1ra-871/2022 — art. 165 alin. 2 lit. b, d CP

Prima instanță: 21.08.2018 - 19.07.2019;

Instanța de apel: 12.08.2019 - 01.03.2022;

Instanța de recurs ordinar: 09.06.2022 - 29.11.2022. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 19 iulie 2019, Boț Valentina a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) lit.b) și d) Cod penal, și în temeiul Legii i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate de angajarea în câmpul muncii pe un termen de 5 (cinci) ani. Prin aceeași sentință, Boț Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) lit.b) și d) Cod penal, și în temeiul Legii i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita acțivități legate de angajarea în câmpul muncii pe un termen de 5 (cinci) ani. A fost soluționată și soarta corpurilor delicte. 2. Pentru a se pronunța instanța de fond a reținut că, Boț Valentina la 05.05.2014, acționând împreună și de comun acord cu soțul Boț Mihail și fiul Boț Gheorghe, urmărind scopul de a trafica cetățeni ai Republicii Moldova în Federația Rusă în scopul exploatării prin muncă, s-a deplasat împreună cu Boț Mihail la domiciliul lui 1 Leancă Elena, situat în s. Bravicea, r-l Călărași unde se afla și cet. Barbacaru Nina și prin înșelăciune, profitând de poziția de vulnerabilitate a acestora, manifestată prin situația materială precară, le-a recrutat, pentru efectuarea unor lucrări agricole în Federația Rusă, cu consimțământul acestora, promițându-le achitarea a 200 (două sute), 00 dolari SUA lunar. La 06.05.2014, Boț Mihail împreună și de comun acord cu Boț Valentina, au organizat transportarea victimei Leancă Elena la biroul de pașapoarte Călărași, unde i-au perfectat ultimei timp de o zi pașaport internațional, cheltuielile fiind suportate de Boț Valentina. Ulterior la 07 mai 2014 Boț Mihail, împreună și de comun acord cu Boț Valentina au transportat cu un microbus victimele Leancă Elena și Barbacaru Nina și încă 9 persoane în mun. Chișinău, la Gara de Nord, unde Boț Valentina le-a procurat din bani proprii bilete de călătorie la autobusul cu ruta Chișinău-Belgorod. Ajungând în Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, victimele au fost întâmpinate de către Boț Gheorghe, care acționa prin înțelegere cu Boț Valentina și care i-a cazat într-un cămin cu scopul exploatării prin muncă, totodată le-a ridicat actele, condiționând întoarcerea acestora de achitarea de către victime a datoriei pentru cheltuielile de transport și pentru perfectarea actelor. În Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, Leancă Elena și Barbacaru Nina au fost supuse exploatării prin muncă, până în luna noiembrie 2014, fără a le fi achitat salariul convenit. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Boț Valentina a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.165 alin. (2), lit. b), d) Cod penal, trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea unor persoane, cu consimțământul acestora, în scop de exploatare prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane, săvârșită de mai multe persoane. Boț Mihail, la 05.05.2014, acționând împreună și de comun acord cu soția Boț Valentina și fiul Boț Gheorghe, urmărind scopul de a trafica cetățeni ai Republicii Moldova în Federația Rusă în scopul exploatării prin muncă, s-a deplasat împreună cu Boț Valentina la domiciliul lui Leancă Elena situat în s. Bravicea, r-l Călărași unde se afla și cet. Barbacaru Nina și prin înșelăciune, profitând de poziția de vulnerabilitate a acestora, manifestată prin situația materială precară, le-a recrutat, pentru efectuarea unor lucrări agricole în Federația Rusă, cu consimțămîntul acestora, promițându-le achitarea a 200 dolari SUA lunar. La 06.05.2014, Boț Mihail împreună și de comun acord cu Boț Valentina, au organizat transportarea victimei Leancă Elena la biroul de pașapoarte Călărași, unde i-au perfectat ultimei timp de o zi pașaport internațional, cheltuielile fiind suportate de Boț Valentina. Ulterior la 07 mai 2014 Boț Mihail, împreună și de comun acord cu Boț Valentina au transportat cu un microbus victimele Leancă Elena și Barbacaru Nina și încă 9 persoane în mun.Chișinău, la Gara de Nord, unde Boț Valentina le-a procurat din bani proprii bilete de călătorie la autobusul cu ruta Chișinău-Belgorod. 2 Ajungând în Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, victimele au fost întâmpinate de către Boț Gheorghe, care acționa prin înțelegere cu Boț Valentina și care i-a cazat într-un cămin cu scopul exploatării prin muncă, totodată le-a ridicat actele, condiționând întoarcerea acestora de achitarea de către victime a datoriei pentru cheltuielile de transport și pentru perfectarea actelor. În Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, Leancă Elena și Barbacaru Nina au fost supuse exploatării prin muncă, până în luna noiembrie 2014, fără a le fi achitat salariul convenit. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Boț Mihail a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.165 alin. (2), lit. b), d) Cod penal, trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea unor persoane, cu consimțământul acestora, în scop de exploatare prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane, săvârșită de mai multe persoane. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1. avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Boț Mihail, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței Judecătoriei raionului Strășeni, sediul Călărași din 19 iulie 2019 privind condamnarea în temeiul art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și aplicarea pedepsei penale inculpatului Boț Mihail sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul Boț Mihail, să fie achitat conform prevederilor art. 390 alin. (l) pct. 3) Cod de procedură penală. În motivarea apelului a invocat că, în ceea ce privește condamnarea inculpatului Boț Mihail nu este de acord cu sentința primei instanțe, considerînd această sentință ca pronunțată ilegal în lipsa cărorva probe obiective, fiind bazată pe presupuneri neîntemeiate invocate de către acuzarea de stat. În fapt, Boț Mihail și Boț Valentina la urmărirea penală în lipsa unor probe obiective și concludente, în temeiul declarațiilor așa ziselor părți vătămate date sub influența colaboratorilor de poliție, fapte tolerate de către acuzatorul de stat, ilegal și neîntemeiat au fost învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.b) Cod penal - traficul de persoane. Apelantul a susținut că instanța de fond fiind dependentă de solicitările acuzatorului de stat, fiind convinsă că lipsește componența de infracțiune în acțiunile lui Boț Valentina și Boț Mihail ilegal și neîntemeiat a pronunțat o sentință de condamnare. Așadar, în cadrul examinării cauzei inculpata Boț Valentina, fiind audiată pe marginea învinuirii înaintate la urmărirea penală, de fapt a recunoscut circumstanțele în care a avut loc înțelegerea dintre ea și părțile vătămate Leancă Elena și Barbacaru Nina referitor la plecarea la lucru în Rusia. Deci, a relatat că în primăvara anului 2014 la dînsa acasă a venit Leancă Elena împreună cu Barbacaru Nina, care au întrebat-o despre posibilitatea plecării la lucru în Rusia. Deoarece mai mulți ani 3 pleca la lucru în Rusia și cunoștea unde se putea de găsit de lucru, despre condițiile de lucru, trai, salariu le-a explicat acestora ceia ce cunoștea. Ambele au fost de acord cu condițiile de lucru, trai și salariu și au manifestat voința de a pleca la lucru. Leancă Elena neavînd pașaport de plecare peste hotare a împrumutat bani pentru a-și perfecta pașaportul. Conform înțelegerii avute banii împrumutați pentru perfectarea pașaportului urma să-i întoarcă din banii cîștigați. În Rusia au plecat cu autobusul de rută din or. Chișinău. Singure și-au cumpărat biletele de călătorie și au plecat spre or. Voronej, Rusia. Au fost îndrumate să plece la Boguciaev, reg. Voronej, Rusia unde lucra și feciorul ei Boț Gheorghe împreună cu familia. Acolo au fost întîlnite posibil de reprezentanții gospodăriei agricole. Feciorul Gheorghe la acel moment era la Moldova. Despre faptul cum și de cine au fost angajate la lucru Leancă Elena și Barbacaru Nina nu cunoaște. Personal nu le-a promis loc de lucru, salariu, condiții de trai. Nu a contribuit la transportarea acestora în Rusia, a susținut că ele singure au plecat spre Rusia. Cînd s-au întors în Moldova, după terminarea sezonului de lucru la rugămintea feciorului Boț Gheorghe i-a dat lui Leancă Elena o sumă de bani, cît anume nu mai ține minte. 3.2. avocatul Mihail Croitoru în numele inculpatei Boț Valentina, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței Judecătoriei raionului Strășeni, sediul Călărași din 19 iulie 2019 privind condamnarea în temeiul art. 165 al. 2) lit. b), d) Cod penal și aplicarea pedepsei penale inculpatei Boț Valentina sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpata Boț Valentina, să fie achitată conform prevederilor art. 390 alin. (l) pct. 3) Cod de procedură penală. În motivarea apelului a invocat aceleași motive ca și în cererea de apel depusă în numele inculpatului Boț Mihail (f. d. 53- 60, vol. III) menționînd că, în ceia ce privește condamnarea inculpatei Boț Valentina nu este de acord cu sentința primei instanțe, considerînd această sentință ca pronunțată ilegal în lipsa cărorva probe obiective, fiind bazată pe presupuneri neîntemeiate invocate de către acuzarea de stat. În fapt, Boț Mihail și Boț Valentina la urmărirea penală în lipsa unor probe obiective și concludente, în temeiul declarațiilor așa ziselor părți vătămate date sub influența colaboratorilor de poliție, fapte tolerate de către acuzatorul de stat, ilegal și neîntemeiat au fost învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal - traficul de persoane. Apelantul a susținut că instanța de fond fiind dependentă de solicitările acuzatorului de stat, fiind convinsă că lipsește componența de infracțiune în acțiunile lui Boț Valentina și Boț Mihail ilegal și neîntemeiat a pronunțat o sentință de condamnare. Instanța de fond întru evitarea pronunțării unei sentințe ilegale era obligată să dea aprecieri critice probelor prezentate de către acuzarea de stat și să nu pună la baza sentinței niște presupuneri. 4 În cadrul judecării cauzei, acuzarea de stat a încercat să convingă instanța de judecată de vinovăția lui Boț Mihail și Boț Valentina, prezentînd ca probe înregistrările convorbirilor telefonice dintre membrii familiei Boț și alte persoane străine din luna februarie 2017, fapt care nu are tangență cu învinuirile aduse. Acuzarea de stat presupune că inculpații Boț Valentina și Mihail s-ar fi ocupat cu racolarea de persoane pentru lucrări agricole în brigada feciorului Boț Gheorghe. În cadrul urmăririi penale și judecării cauzei acuzarea de stat nu a demonstrat legătura cauzală dintre acțiunile lui Boț Valentina și Mihail și acțiunile lui Boț Gheorghe și concubina acestuia Ludmila, care activau și activează pînă la moment în Federația Rusă (se ocupă cu organizarea lucrărilor sezoniere cu atragerea persoanelor din Moldova și alte țări ale CSI). Argumentele procurorului precum că Boț Valentina și Mihail acționau de comun acord cu feciorul său sunt niște presupuneri. Apărarea a considerat că în acțiunile lui Boț Mihail și Boț Valentina lipsesc semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.165 alin. (2) lit.b) Cod penal, deoarece în aceste condiții lipsește atît latura obiectivă, cît și cea subiectivă a infracțiunii, iar în conformitate cu prevederile art. 8 din Codul de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii, nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. Apărarea a invocat că, instanța de judecată, nefiind obiectivă, fără a da o apreciere corectă probelor prezentate de către acuzatorul de stat, fără a aprecia critic declarațiile părților vătămate, fără a lua în considerație că însăși inculpații Boț Valentina și Boț Mihail, fac parte dintr-o pătură social - vulnerabilă, nu au loc de lucru permanent în R.Moldova, cresc și educă un nepot invalid, își dobîndesc sursele de existență la lucrări sezoniere în Federația Rusă, dînd dovadă de o poziție dependentă de solicitarea acuzatorului de stat, a pronunțat ilegal o sentință de condamnare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2022, au fost admise apelurile avocatului Croitoru Mihail în numele inculpatului Boț Mihail și cel în numele inculpatei Boț Valentina, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 19 iulie 2019, casată total această sentință și a fost pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează. Boț Valentina și Boț Mihail au fost achitați de sub învinuirea în baza art. 165 alin. (2), lit.b), d) Cod penal, pe motivul lipsei elementelor constitutive a infracțiunii. 4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a stabili că Boț Valentina și Boț Mihail sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. 5 Astfel, instanța de apel a constatat următoarele: prin rechizitoriu, Boț Valentina se învinuiește că la 05.05.2014, acționând împreună și de comun acord cu soțul Boț Mihail și fiul Boț Gheorghe, urmărind scopul de a trafica cetățeni ai Republicii Moldova în Federația Rusă în scopul exploatării prin muncă, s-a deplasat împreună cu Boț Mihail la domiciliul lui Leancă Elena situat în s. Bravicea, r-l Călărași, unde se afla și cet. Barbacaru Nina și prin înșelăciune, profitând de poziția de vulnerabilitate a acestora, manifestată prin situația materială precară, le-a recrutat, pentru efectuarea unor lucrări agricole în Federația Rusă, cu consimțământul acestora, promițându-le achitarea a 200 ( două sute), 00 dolari SUA lunar. La 06.05.2014, Boț Mihail împreună și de comun acord cu Boț Valentina, au organizat transportarea victimei Leancă Elena la biroul de pașapoarte Călărași, unde i-au perfectat ultimei timp de o zi pașaport internațional, cheltuielile fiind suportate de Boț Valentina. Ulterior la 07 mai 2014, Boț Mihail, împreună și de comun acord cu Boț Valentina au transportat cu un microbus victimele Leancă Elena și Barbacaru Nina și încă 9 persoane în mun.Chișinău, la Gara de Nord, unde Boț Valentina le-a procurat din bani proprii bilete de călătorie la autobusul cu ruta Chișinău-Belgorod. Ajungând în Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, victimele au fost întâmpinate de către Boț Gheorghe, care acționa prin înțelegere cu Boț Valentina și care i-a cazat într-un cămin cu scopul exploatării prin muncă, totodată le-a ridicat actele, condiționând întoarcerea acestora de achitarea de către victime a datoriei pentru cheltuielile de transport și pentru perfectarea actelor. În Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, Leancă Elena și Barbacaru Nina au fost supuse exploatării prin muncă, până în luna noiembrie 2014, fără a le fi achitat salariul convenit. Astfel, de către organul de urmărire penală Boț Valentina a fost învinuită că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.165 alin. (2), lit. b), d) Cod penal, trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea unor persoane, cu consimțământul acestora, în scop de exploatare prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane, săvârșită de mai multe persoane. La fel, de către organul de urmărire penală Boț Mihail, a fost învinuit precum că, la 05.05.2014, acționând împreună și de comun acord cu soția Boț Valentina și fiul Boț Gheorghe, urmărind scopul de a trafica cetățeni ai Republicii Moldova în Federația Rusă în scopul exploatării prin muncă, s-a deplasat împreună cu Boț Mihail la domiciliul lui Leancă Elena situat în s. Bravicea, r-l Călărași unde se afla și cet. Barbacaru Nina și prin înșelăciune, profitând de poziția de vulnerabilitate a acestora, manifestată prin situația materială precară, le-a recrutat, pentru efectuarea unor lucrări agricole în Federația Rusă, cu consimțămîntul acestora, promițându-le achitarea a 200 dolari SUA lunar. La 06.05.2014, Boț Mihail împreună și de comun acord cu Boț Valentina, au organizat transportarea victimei Leancă Elena la biroul de pașapoarte Călărași, unde 6 i-au perfectat ultimei timp de o zi pașaport internațional, cheltuielile fiind suportate de Boț Valentina. Ulterior la 07 mai 2014, Boț Mihail, împreună și de comun acord cu Boț Valentina au transportat cu un microbus victimele Leancă Elena și Barbacaru Nina și încă 9 persoane în mun.Chișinău, la Gara de Nord, unde Boț Valentina le-a procurat din bani proprii bilete de călătorie la autobusul cu ruta Chișinău-Belgorod. Ajungând în Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, victimele au fost întâmpinate de către Boț Gheorghe, care acționa prin înțelegere cu Boț Valentina și care i-a cazat într-un cămin cu scopul exploatării prin muncă, totodată le-a ridicat actele, condiționând întoarcerea acestora de achitarea de către victime a datoriei pentru cheltuielile de transport și pentru perfectarea actelor. În Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, Leancă Elena și Barbacaru Nina au fost supuse exploatării prin muncă, până în luna noiembrie 2014, fără a le fi achitat salariul convenit. Astfel, de către organul de urmărire penală Boț Mihail a fost învinuit precum că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.165 alin. (2), lit. b), d) Cod penal, trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea unor persoane, cu consimțământul acestora, în scop de exploatare prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane, săvârșită de mai multe persoane. Însă, instanța de apel analizînd materialele cauzei și raportîndu-le la actul de învinuire, ținând cont de prevederile legale, procesual penale sus-indicate, a constatat cu certitudine că în acțiunile inculpaților Boț Valentina și Boț Mihail lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Aceste concluzii se confirmă prin întregul sistem de probe analizate și apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, după cum urmează: declarațiile inculpatei Boț Valentina, inculpatului Boț Mihail, părții vătămate Barbacaru Nina, părții vătămate Leancă Elena, martorului Tomuleț Calin. Instanța de apel analizînd aceste declarații prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind utile, veridice, consecvente, aceste declarații coroborînd cu declarațiile inculpaților. Instanța de apel a mai stabilit că organul de urmărire penală la baza actului de învinuire, a pus, iar instanța de fond a preluat și sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi: declarațiile martorului Florea (Radvan) Ala, martorului Florea Iurii, martorului Budoian Iurii, martorului Hariton Pavel, martorului Hariton Avram, cît și materialele cauzei, cum ar fi: - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07 aprilie 2017, potrivit căruia au fost înregistrate convorbirile abonatului Boț 7 Gheorghe de la numerele de telefon Xxxxx și Xxxxx și alte persoane cu care comunică (vol.I, f.d.154-155); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07 aprilie 2017, potrivit căruia au fost înregistrate convorbirile abonatului Boț Valentina de la numerele de telefon Xxxxx și Xxxxx și alte persoane cu care comunică (vol.I, f.d.169-170); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07 aprilie 2017, potrivit căruia au fost înregistrate convorbirile abonatului Boț Gheorghe de la numerele de telefon Xxxxx și Xxxxx și alte persoane cu care comunică, potrivit căruia după recunoașterea în calitate de bănuiți membrii familiei Boț comunică telefonic, referitor la persoanele care au fost la muncă în Federația Rusă împreună cu Barbacaru Nina și Leancă Elena (vol.I, f.d.168-216); - conținutul materialelor comisiei rogatorii internaționale, parvenite de la autoritățile Federației Ruse, conform cărora Barbacaru Nina a intrat pe teritoriul Federației Ruse la 08.05.2014 cu autobusul cu n/î XXXXX și a ieșit din Federația Rusă la 02.11.2014. La data de 12.03.2014, Boț Gheorghe a primit permis de migrație PC NEXOTEEVCA, iar la data de 08.05.2014 Boț Valentina, a primit permis de migrație PC NEXOTEEVCA (vol.II, f.d.48); - procesul-verbal de audiere a martorului Urîbscaia Nadejda, care fiind audiată la 18 iulie 2017 de către autoritățile competente a Federației Ruse, a declarat că pe Boț Valentina, Leancă Elena și Barbacaru Nina nu le cunoaște. Pe Boț Gheorghe î-l cunoaște, acesta este cetățean al Republicii Moldova și , în luna mai 2014, a venit cu un grup de cetățeni ai Republicii Moldova, care au fost angajați la muncă la lucrări agricole. Urîbscaia Nadejda, în calitate de administrator al СФХ ”Урывская Н.В.” a întocmit contract cu fiecare din persoanele care au venit cu Boț Gheorghe, care au fost angajate. În contract era prevăzută modalitatea de salarizare, însă Urîbscaia Nadejda transmitea banii pentru remunerarea angajaților lui Boț Gheorghe. Deoarece de la acele evenimente a trecut o perioadă îndelungată de timp, contractele de angajare nu s-au păstrat. A mai comunicat Urîbscaia Nadejda că lucrătorii au fost cazați într-un cămin și pe parcursul cât au lucrat careva plângeri din partea acestora nu au parvenit (vol.II,f.d.50-52); - răspunsul cu nr. 4-202/2017-698 din 14.12.2017, parvenit de la Secția Tehnologii Informaționale a Procuraturii Generale, conform căruia potrivit bazei de date în privința cet. Barbacaru Nina și Leancă Elena în perioada anului 2014, lipsesc careva informații referitor la traversarea Frontierei de stat a Republicii Moldova (vol. II, f.d.1); - răspunsul cu nr.34/3320243 din 15 noiembrie 2016 a Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căruia cet. Leancă Elena, a.n.1996, a traversat frontiera de stat a Ucrainei „intrare” la 07.05.2014 și „ieșire” la 03.11.2014, iar informații referitoare la Barbacaru Nina a.n.1987 nu sunt; - răspunsul cu nr.33/34-206663 din 22 noiembrie 2016 a Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căruia: Boț Valentina a.n.1961 a 8 traversat frontiera de stat a Ucrainei, „intrare” la 07.05.2014 și „ieșire” la 08.05.2014. În anul 2014 Boț Valentina a mai traversat frontiera ucraineană de încă 17 ori. Boț Mihail, a.n.1959 a traversat frontiera de stat a Ucrainei „intrare” la 06.06.2014 și „ieșire” la 06.06.2014. Boț Gheorghe a.n.1979, a traversat frontiera de stat a Republicii Moldova în anul 2014 de 29 ori (vol. I f.d.66- 67); - răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căruia: Boț Valentina, a.n.1961 a intrat pe teritoriul Federației Ruse la 08.05.2014. Totodată Boț Valentina în anul 2014 a mai traversat frontiera de stat a Federației Ruse de încă 17 ori. Boț Mihai, a.n.1959 a intrat pe teritoriul Federației Ruse la 06.06.2014, iar în anul 2014 a mai traversat frontiera de stat a Federației Ruse de încă 3 ori, Boț Gheorghe, a.n.1979 a traversat frontiera de stat a Federației Ruse în anul 2014 de 15 ori; - ordonanța de recunoaștere și anexare la materialele cauzei penale a documentelor din 04 mai 2018, potrivit căreia au fost anexate la cauza penală materialele comisiei rogatorii parvenite din Federația Rusă și răspunsurile parvenite de la Centrul de Cooperare Polițienească Internațională ( vol.II, f.d.92); - ancheta socială din 29 iunie 2016 întocmită în privința cet. Leancă Elena, potrivit căreia familia acesteia se află la evidență ca familie vulnerabilă (f.d.35). Instanța de apel analizînd și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca nefiind concludente și utile, or din aceste acte și documente nu coroborează întru-totul între ele, dar și cu alte probe, din contra aceste probe indică la stările de fapt relatate de către inculpați, mai mult, aceste probe nu indică că în acțiunile inculpaților sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), c) Cod penal cu indicii: „trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea unor persoane, cu consimțământul acestora, în scop de exploatare prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane, săvârșită de mai multe persoane”, or reieșind din declarațiile părților vătămate Barbacaru Nina și Leancă Elena oferite atît în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond cît și celor declarate în ședința instanței de apel, rezultă că fiind în căutarea unui loc de muncă au apelat la Boț Valentina pentru a le ajuta să meargă la muncă în Federația Rusă, unde lucra fiul acesteia. Deoarece Barbacaru Nina nu avea pașaport pentru a putea pleca, aceasta a împrumutat de la Boț Valentina bani pentru perfectarea pașaportului străin, iar la întoarcerea în Republica Moldova i-a restituit suma datorată. Instanța de apel a relevat că, declarațiile părților vătămate Barbacaru Nina și Leancă Elena date în cadrul ședinței instanței de fond și instanța de apel coroborează atît cu declarațiile inculpaților Boț Mihail și Boț Valentina cît și cu declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată precum și cu înscrisurile anexate la materialele cauzei. 9 La data de 07 martie 2018 părțile vătămate Barbacaru Nina și Leancă Elena, conștientizînd faptul că din cauza declarațiilor false Boț Valentina și Boț Mihail riscau cu ani grei de pușcărie, au depus cîte o cerere către procuratura raionului Călărași în care au menționat că au fost convinse de către doi polițiști pe nume Ion și Andrei să declare împotriva lui Boț Valentina și Mihail, precum că aceștia le-au traficat în Rusia cu scopul de a mai scoate niște bani dintrînșii. Astfel, instanța de apel a relevat că, acuzatorul de stat nu a tras nici o atenție acestor cereri, pe cînd era obligat să le audieze suplimentar pe părțile vătămate în cauză întru verificarea argumentelor invocate în cereri. Nu au fost chestionați nici polițiștii menționați. Prin acest fapt se confirmă că urmărirea penală a fost efectuată unilateral. În contextual celor expuse, instanța de apel a reiterat că instanța de fond urma să aprecieze critic probele prezentate de către acuzarea de stat și să nu pună la baza sentinței niște presupuneri. În cadrul judecării cauzei, acuzarea de stat a încercat să convingă instanța de judecată de vinovăția lui Boț Mihail și Boț Valentina, prezentînd ca probe înregistrările convorbirilor telefonice dintre membrii familiei Boț și alte persoane străine din luna februarie 2017, fapt care nu are tangență cu învinuirile aduse. Acuzarea de stat presupune că inculpații Boț Valentina și Mihail s-ar fi ocupat cu racolarea de persoane pentru lucrări agricole în brigada feciorului Boț Gheorghe. În cadrul urmăririi penale și judecării cauzei acuzarea de stat nu a demonstrat legătura cauzală dintre acțiunile lui Boț Valentina și Mihail și acțiunile lui Boț Gheorghe și concubina acestuia Ludmila, care activau și activează pînă la moment în Federația Rusă (se ocupă cu organizarea lucrărilor sezoniere cu atragerea persoanelor din Moldova și alte țări ale CSI). Instanța de apel a menționat că argumentele procurorului precum că Boț Valentina și Mihail acționau de comun acord cu feciorul său sunt niște presupuneri. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că în acțiunile lui Boț Mihail și Boț Valentina lipsesc semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit. b) Cod penal, deoarece în aceste condiții lipsește atît latura obiectivă, cît și cea subiectivă a infracțiunii, iar în conformitate cu prevederile art. 8 din Codul de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii, nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. Instanța de apel a considerat eronată aprecierea instanței care afirmă că pe parcursul examinării prezentei spețe s-a constatat cu certitudine că Boț Valentina și Boț Mihail au recrutat, transportat, au adăpostit persoane cu consimțământul acestora, în scopul exploatării prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziția de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane săvîrșită de mai multe persoane, fapte care consituie componența de infracțiune prevăzută de art. 165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal. 10 Mai mult ca atît, instanța de apel a reținut că probele prezentate de acuzare nu demonstrează cu certitudine faptul exploatării părților vătămate prin muncă, or acestea au activat în temeiul unui contract de muncă, fiindu-le achitat salariul corespunzător înțelegerii avute, iar acțiunile inculpaților Boț Mihail și Boț Valentina nicidecum nu întrunesc condițiile pentru angajarea răspunderii de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, sub aspectul lipsei probelor pertinente, obiective și veridice, dobîndite legal, care ar confirma comiterea infracțiunii și sub aspectul încălcării dreptului inculpaților la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Totodată, vis-a-vis de probele acuzării, instanța de apel a reținut că conform prevederilor art. 99 alin. (2) Cod de procedură penală, probele administrate se verifică și se apreciază de către organul de urmărire penală sau instanță, iar conform dispoziției art. 100 alin. (4) al aceluiași articol, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective.

Împotriva deciziei instanței de apel declară recurs ordinar procurorul Sâli Radu, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei atacate, cu menținerea fără modificări a sentinței. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive: - decizia instanței de apel privindu-i pe Boț Valentina și Boț Mihail, acuzarea o consideră ca fiind neîntemeiată, pasibilă casării în baza temeiurilor invocate în dispoziția art. 427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, temeiuri conform cărora decizia instanței de apel urmează a fi casată cu menținerea sentinței instanței de fond, deoarece apelul a fost greșit admis; - acuzarea nu este de acord cu soluția instanței de apel privind achitarea inculpaților de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, motiv pentru care contestă decizia acesteia; - se statuează că instanța de fond corect a constatat că vinovăția inculpaților se demonstrează prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Barbacaru Nina, părții vătămate Leancă Elena, martorului Leancă Andrei, martorului Florea (Radvan) Ala, martorului Florea Iurii, martorului Budoian Iurii, martorului Hariton Pavel, martorului Hariton Avram, cît și prin: - prin procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07 aprilie 2017, (vol. I, f. d. 154-155); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07 aprilie 2017, (vol. I, f. d. 169-170); 11 - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07 aprilie 2017, (vol. I, f. d. 168-216); - conținutul materialelor comisiei rogatorii internaționale, (vol. II, f.d.48); - procesul-verbal de audiere a martorului Urîbscaia Nadejda, (vol. II, f.d.50- 52); - răspunsul cu nr. 4-202/2017-698 din 14.12.2017, (vol. II, f. d. I); - răspunsul cu nr.34/3320243 din 15 noiembrie 2016 a Centrului de Cooperare Polițienească Internațională; - răspunsul cu nr.33/34-206663 din 22 noiembrie 2016 a Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, (vol. I f.d.66-67); - răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională; - ordonanța de recunoaștere și anexare la materialele cauzei penale a documentelor din 04 mai 2018, ( vol. II, f.d.92); - ancheta socială din 29 iunie 2016 întocmită în privința cet. Leancă Elena, potrivit căreia familia acesteia se află la evidență ca familie vulnerabilă (f.d.35); - procurorul menționează că s-a constatat cu certitudine că Boț Valentina și Boț Mihail au recrutat, transportat, au adăpostit persoane cu consimțământul acestora, în scopul exploatării prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziția de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane săvîrșită de mai multe persoane, fapte care constituie componența de infracțiune prevăzută de art. 165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal; - împrejurările constatate în cadrul cercetărilor judecătorești care rezultă din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sunt apreciate în coroborare cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității, iar toate probe în ansamblul din punct de vedere a coroborării lor; - analizând probele, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, acuzarea consideră, că acestea în ansamblu demonstrează vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii imputate și în contextul dat, instanța de fond a făcut o apreciere corectă a probatoriului administrat, însă instanța de apel greșit, prin aprecierea eronată a acelorași probe cât și a prevederilor legislației în vigoare, a concluzionat pripit că inculpații urmează să fie achitați; - recurentul constată că instanța de apel a pus la baza deciziei contestate conținutul declarațiilor așa cum acestea au fost expuse în sentință, însă fără a fi date citirii în ședința de judecată a instanței de apel, și fără consemnarea acestora în procesul-verbal, or, potrivit alin. (6) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal; - în contextul celor expuse, acuzarea consideră că, concluziile instanței de apel, la capitolul achitării inculpaților Boț Valentina și Boț Mihail, sunt greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării 12 judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art.435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. 13 Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii. Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că se contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz, instanța de apel greșit a pronunțat hotărîrea prin care Boț Valentina și Boț Mihail au fost achitați de învinuirea adusă în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motivul lipsei elementelor constitutive a infracțiunii. Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale menționate, Colegiul penal lărgit constată că Boț Valentina și Boț Mihail de către organul de urmărire penală au fost învinuiți, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea unei persoane, cu consimțămîntul acestora, în scop de exploatare prin muncă, săvîrșită prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, săvîrșită asupra mai multor persoane, săvîrșită de mai multe persoane, prima instanță recunoscîndu-i vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, stabilindu-le pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate de angajarea în cîmpul muncii pe un termen de 5 ani. Instanța de apel a dispus achitarea lui Boț Valentina și Boț Mihail, constatînd, că organul de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a reținut în acțiunile acestora prezența elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art.165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci când constată lipsa în acțiunile inculpaților a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate prin rechizitoriu, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților Boț Valentina și Boț Mihail, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă acțiunile comise de inculpați 14 întrunesc sau nu elementele infracțiunii prevăzute de art.165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat soluția, or, descriind probele cercetate, fără a le aprecia conform prevederilor art.101 Cod procedură penală, a considerat, că acestea nu dovedesc vinovăția inculpaților, nu a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea lor în procesul-verbal, punînd la baza deciziei declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță, dar care nu au constituit obiectul examinării în instanța de apel, argumentîndu-și soluția contradictoriu. Astfel, instanța de apel nu și-a argumentat soluția în raport cu probele prezentate, selectiv a apreciat contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, unele probe au fost lăsate fără apreciere, în special declarațiile părților vătămate date inițial la urmărirea penală (f. d. 28 – 34; f. d. 41-43 vol. I) în raport cu cele date în instanță referitor la acel fapt că au fost „recrutate, transportate, adăpostite, nu li s-a achitat salariul promis de 200 dolari USA, au locuit în condiții inumane cîte 10 persoane într-o odaie”. Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului restituirii prejudiciului după pornirea urmăririi penale și poziția părților vătămate în instanțele de judecată și dacă aceasta poate constitui temei de achitare. Or infracțiunea de trafic de ființe umane este o infracțiune formală, finisată din momentul recrutării, iar poziția victimelor poate fi luată în considerație doar la stabilirea pedepsei acestora. Totodată, instanța de apel selectiv a apreciat declarațiile inculpaților, fără a fi în coroborare cu alte probe, și nu a dat apreciere probelor prezentate de acuzare și anume certificatul de la ancheta socială privind starea de vulnerabilitate a părții vătămate Leancă Elena (f. d. 35), or în motivarea soluției instanța de apel se axează și motivează poziția de vulnerabilitate a inculpaților, menționînd că „însuși inculpații se află într-o stare social vulnerabilă”, fără a se referi și a-și argumenta soluția în raport cu învinuirea din rechizitoriu și cu probele prezentate. Instanța de apel nu a motivat care anume element constitutiv al infracțiunii lipsește, ignorînd să motiveze prin ce se exprimă latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii imputate inculpaților Boț Valentina și Boț Mihail, menționînd în decizia sa doar doctrina penală. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat doar declarațiile inculpaților, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz, precum și în instanța de apel. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. 15 Astfel, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în considerație aceste declarații, cât și probele materiale prezentate de către partea acuzării, apreciind prioritar declarațiile inculpaților Boț Valentina și Boț Mihail, care au dreptul de a nu se autoincrimina și un cumul de probe expuse selectiv. Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel neargumentat a ajuns la concluzia referitor la soluția de achitare a lui Boț Valentin și Boț Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute de art.165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, prin ce a admis o eroare de fapt și anume, discordanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, instanța de apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, ignorând cumulul de probe administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile selective ale inculpaților, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare a acestora, astfel expunându-se doar asupra unor probe, fără o analiză în cumul a tuturor probelor prezentate de părți, neilucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate. Rezumând cele menționate, Colegiul constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată. 16 La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de recurs; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2022, în cauza penală privindu-i pe Boț Valentina Xxxxx și Boț Mihail Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 31 ianuarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 17