1ra-395/22 — art.166/1 al.2 lt.b,c,d, CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.166/1 al.2 lt.b,c,d, CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-395/22 — art.166/1 al.2 lt.b,c,d, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-395/22
1-19024671-01-1ra-17032022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
15 martie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Catan Liliana
Judecători - Plămădeală Ghenadie, Guzun Ion
Examinând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
Procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21
decembrie 2021, în cauza penală de învinuire a lui
Cotruța Anatoli xxxxx, născut la
xxxx, originar și domiciliat în mun.
xxxx,
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin.(2), lit. b), c), d) Cod
penal.
Termenii de examinare:
prima instanță: 25.04.2019 – 01.10.2019;
instanța de apel: 24.10.2019 – 25.05.2020;
instanța de recurs: 28.07.2020 – 09.02.2021;
instanța de apel: 01.04.2021 – 21.12.2021;
instanța de recurs: 17.03.2022 - 15.03.2023.
Asupra motivelor recursului ordinar, în baza materialelor din dosar,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 01 octombrie
2019, Cotruța Anatoli a fost recunoscut vinovat în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal,
și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de amendă în
mărime - 1200 unități convenționale, ceea ce constituie suma - 60 000
lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitatea
legată de asigurarea ordinii publice pe un termen – 5 ani.
1
S-a încasat de la inculpatul Cotruța Anatoli, în contul Statului
cheltuieli de judecată în sumă – 320 lei.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat în fapt
că:
Cotruța Anatoli, deținând în baza ordinului nr.36/18P din
01.04.2018 funcția de gardian public în cadrul organizației de pază
„Alfin-Protect” SRL, reprezentând această instituție, având conform
instrucțiunii de serviciu dreptul de a aplica forța fizică în vederea
asigurării ordinii publice și fiind în virtutea acestor atribuții, persoană
care activează cu titlu oficial, contrar prevederilor art. 3 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, ratificată de Republica
Moldova la 12.09.1997, art. 24 din Constituția Republicii Moldova, art. 2
lit. c), art. 28 alin.(4) din Legea nr. 283-XV din 04.07.2003 „cu privire la
activitatea particulară de detectiv și de pază”, pct. 2, 3 lit. a) din
Atribuțiile conducătorilor și personalului care practică activitate
particulară de pază, aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 667 din
08.07.2005 „Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 283-XV din
04.07.2003 cu privire la activitatea particulară de detectiv și de pază”,
care îl obligau să nu supună pe nimeni la tortură, să contribuie la
respectarea intereselor statului și la menținerea ordinii publice, să
aplice forța fizică exclusiv în condițiile legii, să respecte drepturile și
libertățile omului, a comis acțiuni pasibile de pedeapsă penală, care
reprezintă tratament inuman în următoarele circumstanțe:
Astfel, la 02.04.2018 ora 21:20, fiind persoană care acționează cu
titlu oficial, angajat al organizației de pază „Alfin-Protect” SRL, făcând
parte din grupa de reacționare operativă, în urma declanșării semnalului
de la butonul de alarmă la obiectivul amplasat pe str. Ștefan cel Mare 5
mun. Bălți - barul „Talisman”, împreună cu colegul său de serviciu
Anton Povar s-au deplasat la fața locului, unde au depistat patru
persoane, și anume numiții Andrian Mîrzenco, Alexandru Dubina, Igor
Grițenco și Marcel Dostan, și încălcându-și obligațiile funcționale, fără
temei și necesitate, intenționat, în mod ilegal, împreună cu colegul de
serviciu Anton Povar, au purces la maltratarea acestora, cauzându-le
multiple lovituri cu pumnii și bastonul din dotare în diferite regiuni ale
corpului, cauzându-le astfel intenționat numiților Alexandru Dubina,
Igor Grițenco și Marcel Dostan dureri fizice, iar numitului Andrian
Mîrzenco conform raportului de expertiză nr. 201810D0140 din
10.05.2018, vătămări corporale neînsemnate sub formă de echimoze pe
față, membre și regiunea lombara, produse prin acțiunea traumatică
tangențială a unui obiect contondent dur.
Potrivit Raportului de constatare nr. 2018.10.P.0198 din
05.04.2018, la cet. Mîrzenco Andrian s-au depistat echimoze pe față,
membre, regiunea lombară și se califică ca vătămări neînsemnate
Potrivit raportului de constatare nr. 201810D0140 din 10.05.2018,
la cet. Mîrzenco Andrian s-au depistat echimoze pe față, membre,
2
regiunea lombară și se califică ca vătămări neînsemnate. Leziunile
depistate au fost produse prin acțiunea traumatică tangențială a unui
obiect contondent dur – pumn, picior, baston de cauciuc.
Prin urmare, acțiunile lui Cotruța Anatoli au fost încadrate juridic
în baza art. 1661 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, după semnele
calificative – ”tortura, tratamentul inuman sau degradant, adică acțiunile
intenționate, exprimate prin cauzarea unei dureri fizice, care reprezintă
tratament inuman, de către o persoană care acționează cu titlu oficial,
acțiuni săvârșite asupra mai multor persoane, acțiuni săvârșite de două
persoane, prin folosirea instrumentelor speciale."
Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel procurorul în
Procuratura de Circumscripție mun. Bălți, Muntean Oxana, prin care a
solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Cotruța
Anatolie, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la
art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse – 2
ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis și cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată
de asigurarea ordinii publice pe un termen de 5 ani.
3.1. În motivarea apelului a invocat că, sentința este una
neîntemeiată și pasibilă anulării, iar pedeapsa stabilită inculpatului este
una blândă, în raport cu consecințele produse urmare faptei
infracționale.
A menționat că, ținându-se cont de gravitatea infracțiunii comise
de către inculpatul Cotruța Anatolie asupra mai multor persoane,
cauzându-le intenționat dureri fizice, leziuni corporale, acesta a comis o
infracțiune ce atentează la libertatea, cinstea și demnitatea persoanei.
A considerat că, pedeapsa stabilită sub formă de amendă, nu își va
atinge scopul , iar inculpatul nu va conștientiza gravitatea acțiunilor
sale, astfel, pedeapsa stabilită este vădit neproporțională celor comise de
către inculpat.
Totodată, a considerat că, corectarea inculpatului, poate fi atinsă
doar în cazul stabilirii unei pedepse sub formă de închisoare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
20 mai 2020, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu
menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că,
prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului Cotruța Anatoli, a
acordat deplină eficiență și s-a condus de principiile generale de aplicare
a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, ce ține de scopul
pedepsei penale, precum și de criteriile generale de individualizare a
pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, iar ținând cont de
circumstanțele reale și personale a vinovatului, corect și motivat a
stabilit pedeapsa sub formă de amendă, luându-se în considerație și
prevederile art. 10 alin. (2) Cod penal, potrivit căruia legea penală care
3
înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv.
Prin urmare, instanța a aplicat legea în vigoare la momentul
comiterii faptei infracționale, care prevedea o alternativă de pedepse și
este mai blândă în raport cu legea în vigoare la momentul examinării
cauzei.
Inculpatul Cotruța Anatoli a fost găsit vinovat de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal,
pentru care legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 8
ani, sau cu amendă în mărime de la 1350 la 1600 de unități
convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de
la 5 la 10 ani (în redacția Legii nr. 157 din 26.07.2018, în vigoare
14.10.2018).
În sensul dat, instanța de apel ținând cont de circumstanțele
stabilite pe caz, de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a
recunoscut vina integral și a solicitat judecarea cauzei penale în baza
probelor administrate în faza de urmărire penală și se căiește sincer, pe
cauză lipsesc pretenții din partea victimelor, a considerat că prima
instanță corect a identificat pedeapsa sub formă de amendă, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitatea legată de
asigurarea ordinii publice pe un termen de 5/cinci/ ani, fiind respectate
prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod penal, pedeapsa fiind în limitele
prevederilor legale, iar temei de agravare a pedepsei în aspectul propus
de procuror nu s-a stabilit.
Au fost respinse afirmațiile invocate de procuror în apel precum că,
corectarea inculpatului poate fi atinsă doar în cazul aplicării pedepsei
sub forma de închisoare, instanța de apel apreciindu-se ca fiind
declarative în circumstanțele stabilite pe caz, întrucât inculpatul este la
prima abatere penală, se căiește în faptele comise.
Împrejurările stabilite pe caz cu referire la inculpat, au permis
instanței de apel de a concluziona că în speță lipsesc temeiuri de
agravare a pedepsei penale stabilite inculpatului de către prima
instanță.
Nefiind de acord cu soluția emisă de instanța de apel,
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, a
declarat recurs ordinar, prin care invocând prevederile art. 427 alin. (1),
pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei
instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare.
5.1 În motivarea recursului declarat, procurorul a menționat că,
instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7,
61, 75 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de
Cotruța Anatoli asupra mai multor persoane, cauzându-le intenționat
dureri fizice, precum și leziuni corporale, infracțiune ce atentează la
libertatea, cinstea și demnitatea persoanei, de modul de comitere a
infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru viața și
4
sănătatea a acestor persoane, natura și gravitatea rezultatului produs,
în consecință fiindu-i stabilită o pedeapsă inechitabilă sub formă de
amendă.
La fel a invocat că, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă,
instanța de apel nu a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social
al infracțiunii, fapta fiind săvârșită cu intenție directă și care potrivit art.
16 Cod penal se califică ca infracțiune gravă.
Astfel, Cotruța Anatoli fără careva temei și necesitate, intenționat,
în mod ilegal a maltratat mai multe persoane, cauzându-le multiple
lovituri cu pumnii și bastonul din dotare în diferite regiuni ale corpului,
ca rezultat părților vătămate fiindu-le cauzate dureri fizice, dintre care
uneia, conform Raportului de expertiză nr. 201810D0140 din
10.05.2018, fiindu-i cauzate vătămări corporale neînsemnate sub formă
de echimoze pe față, membre și regiunea lombară.
Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
din 09 februarie 2021, a fost admis recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, casată
parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 mai 2020,
în cauza penală în privința lui Cotruța Anatoli, în latura penală, în
partea stabilirii pedepsei, și s-a dispus rejudecarea cauzei în această
parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
6.1 În motivarea deciziei a menționat că, din conținutul recursului
declarat de către procuror, se atestă că acesta a indicat în calitate de
temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de
procedură penală.
Instanța de recurs, verificând legalitatea deciziei instanței de apel
sub aspectul menționat supra, a constatat că, aceasta, la examinarea
apelului declarat de către partea acuzării, nu a respectat întru totul
prevederile art. art. 414 alin. (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, iar în rezultat a admis erori de drept care au afectat hotărârea
pronunțată.
Prin urmare, motivarea deciziei instanței de apel sub aspectul
individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului nu conține
argumente convingătoare pe care se întemeiază soluția pronunțată, ceea
ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală,
în partea stabilirii pedepsei, deoarece eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
A menționat instanța de recurs că, Legea penală acordă instanței
de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului
individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de
caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana
celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
Prin urmare, a constatat instanța de recurs că, prin sentință,
5
Cotruța Anatoli a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 1661
alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de
amendă, în mărime de 1200 unități convenționale, ceea ce constituie 60
000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita
activitatea legată de asigurarea ordinii publice pe un termen de 5 ani.
La fel, a conchis că, la data comiterii infracțiunii - 02 aprilie 2018,
art. 166/1 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, prevedea în calitate de
pedeapsă: închisoare de la 3 la 8 ani sau amendă în mărime de la 1350
la 1600 de unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de la 5 la 10 ani.
Ulterior, prin Legea pentru modificarea Codului penal al Republicii
Moldova nr. 157 din 26.07.2018 (în vigoare din 14.10.2018), la articolul
166/1 Cod penal, în sancțiunea alineatului (2), textul „sau cu amendă în
mărime de la 1350 la 1600 de unități convenționale, în ambele cazuri” - a
fost exclus.
Cu referire la caz, instanța de recurs a constatat că, în cererea de
apel a procurorului a fost invocat dezacordul cu modalitatea de
individualizare a pedepsei stabilite inculpatului de către prima instanță
sub aspectul că instanțele nu au ținut cont de gradul sporit de
prejudiciabilitate al faptelor săvârșite de către inculpat.
Astfel, analizând decizia supusă recursului, instanța de recurs a
conchis că, instanța de apel nu a pătruns pe deplin în esența
argumentelor avansate de partea acuzării, motivând superficial soluția
emisă, fără a-și argumenta soluția în acest sens.
Instanța de recurs a stabilit că, deși judecarea cauzei a avut loc în
procedură simplificată, inculpatul urmând a beneficia de reducerea
pedepsei potrivit regulilor stabilite la art. 364/1 alin. (8) Cod de
procedură penală, totuși instanțele de fond nu au dat deplină eficiență
prevederilor art. art. 61 și 75 Cod penal, stabilind o pedeapsă cu
amendă ce este disproporțională faptei comise și care nu va duce la
restabilirea echității sociale.
Din considerentele expuse, instanța de recurs a conchis că, în
prezenta speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs invocat de
către procuror, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de
apel, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei
la rejudecare în această parte, în aceeași instanță de apel, în alt complet
de judecată, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de
recurs.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21
decembrie 2021, s-a admis apelul procurorului în Procuratura mun.
Bălți, Muntean Oxana, casată sentința în latura penală, în partea
stabilirii pedepsei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
Cotruța Anatoli, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, în baza acestei
6
Legi și conform art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost
stabilită pedeapsă pe un termen de - 2 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de
asigurarea ordinii publice pe un termen de 5 ani.
În temeiul art. 90 alin. (1), (6) Cod penal, executarea pedepsei sub
formă de închisoare pe un termen de - 2 ani, stabilită în privința lui
Cotruța Anatoli, s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune
de - 2 ani și în privința acestuia s-a instituit obligația de a nu-și schimba
domiciliul fără consimțământul organului competent.
7.1 În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel, a ajuns la
concluzia legalității sentinței în partea încadrării juridice a acțiunilor
inculpatului Cotruța Anatoli în baza art. 1661 alin.(2), lit. b), c), d) Cod
penal, după indicii calificativi - ”tortura, tratamentul inuman sau
degradant, adică acțiunile intenționate, exprimate prin cauzarea unei
dureri fizice, care reprezintă tratament inuman, de către o persoană care
acționează cu titlu oficial, acțiuni săvârșite asupra mai multor persoane,
acțiuni săvârșite de două persoane, prin folosirea instrumentelor
speciale”, dar a concluzionat casarea acesteia în partea stabilirii
pedepsei pe motiv că pedeapsa stabilită inculpatului este una prea
blândă.
În contextul celor reținute, instanța de apel a conchis că, pedeapsa
sub formă de amendă, stabilită lui Cotruța Anatoli prin sentință, este
una prea blândă în raport cu cumulul circumstanțelor ce vizează
gravitatea faptei săvârșite și personalitatea făptuitorului.
Or, infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria
infracțiunilor grave, a fost comisă cu intenție, a atentat la relațiile sociale
multiple, cum ar fi: siguranța și bunăstarea, integritatea fizică și psihică
cât și demnitatea și onoarea persoanei.
Astfel, instanța de apel a precizat că, scopul pedepsei penale este
orientat spre restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât
din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Pedeapsa urmând a fi
stabilită infractorului pentru ca, pe această cale, să se obțină
abandonarea oricărei intenții de a comite o infracțiune și, în cele din
urmă reeducarea lui în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Totodată, ținând cont de natura infracțiunii săvârșite de către
Cotruța Anatoli, de circumstanțele cauzei și a persoanei infractorului,
inclusiv avându-se în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte
de săvârșirea faptei, precum și după consumarea acesteia, în timpul
judecății, instanța de apel a ajuns la concluzia că, scopul pedepsei
penale poate fi atins și fără executarea pedepsei cu închisoarea de către
inculpatul Cotruța Anatoli, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 1661 alin.(2), lit. b), c), d) Cod penal.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că, circumstanțele
cauzei, îndeplinesc condițiile de aplicare a instituției suspendării
condiționate a executării pedepsei penale conform art. 90 Cod penal.
7
Nefiind de acord cu decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 21 decembrie 2021, procurorul în procuratura de
circumscripție Bălți, Lisnic Elena, invocând prevederile art. 427 alin. (1),
pct. 6), 10 ) Cod de procedură penală, a declarat recurs, prin care
solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cotruța Anatoli, să fie
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d)
Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita activitate legată de asigurarea ordinii publice pe un termen de 5
ani.
8.1 În motivarea recursului a menționat că, temei pentru recurs,
servesc prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 10 ) Cod de procedură
penală, deoarece instanța nu s-a expus asupra tuturor motivelor
invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
Consideră că, pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă
și neechitabilă în raport cu circumstanțele cauzei și personalitatea
acestuia.
Instanța de apel, eronat, a aplicat în privința inculpatului,
dispozițiile art. 90 Cod penal, și acest fapt nu va conduce la corectarea și
reeducarea acestuia, inclusiv, restabilirea echității sociale, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților,
cât și a altor persoane.
Partea acuzări menționează că, raționamentul de aplicare a
prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și
comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și
modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de
judecare a cauzei, precum și în ce mod vinovatul își apreciază fapta
social periculoasă și anume: conduita bună a infractorului, stăruința
depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara
paguba cauzată, comportarea sinceră în cursul procesului.
La fel, susține că pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune
infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu
gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea
echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, Statului și
întregii societăți, perturbate prin infracțiune.
Consideră că, în privința inculpatului Cotruța Anatoli, este
echitabilă doar stabilirea unei pedepse – 2 ani închisoare, cu executarea
reală, cu excluderea art. 90 Cod penal.
Prin urmare, conchide că, instanța de apel nu a clarificat obiectiv,
în comparație cu prima instanță, corectitudinea stabilirii pedepsei
inculpatului, adoptând o decizie nemotivată în această latură.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în
raport cu materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal concluzionează
8
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat,
din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat.
Din conținutul recursului, se atestă invocarea de către recurent a
temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6) și 10) Cod de
procedură penală, și anume, 6) instanța nu s-a expus asupra tuturor
motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția 10) și s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
Astfel, Colegiul penal reține că, în speță nu se contestă starea de
fapt stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor
săvârșite, în esență criticile recurentului rezumându-se asupra aprecierii
de către instanța de apel a circumstanțelor cauzei care au determinat
concluzii neîntemeiate privind posibilitatea aplicării art. 90 Cod penal.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul
penal atestă că, motivele și temeiurile de recurs invocate de către partea
acuzării, nu și-au găsit confirmarea în speță, nefiind constatate erorile
de drept invocate.
Este relevant de a specifica că, invocând eroarea de drept
prevăzută de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală,
recurentul menționează despre faptul că, instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, însă Colegiul penal
constată că, aceste alegații sunt vădit neîntemeiate întrucât, instanța de
apel, a dat răspuns la toate argumentele esențiale formulate de partea
acuzării în cererea de apel, soluției de respingere a apelului declarat de
procuror fiind complet motivată și argumentată.
În acest sens, se apreciază că, instanța de apel și-a motivat decizia
în conformitate cu prevederile art. 417 alin.(1), pct. 8) Cod de procedură
penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept, ceea ce denotă
că, în privința lui Cotruța Anatoli, recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, cu
aplicarea art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, just, i-a fost
stabilită pedeapsă pe un termen - 2 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de
asigurarea ordinii publice pe un termen - 5 ani și în temeiul art. 90 alin.
(1), (6) Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare s-a
suspendat condiționat pe un termen de probațiune - 2 ani, cu obligația
acestuia de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul organului
competent.
La fel, Colegiul penal menționează că, argumentele pe care instanța
de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o
motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.
9
Totodată, Colegiul penal menționează că, la caz nu și-a găsit
confirmare nici temeiul pentru recurs prevăzut de pct. 10), alin. (1), art.
427 Cod de procedură penală, or, instanța de apel și-a motivat soluția
adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75,
76-77, 90 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la
individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii
articolului imputat acestuia și cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală.
Conform alin. (1), art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute
vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de
judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, se
aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a
prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului
penal, totodată la caz ținându-se cont și de prevederile alin. (8), art. 3641
Cod de procedură penală.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată
va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.
Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o
măsură de constrângere statală, un mijloc de corectare, și reeducare a
condamnatului, și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni,
cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop
restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din
partea altor persoane.
Respectiv, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă
scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia. În
formarea acestei convingeri, instanța de judecată urmează să țină cont
de totalitatea condițiilor expres prevăzute de Lege, ceea ce la caz s-a
realizat, or conform art. 61 alin. (2) Cod procedură penală ,,executarea
pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească
demnitatea persoanei condamnate". Instanța de judecată trebuie să
aleagă și să aplice acea categorie de pedeapsă, și mărime care ar fi cea
mai eficientă pentru atingerea scopului Legii.
Astfel, se atestă că în urma solicitării și înscrisului autentic al
inculpatului (f. d. 56), prezenta cauză a fost judecată pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile
art. 3641 Cod de procedură penală.
Potrivit alin. (8), art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul
care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a
solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi
penale, beneficiază de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute
de Lege în cazul pedepsei cu închisoare.
10
Colegiul penal reține că, sancțiunea infracțiunii prevăzută de art.
1661 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, pentru care a fost recunoscut
vinovat inculpatul, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 8 ani cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani, iar cu aplicarea art.
3641 alin. (8) Cod de procedură penală, se stabilesc noi limite, de la 2 la
5 ani și 4 luni închisoare.
Astfel, instanța de apel, i-a stabilit lui Cotruța Anatoli o pedeapsă -
2 ani închisoare și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita activitate legată de asigurarea ordinii publice pe un termen - 5
ani.
În acest sens, Colegiul penal consideră că, instanța de apel corect
a stabilit lui Cotruța Anatoli pedeapsa sub formă de închisoare, pe un
termen - 2 ani, termenul stabilit încadrându-se în limitele noi stabilite
prin aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, iar în temeiul
art. 90 alin. (1), (6) Cod penal s-a suspendat condiționat pe un termen
de probațiune de - 2 ani și în privința acestuia s-a instituit obligația de a
nu-și schimba domiciliul fără consimțământul organului competent,
care va atinge scopul pedepsei penale de corectare și reeducare, precum
și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât
și a altor persoane.
Colegiul penal specifică faptul că, aplicarea prevederilor art. 90
Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu
reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei
prin Lege de a se corecta fără a fi izolat de societate.
Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu
închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu
intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,
instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana
celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să
execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a
executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre
motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și
perioada de probațiune.
Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că
instanța de apel, aplicând prevederile art. 90 Cod penal, a ținut cont de
gravitatea infracțiunii, care potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, constituie
infracțiune gravă, de personalitatea inculpatului care anterior nu a fost
condamnat și a recunoscut vina integral, s-a căit de cele comise, careva
circumstanțe agravante nu au fost reținute, nu se află la evidența
medicului narcolog sau psihiatru, atestându-se că corectarea și
reeducarea fiind posibilă fără izolarea de societate.
Totodată, este important de evidențiat că, asupra inculpatului
planează pedeapsa cu închisoare, iar orice acțiuni ilegale comise de
către acesta în perioada de probațiune, vor fi monitorizate de către
organul care exercită controlul executării pedepsei suspendate
11
condiționat.
Prin urmare, Colegiul penal consideră că, argumentele invocate în
cererea de recurs referitor la individualizarea pedepsei penale nu
întrunesc temeinicia intervenției în hotărârile contestate, or, instanța de
apel și-a motivat complet și întemeiat soluția emisă, acordând deplină
eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal la soluționarea
chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilind inculpatului
Cotruța Anatoli, o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise,
care corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului
prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale,
corectare a inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.
Astfel, nu pot fi reținute argumentele din recurs precum că,
instanța de apel, eronat a aplicat în privința inculpatului dispozițiile art.
90 Cod penal, și nu va atinge scopul corectării și reeducării acestuia, or,
motivarea expusă în decizia contestată, este una bine argumentată, care
planează în mod evident asupra obiectivității stabilirii în privința
inculpatului a pedepsei cu suspendarea condiționată.
La caz, este pertinentă și practica Curții Europene a Drepturilor
Omului și anume prevederile pct. 37 a hotărârii CtEDO din 16.02.2010
în cauza Albert vs. România, în care se statuează că, art. 6 §1 din
CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi
interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare
argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61),
cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță
internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie
printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției
sale.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai
impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă sau a
circumstanțelor cauzei, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată
de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat
decizia adoptată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă
sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze
eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în
principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă
instanță.
Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia
motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această
instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor motivelor
invocate în apelul procurorului, care sunt identice celor din cererea de
recurs.
În acest context, Colegiul penal conchide că erorile invocate în
recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală,
întemeiată și echitabilă, astfel recursul urmează a fi declarat
inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
12
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2), pct.4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către Procurorul în
Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2021, în cauza
penală în privința lui Cotruța Anatoli xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 23 martie 2023.
Președinte Catan Liliana
Judecători Plămădeală Ghenadie
Guzun Ion
13