1ra-59/21 — art. 190 alin. 1 CP

1ra-59/21 — art. 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-59/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecători: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

05 februarie 2020, în cauza penală în privința inculpatului

Semionov Vadim XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 14.04.2018 - 04.10.2019

instanța de apel: 17.10.2019- 05.02.2020

instanța de recurs: 10.06.2020 – 02.03.2021

A C O N S T A T A T :

04 octombrie 2019, Semionov Vadim a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, fiind-ui stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată a fost adăugat

parțial, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Criuleni din 26 decembrie 2016, modificată prin decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, stabilind inculpatului

Semionov Vadim, pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de

4 (patru) ani și 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Semionov Vadim, în perioada de timp de la 22.01.2018, până la data de

27.01.2018, aproximativ la ora 13:00 min., aflându-se pe teritoriul „Gării Auto

Nord”, situată pe str. Calea Moșilor 2/1, mun. Chișinău, având un comportament

dolosiv și inducând în eroare părțile vătămate, sub pretextul că oferă locuri de

muncă în Germania, plasând un anunț în acest sens pe site-ul www.999.md, a

prezentat ca adevărată fapta mincinoasă precum că va transporta părțile

vătămate în Germania și a dobândit ilicit de la cet. Ianachii Alla XXXXX mijloace

bănești în suma de 350 euro, care conform cursului oficial al BNM constituia

7161,91 lei, a dobândit ilicit de la cet. Turculeț Ion XXXXX suma de 50 lei și

1

350 euro, care conform cursului oficial al BNM constituia 7161,91, a dobândit

ilicit de la cet. Bodrug Daria XXXXX mijloace bănești în suma de 50 lei și 275

euro, care conform cursului oficial al BNM constituia 5627,215 lei și a dobândit

ilicit de la cet. Raico Nina XXXXX 50 lei și 275 euro, care conform cursului oficial

al BNM constituia 5627,215 lei, cauzându-i în rezultat părții vătămate

Ianachii Alla XXXXX o daună materială în proporții considerabile în sumă de

7161,91 lei, părții vătămate Turculeț Ion XXXXX o daună materială în sumă de

7211,91 lei, părții vătămate Bodrug Daria XXXXX o daună materială în proporții

considerabile în sumă de 5677,215 lei și părții vătămate Raico Nina XXXXX o

daună materială în proporții considerabile în sumă de 5677,215 lei.

2.1. Prin rechizitoriu Semionov Vadim a fost învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

În cadrul judecării cauzei în prima instanță, prin ordonanța

procurorului în procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, Pascari-Pîrău Anna,

din 10 iunie 2019, învinuirea a fost modificată, acțiunile inculpatului Semionov

Vadim fiind calificate conform art. 190 alin. (1) Cod penal (f. d. 1, vol. 2).

numele inculpatului Semionov Vadim, prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care, inculpatului să-i fie aplicată

o pedeapsă sub formă de amendă, iar în conformitate cu prevederile art. 90

alin. (11) Cod penal, dispusă menținerea condamnării cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate prin sentința anterioară.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:

- părțile vătămate în ședința de judecată au declarat că inculpatul le-a

restituit pe deplin atât pagubele materiale cât și pagubele morale pricinuite,

pretenții față de inculpat nu au;

- Semionov Vadim și-a recunoscut pe deplin vinovăția în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, este angajat în câmpul

muncii, la locul de trai se caracterizează pozitiv, are în supravegherea sa doi

frați minori, de care are grijă în lipsa părinților care sunt plecați peste hotarele

țării, regretă cele comise și se căiește sincer, atât acuzarea cât și apărarea a

solicit instanței de a aplica inculpatului o pedeapsă sub formă de amendă;

- la pronunțarea sentinței, instanța de judecată a ignorat aceste

circumstanțe și a stabilit o pedeapsă prea aspră;

- în termenul pedepsei instanța a inclus doar perioada reținerii și aflării

inculpatului Semionov Vadim în stare de arest la domiciliu din 26 martie 2018

până la 21 iunie 2018, ignorând perioada aflării în stare de arest din

14 noiembrie 2016 ora 13:00 până la 13 decembrie 2016 ora 13:00;

05 februarie 2020, apelul avocatului Balan Valentin în numele inculpatului

Semionov Vadim, a fost admis, casată sentința în partea pedepsei și pronunțată

în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care:

2

Lui Semionov Vadim recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 500 unități convenționale ceea ce constituie suma de

25000 (douăzeci și cinci mii) lei.

În baza art. 90 alin. (11) Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului

Semionov Vadim prin sentința Judecătoriei Criuleni din 26.12.2016, modificată

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21.03.2017, urmând a fi executată de

sine stătător.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea

incriminată, însă la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de toate circumstanțele

reale și personale ale inculpatului în coroborare cu prevederile art. 61 Cod

penal.

Instanța de apel a evidențiat că inculpatul a depus declarații în ședința

primei instanțe și în apel, și a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate (f. d. 3-4 vol. 2), vinovăția inculpatului fiind probată prin

declarațiile părții vătămate Bodrug Daria (f. d. 99-101, vol. 1) și prin sistemul

de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale și în

primă instanță.

La stabilirea tipului și mărimii pedepsei inculpatului Semionov Vadim,

Instanța de apel a reținut că deși prima instanță a reiterat prevederile art. 6, 7,

61, 75 – 78 Cod Penal, ținând cont de circumstanțele stabilite în ședința

instanței de apel, se atestă că aceste prevederi nu au fost aplicate

corespunzător, considerent din care apelul este întemeiat.

La caz, conform art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 190

alin. (1) Cod penal, face parte din categoria celor mai puțin grave.

Circumstanțe agravante, în sarcina inculpatului Semionov Vadim, nu au

fost reținute, iar, în calitate de circumstanțe atenuate au fost reținute: căința

activă, recunoașterea vinovăției, comiterea infracțiunii de către o persoană care

a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani, recuperarea

prejudiciului cauzat.

De asemenea, instanța de apel a evidențiat și circumstanțele reale și

personale ale inculpatului cum ar fi faptul că părțile vătămate nu au careva

pretenții față de inculpat, s-au împăcat cu Semionov Vadim, ultimul este angajat

în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează pozitiv, are în supravegherea

sa doi frați minori, inculpatul a restituit părților vătămate atât pagubele

materiale cât și pagubele morale pricinuite.

Infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, pedepsește

pedeapsa cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu

închisoare de până la 3 ani.

3

Astfel, instanța de apel ținând cont de circumstanțele reale și personale

ale inculpatului, dar și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, a considerat că în privința inculpatului poate fi aplicată o pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, corectarea și

reeducarea inculpatului fiind posibilă fără privarea de libertate, or, despre

aceste circumstanțe vorbesc cumulul de circumstanțe atenuante, lipsa

circumstanțelor agravante, relevant fiind și faptul că acuzatorul de stat, la fel a

pledat pentru aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, circumstanțe care

indică asupra faptului că și acuzarea de stat a considerat că corectarea

inculpatului este posibilă fără izolarea de societate.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că inculpatul anterior a fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Criuleni din 26.12.16, în baza art. 186

alin. (4) Cod penal, la închisoare pe un termen de 4 ani, în temeiul art. 90 Cod

penal, executarea pedepsei suspendată pe un termen de probă de 1 an, iar prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 21.03.17, sentința a fost casată parțial în

partea stabilirii termenului de probațiune, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu

suspendarea condiționată a executării, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Conform art. 90 alin. (11) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă o infracțiune din imprudență sau

o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii

condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se

soluționează de către instanța de judecată, la propunerea organului care

exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu

suspendarea executării pedepsei.

În acest context, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 90

alin. (11) Cod penal, a considerat că în speță nu sunt aplicabile prevederile

art. 85 alin. (1) Cod penal, or, deși inculpatul anterior a fost condamnat, fiindu-

i stabilit un termen de probațiune, în prezenta cauză s-a stabilit că corectarea

și reeducarea lui Semionov Vadim este posibilă prin aplicarea unei pedepse sub

formă de amendă, iar careva demersuri privitor la anularea suspendării

condiționate în privința inculpatului nu au fost examinate, prin urmare,

conform art. 90 alin. (11) Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului Semionov

Vadim în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

21.03.2017, cu respectarea art. 87 alin. (2) Cod penal, se va executa de sine

stătător.

de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, a declarat recurs ordinar prin care,

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței deoarece

apelul greșit a fost admis.

5.1. În motivarea recursului, procurorul a menționat că:

4

- legalitatea deciziei instanței de apel este afectată de o eroare de drept

care se încadrează la norma prevăzută la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, întrucât s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale;

- instanța de apel greșit a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în alte

limite decât cele care sunt prevăzute în sancțiunea alin. (1) art. 190 Cod penal.

- instanța de apel greșit a reținut că în prima instanță cauza penală a fost

examinată în procedură simplificată conform art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală și greșit a calculat limitele noi a sancțiunii prevăzute la

art. 190 alin. (1) Cod penal, diminuând mărimea amenzii la 500 unități

convenționale, sub minimul de 550 unități convenționale, prevăzute de norma

de incriminare.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că acesta este pasibil admiterii, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,

care au dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată, verificându-se

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă

aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Din conținutul recursului declarat de către procuror, se atestă că acesta a

indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, în cazurile când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Colegiul penal lărgit verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub

acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului nu a respectat

întru totul prevederile art. 414 alin. (5), 417 Cod de procedură penală, iar în

rezultat a admis erori de drept care au afectat hotărârea pronunțată.

Conform prevederilor art. art. 414 - 417 Cod de procedură penală,

instanța de apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt, și chestiunile de

drept, printre care: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată corect; dacă normele de drept procesual, penal, au fost corect aplicate.

5

În cazul în care s-ar fi constatat încălcări ale prevederilor legale referitor

la ele, hotărârea primei instanțe urma a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau

atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Cu toate acestea, potrivit art. 64 alin. (1) Cod penal, amenda se aplică de

instanța de judecată în cazurile și în limitele prevăzute de prezentul cod.

În același context, se notează că potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod.

După cum se constată la caz, prin decizia instanței de apel, inculpatului

Semionov Vadim recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 500 unități convenționale ceea ce constituie suma de 25000

(douăzeci și cinci mii) lei.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit notează că la data comiterii

infracțiunii, art. 190 alin. (1) Cod penal, prevedea în calitate de pedeapsă:

amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau muncă

neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau închisoare de

până la 3 ani.

Astfel, se constată că instanța de apel, a aplicat inculpatului Semionov

Vadim o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal,

fapt prin care se confirmă temeiul pentru recurs invocat de către procuror, ceea

ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală, în partea

stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în această parte, în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece această eroare nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Mai mult, deși instanța de apel în cuprinsul deciziei a reiterat prevederile

art. 3641 Cod de procedură penală, menționând că respectiva cauză a fost

examinată în procedură simplificată, din analiza minuțioasă a conținutului

dosarului, Colegiul penal lărgit constată că respectiva cauză penală a fost

judecată în procedură generală, iar aprecierile instanței de apel cu privire la

necesitatea reducerii limitelor de pedeapsă în baza prevederilor art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate.

Sub un alt aspect, Colegiul penal lărgit a stabilit că instanța de apel a

interpretat și aplicat eronat și prevederile art. 90 alin. (11) Cod de procedură

penală, or, constatările instanței precum că: „demersuri privitor la anularea

suspendării condiționate în privința inculpatului nu au fost examinate”,

contravin prevederilor normei menționate care conține stipulări clare, potrivit

6

cărora: „în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei săvârșește în perioada de probațiune o infracțiune din imprudență sau

o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii

condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează

de către instanța de judecată, la propunerea organului care exercită

supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea

executării pedepsei”.

Astfel, reieșind din faptul că Semionov Vadim a fost condamnat anterior

prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, prin

care în baza art. 90 alin. (1) Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării

pedepsei cu închisoare, pe o perioadă de probațiune de 3 ani (f. d. 137-141 vol. 1),

instanța de apel la stabilirea pedepsei în prezenta cauză penală, urma a

soluționa în primul rând necesitatea aplicării prevederilor art. 85 alin. (1) Cod

penal, or, la caz se constată cert faptul că inculpatul Semionov Vadim

aflându-se în perioada executării termenului de probațiune, a comis o nouă

infracțiune, după care, instanța în urma analizării motivelor și temeiurilor

legale, putea stabili posibilitatea soluționării anulării sau menținerii

condamnării cu suspendarea condiționată, doar în urma analizării propunerii

organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor

condamnați cu suspendarea executării pedepsei.

Însă la caz, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel pripit a

concluzionat că lipsa acestei propuneri reprezintă temei de aplicare a

prevederilor art. 90 alin. (11) Cod penal în privința inculpatului

Semionov Vadim.

Deși, în general, săvârșirea unei noi infracțiuni în perioada de probațiune

atrage anularea suspendării, legea penală prevede o situație de excepție, ce este

reglementată de prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal, dar care pe lângă

condiția analizării propunerii organului care exercită supravegherea asupra

comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei,

prevederile menționate obligă instanța de a expune motivele deciziei luate, însă

la caz decizia atacată nu conține o motivare în acest sens.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs atestă că decizia instanței

de apel este afectată de erori de drept, care au dus la aplicarea unei pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, fapt care impune necesitatea

dispunerii rejudecării cauzei în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra aspectelor

evidențiate în prezenta decizie, să argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, și să pronunțe o

7

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2020, în cauza penală în privința

inculpatului Semionov Vadim XXXXX, în latura penală, în partea stabilirii

pedepsei și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

8