1ra-489/22 — Art.190 al. 2 lt. b,c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 octombrie 2019, Semionov Vadim xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată a fost adăugat parțial, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, stabilind inculpatului Semionov Vadim, pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că: Semionov Vadim, în perioada de timp de la 22.01.2018 până la 27.01.2018, aproximativ la ora 13:00, aflându-se pe teritoriul „Gării Auto Nord”, situată pe str. Calea Moșilor 2/1, mun. Chișinău, având un 1 comportament dolosiv și inducând în eroare părțile vătămate, sub pretextul că oferă locuri de muncă în Germania, plasând un anunț în acest sens pe site-ul „www.999.md” a prezentat ca adevărată fapta mincinoasă precum că va transporta părțile vătămate în Germania și a dobândit ilicit de la cet. Ianachii Alla mijloace bănești în suma de 350 euro, care conform cursului oficial al BNM constituia - 7 161,91 lei, a dobândit ilicit de la cet. Turculeț Ion suma de 50 lei și 350 euro, care conform cursului oficial al BNM constituia - 7 161,91 a dobândit ilicit de la cet. Bodrug Daria mijloace bănești în suma de 50 lei și 275 euro, care conform cursului oficial al BNM constituia - 5 627,215 lei și a dobândit ilicit de la cet. Raico Nina - 50 lei și 275 euro, care conform cursului oficial al BNM constituia - 5 627,215 lei, cauzându-i în rezultat părții vătămate Ianachii Alla o daună materială în proporții considerabile în sumă de - 7 161,91 lei, părții vătămate Turculeț Ion o daună materială în sumă de 7 211,91 lei, părții vătămate Bodrug Daria o daună materială în proporții considerabile în sumă de 5 677,215 lei și părții vătămate Raico Nina o daună materială în proporții considerabile în sumă de - 5 677,215 lei. Astfel, acțiunile lui Semionov Vadim au fost încadrate juridic în prevederile art. 190 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi – „escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a mai multor persoane, prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, comportament dolosiv care a produs daune considerabile..” 2.1. Prin rechizitoriu Semionov Vadim a fost învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2), lit. b), c) Cod penal. În cadrul judecării cauzei în prima instanță, prin ordonanța procurorului în procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, Pascari-Pîrău Anna, din 10 iunie 2019, învinuirea a fost modificată, acțiunile inculpatului Semionov Vadim fiind calificate conform art. 190 alin. (1) Cod penal (f. d. 1, vol. 2).

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Balan Valentin în numele inculpatului Semionov Vadim, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care, inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă, iar în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal, dispusă menținerea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin sentința anterioară. 3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că: - părțile vătămate în ședința de judecată au declarat că inculpatul le- a restituit pe deplin atât pagubele materiale cât și pagubele morale pricinuite, pretenții față de inculpat nu au; - Semionov Vadim și-a recunoscut pe deplin vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, este angajat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează pozitiv, are în supraveghere - doi frați minori, de care are grijă în lipsa părinților care sunt plecați peste hotarele țării, regretă cele comise și sincer se căiește; - atât acuzarea, cât și apărarea au solicitat instanței de a aplica inculpatului o pedeapsă sub formă de amendă. La pronunțarea sentinței, 2 instanța de judecată a ignorat aceste circumstanțe și a stabilit o pedeapsă prea aspră; - în termenul pedepsei instanța a inclus doar perioada reținerii și aflării inculpatului Semionov Vadim în stare de arest la domiciliu din 26 martie 2018 până la 21 iunie 2018, ignorând perioada aflării în stare de arest din 14 noiembrie 2016 ora 13:00 până la 13 decembrie 2016 ora 13:00.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2020, apelul avocatului Balan Valentin în numele inculpatului Semionov Vadim, a fost admis, casată sentința în partea pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Lui Semionov Vadim recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 25 000 lei. În baza art. 90 alin. (11) Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului Semionov Vadim prin sentința Judecătoriei Criuleni din 26.12.2016, modificată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21.03.2017, urmând a fi executată de sine stătător. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că inculpatul anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Criuleni din 26.12.2016, în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la închisoare pe un termen de 4 ani, în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei suspendată pe un termen de probă de 1 an, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21.03.2017, sentința a fost casată parțial în partea stabilirii termenului de probațiune, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării, pe o perioadă de probațiune de 3 ani. Conform art. 90 alin. (11) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o infracțiune din imprudență sau o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează de către instanța de judecată, la propunerea organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei. În acest context, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal, a considerat că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, or, deși inculpatul anterior a fost condamnat, fiindu-i stabilit un termen de probațiune, în prezenta cauză s-a stabilit că corectarea și reeducarea lui Semionov Vadim este posibilă prin aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, iar careva demersuri privitor la anularea suspendării condiționate în privința inculpatului nu au fost examinate. Prin urmare, conform art. 90 alin. (11) Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului Semionov Vadim în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21.03.2017, cu respectarea art. 87 alin. (2) Cod penal, se va executa de sine stătător. 3

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, a declarat recurs ordinar prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței, deoarece apelul greșit a fost admis. 5.1. În motivarea recursului, procurorul a menționat că: - legalitatea deciziei instanței de apel este afectată de o eroare de drept care se încadrează la norma prevăzută la pct. 10), alin. (1), art. 427 Cod de procedură penală, întrucât s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - instanța de apel greșit a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în alte limite decât cele care sunt prevăzute în sancțiunea alin. (1), art. 190 Cod penal; - instanța de apel greșit a reținut că în prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și greșit a calculat limitele noi a sancțiunii prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal, diminuând mărimea amenzii la 500 unități convenționale, sub minimul de 550 unități convenționale, prevăzute de norma de incriminare.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02 martie 2021 s-a admis recursul ordinar declarat de către procuror, s-a casat parțial decizia instanței de apel, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei și s-a dispus rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest decizia contestată, s-a menținut. 6.1. Instanța de recurs a statuat că, decizia instanței de apel este afectată de erori de drept, care au dus la aplicarea unei pedepse individualizate contrar prevederilor legale, fapt ce impune necesitatea dispunerii rejudecării cauzei în latura penală, în partea stabilirii pedepsei. În acest sens, instanța de recurs a evidențiat că la data comiterii infracțiunii, art. 190 alin. (1) Cod penal, prevedea în calitate de pedeapsă amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau închisoare de până la 3 ani. Astfel, instanța de apel a aplicat inculpatului Semionov Vadim o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal. Mai mult ca atât, deși instanța de apel în cuprinsul deciziei a reiterat prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, menționând că respectiva cauză a fost examinată în procedură simplificată, din analiza minuțioasă a conținutului dosarului, instanța de apel a constatat că respectiva cauză penală a fost judecată în procedură generală, iar aprecierile instanței de apel cu privire la necesitatea reducerii limitelor de pedeapsă în baza prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate. De asemenea instanța de recurs a stabilit că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat și prevederile art. 90 alin. (11) Cod de procedură penală, or, constatările instanței precum că: „demersuri privitor la anularea suspendării condiționate în privința inculpatului nu au fost examinate”, contravin prevederilor normei menționate care conține 4 stipulări clare, potrivit cărora: „în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune o infracțiune din imprudență sau o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează de către instanța de judecată, la propunerea organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei”. Astfel, reieșind din faptul că Semionov Vadim a fost condamnat anterior prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, prin care în baza art. 90 alin. (1) Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei cu închisoare, pe o perioadă de probațiune de 3 ani (f. d. 137-141 vol. 1), instanța de apel la stabilirea pedepsei în prezenta cauză penală, urma a soluționa în primul rând necesitatea aplicării prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal. Or la caz s-a constatat cert faptul că, inculpatul Semionov Vadim aflându-se în perioada executării termenului de probațiune, a comis o nouă infracțiune, după care, instanța în urma analizării motivelor și temeiurilor legale, putea stabili posibilitatea soluționării anulării sau menținerii condamnării cu suspendarea condiționată, doar în urma analizării propunerii organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei. Însă la caz, instanța de recurs a constatat că instanța de apel pripit a concluzionat că lipsa acestei propuneri reprezintă temei de aplicare a prevederilor art. 90 alin. (11) Cod penal în privința inculpatului Semionov Vadim.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2021, s-a respins ca nefondat apelul avocatului Balan Valentin în numele inculpatului Semionov Vadim cu menținerea sentinței, fără modificări. 7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Semionov Vadim a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a mai multor persoane, prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, comportament dolosiv care a produs daune considerabile. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel verificând legalitatea acesteia a constatat că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În susținerea poziției sale, instanța de apel a notat că, după caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal se califică ca infracțiune mai puțin gravă, pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. 5 Din materialele cauzei penale rezultă că, inculpatul Semionov Vadim a recunoscut vina în comiterea infracțiunii încriminate, a recuperat pagubele cauzate părților vătămate, careva pretenții față de inculpat nu au fost formulate. În conformitate cu art. 76 Cod penal, instanța de fond a reținut cu titlu de circumstanță atenuantă – recunoașterea vinei, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani, recuperarea prejudiciului. Careva circumstanțe agravante în conformitate cu art. 77 Cod penal nu au fost reținute. Totodată, cu referire la personalitatea inculpatului Semionov Vadim, instanța de apel a reținut că, inculpatul anterior a fost atras la răspundere penală, și anume prin sentința Judecătoriei Criuleni din 26.12.2016 în baza art. 186 alin. (4) Cod penal la închisoare pe un termen de 4 ani, în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei suspendată pe un termen de probă de 1 (unu) an. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21.03.2017 sentința a fost casată parțial în partea stabilirii termenului de probă, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă, în temeiul art. 90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de 3 ani (f. d. 137-141, vol. I). De asemenea, instanța de apel a reținut că, inculpatul Semionov Vadim la locul de trai se caracterizează pozitiv, este angajat în câmpul muncii (bucătar), are la întreținere sora și fratele minori (f. d. 5-8, vol. II). Instanța de apel a respins solicitarea părții apărării privind aplicarea inculpatului Semionov Vadim a unei pedepse mai blânde, sub formă de amendă, cu aplicarea ulterioară a prevederilor art. 90 alin. (11) Cod penal, menționând că această măsură de pedeapsă nu poate fi aplicată anume reieșind din caracterul și gradul prejudiciabil al faptei comise și din personalitatea inculpatului, întrucât inculpatul a comis cu intenție o infracțiune mai puțin gravă în perioada termenului de probă, ceea ce denotă faptul că, inculpatul nu a conștientizat gradul de pericol social al faptelor comise, nu a pășit pe calea corectării, iar o pedeapsă penală non- privativă de libertatea ar avea un caracter iluzoriu și nu ar aduce atingere scopului pedepsei penale prevăzut la art. 61 Cod Penal. Instanța de apel a notat că, inculpatul Semionov Vadim aflându-se în perioada executării termenului de probațiune, a comis o nouă infracțiune, respectiv analizarea posibilității soluționării anulării sau menținerii condamnării cu suspendarea condiționată, poate avea loc, doar în urma analizării propunerii organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei. La caz, instanța de apel a constatat lipsa acestei propuneri, ceea ce reprezintă temei de aplicare a prevederilor art. 90 alin. (11) Cod penal în privința inculpatului Semionov Vadim. Prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de a menține soluția instanței de fond în partea individualizării pedepsei, apreciind că restabilirea echității sociale perturbate prin infracțiune, precum și corectarea inculpatului va putea fi realizată doar prin stabilirea unei 6 pedepse cu închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare inculpatul Semionov Vadim, cu avocatul Asandei Dorin, prin care invocând temeiurile prevăzute art.427 alin.(1), pct.11) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor adoptate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care, procesul penal în cauza penală de învinuire a lui Semionov Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal să fie încetat, cu liberarea de răspundere penală în legătură cu intervenirea actului de amnistie, în temeiul Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, publicată în monitorul oficial la 31.12.2021. În motivare recursurilor declarate recurenții au indicat că la caz, este aplicabilă Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, cu dispunerea încetării procesului penal în privința lui Semionov Vadim. Astfel, recurenții au invocat că inculpatul Semionov Vadim a recunoscut vina în comiterea infracțiunii încriminate, a recuperat pagubele cauzate părților vătămate, careva pretenții față de inculpat nu au fost formulate. În conformitate cu art. 76 Cod penal, instanța de fond a reținut cu titlu de circumstanța atenuantă - recunoașterea vinei, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani, recuperarea prejudiciului. Careva circumstanțe agravante în conformitate cu art. 77 Cod penal nu au fost reținute. 8.1. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul Crijanovschi Sergiu a depus referință asupra recursurilor declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora ca vădit neîntemeiate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Colegiul penal menționează că, la caz, sunt declarate două cereri de recurs ordinar, ambii recurenți invocând aceleași temeiuri de recurs și solicitând identic în acest sens, casarea hotărârilor adoptate de către instanțele de fond inferioare și aplicarea prevederile art. 2 al Legii Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, cu încetarea procesului penal în privința lui Semionov Vadim în baza art. 7 190 alin. (1) Cod penal, motiv pentru care instanța de recurs se va expune concomitent asupra ambelor. Așadar, din conținutul recursurilor se constată că recurenții fac trimitere la temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, potrivit cărora persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege. Colegiul penal concluzionează că acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a găsit confirmare la examinare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurenți, mai mult ca atât, asupra cauzei care în opinia recurenților ar înlătura răspunderea penală. Prin urmare, Colegiul penal apreciază ca fiind neîntemeiate la moment solicitările recurenților privind aplicarea prevederilor art. 7 lit. f) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, deoarece, potrivit art. 427 alin (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului doar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. La caz, însă instanța de apel a pronunțat decizia la 08.12.2021, iar Legea amnistiei, fiind adoptată la 24.12.2021, a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial - 31.12.2021, adică după data pronunțării deciziei de către instanța de apel. Prin urmare, chestiunea abordată, odată apărută după pronunțarea deciziei de către instanța de apel, care împreună cu sentința au devenit definitive și executorii în virtutea prevederilor art. 415 alin. (3), 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (5) Cod de procedură penală, nu cade sub incidența procedurii de recurs ordinar, neconstituind erori de drept comise de instanțele de fond și de apel care urmează a fi reparate pe această cale de atac. Ori, conform art. 65 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală, persoana în privința căreia sentința a devenit definitivă se numește condamnat, dacă sentința este de condamnare, iar aplicarea actului de amnistie față de persoana condamnată, a cărei sentință a devenit definitivă și executorie, se soluționează deja, la etapa executării pedepsei, în corespundere cu prevederile art. 469 alin. (1) pct. 15) - 472 Cod de procedură penală. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. În acest context, și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din recursurile înaintate de către avocatul Asandei Dorin în 8 numele inculpatului Semionov Vadim, și de către inculpat, sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Semionov Vadim, și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Semionov Vadim xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2022. Președinte Catan Liliana Judecători Plămădeală Ghenadie Guzun Ion 9