ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.03.2023

1ra-395/22 — art.166/1 al.2 lt.b,c,d, CP

HOTĂRÂRE
23.03.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.166/1 al.2 lt.b,c,d, CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-395/22 — art.166/1 al.2 lt.b,c,d, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-395/22

1-19024671-01-1ra-17032022

Curtea Supremă de Justiție

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Catan Liliana

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Guzun Ion

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

Procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21

decembrie 2021, în cauza penală de învinuire a lui

Cotruța Anatoli xxxxx, născut la

xxxx, originar și domiciliat în mun.

xxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin.(2), lit. b), c), d) Cod

penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 25.04.2019 – 01.10.2019;

instanța de apel: 24.10.2019 – 25.05.2020;

instanța de recurs: 28.07.2020 – 09.02.2021;

instanța de apel: 01.04.2021 – 21.12.2021;

instanța de recurs: 17.03.2022 - 15.03.2023.

Asupra motivelor recursului ordinar, în baza materialelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

2019, Cotruța Anatoli a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal,

și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de amendă în

mărime - 1200 unități convenționale, ceea ce constituie suma - 60 000

lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitatea

legată de asigurarea ordinii publice pe un termen – 5 ani.

1

S-a încasat de la inculpatul Cotruța Anatoli, în contul Statului

cheltuieli de judecată în sumă – 320 lei.

că:

Cotruța Anatoli, deținând în baza ordinului nr.36/18P din

01.04.2018 funcția de gardian public în cadrul organizației de pază

„Alfin-Protect” SRL, reprezentând această instituție, având conform

instrucțiunii de serviciu dreptul de a aplica forța fizică în vederea

asigurării ordinii publice și fiind în virtutea acestor atribuții, persoană

care activează cu titlu oficial, contrar prevederilor art. 3 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, ratificată de Republica

Moldova la 12.09.1997, art. 24 din Constituția Republicii Moldova, art. 2

lit. c), art. 28 alin.(4) din Legea nr. 283-XV din 04.07.2003 „cu privire la

activitatea particulară de detectiv și de pază”, pct. 2, 3 lit. a) din

Atribuțiile conducătorilor și personalului care practică activitate

particulară de pază, aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 667 din

08.07.2005 „Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 283-XV din

04.07.2003 cu privire la activitatea particulară de detectiv și de pază”,

care îl obligau să nu supună pe nimeni la tortură, să contribuie la

respectarea intereselor statului și la menținerea ordinii publice, să

aplice forța fizică exclusiv în condițiile legii, să respecte drepturile și

libertățile omului, a comis acțiuni pasibile de pedeapsă penală, care

reprezintă tratament inuman în următoarele circumstanțe:

Astfel, la 02.04.2018 ora 21:20, fiind persoană care acționează cu

titlu oficial, angajat al organizației de pază „Alfin-Protect” SRL, făcând

parte din grupa de reacționare operativă, în urma declanșării semnalului

de la butonul de alarmă la obiectivul amplasat pe str. Ștefan cel Mare 5

mun. Bălți - barul „Talisman”, împreună cu colegul său de serviciu

Anton Povar s-au deplasat la fața locului, unde au depistat patru

persoane, și anume numiții Andrian Mîrzenco, Alexandru Dubina, Igor

Grițenco și Marcel Dostan, și încălcându-și obligațiile funcționale, fără

temei și necesitate, intenționat, în mod ilegal, împreună cu colegul de

serviciu Anton Povar, au purces la maltratarea acestora, cauzându-le

multiple lovituri cu pumnii și bastonul din dotare în diferite regiuni ale

corpului, cauzându-le astfel intenționat numiților Alexandru Dubina,

Igor Grițenco și Marcel Dostan dureri fizice, iar numitului Andrian

Mîrzenco conform raportului de expertiză nr. 201810D0140 din

10.05.2018, vătămări corporale neînsemnate sub formă de echimoze pe

față, membre și regiunea lombara, produse prin acțiunea traumatică

tangențială a unui obiect contondent dur.

Potrivit Raportului de constatare nr. 2018.10.P.0198 din

05.04.2018, la cet. Mîrzenco Andrian s-au depistat echimoze pe față,

membre, regiunea lombară și se califică ca vătămări neînsemnate

Potrivit raportului de constatare nr. 201810D0140 din 10.05.2018,

la cet. Mîrzenco Andrian s-au depistat echimoze pe față, membre,

2

regiunea lombară și se califică ca vătămări neînsemnate. Leziunile

depistate au fost produse prin acțiunea traumatică tangențială a unui

obiect contondent dur – pumn, picior, baston de cauciuc.

Prin urmare, acțiunile lui Cotruța Anatoli au fost încadrate juridic

în baza art. 1661 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, după semnele

calificative – ”tortura, tratamentul inuman sau degradant, adică acțiunile

intenționate, exprimate prin cauzarea unei dureri fizice, care reprezintă

tratament inuman, de către o persoană care acționează cu titlu oficial,

acțiuni săvârșite asupra mai multor persoane, acțiuni săvârșite de două

persoane, prin folosirea instrumentelor speciale."

Procuratura de Circumscripție mun. Bălți, Muntean Oxana, prin care a

solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Cotruța

Anatolie, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse – 2

ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis și cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată

de asigurarea ordinii publice pe un termen de 5 ani.

3.1. În motivarea apelului a invocat că, sentința este una

neîntemeiată și pasibilă anulării, iar pedeapsa stabilită inculpatului este

una blândă, în raport cu consecințele produse urmare faptei

infracționale.

A menționat că, ținându-se cont de gravitatea infracțiunii comise

de către inculpatul Cotruța Anatolie asupra mai multor persoane,

cauzându-le intenționat dureri fizice, leziuni corporale, acesta a comis o

infracțiune ce atentează la libertatea, cinstea și demnitatea persoanei.

A considerat că, pedeapsa stabilită sub formă de amendă, nu își va

atinge scopul , iar inculpatul nu va conștientiza gravitatea acțiunilor

sale, astfel, pedeapsa stabilită este vădit neproporțională celor comise de

către inculpat.

Totodată, a considerat că, corectarea inculpatului, poate fi atinsă

doar în cazul stabilirii unei pedepse sub formă de închisoare.

20 mai 2020, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu

menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că,

prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului Cotruța Anatoli, a

acordat deplină eficiență și s-a condus de principiile generale de aplicare

a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, ce ține de scopul

pedepsei penale, precum și de criteriile generale de individualizare a

pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, iar ținând cont de

circumstanțele reale și personale a vinovatului, corect și motivat a

stabilit pedeapsa sub formă de amendă, luându-se în considerație și

prevederile art. 10 alin. (2) Cod penal, potrivit căruia legea penală care

3

înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv.

Prin urmare, instanța a aplicat legea în vigoare la momentul

comiterii faptei infracționale, care prevedea o alternativă de pedepse și

este mai blândă în raport cu legea în vigoare la momentul examinării

cauzei.

Inculpatul Cotruța Anatoli a fost găsit vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal,

pentru care legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 8

ani, sau cu amendă în mărime de la 1350 la 1600 de unități

convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de

la 5 la 10 ani (în redacția Legii nr. 157 din 26.07.2018, în vigoare

14.10.2018).

În sensul dat, instanța de apel ținând cont de circumstanțele

stabilite pe caz, de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a

recunoscut vina integral și a solicitat judecarea cauzei penale în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală și se căiește sincer, pe

cauză lipsesc pretenții din partea victimelor, a considerat că prima

instanță corect a identificat pedeapsa sub formă de amendă, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitatea legată de

asigurarea ordinii publice pe un termen de 5/cinci/ ani, fiind respectate

prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod penal, pedeapsa fiind în limitele

prevederilor legale, iar temei de agravare a pedepsei în aspectul propus

de procuror nu s-a stabilit.

Au fost respinse afirmațiile invocate de procuror în apel precum că,

corectarea inculpatului poate fi atinsă doar în cazul aplicării pedepsei

sub forma de închisoare, instanța de apel apreciindu-se ca fiind

declarative în circumstanțele stabilite pe caz, întrucât inculpatul este la

prima abatere penală, se căiește în faptele comise.

Împrejurările stabilite pe caz cu referire la inculpat, au permis

instanței de apel de a concluziona că în speță lipsesc temeiuri de

agravare a pedepsei penale stabilite inculpatului de către prima

instanță.

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, a

declarat recurs ordinar, prin care invocând prevederile art. 427 alin. (1),

pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei

instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare.

5.1 În motivarea recursului declarat, procurorul a menționat că,

instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7,

61, 75 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de

Cotruța Anatoli asupra mai multor persoane, cauzându-le intenționat

dureri fizice, precum și leziuni corporale, infracțiune ce atentează la

libertatea, cinstea și demnitatea persoanei, de modul de comitere a

infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru viața și

4

sănătatea a acestor persoane, natura și gravitatea rezultatului produs,

în consecință fiindu-i stabilită o pedeapsă inechitabilă sub formă de

amendă.

La fel a invocat că, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă,

instanța de apel nu a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social

al infracțiunii, fapta fiind săvârșită cu intenție directă și care potrivit art.

16 Cod penal se califică ca infracțiune gravă.

Astfel, Cotruța Anatoli fără careva temei și necesitate, intenționat,

în mod ilegal a maltratat mai multe persoane, cauzându-le multiple

lovituri cu pumnii și bastonul din dotare în diferite regiuni ale corpului,

ca rezultat părților vătămate fiindu-le cauzate dureri fizice, dintre care

uneia, conform Raportului de expertiză nr. 201810D0140 din

10.05.2018, fiindu-i cauzate vătămări corporale neînsemnate sub formă

de echimoze pe față, membre și regiunea lombară.

din 09 februarie 2021, a fost admis recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, casată

parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 mai 2020,

în cauza penală în privința lui Cotruța Anatoli, în latura penală, în

partea stabilirii pedepsei, și s-a dispus rejudecarea cauzei în această

parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1 În motivarea deciziei a menționat că, din conținutul recursului

declarat de către procuror, se atestă că acesta a indicat în calitate de

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de

procedură penală.

Instanța de recurs, verificând legalitatea deciziei instanței de apel

sub aspectul menționat supra, a constatat că, aceasta, la examinarea

apelului declarat de către partea acuzării, nu a respectat întru totul

prevederile art. art. 414 alin. (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, iar în rezultat a admis erori de drept care au afectat hotărârea

pronunțată.

Prin urmare, motivarea deciziei instanței de apel sub aspectul

individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului nu conține

argumente convingătoare pe care se întemeiază soluția pronunțată, ceea

ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală,

în partea stabilirii pedepsei, deoarece eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

A menționat instanța de recurs că, Legea penală acordă instanței

de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului

individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Prin urmare, a constatat instanța de recurs că, prin sentință,

5

Cotruța Anatoli a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 1661

alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

amendă, în mărime de 1200 unități convenționale, ceea ce constituie 60

000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita

activitatea legată de asigurarea ordinii publice pe un termen de 5 ani.

La fel, a conchis că, la data comiterii infracțiunii - 02 aprilie 2018,

art. 166/1 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, prevedea în calitate de

pedeapsă: închisoare de la 3 la 8 ani sau amendă în mărime de la 1350

la 1600 de unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un

termen de la 5 la 10 ani.

Ulterior, prin Legea pentru modificarea Codului penal al Republicii

Moldova nr. 157 din 26.07.2018 (în vigoare din 14.10.2018), la articolul

166/1 Cod penal, în sancțiunea alineatului (2), textul „sau cu amendă în

mărime de la 1350 la 1600 de unități convenționale, în ambele cazuri” - a

fost exclus.

Cu referire la caz, instanța de recurs a constatat că, în cererea de

apel a procurorului a fost invocat dezacordul cu modalitatea de

individualizare a pedepsei stabilite inculpatului de către prima instanță

sub aspectul că instanțele nu au ținut cont de gradul sporit de

prejudiciabilitate al faptelor săvârșite de către inculpat.

Astfel, analizând decizia supusă recursului, instanța de recurs a

conchis că, instanța de apel nu a pătruns pe deplin în esența

argumentelor avansate de partea acuzării, motivând superficial soluția

emisă, fără a-și argumenta soluția în acest sens.

Instanța de recurs a stabilit că, deși judecarea cauzei a avut loc în

procedură simplificată, inculpatul urmând a beneficia de reducerea

pedepsei potrivit regulilor stabilite la art. 364/1 alin. (8) Cod de

procedură penală, totuși instanțele de fond nu au dat deplină eficiență

prevederilor art. art. 61 și 75 Cod penal, stabilind o pedeapsă cu

amendă ce este disproporțională faptei comise și care nu va duce la

restabilirea echității sociale.

Din considerentele expuse, instanța de recurs a conchis că, în

prezenta speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs invocat de

către procuror, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de

apel, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei

la rejudecare în această parte, în aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de

recurs.

decembrie 2021, s-a admis apelul procurorului în Procuratura mun.

Bălți, Muntean Oxana, casată sentința în latura penală, în partea

stabilirii pedepsei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Cotruța Anatoli, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, în baza acestei

6

Legi și conform art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost

stabilită pedeapsă pe un termen de - 2 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de

asigurarea ordinii publice pe un termen de 5 ani.

În temeiul art. 90 alin. (1), (6) Cod penal, executarea pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de - 2 ani, stabilită în privința lui

Cotruța Anatoli, s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune

de - 2 ani și în privința acestuia s-a instituit obligația de a nu-și schimba

domiciliul fără consimțământul organului competent.

7.1 În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel, a ajuns la

concluzia legalității sentinței în partea încadrării juridice a acțiunilor

inculpatului Cotruța Anatoli în baza art. 1661 alin.(2), lit. b), c), d) Cod

penal, după indicii calificativi - ”tortura, tratamentul inuman sau

degradant, adică acțiunile intenționate, exprimate prin cauzarea unei

dureri fizice, care reprezintă tratament inuman, de către o persoană care

acționează cu titlu oficial, acțiuni săvârșite asupra mai multor persoane,

acțiuni săvârșite de două persoane, prin folosirea instrumentelor

speciale”, dar a concluzionat casarea acesteia în partea stabilirii

pedepsei pe motiv că pedeapsa stabilită inculpatului este una prea

blândă.

În contextul celor reținute, instanța de apel a conchis că, pedeapsa

sub formă de amendă, stabilită lui Cotruța Anatoli prin sentință, este

una prea blândă în raport cu cumulul circumstanțelor ce vizează

gravitatea faptei săvârșite și personalitatea făptuitorului.

Or, infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria

infracțiunilor grave, a fost comisă cu intenție, a atentat la relațiile sociale

multiple, cum ar fi: siguranța și bunăstarea, integritatea fizică și psihică

cât și demnitatea și onoarea persoanei.

Astfel, instanța de apel a precizat că, scopul pedepsei penale este

orientat spre restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Pedeapsa urmând a fi

stabilită infractorului pentru ca, pe această cale, să se obțină

abandonarea oricărei intenții de a comite o infracțiune și, în cele din

urmă reeducarea lui în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Totodată, ținând cont de natura infracțiunii săvârșite de către

Cotruța Anatoli, de circumstanțele cauzei și a persoanei infractorului,

inclusiv avându-se în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte

de săvârșirea faptei, precum și după consumarea acesteia, în timpul

judecății, instanța de apel a ajuns la concluzia că, scopul pedepsei

penale poate fi atins și fără executarea pedepsei cu închisoarea de către

inculpatul Cotruța Anatoli, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 1661 alin.(2), lit. b), c), d) Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, circumstanțele

cauzei, îndeplinesc condițiile de aplicare a instituției suspendării

condiționate a executării pedepsei penale conform art. 90 Cod penal.

7

Bălți din 21 decembrie 2021, procurorul în procuratura de

circumscripție Bălți, Lisnic Elena, invocând prevederile art. 427 alin. (1),

pct. 6), 10 ) Cod de procedură penală, a declarat recurs, prin care

solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cotruța Anatoli, să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d)

Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activitate legată de asigurarea ordinii publice pe un termen de 5

ani.

8.1 În motivarea recursului a menționat că, temei pentru recurs,

servesc prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 10 ) Cod de procedură

penală, deoarece instanța nu s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Consideră că, pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă

și neechitabilă în raport cu circumstanțele cauzei și personalitatea

acestuia.

Instanța de apel, eronat, a aplicat în privința inculpatului,

dispozițiile art. 90 Cod penal, și acest fapt nu va conduce la corectarea și

reeducarea acestuia, inclusiv, restabilirea echității sociale, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților,

cât și a altor persoane.

Partea acuzări menționează că, raționamentul de aplicare a

prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și

comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și

modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de

judecare a cauzei, precum și în ce mod vinovatul își apreciază fapta

social periculoasă și anume: conduita bună a infractorului, stăruința

depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara

paguba cauzată, comportarea sinceră în cursul procesului.

La fel, susține că pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea

echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, Statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Consideră că, în privința inculpatului Cotruța Anatoli, este

echitabilă doar stabilirea unei pedepse – 2 ani închisoare, cu executarea

reală, cu excluderea art. 90 Cod penal.

Prin urmare, conchide că, instanța de apel nu a clarificat obiectiv,

în comparație cu prima instanță, corectitudinea stabilirii pedepsei

inculpatului, adoptând o decizie nemotivată în această latură.

raport cu materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal concluzionează

8

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat,

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Din conținutul recursului, se atestă invocarea de către recurent a

temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală, și anume, 6) instanța nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția 10) și s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Astfel, Colegiul penal reține că, în speță nu se contestă starea de

fapt stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite, în esență criticile recurentului rezumându-se asupra aprecierii

de către instanța de apel a circumstanțelor cauzei care au determinat

concluzii neîntemeiate privind posibilitatea aplicării art. 90 Cod penal.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul

penal atestă că, motivele și temeiurile de recurs invocate de către partea

acuzării, nu și-au găsit confirmarea în speță, nefiind constatate erorile

de drept invocate.

Este relevant de a specifica că, invocând eroarea de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală,

recurentul menționează despre faptul că, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, însă Colegiul penal

constată că, aceste alegații sunt vădit neîntemeiate întrucât, instanța de

apel, a dat răspuns la toate argumentele esențiale formulate de partea

acuzării în cererea de apel, soluției de respingere a apelului declarat de

procuror fiind complet motivată și argumentată.

În acest sens, se apreciază că, instanța de apel și-a motivat decizia

în conformitate cu prevederile art. 417 alin.(1), pct. 8) Cod de procedură

penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept, ceea ce denotă

că, în privința lui Cotruța Anatoli, recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, cu

aplicarea art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, just, i-a fost

stabilită pedeapsă pe un termen - 2 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de

asigurarea ordinii publice pe un termen - 5 ani și în temeiul art. 90 alin.

(1), (6) Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare s-a

suspendat condiționat pe un termen de probațiune - 2 ani, cu obligația

acestuia de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul organului

competent.

La fel, Colegiul penal menționează că, argumentele pe care instanța

de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

9

Totodată, Colegiul penal menționează că, la caz nu și-a găsit

confirmare nici temeiul pentru recurs prevăzut de pct. 10), alin. (1), art.

427 Cod de procedură penală, or, instanța de apel și-a motivat soluția

adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75,

76-77, 90 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii

articolului imputat acestuia și cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală.

Conform alin. (1), art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de

judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a

prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului

penal, totodată la caz ținându-se cont și de prevederile alin. (8), art. 3641

Cod de procedură penală.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală, un mijloc de corectare, și reeducare a

condamnatului, și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni,

cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din

partea altor persoane.

Respectiv, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă

scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia. În

formarea acestei convingeri, instanța de judecată urmează să țină cont

de totalitatea condițiilor expres prevăzute de Lege, ceea ce la caz s-a

realizat, or conform art. 61 alin. (2) Cod procedură penală ,,executarea

pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească

demnitatea persoanei condamnate". Instanța de judecată trebuie să

aleagă și să aplice acea categorie de pedeapsă, și mărime care ar fi cea

mai eficientă pentru atingerea scopului Legii.

Astfel, se atestă că în urma solicitării și înscrisului autentic al

inculpatului (f. d. 56), prezenta cauză a fost judecată pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile

art. 3641 Cod de procedură penală.

Potrivit alin. (8), art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul

care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a

solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi

penale, beneficiază de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute

de Lege în cazul pedepsei cu închisoare.

10

Colegiul penal reține că, sancțiunea infracțiunii prevăzută de art.

1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, pentru care a fost recunoscut

vinovat inculpatul, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 8 ani cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani, iar cu aplicarea art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, se stabilesc noi limite, de la 2 la

5 ani și 4 luni închisoare.

Astfel, instanța de apel, i-a stabilit lui Cotruța Anatoli o pedeapsă -

2 ani închisoare și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activitate legată de asigurarea ordinii publice pe un termen - 5

ani.

În acest sens, Colegiul penal consideră că, instanța de apel corect

a stabilit lui Cotruța Anatoli pedeapsa sub formă de închisoare, pe un

termen - 2 ani, termenul stabilit încadrându-se în limitele noi stabilite

prin aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, iar în temeiul

art. 90 alin. (1), (6) Cod penal s-a suspendat condiționat pe un termen

de probațiune de - 2 ani și în privința acestuia s-a instituit obligația de a

nu-și schimba domiciliul fără consimțământul organului competent,

care va atinge scopul pedepsei penale de corectare și reeducare, precum

și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât

și a altor persoane.

Colegiul penal specifică faptul că, aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu

reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei

prin Lege de a se corecta fără a fi izolat de societate.

Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu

intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana

celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și

perioada de probațiune.

Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, aplicând prevederile art. 90 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii, care potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, constituie

infracțiune gravă, de personalitatea inculpatului care anterior nu a fost

condamnat și a recunoscut vina integral, s-a căit de cele comise, careva

circumstanțe agravante nu au fost reținute, nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru, atestându-se că corectarea și

reeducarea fiind posibilă fără izolarea de societate.

Totodată, este important de evidențiat că, asupra inculpatului

planează pedeapsa cu închisoare, iar orice acțiuni ilegale comise de

către acesta în perioada de probațiune, vor fi monitorizate de către

organul care exercită controlul executării pedepsei suspendate

11

condiționat.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că, argumentele invocate în

cererea de recurs referitor la individualizarea pedepsei penale nu

întrunesc temeinicia intervenției în hotărârile contestate, or, instanța de

apel și-a motivat complet și întemeiat soluția emisă, acordând deplină

eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilind inculpatului

Cotruța Anatoli, o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise,

care corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale,

corectare a inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Astfel, nu pot fi reținute argumentele din recurs precum că,

instanța de apel, eronat a aplicat în privința inculpatului dispozițiile art.

90 Cod penal, și nu va atinge scopul corectării și reeducării acestuia, or,

motivarea expusă în decizia contestată, este una bine argumentată, care

planează în mod evident asupra obiectivității stabilirii în privința

inculpatului a pedepsei cu suspendarea condiționată.

La caz, este pertinentă și practica Curții Europene a Drepturilor

Omului și anume prevederile pct. 37 a hotărârii CtEDO din 16.02.2010

în cauza Albert vs. România, în care se statuează că, art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi

interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă sau a

circumstanțelor cauzei, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată

de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia adoptată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă

sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă

instanță.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia

motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această

instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor motivelor

invocate în apelul procurorului, care sunt identice celor din cererea de

recurs.

În acest context, Colegiul penal conchide că erorile invocate în

recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală,

întemeiată și echitabilă, astfel recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

12

procedură penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către Procurorul în

Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2021, în cauza

penală în privința lui Cotruța Anatoli xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 martie 2023.

Președinte Catan Liliana

Judecători Plămădeală Ghenadie

Guzun Ion

13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-06-30
0,95
1ra-489/22 — art.190 al. 2 lt. b,c CP
Dosarul nr. 1ra-489/22 1-18146608-01-1ra-28032022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 08 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Catan Liliana, Judecători - Plămădeală Ghenadie,
CSJ 2023-01-31
0,95
1ra-981/2022 — art. 201-1 alin. 1; art. 320-1 CP
Dosarul nr.1ra-981/2022 1-20164487-01-1ra-06072022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 05 decembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Catan
CSJ 2021-08-13
0,95
1ra-1237/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b, c; 179 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1237/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 21 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Guzun Ion şi Boico Victor, examinând admisibilitatea în prin
CSJ 2023-01-26
0,95
1ra-387/22 — art.264 al.3 lit.b; art.266 CP
Dosarul nr. 1ra-387/22 1-18016078-01-1ra-17032022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Cobăneanu Ala Judecători - Plămădeală Ghenad
CSJ 2023-03-06
0,95
1ra-1257/22 — art. art. 287 alin. 2, lit. b, 152 alin. 2, lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-1257/22 1-21102795-01-1ra-16082022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 februarie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componență: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Plămăd
Sursă