326 Cod de procedură penală, i-a înaintat inculpatei Palaria Svetlana o nouă învinuire, delimitând acțiunile acesteia încadrate pe art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal de acțiunile încadrate pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Cu toate acestea, instanța de apel, în urma constatării faptei imputate inculpatei Palaria Svetlana în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică sustragerea drogurilor în proporții deosebit de mari, nu a indicat parametrii cantitativi ai obiectului material al infracțiunii vizate, constate, la caz, ca fiind în proporții deosebit de mari (f.d. 28, Vol. V). Ulterior, în continuarea constatării faptei infracționale a inculpatei Palaria Svetlana pe celălalt capăt de învinuire, instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatei în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor, manifestată în procurarea, păstrarea drogurilor în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvîrșită în proporții deosebit de mari, în cantitate de 8,216 gr. (metadon), (f.d. 30, Vol. V). Ca mai apoi, tot instanța de apel, aceleiași fapte constatate în acțiunile inculpatei și încadrate în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal să-i dea o încadrare juridică în baza art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi: ,,circulația ilegală a drogurilor, manifestată prin procurarea, păstrarea drogurilor în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvîrșită în proporții deosebit de mari”, în cantitate de 8,216 grame (metadon), (f.d. 31, Vol. V). După care, instanța de apel menționează: ”Colegiul penal atestă că, acțiunile inculpatei Palaria Svetlana întrunesc elementele infracțiunii în baza cărora i-a fost înaintată învinuirea de către acuzatorul de stat și anume infracțiunea prevăzută de art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal, or, argumentele invocate de prima instanță precum că fapta săvârșită de Palaria Svetlana fiind beneficiară a tratamentului farmacologic cu metadon și primea legal acest preparat în instituția medicală pentru consum, pe care o parte o consuma pe loc, iar o parte îl scotea din incinta instituției medicale. Sau, din momentul neconsumării dozei de metadon în volum deplin și scoaterii acesteia 25 din incinta instituției medicale, cu ulterioara înstrăinare, fapta acesteia poartă caracter ilegal, care se încadrează conform art. 217 2 alin.(4) lit. d) Cod penal. Astfel, concluzia instanței de fond, că acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii art. 2174 alin.(3) lit. c) Cod penal, nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate. Nerecunoașterea vinovăției de către Palaria Svetlana nu poate echivala cu eliberarea de răspundere a acesteia în fața legii, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatei Palaria Svetlana în săvîrșirea infracțiunii imputate, prevăzută de art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal.” (f.d. 31, Vol. V). Așadar, Colegiul penal lărgit stabilește că instanța de apel, deși a constatat faptele infracționale reținute în sarcina inculpatei Palaria Svetlana pe ambele capete de acuzare și s-a conformat cerințelor înaintate de către instanța de recurs prin decizia din 10 septembrie 2019, însă acestor fapte infracționale nu le-a dat o încadrare juridică clară și exactă. Subsidiar, Colegiul penal lărgit subliniază că procedura de examinare a apelului, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță prezintă unele particularități aparte. În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate de Curte, și prevederile art. 415 alin. (21 ) Cod de procedură penală, potrivit cărora după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de apel, precum și fără audierea părții vătămate și a martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea unei persoane. Bazat pe cele ce preced, Colegiul penal lărgit evidențiază că, mutatis mutandis, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre prin care constată vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii imputate, bazându-se exclusiv pe actele și lucrările primei instanțe, în temeiul cărora s-a dispus achitarea ei. Astfel, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatei, cât și a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatei. În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de probă se desfășoară după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat principiul nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate. În general, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze, este imperios de a supune analizei și aprecierii toate probele acumulate în dosar, având în vedere faptul că recurenții supun criticii verosimilitatea unor probe. De altfel, în cadrul cercetării judecătorești se administrează probe anume pentru lămurirea faptelor și împrejurărilor importante, sub toate aspectele, în condiții de nemijlocire, publicitate și contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către instanța de judecată pentru formularea opiniei vizavi de vinovăția persoanei trimise în judecată. Mai mult, atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și 26 a fost comisă anume de inculpată în circumstanțele descrise în actul de învinuire. Or, recurenții în cererile de recurs critică, inclusiv, faptul că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale expuse supra și a conchis neîntemeiat asupra vinovăției inculpatei bazându-se preponderent pe probele cercetate de prima instanță, puse, anterior, la baza achitării sale, mai mult ca atât, unii martori nu au fost audiați de către instanța de apel. În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului reamintește că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Curtea Europeană a reiterat că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub o obligație de a proceda la o examinare corespunzătoare a pledoariilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia propria apreciere a acestora. Totodată, prezintă relevanță pentru cauză că, CtEDO a statuat asupra violării art. 6 din momentul în care „instanțele naționale simplu s-au ales să ignore multiple violări serioase ale legislației, precum și să nege o serie de elemente fundamentale pentru justa soluționare a cauzei.” Omisiuni similare de a prezenta suficiente motive au rezultat în constatări de violare a art. 6 din Convenție în cauzele: Hiro Balani (§ 27- 28), Suominen v. Finland (no.37801/97, §§ 34-38, 1 iulie 2003), Salov v. Ukraine (no.65518/01, § 92, ECHR 2005-VIII), Popov v. Moldova (no.2) (no.19960/04, § 49-54, 6 decembrie 2005), Melnic v. Moldova (no.6923/03, § 39-44, 14 noiembrie 2006) și alte cauze asemănătoare. De asemenea, potrivit Hotărârii CtEDO în cauza Petrica Manolachi contra României (cererea nr. 36605/04; Secția a II-a, din 05.03.2013), judecătorii europeni au notat că instanțele de control judiciar au înlocuit sentința inițială de achitare cu o hotărâre de condamnare fără a administra vreo probă nouă, ceea ce contravine conceptului de echitate a procesului penal. Așadar, potrivit procesului-verbal al ședințelor de judecată ale instanței de apel (f.d. 228-231, Vol. III, f.d. 5-12, Vol. V), se constată că procurorul nu a asigurat prezența martorului acuzării Tofan Vladimir (cu date de identitate schimbate) pentru a fi audiat în cadrul instanței de apel, declarațiile căruia, în opinia acuzării, fiind de o natură susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial învinuirea formulată inculpatei, în vederea respectării dreptul ei la un proces echitabil. Concomitent, ține a se menționa că, deși martorul acuzării Sidorciuc Igor (cu date de identitate schimbate) a decedat până la începerea cercetării judecătorești în prima instanță, însă declarațiile acestuia au fost indicate de către instanța de apel ca probe care demonstrează vinovăția inculpatei Palaria Svetlana de comiterea infracțiunilor incriminate, nefiind respectată condițiile impuse de prevederile art. 371 alin. (2) Cod de procedură penală. Mai mult, instanța de apel nu s-a expus pe motivele apelurilor părții apărării privind încălcarea prevederilor art. 371 Cod de procedură penală de către prima instanță, la expunerea declarațiilor martorului Sidorciuc Igor date la urmărirea penală, în legătură cu decesul acestuia, privind lipsa înregistrărilor video, foto a momentului transmiterii de către inculpata Palaria Svetlana a metadonului, a primirii banilor marcați, a examinărilor privind existența amprentelor digitale pe vasele de masă plastică pe care le-a transmis martorilor cifrați, motivele pentru care urmărirea penală a început peste mai mult de două luni de la ultima faptă supusă controlului din partea poliției. În continuare, instanța de apel, dispunând examinarea probelor și a înscrisurilor din materialele cauzei cercetate de prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 27 414 Cod de procedură penală, procurorul a făcut trimitere la ansamblul probator expus la f.d. 5 verso-8, Vol. V, adică, același probatoriu ce a fundamentat soluția primei instanțe de achitare a inculpatei Palaria Svetlana de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal (f.d. 208-210, Vol. II). În esență, privită per ansamblu procedura penală desfășurată de către instanța de apel împotriva inculpatei este considerată inechitabilă, în primul rând rezultând din modalitatea de cercetare a probelor și în al doilea rând reieșind din concluziile trasate de instanță despre vinovăția inculpatei. Nu se contestă faptul că era de competența instanței de apel să aprecieze probatoriul din dosar, cu toate acestea, este inadmisibil că inculpata Palaria Svetlana a fost declarată vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal preponderent pe baza acelorași probe care au făcut ca prima instanță să se îndoiască de temeinicia acuzațiilor incriminate acesteia prin rechizitoriu. Ca atare, atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație gravă în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente care dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de inculpată în circumstanțele descrise în rechizitoriu. În rezumat la cele menționate supra, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatei Palaria Svetlana, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să prezinte raționamente forte, care au stat la baza condamnării inculpatei în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, inclusiv în baza art. 2174 alin. (3) lit. c), deși prima instanță, pe acest capăt de învinuire a achitat-o din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Într-o altă ordine de idei, Colegiul penal lărgit, analizând partea descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d. 21-36, Vol. V) atestă că instanța de apel, contrar cerințelor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de avocatul Darii Vladimir în numele inculpatei (f.d. 235-237, vol. II) descrise și în pct. 2.2 a prezentei decizii, și nu a examinat astfel chestiunile esențiale supuse atenției sale, cum ar fi: „- sentința este întemeiată pe declarațiile de la urmărirea penală a martorului Sidorciuc Igor, cu datele de identitate schimbate, citite în instanța de judecată la demersul procurorului în legătură cu decesul acestuia, deși, nu au fost depuse în cadrul confruntării cu învinuita, partea apărării fiind lipsită de posibilitatea de a pune întrebări; - învinuirea înaintată și susținută de acuzatorul de stat e contrară prevederilor art. 281 alin. (3) Cod de procedură penală, la caz, e descrisă o faptă care e încadrată în temeiul diferitor articole dar instanța de fond n-a dat vreo apreciere acestui fapt; - au rămas fără apreciere obiectivă și declarațiile martorului sub acoperire Tofan V., care combat în totalitate probele scrise ale acuzării; - prima instanță a încălcat prevederile art. 371 Cod de procedură penală la expunerea declarațiilor martorului Sidorciuc Igor date la urmărirea penală, în legătură cu decesul acestuia, privind lipsa înregistrărilor video, foto a momentului 28 transmiterii către Palaria Svetlana a metadonului, a primirii banilor marcați, a examinărilor privind existența amprentelor digitale pe vasele de masă plastică pe care le-a transmis martorilor cifrați, motivele pentru care urmărirea penală a început peste mai mult de două luni de la ultima faptă supusă controlului din partea poliției”. Astfel, anume asupra acestor motive invocate în apelul declarat de avocatul Darii Vladimir în numele inculpatei, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a expus superficial fără o argumentare cuvenită, printr-o formulare generală și evazivă, fără a întreprinde toate măsurile de a elucida circumstanțele esențiale ale cauzei. În acest sens, se notează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale. În pofida celor consemnate, instanța de recurs ordinar consideră că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a rejudeca cauza după regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe, care trebuiau a fi cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității, dându-i astfel posibilitatea inculpatei de a se apăra efectiv împotriva acuzațiilor aduse în baza art. 2171 alin. (4) lit. d), art. 2174 alin. (3) lit. c) Cod penal. În accepțiunea Colegiului penal lărgit, pentru justa soluționare a acestei cauze, este necesar de a se atrage o atenție sporită la cele consemnate de către apărare și de către inculpata în cererile de recurs, în vederea respectării tuturor garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art.6 § 1 din Convenție. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În asemenea condiții, instanța de recurs ordinar conchide de a admite recursurile ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare declarate, nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea 29 justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Darii Vladimir în numele inculpatei Palaria Svetlana și de către inculpată, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 iunie 2021, în cauza penală privind-o pe Palaria Svetlana XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Decizia nu este supusă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 17 martie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 30