1ra-871/2022 — art. 165 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-871/2022 — art. 165 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-871/2022

1-18113992-01-1ra-09062022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Plămădeală

Ghenadie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2022, în

cauza penală privindu-i pe

Boț Valentina Xxxxx, născută la xxxxx, originară

din Xxxxx, domiciliată în Xxxxx;

Boț Mihail Xxxxx, născut la xxxxx, originar din

Xxxxx, domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Valentina a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165

alin.(2) lit.b) și d) Cod penal, și în temeiul Legii i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate

de angajarea în câmpul muncii pe un termen de 5 (cinci) ani.

Prin aceeași sentință, Boț Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) lit.b) și d) Cod penal, și în temeiul Legii i

s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de

a exercita acțivități legate de angajarea în câmpul muncii pe un termen de 5 (cinci)

ani.

A fost soluționată și soarta corpurilor delicte.

acționând împreună și de comun acord cu soțul Boț Mihail și fiul Boț Gheorghe,

urmărind scopul de a trafica cetățeni ai Republicii Moldova în Federația Rusă în

scopul exploatării prin muncă, s-a deplasat împreună cu Boț Mihail la domiciliul lui

1

Leancă Elena, situat în s. Bravicea, r-l Călărași unde se afla și cet. Barbacaru Nina

și prin înșelăciune, profitând de poziția de vulnerabilitate a acestora, manifestată prin

situația materială precară, le-a recrutat, pentru efectuarea unor lucrări agricole în

Federația Rusă, cu consimțământul acestora, promițându-le achitarea a 200 (două

sute), 00 dolari SUA lunar.

La 06.05.2014, Boț Mihail împreună și de comun acord cu Boț Valentina, au

organizat transportarea victimei Leancă Elena la biroul de pașapoarte Călărași, unde

i-au perfectat ultimei timp de o zi pașaport internațional, cheltuielile fiind suportate

de Boț Valentina.

Ulterior la 07 mai 2014 Boț Mihail, împreună și de comun acord cu Boț

Valentina au transportat cu un microbus victimele Leancă Elena și Barbacaru Nina

și încă 9 persoane în mun. Chișinău, la Gara de Nord, unde Boț Valentina le-a

procurat din bani proprii bilete de călătorie la autobusul cu ruta Chișinău-Belgorod.

Ajungând în Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, victimele au fost

întâmpinate de către Boț Gheorghe, care acționa prin înțelegere cu Boț Valentina și

care i-a cazat într-un cămin cu scopul exploatării prin muncă, totodată le-a ridicat

actele, condiționând întoarcerea acestora de achitarea de către victime a datoriei

pentru cheltuielile de transport și pentru perfectarea actelor. În Federația Rusă,

regiunea Voronej s.Podgolonvka, Leancă Elena și Barbacaru Nina au fost supuse

exploatării prin muncă, până în luna noiembrie 2014, fără a le fi achitat salariul

convenit.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Boț Valentina a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.165 alin. (2), lit. b), d) Cod penal, trafic de ființe umane, adică

recrutarea, transportarea, adăpostirea unor persoane, cu consimțământul acestora,

în scop de exploatare prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziție de

vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane, săvârșită de mai multe

persoane.

Boț Mihail, la 05.05.2014, acționând împreună și de comun acord cu soția Boț

Valentina și fiul Boț Gheorghe, urmărind scopul de a trafica cetățeni ai Republicii

Moldova în Federația Rusă în scopul exploatării prin muncă, s-a deplasat împreună

cu Boț Valentina la domiciliul lui Leancă Elena situat în s. Bravicea, r-l Călărași

unde se afla și cet. Barbacaru Nina și prin înșelăciune, profitând de poziția de

vulnerabilitate a acestora, manifestată prin situația materială precară, le-a recrutat,

pentru efectuarea unor lucrări agricole în Federația Rusă, cu consimțămîntul

acestora, promițându-le achitarea a 200 dolari SUA lunar.

La 06.05.2014, Boț Mihail împreună și de comun acord cu Boț Valentina, au

organizat transportarea victimei Leancă Elena la biroul de pașapoarte Călărași, unde

i-au perfectat ultimei timp de o zi pașaport internațional, cheltuielile fiind suportate

de Boț Valentina. Ulterior la 07 mai 2014 Boț Mihail, împreună și de comun acord

cu Boț Valentina au transportat cu un microbus victimele Leancă Elena și Barbacaru

Nina și încă 9 persoane în mun.Chișinău, la Gara de Nord, unde Boț Valentina le-a

procurat din bani proprii bilete de călătorie la autobusul cu ruta Chișinău-Belgorod.

2

Ajungând în Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, victimele au fost

întâmpinate de către Boț Gheorghe, care acționa prin înțelegere cu Boț Valentina și

care i-a cazat într-un cămin cu scopul exploatării prin muncă, totodată le-a ridicat

actele, condiționând întoarcerea acestora de achitarea de către victime a datoriei

pentru cheltuielile de transport și pentru perfectarea actelor. În Federația Rusă,

regiunea Voronej s.Podgolonvka, Leancă Elena și Barbacaru Nina au fost supuse

exploatării prin muncă, până în luna noiembrie 2014, fără a le fi achitat salariul

convenit.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Boț Mihail a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.165 alin. (2), lit. b), d) Cod penal, trafic de ființe umane, adică

recrutarea, transportarea, adăpostirea unor persoane, cu consimțământul acestora, în

scop de exploatare prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziție de

vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane, săvârșită de mai multe

persoane.

3.1. avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Boț Mihail, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței Judecătoriei raionului

Strășeni, sediul Călărași din 19 iulie 2019 privind condamnarea în temeiul art. 165

alin. (2) lit. b), d) Cod penal și aplicarea pedepsei penale inculpatului Boț Mihail sub

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul

Boț Mihail, să fie achitat conform prevederilor art. 390 alin. (l) pct. 3) Cod de

procedură penală.

În motivarea apelului a invocat că, în ceea ce privește condamnarea inculpatului

Boț Mihail nu este de acord cu sentința primei instanțe, considerînd această sentință

ca pronunțată ilegal în lipsa cărorva probe obiective, fiind bazată pe presupuneri

neîntemeiate invocate de către acuzarea de stat. În fapt, Boț Mihail și Boț Valentina

la urmărirea penală în lipsa unor probe obiective și concludente, în temeiul

declarațiilor așa ziselor părți vătămate date sub influența colaboratorilor de poliție,

fapte tolerate de către acuzatorul de stat, ilegal și neîntemeiat au fost învinuiți de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.b) Cod penal - traficul de

persoane.

Apelantul a susținut că instanța de fond fiind dependentă de solicitările

acuzatorului de stat, fiind convinsă că lipsește componența de infracțiune în acțiunile

lui Boț Valentina și Boț Mihail ilegal și neîntemeiat a pronunțat o sentință de

condamnare.

Așadar, în cadrul examinării cauzei inculpata Boț Valentina, fiind audiată pe

marginea învinuirii înaintate la urmărirea penală, de fapt a recunoscut circumstanțele

în care a avut loc înțelegerea dintre ea și părțile vătămate Leancă Elena și Barbacaru

Nina referitor la plecarea la lucru în Rusia. Deci, a relatat că în primăvara anului

2014 la dînsa acasă a venit Leancă Elena împreună cu Barbacaru Nina, care au

întrebat-o despre posibilitatea plecării la lucru în Rusia. Deoarece mai mulți ani

3

pleca la lucru în Rusia și cunoștea unde se putea de găsit de lucru, despre condițiile

de lucru, trai, salariu le-a explicat acestora ceia ce cunoștea. Ambele au fost de acord

cu condițiile de lucru, trai și salariu și au manifestat voința de a pleca la lucru. Leancă

Elena neavînd pașaport de plecare peste hotare a împrumutat bani pentru a-și

perfecta pașaportul. Conform înțelegerii avute banii împrumutați pentru perfectarea

pașaportului urma să-i întoarcă din banii cîștigați. În Rusia au plecat cu autobusul de

rută din or. Chișinău. Singure și-au cumpărat biletele de călătorie și au plecat spre

or. Voronej, Rusia. Au fost îndrumate să plece la Boguciaev, reg. Voronej, Rusia

unde lucra și feciorul ei Boț Gheorghe împreună cu familia. Acolo au fost întîlnite

posibil de reprezentanții gospodăriei agricole. Feciorul Gheorghe la acel moment era

la Moldova. Despre faptul cum și de cine au fost angajate la lucru Leancă Elena și

Barbacaru Nina nu cunoaște. Personal nu le-a promis loc de lucru, salariu, condiții

de trai. Nu a contribuit la transportarea acestora în Rusia, a susținut că ele singure

au plecat spre Rusia. Cînd s-au întors în Moldova, după terminarea sezonului de

lucru la rugămintea feciorului Boț Gheorghe i-a dat lui Leancă Elena o sumă de bani,

cît anume nu mai ține minte.

3.2. avocatul Mihail Croitoru în numele inculpatei Boț Valentina, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței Judecătoriei raionului

Strășeni, sediul Călărași din 19 iulie 2019 privind condamnarea în temeiul art. 165

al. 2) lit. b), d) Cod penal și aplicarea pedepsei penale inculpatei Boț Valentina sub

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpata

Boț Valentina, să fie achitată conform prevederilor art. 390 alin. (l) pct. 3) Cod de

procedură penală.

În motivarea apelului a invocat aceleași motive ca și în cererea de apel depusă

în numele inculpatului Boț Mihail (f. d. 53- 60, vol. III) menționînd că, în ceia ce

privește condamnarea inculpatei Boț Valentina nu este de acord cu sentința primei

instanțe, considerînd această sentință ca pronunțată ilegal în lipsa cărorva probe

obiective, fiind bazată pe presupuneri neîntemeiate invocate de către acuzarea de

stat. În fapt, Boț Mihail și Boț Valentina la urmărirea penală în lipsa unor probe

obiective și concludente, în temeiul declarațiilor așa ziselor părți vătămate date sub

influența colaboratorilor de poliție, fapte tolerate de către acuzatorul de stat, ilegal

și neîntemeiat au fost învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.

(2) lit. b) Cod penal - traficul de persoane.

Apelantul a susținut că instanța de fond fiind dependentă de solicitările

acuzatorului de stat, fiind convinsă că lipsește componența de infracțiune în acțiunile

lui Boț Valentina și Boț Mihail ilegal și neîntemeiat a pronunțat o sentință de

condamnare.

Instanța de fond întru evitarea pronunțării unei sentințe ilegale era obligată să

dea aprecieri critice probelor prezentate de către acuzarea de stat și să nu pună la

baza sentinței niște presupuneri.

4

În cadrul judecării cauzei, acuzarea de stat a încercat să convingă instanța de

judecată de vinovăția lui Boț Mihail și Boț Valentina, prezentînd ca probe

înregistrările convorbirilor telefonice dintre membrii familiei Boț și alte persoane

străine din luna februarie 2017, fapt care nu are tangență cu învinuirile aduse.

Acuzarea de stat presupune că inculpații Boț Valentina și Mihail s-ar fi ocupat cu

racolarea de persoane pentru lucrări agricole în brigada feciorului Boț Gheorghe.

În cadrul urmăririi penale și judecării cauzei acuzarea de stat nu a demonstrat

legătura cauzală dintre acțiunile lui Boț Valentina și Mihail și acțiunile lui Boț

Gheorghe și concubina acestuia Ludmila, care activau și activează pînă la moment

în Federația Rusă (se ocupă cu organizarea lucrărilor sezoniere cu atragerea

persoanelor din Moldova și alte țări ale CSI).

Argumentele procurorului precum că Boț Valentina și Mihail acționau de comun

acord cu feciorul său sunt niște presupuneri.

Apărarea a considerat că în acțiunile lui Boț Mihail și Boț Valentina lipsesc

semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.165 alin. (2) lit.b) Cod penal,

deoarece în aceste condiții lipsește atît latura obiectivă, cît și cea subiectivă a

infracțiunii, iar în conformitate cu prevederile art. 8 din Codul de procedură penală,

concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii, nu pot fi întemeiate

pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate se

interpretează în favoarea inculpatului.

Apărarea a invocat că, instanța de judecată, nefiind obiectivă, fără a da o

apreciere corectă probelor prezentate de către acuzatorul de stat, fără a aprecia critic

declarațiile părților vătămate, fără a lua în considerație că însăși inculpații Boț

Valentina și Boț Mihail, fac parte dintr-o pătură social - vulnerabilă, nu au loc de

lucru permanent în R.Moldova, cresc și educă un nepot invalid, își dobîndesc sursele

de existență la lucrări sezoniere în Federația Rusă, dînd dovadă de o poziție

dependentă de solicitarea acuzatorului de stat, a pronunțat ilegal o sentință de

condamnare.

au fost admise apelurile avocatului Croitoru Mihail în numele inculpatului Boț

Mihail și cel în numele inculpatei Boț Valentina, declarate împotriva sentinței

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 19 iulie 2019, casată total această sentință

și a fost pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

după cum urmează.

Boț Valentina și Boț Mihail au fost achitați de sub învinuirea în baza art. 165

alin. (2), lit.b), d) Cod penal, pe motivul lipsei elementelor constitutive a infracțiunii.

4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a considerat că instanța de fond,

la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art.

101 Cod de procedură penală, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a stabili

că Boț Valentina și Boț Mihail sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

5

Astfel, instanța de apel a constatat următoarele: prin rechizitoriu, Boț Valentina

se învinuiește că la 05.05.2014, acționând împreună și de comun acord cu soțul Boț

Mihail și fiul Boț Gheorghe, urmărind scopul de a trafica cetățeni ai Republicii

Moldova în Federația Rusă în scopul exploatării prin muncă, s-a deplasat împreună

cu Boț Mihail la domiciliul lui Leancă Elena situat în s. Bravicea, r-l Călărași, unde

se afla și cet. Barbacaru Nina și prin înșelăciune, profitând de poziția de

vulnerabilitate a acestora, manifestată prin situația materială precară, le-a recrutat,

pentru efectuarea unor lucrări agricole în Federația Rusă, cu consimțământul

acestora, promițându-le achitarea a 200 ( două sute), 00 dolari SUA lunar. La

06.05.2014, Boț Mihail împreună și de comun acord cu Boț Valentina, au organizat

transportarea victimei Leancă Elena la biroul de pașapoarte Călărași, unde i-au

perfectat ultimei timp de o zi pașaport internațional, cheltuielile fiind suportate de

Boț Valentina.

Ulterior la 07 mai 2014, Boț Mihail, împreună și de comun acord cu Boț

Valentina au transportat cu un microbus victimele Leancă Elena și Barbacaru Nina

și încă 9 persoane în mun.Chișinău, la Gara de Nord, unde Boț Valentina le-a

procurat din bani proprii bilete de călătorie la autobusul cu ruta Chișinău-Belgorod.

Ajungând în Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, victimele au fost

întâmpinate de către Boț Gheorghe, care acționa prin înțelegere cu Boț Valentina și

care i-a cazat într-un cămin cu scopul exploatării prin muncă, totodată le-a ridicat

actele, condiționând întoarcerea acestora de achitarea de către victime a datoriei

pentru cheltuielile de transport și pentru perfectarea actelor. În Federația Rusă,

regiunea Voronej s.Podgolonvka, Leancă Elena și Barbacaru Nina au fost supuse

exploatării prin muncă, până în luna noiembrie 2014, fără a le fi achitat salariul

convenit.

Astfel, de către organul de urmărire penală Boț Valentina a fost învinuită că a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art.165 alin. (2), lit. b), d) Cod penal, trafic de

ființe umane, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea unor persoane, cu

consimțământul acestora, în scop de exploatare prin muncă, săvârșită prin

înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor

persoane, săvârșită de mai multe persoane.

La fel, de către organul de urmărire penală Boț Mihail, a fost învinuit precum că,

la 05.05.2014, acționând împreună și de comun acord cu soția Boț Valentina și fiul

Boț Gheorghe, urmărind scopul de a trafica cetățeni ai Republicii Moldova în

Federația Rusă în scopul exploatării prin muncă, s-a deplasat împreună cu Boț

Mihail la domiciliul lui Leancă Elena situat în s. Bravicea, r-l Călărași unde se afla

și cet. Barbacaru Nina și prin înșelăciune, profitând de poziția de vulnerabilitate a

acestora, manifestată prin situația materială precară, le-a recrutat, pentru efectuarea

unor lucrări agricole în Federația Rusă, cu consimțămîntul acestora, promițându-le

achitarea a 200 dolari SUA lunar.

La 06.05.2014, Boț Mihail împreună și de comun acord cu Boț Valentina, au

organizat transportarea victimei Leancă Elena la biroul de pașapoarte Călărași, unde

6

i-au perfectat ultimei timp de o zi pașaport internațional, cheltuielile fiind suportate

de Boț Valentina. Ulterior la 07 mai 2014, Boț Mihail, împreună și de comun acord

cu Boț Valentina au transportat cu un microbus victimele Leancă Elena și Barbacaru

Nina și încă 9 persoane în mun.Chișinău, la Gara de Nord, unde Boț Valentina le-a

procurat din bani proprii bilete de călătorie la autobusul cu ruta Chișinău-Belgorod.

Ajungând în Federația Rusă, regiunea Voronej s.Podgolonvka, victimele au fost

întâmpinate de către Boț Gheorghe, care acționa prin înțelegere cu Boț Valentina și

care i-a cazat într-un cămin cu scopul exploatării prin muncă, totodată le-a ridicat

actele, condiționând întoarcerea acestora de achitarea de către victime a datoriei

pentru cheltuielile de transport și pentru perfectarea actelor. În Federația Rusă,

regiunea Voronej s.Podgolonvka, Leancă Elena și Barbacaru Nina au fost supuse

exploatării prin muncă, până în luna noiembrie 2014, fără a le fi achitat salariul

convenit.

Astfel, de către organul de urmărire penală Boț Mihail a fost învinuit precum că

a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.165 alin. (2), lit. b), d) Cod penal, trafic de

ființe umane, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea unor persoane, cu

consimțământul acestora, în scop de exploatare prin muncă, săvârșită prin

înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor

persoane, săvârșită de mai multe persoane.

Însă, instanța de apel analizînd materialele cauzei și raportîndu-le la actul de

învinuire, ținând cont de prevederile legale, procesual penale sus-indicate, a

constatat cu certitudine că în acțiunile inculpaților Boț Valentina și Boț Mihail

lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. b),

d) Cod penal.

Aceste concluzii se confirmă prin întregul sistem de probe analizate și apreciate

de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

după cum urmează: declarațiile inculpatei Boț Valentina, inculpatului Boț Mihail,

părții vătămate Barbacaru Nina, părții vătămate Leancă Elena, martorului Tomuleț

Calin.

Instanța de apel analizînd aceste declarații prin prisma prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor

le-a apreciat ca fiind utile, veridice, consecvente, aceste declarații coroborînd cu

declarațiile inculpaților.

Instanța de apel a mai stabilit că organul de urmărire penală la baza actului de

învinuire, a pus, iar instanța de fond a preluat și sistemul de acte și documente

acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi: declarațiile

martorului Florea (Radvan) Ala, martorului Florea Iurii, martorului Budoian Iurii,

martorului Hariton Pavel, martorului Hariton Avram, cît și materialele cauzei, cum

ar fi:

- procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07

aprilie 2017, potrivit căruia au fost înregistrate convorbirile abonatului Boț

7

Gheorghe de la numerele de telefon Xxxxx și Xxxxx și alte persoane cu care

comunică (vol.I, f.d.154-155);

- procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07

aprilie 2017, potrivit căruia au fost înregistrate convorbirile abonatului Boț

Valentina de la numerele de telefon Xxxxx și Xxxxx și alte persoane cu care

comunică (vol.I, f.d.169-170);

- procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07

aprilie 2017, potrivit căruia au fost înregistrate convorbirile abonatului Boț

Gheorghe de la numerele de telefon Xxxxx și Xxxxx și alte persoane cu care

comunică, potrivit căruia după recunoașterea în calitate de bănuiți membrii familiei

Boț comunică telefonic, referitor la persoanele care au fost la muncă în Federația

Rusă împreună cu Barbacaru Nina și Leancă Elena (vol.I, f.d.168-216);

- conținutul materialelor comisiei rogatorii internaționale, parvenite de la

autoritățile Federației Ruse, conform cărora Barbacaru Nina a intrat pe teritoriul

Federației Ruse la 08.05.2014 cu autobusul cu n/î XXXXX și a ieșit din Federația

Rusă la 02.11.2014. La data de 12.03.2014, Boț Gheorghe a primit permis de

migrație PC NEXOTEEVCA, iar la data de 08.05.2014 Boț Valentina, a primit

permis de migrație PC NEXOTEEVCA (vol.II, f.d.48);

- procesul-verbal de audiere a martorului Urîbscaia Nadejda, care fiind audiată

la 18 iulie 2017 de către autoritățile competente a Federației Ruse, a declarat că pe

Boț Valentina, Leancă Elena și Barbacaru Nina nu le cunoaște. Pe Boț Gheorghe î-l

cunoaște, acesta este cetățean al Republicii Moldova și , în luna mai 2014, a venit cu

un grup de cetățeni ai Republicii Moldova, care au fost angajați la muncă la lucrări

agricole. Urîbscaia Nadejda, în calitate de administrator al СФХ ”Урывская Н.В.”

a întocmit contract cu fiecare din persoanele care au venit cu Boț Gheorghe, care au

fost angajate. În contract era prevăzută modalitatea de salarizare, însă Urîbscaia

Nadejda transmitea banii pentru remunerarea angajaților lui Boț Gheorghe.

Deoarece de la acele evenimente a trecut o perioadă îndelungată de timp, contractele

de angajare nu s-au păstrat. A mai comunicat Urîbscaia Nadejda că lucrătorii au fost

cazați într-un cămin și pe parcursul cât au lucrat careva plângeri din partea acestora

nu au parvenit (vol.II,f.d.50-52);

- răspunsul cu nr. 4-202/2017-698 din 14.12.2017, parvenit de la Secția

Tehnologii Informaționale a Procuraturii Generale, conform căruia potrivit bazei de

date în privința cet. Barbacaru Nina și Leancă Elena în perioada anului 2014, lipsesc

careva informații referitor la traversarea Frontierei de stat a Republicii Moldova (vol.

II, f.d.1);

- răspunsul cu nr.34/3320243 din 15 noiembrie 2016 a Centrului de Cooperare

Polițienească Internațională, potrivit căruia cet. Leancă Elena, a.n.1996, a traversat

frontiera de stat a Ucrainei „intrare” la 07.05.2014 și „ieșire” la 03.11.2014, iar

informații referitoare la Barbacaru Nina a.n.1987 nu sunt;

- răspunsul cu nr.33/34-206663 din 22 noiembrie 2016 a Centrului de

Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căruia: Boț Valentina a.n.1961 a

8

traversat frontiera de stat a Ucrainei, „intrare” la 07.05.2014 și „ieșire” la

08.05.2014. În anul 2014 Boț Valentina a mai traversat frontiera ucraineană de încă

17 ori. Boț Mihail, a.n.1959 a traversat frontiera de stat a Ucrainei „intrare” la

06.06.2014 și „ieșire” la 06.06.2014. Boț Gheorghe a.n.1979, a traversat frontiera de

stat a Republicii Moldova în anul 2014 de 29 ori (vol. I f.d.66- 67);

- răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căruia:

Boț Valentina, a.n.1961 a intrat pe teritoriul Federației Ruse la 08.05.2014. Totodată

Boț Valentina în anul 2014 a mai traversat frontiera de stat a Federației Ruse de încă

17 ori. Boț Mihai, a.n.1959 a intrat pe teritoriul Federației Ruse la 06.06.2014, iar în

anul 2014 a mai traversat frontiera de stat a Federației Ruse de încă 3 ori, Boț

Gheorghe, a.n.1979 a traversat frontiera de stat a Federației Ruse în anul 2014 de 15

ori;

- ordonanța de recunoaștere și anexare la materialele cauzei penale a

documentelor din 04 mai 2018, potrivit căreia au fost anexate la cauza penală

materialele comisiei rogatorii parvenite din Federația Rusă și răspunsurile parvenite

de la Centrul de Cooperare Polițienească Internațională ( vol.II, f.d.92);

- ancheta socială din 29 iunie 2016 întocmită în privința cet. Leancă Elena,

potrivit căreia familia acesteia se află la evidență ca familie vulnerabilă (f.d.35).

Instanța de apel analizînd și apreciind sistemul de acte și documente acumulate

și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a

apreciat ca nefiind concludente și utile, or din aceste acte și documente nu

coroborează întru-totul între ele, dar și cu alte probe, din contra aceste probe indică

la stările de fapt relatate de către inculpați, mai mult, aceste probe nu indică că în

acțiunile inculpaților sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 165 alin. (2) lit. b), c) Cod penal cu indicii: „trafic de ființe umane, adică

recrutarea, transportarea, adăpostirea unor persoane, cu consimțământul acestora,

în scop de exploatare prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziție de

vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane, săvârșită de mai multe

persoane”, or reieșind din declarațiile părților vătămate Barbacaru Nina și Leancă

Elena oferite atît în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond cît și celor

declarate în ședința instanței de apel, rezultă că fiind în căutarea unui loc de muncă

au apelat la Boț Valentina pentru a le ajuta să meargă la muncă în Federația Rusă,

unde lucra fiul acesteia. Deoarece Barbacaru Nina nu avea pașaport pentru a putea

pleca, aceasta a împrumutat de la Boț Valentina bani pentru perfectarea pașaportului

străin, iar la întoarcerea în Republica Moldova i-a restituit suma datorată.

Instanța de apel a relevat că, declarațiile părților vătămate Barbacaru Nina și

Leancă Elena date în cadrul ședinței instanței de fond și instanța de apel coroborează

atît cu declarațiile inculpaților Boț Mihail și Boț Valentina cît și cu declarațiile

martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată precum și cu înscrisurile anexate la

materialele cauzei.

9

La data de 07 martie 2018 părțile vătămate Barbacaru Nina și Leancă Elena,

conștientizînd faptul că din cauza declarațiilor false Boț Valentina și Boț Mihail

riscau cu ani grei de pușcărie, au depus cîte o cerere către procuratura raionului

Călărași în care au menționat că au fost convinse de către doi polițiști pe nume Ion

și Andrei să declare împotriva lui Boț Valentina și Mihail, precum că aceștia le-au

traficat în Rusia cu scopul de a mai scoate niște bani dintrînșii.

Astfel, instanța de apel a relevat că, acuzatorul de stat nu a tras nici o atenție

acestor cereri, pe cînd era obligat să le audieze suplimentar pe părțile vătămate în

cauză întru verificarea argumentelor invocate în cereri. Nu au fost chestionați nici

polițiștii menționați. Prin acest fapt se confirmă că urmărirea penală a fost efectuată

unilateral.

În contextual celor expuse, instanța de apel a reiterat că instanța de fond urma să

aprecieze critic probele prezentate de către acuzarea de stat și să nu pună la baza

sentinței niște presupuneri.

În cadrul judecării cauzei, acuzarea de stat a încercat să convingă instanța de

judecată de vinovăția lui Boț Mihail și Boț Valentina, prezentînd ca probe

înregistrările convorbirilor telefonice dintre membrii familiei Boț și alte persoane

străine din luna februarie 2017, fapt care nu are tangență cu învinuirile aduse.

Acuzarea de stat presupune că inculpații Boț Valentina și Mihail s-ar fi ocupat cu

racolarea de persoane pentru lucrări agricole în brigada feciorului Boț Gheorghe.

În cadrul urmăririi penale și judecării cauzei acuzarea de stat nu a demonstrat

legătura cauzală dintre acțiunile lui Boț Valentina și Mihail și acțiunile lui Boț

Gheorghe și concubina acestuia Ludmila, care activau și activează pînă la moment

în Federația Rusă (se ocupă cu organizarea lucrărilor sezoniere cu atragerea

persoanelor din Moldova și alte țări ale CSI).

Instanța de apel a menționat că argumentele procurorului precum că Boț

Valentina și Mihail acționau de comun acord cu feciorul său sunt niște presupuneri.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că în acțiunile lui Boț Mihail și Boț

Valentina lipsesc semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2)

lit. b) Cod penal, deoarece în aceste condiții lipsește atît latura obiectivă, cît și cea

subiectivă a infracțiunii, iar în conformitate cu prevederile art. 8 din Codul de

procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii,

nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii, care nu

pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului.

Instanța de apel a considerat eronată aprecierea instanței care afirmă că pe

parcursul examinării prezentei spețe s-a constatat cu certitudine că Boț Valentina și

Boț Mihail au recrutat, transportat, au adăpostit persoane cu consimțământul

acestora, în scopul exploatării prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziția

de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane săvîrșită de mai multe

persoane, fapte care consituie componența de infracțiune prevăzută de art. 165

alin.(2) lit. b), d) Cod penal.

10

Mai mult ca atît, instanța de apel a reținut că probele prezentate de acuzare nu

demonstrează cu certitudine faptul exploatării părților vătămate prin muncă, or

acestea au activat în temeiul unui contract de muncă, fiindu-le achitat salariul

corespunzător înțelegerii avute, iar acțiunile inculpaților Boț Mihail și Boț Valentina

nicidecum nu întrunesc condițiile pentru angajarea răspunderii de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, sub aspectul lipsei

probelor pertinente, obiective și veridice, dobîndite legal, care ar confirma comiterea

infracțiunii și sub aspectul încălcării dreptului inculpaților la un proces echitabil,

prevăzut de art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Totodată, vis-a-vis de probele acuzării, instanța de apel a reținut că conform

prevederilor art. 99 alin. (2) Cod de procedură penală, probele administrate se

verifică și se apreciază de către organul de urmărire penală sau instanță, iar conform

dispoziției art. 100 alin. (4) al aceluiași articol, toate probele administrate în cauza

penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor

constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea

de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu

prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective.

Radu, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea totală a deciziei atacate, cu menținerea fără

modificări a sentinței.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive:

- decizia instanței de apel privindu-i pe Boț Valentina și Boț Mihail, acuzarea o

consideră ca fiind neîntemeiată, pasibilă casării în baza temeiurilor invocate în

dispoziția art. 427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece instanța nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, temeiuri conform cărora decizia instanței de apel urmează a fi casată cu

menținerea sentinței instanței de fond, deoarece apelul a fost greșit admis;

- acuzarea nu este de acord cu soluția instanței de apel privind achitarea

inculpaților de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.

b), d) Cod penal, motiv pentru care contestă decizia acesteia;

- se statuează că instanța de fond corect a constatat că vinovăția inculpaților se

demonstrează prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Barbacaru Nina,

părții vătămate Leancă Elena, martorului Leancă Andrei, martorului Florea

(Radvan) Ala, martorului Florea Iurii, martorului Budoian Iurii, martorului Hariton

Pavel, martorului Hariton Avram, cît și prin:

- prin procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07

aprilie 2017, (vol. I, f. d. 154-155);

- procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07

aprilie 2017, (vol. I, f. d. 169-170);

11

- procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 07

aprilie 2017, (vol. I, f. d. 168-216);

- conținutul materialelor comisiei rogatorii internaționale, (vol. II, f.d.48);

- procesul-verbal de audiere a martorului Urîbscaia Nadejda, (vol. II, f.d.50-

52);

- răspunsul cu nr. 4-202/2017-698 din 14.12.2017, (vol. II, f. d. I);

- răspunsul cu nr.34/3320243 din 15 noiembrie 2016 a Centrului de Cooperare

Polițienească Internațională;

- răspunsul cu nr.33/34-206663 din 22 noiembrie 2016 a Centrului de

Cooperare Polițienească Internațională, (vol. I f.d.66-67);

- răspunsul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională;

- ordonanța de recunoaștere și anexare la materialele cauzei penale a

documentelor din 04 mai 2018, ( vol. II, f.d.92);

- ancheta socială din 29 iunie 2016 întocmită în privința cet. Leancă Elena,

potrivit căreia familia acesteia se află la evidență ca familie vulnerabilă (f.d.35);

- procurorul menționează că s-a constatat cu certitudine că Boț Valentina și Boț

Mihail au recrutat, transportat, au adăpostit persoane cu consimțământul acestora, în

scopul exploatării prin muncă, săvârșită prin înșelăciune, abuz de poziția de

vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane săvîrșită de mai multe

persoane, fapte care constituie componența de infracțiune prevăzută de art. 165

alin.(2) lit. b), d) Cod penal;

- împrejurările constatate în cadrul cercetărilor judecătorești care rezultă din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală sunt apreciate în coroborare cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenței, veridicității, iar toate probe în ansamblul din punct de vedere

a coroborării lor;

- analizând probele, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, acuzarea

consideră, că acestea în ansamblu demonstrează vinovăția inculpaților de comiterea

infracțiunii imputate și în contextul dat, instanța de fond a făcut o apreciere corectă

a probatoriului administrat, însă instanța de apel greșit, prin aprecierea eronată a

acelorași probe cât și a prevederilor legislației în vigoare, a concluzionat pripit că

inculpații urmează să fie achitați;

- recurentul constată că instanța de apel a pus la baza deciziei contestate

conținutul declarațiilor așa cum acestea au fost expuse în sentință, însă fără a fi date

citirii în ședința de judecată a instanței de apel, și fără consemnarea acestora în

procesul-verbal, or, potrivit alin. (6) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de

apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu

au fost consemnate în procesul-verbal;

- în contextul celor expuse, acuzarea consideră că, concluziile instanței de apel,

la capitolul achitării inculpaților Boț Valentina și Boț Mihail, sunt greșite și în

contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării

12

judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării

răspunderii penale și pedepsei penale.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art.435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de

probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice,

cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

13

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că se

contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și

menționate supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și

selective a probelor administrate la caz, instanța de apel greșit a pronunțat hotărîrea

prin care Boț Valentina și Boț Mihail au fost achitați de învinuirea adusă în baza art.

165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motivul lipsei elementelor constitutive a

infracțiunii.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale

menționate, Colegiul penal lărgit constată că Boț Valentina și Boț Mihail de către

organul de urmărire penală au fost învinuiți, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, trafic de ființe umane, adică recrutarea,

transportarea, adăpostirea unei persoane, cu consimțămîntul acestora, în scop de

exploatare prin muncă, săvîrșită prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate,

săvîrșită asupra mai multor persoane, săvîrșită de mai multe persoane, prima

instanță recunoscîndu-i vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.165 alin.

(2) lit. b), d) Cod penal, stabilindu-le pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate de

angajarea în cîmpul muncii pe un termen de 5 ani.

Instanța de apel a dispus achitarea lui Boț Valentina și Boț Mihail, constatînd,

că organul de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a reținut în acțiunile

acestora prezența elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art.165 alin.

(2) lit. b), d) Cod penal.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci

când constată lipsa în acțiunile inculpaților a elementelor constitutive ale infracțiunii

imputate prin rechizitoriu, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor

probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest

sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la

judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpaților Boț Valentina și Boț Mihail, să verifice și să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă acțiunile comise de inculpați

14

întrunesc sau nu elementele infracțiunii prevăzute de art.165 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat

soluția, or, descriind probele cercetate, fără a le aprecia conform prevederilor art.101

Cod procedură penală, a considerat, că acestea nu dovedesc vinovăția inculpaților,

nu a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea lor în procesul-verbal, punînd la

baza deciziei declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță, dar care

nu au constituit obiectul examinării în instanța de apel, argumentîndu-și soluția

contradictoriu.

Astfel, instanța de apel nu și-a argumentat soluția în raport cu probele prezentate,

selectiv a apreciat contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, unele probe

au fost lăsate fără apreciere, în special declarațiile părților vătămate date inițial la

urmărirea penală (f. d. 28 – 34; f. d. 41-43 vol. I) în raport cu cele date în instanță

referitor la acel fapt că au fost „recrutate, transportate, adăpostite, nu li s-a achitat

salariul promis de 200 dolari USA, au locuit în condiții inumane cîte 10 persoane

într-o odaie”.

Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului restituirii prejudiciului după

pornirea urmăririi penale și poziția părților vătămate în instanțele de judecată și dacă

aceasta poate constitui temei de achitare. Or infracțiunea de trafic de ființe umane

este o infracțiune formală, finisată din momentul recrutării, iar poziția victimelor

poate fi luată în considerație doar la stabilirea pedepsei acestora.

Totodată, instanța de apel selectiv a apreciat declarațiile inculpaților, fără a fi în

coroborare cu alte probe, și nu a dat apreciere probelor prezentate de acuzare și

anume certificatul de la ancheta socială privind starea de vulnerabilitate a părții

vătămate Leancă Elena (f. d. 35), or în motivarea soluției instanța de apel se axează

și motivează poziția de vulnerabilitate a inculpaților, menționînd că „însuși

inculpații se află într-o stare social vulnerabilă”, fără a se referi și a-și argumenta

soluția în raport cu învinuirea din rechizitoriu și cu probele prezentate.

Instanța de apel nu a motivat care anume element constitutiv al infracțiunii

lipsește, ignorînd să motiveze prin ce se exprimă latura obiectivă și latura subiectivă

a infracțiunii imputate inculpaților Boț Valentina și Boț Mihail, menționînd în

decizia sa doar doctrina penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, din declarațiile tuturor părților audiate

și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat doar

declarațiile inculpaților, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a

acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității

sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz, precum

și în instanța de apel. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile

participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu

conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe

cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

15

Astfel, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în considerație aceste

declarații, cât și probele materiale prezentate de către partea acuzării, apreciind

prioritar declarațiile inculpaților Boț Valentina și Boț Mihail, care au dreptul de a nu

se autoincrimina și un cumul de probe expuse selectiv.

Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel neargumentat a

ajuns la concluzia referitor la soluția de achitare a lui Boț Valentin și Boț Mihail de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că

fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, prin ce a admis o eroare de

fapt și anume, discordanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al

probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, instanța de

apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, ignorând cumulul de

probe administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile

selective ale inculpaților, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare a acestora,

astfel expunându-se doar asupra unor probe, fără o analiză în cumul a tuturor

probelor prezentate de părți, neilucidând faptele importante pentru soluționarea justă

și promptă a cauzei date.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.

Rezumând cele menționate, Colegiul constată că, instanța de apel urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor

stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând

restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra

admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând

clar concluziile sale în decizia adoptată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel

în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției

adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu

pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea

cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

16

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de recurs; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele

legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar

concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de

vinovăție sau nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție clară, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de

practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 01 martie 2022, în cauza penală privindu-i pe Boț Valentina

Xxxxx și Boț Mihail Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 31 ianuarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

17