1ra-861/22 — art. 26, 197 al. 2, lit. a, art. 42, 197 al. 2 lit. a CP

1ra-861/22 — art. 26, 197 al. 2, lit. a, art. 42, 197 al. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-861/22

1-15142747-01-1ra-07062022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Catan Liliana,

Cobzac Elena, Boico Victor

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar,

recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău Sâli Radu, și de către avocatul Boubătrîn Tamara

în numele inculpatului Udalțov Vladimir, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021, în cauza penală de

învinuire a lui

Udalțov Vladimir XXXXX, XXXXX,

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 197 alin. (2), lit. a); 42,

197 alin. (2), lit. a) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 03.06.2015 – 29.12.2017;

instanța de apel: 31.07.2020 – 21.12. 2021;

instanța de recurs: 08.06.2022 – 07.02.2023.

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T:

29 decembrie 2017, Udalțov Vladimir a fost recunoscut vinovat și

condamnat:

- în baza art. art. 26, 197 alin. (2), lit. a) Cod penal - 2 ani închisoare;

- în baza art. art. 42, 197 alin. (2), lit. a) Cod penal - 4 ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Udalțov Vladimir i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă - 5 ani închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune - 3 ani.

A fost admisă acțiunea civilă, cu dispunerea încasării din contul

inculpatului Udalțov Vladimir în beneficiul părții vătămate XXXXX a

prejudiciului material cauzat, în sumă – 187 911 lei.

A fost dispusă încasarea de la Udalțov Vladimir în contul Statului a

cheltuielilor judiciare în sumă - 1004 lei pentru efectuarea expertizei

judiciare nr. 614 din 24.04.2015.

1

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Glutnic Artiom, în privința

căruia hotărârea judecătorească nu se contestă.

Udalțov Vladimir, urmărind scopul distrugerii bunurilor care

aparțineau fostului său angajator de muncă, Florea Vladimir, pe motiv de

răzbunare, precum și cunoscând cu certitudine că, cap-tractorul care

aparținea acestuia, de model „XXXXX, valoarea căruia era de 6500 euro,

care conform cursului oficial al Băncii Naționale a RM la acel moment

constituia suma de 128 592,75 lei, este parcat pe str. Ion Pelivan 15, mun.

Chișinău, a planificat realizarea scopului de distrugere a bunului indicat.

Ca urmare a planului elaborat, la 07.02.2015, Udalțov Vladimir,

aflându-se parcat cu automobilul său de serviciu în apropierea centrului

„Kenford”, amplasat pe bd. Ștefan cel Mare, 200, mun. Chișinău, unde se

afla cunoscutul său Glutnic Artiom, a propus acestuia să incendieze

mijlocul de transport mai sus indicat, explicându-i locul aflării acestuia,

modalitatea de a realiza distrugerea bunului, iar drept recompensă a

promis lui Glutnic Artiom că-i va achita suma de 750 lei.

Ulterior, Udalțov Vladimir, în continuarea acțiunilor sale infracționale

și în vederea realizării intenției sale, la 23.02.2015, întâlnindu-se din nou

cu Glutnic Artiom, l-a informat pe acesta despre locul exact de parcarea a

mijlocului de transport care urma să-l incendieze, precum și a comunicat

ultimului că va procura substanță inflamabilă necesară pentru realizarea

scopului pe care-1 urmărea, iar mai apoi v-a informa suplimentar despre

timpul când Glutnic Artiom va urma să comită actul de incendiere.

La 24.02.2015, aproximativ ora 01:30, Udalțov Vladimir l-a contactat

telefonic pe Glutnic Artiom, după care s-a întâlnit cu acesta, iar în

continuarea acțiunilor sale infracționale, s-a deplasat la stația de

alimentare, unde a procurat petrol, și revenind pe str. Ion Pelivan, 15,

mun. Chișinău, în vederea realizării scopului său de a distruge mijlocului

de transport de model XXXXX prin incendiere, a transmis lui Glutnic

Artiom vasul cu petrol, dându-i indicații de a incendia bunul indicat.

Însă acțiunile acestuia au fost curmate de colaboratorii de poliție,

care au venit la fața locului pe motivul denunțului făcut de Glutnic Artiom

despre pregătirea infracțiunii date, astfel fiind curmate și stopate

survenirea consecințelor infracționale urmărite de Udalțov Vladimir.

Tot el, Udalțov Vladimir, acționând intenționat, urmărind premeditat

scopul incendierii autocamionului de XXXXX, în scopul de a se răzbuna pe

proprietarul acestuia, a organizat incendierea autocamionului,

îndemnîndu-1 în acest sens pe Glutnic Artiom, căruia i-a promis o

recompensă, care la rândul său l-a determinat în acest sens pe Antoși

Vasile, materialele în privința căruia sânt disjunse în procedură aparte, și

împreună cu care la 17.02.2015, aproximativ ora 02:00, au fost conduși de

către Udalțov Vladimir pe str. Vasile Alecsandri, 139, mun. Chișinău, unde

Glutnic Artiom împreună cu Antoci Vasile au stropit cu o substanță

inflamabilă autocamionul sus menționat după care l-au incendiat, cauzând

astfel părții vătămate Andrieș Jana daună în proporții mari în sumă totală

de 139844,43 lei.

2

Astfel, acțiunile inculpatului Udalțov Vladimir au fost încadrate

juridic de către prima instanță în baza art. 26, 197 alin. (2), lit. a) Cod

penal – ”pregătirea acțiunilor intenționate îndreptate nemijlocit spre

distrugerea și deteriorarea intenționată a bunurilor, cu cauzarea de daune în

proporții mari”, și în baza art. 42, 197 alin. (2), lit. a) Cod penal –

”participație la distrugerea intenționată a bunurilor, care a cauzat daune în

proporții mari”.

procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Buiucani, Zamă

Sergiu, avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului și inculpatul

Udalțov Vladimir.

3.1. În apelul declarat de către procuror s-a solicitat, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei conform ordinii stabilite pentru prima

instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Udalțov

Vladimir să-i fie stabilită în baza art. art. 26, 197 alin. (2), lit. a) Cod penal

o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis; în baza art. art. 42, 197 alin. (2), lit. a) Cod penal o pedeapsă

de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Udalțov Vladimir să-i fie stabilită

pedeapsa definitivă - 6 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

În motivarea apelului, acuzatorul de stat a invocat că, prima instanță

corect a încadrat juridic acțiunile inculpatului Udalțov Vladimir în baza art.

art. 26, 197 alin. (2), lit. a), art. 42, 197 alin. (2), lit. a) Cod penal, însă la

stabilirea pedepsei prin prisma art. 90 Cod penal, nu a ținut cont de

criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art.75 din

Codul penal, și anume, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul

acestora, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, de faptul că inculpatul nu a

recunoscut vina, precum și de poziția părții vătămate, care a considerat că

reeducarea inculpatului nu va fi posibilă fără izolarea acestuia de societate.

3.2. În apelul declarat de către inculpatul Udalțov Vladimir s-a

solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare.

În susținerea apelului, inculpatul a indicat că, nu este de acord cu

sentința contestată deoarece aceasta îi afectează grav drepturile și

interesele legitime.

Astfel, a menționat că, la baza sentinței au fost puse în mod prioritar

declarațiile martorilor, ceea ce vine în contradicție cu prevederile Codului

de procedură penală, or, declarațiile martorilor pot fi puse la baza sentinței

de condamnare numai în ansamblu cu alte probe.

A mai menționat că, declarațiile martorilor în calitate de probe, au

stat la baza întregului proces penal, începând cu urmărirea penală și până

la adoptarea sentinței, efectiv, pe parcursul desfășurării procesului penal

nu au fost descoperite probe concludente, pertinente și utile, iar conform

legislației materiale și procesuale vinovăția unei persoane poate fi dovedită

3

doar printr-un ansamblu de probe care demonstrează clar că persoana

învinuită a săvârșit infracțiunea incriminată.

Mai mult decât atât, prezumția nevinovăției nu a fost răsturnată în

cazul procesului penal, nu există absolut nici o probă care ar demonstra

vinovăția sa în săvârșirea infracțiunii incriminate.

La fel, a enunțat că, prima instanță i-a încălcat dreptul la un proces

echitabil prin faptul că, prezumția nevinovăției nu a fost răsturnată,

precum și că nu a fost respectat principiul legalității, conform căruia

interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale

sunt interzise, or, în așa mod instanța de fond i-a încălcat grav drepturile

legitime prin adoptarea unei sentințe la baza căreia au fost puse doar

declarațiile martorilor.

3.3. În apelul declarat de către avocatul Beruceașvili Andrei în numele

inculpatului s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Udalțov Vladimir să fie

achitat, deoarece fapta nu a fost săvârșită de către inculpat – pe episodul

din 17.02.2015, și nu s-a constatat existența faptei infracțiunii - pe

episodul din 24.02.2015 cu respingerea acțiunii civile depuse de Andrieș

Jana împotriva inculpatului Udalțov Vladimir.

În susținerea apelului, avocatul Beruceașvili Andrei a menționat că:

- nici inculpatul, nici apărătorul acestuia nu au participat la

pronunțarea sentinței din 29.12.2017, deoarece nu au fost înștiințați în

mod legal despre data și ora ședinței de judecată în care urma să aibă loc

deliberarea și pronunțarea sentinței integrale. Sentința integrală a parvenit

în adresa apărătorului numai la 19.01.2018, fapt confirmat prin copia

plicului poștal.

Totodată, inculpatul Udalțov Vladimir nu a primit traducerea

sentinței în limba rusă până la data depunerii prezentului apel. Reieșind

din cele expuse consideră că, termenul de declarare a apelului împotriva

sentinței din 29.12.2017 a fost omis întemeiat și partea apărării urmează a

fi repusă în termen pentru declararea apelului;

- în urma cercetării judecătorești, analizând probele prezentate de

către partea acuzării, instanța de judecată urma să pronunțe în privința

inculpatului Udalițov Vladimir o sentință de achitare în temeiul art.390

alin. (1), pct.2) Cod de procedură penală, deoarece fapta nu a fost săvârșită

de către inculpat - pe episodul din 17.02.2015, și în temeiul art.390 alin.

(1) pct. 1) Cod de procedură penală deoarece nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii - pe episodul din 24.02.2015;

- de către partea acuzării nu au fost prezentate probe concludente și

pertinente ce confirmă implicarea inculpatului Udalțov Vladimir în acțiuni

de distrugere sau deteriorare intenționată a bunurilor altei persoane;

- semnul calificativ necesar pentru calificarea acțiunilor în baza art.

197 Cod penal este cauzarea a unui prejudiciu în proporții mari. Reieșind

din învinuirea înaintată lui Udalițov Vladimir, prejudiciul cauzat părții

vătămate este de 187 911 lei, fapt ce nu corespunde realității deoarece a

fost pus în baza învinuirii prețul de piață a autocamionului și nu valoarea

prejudiciului cauzat autocamionului.

4

În baza ordonanței organului de urmărire penală, a fost efectuată o

expertiză merceologica a autocamionului de model ”XXXXX care nu a fost

distrus în întregime, că numai deteriorat.

Față de expert au fost puse 2 întrebări: 1) care este costul lucrărilor de

reparație a autocamionului de model XXXXX; 2) care este prețul real de

piață a autocamionului de model XXXXX.

Prin raportul de expertiză nr. 614 din 24.04.2015 s-a constatat că,

expertul nu a putut să formuleze răspunsul la prima întrebare deoarece

lipsește timpul normativ necesar pentru a aprecia costul lucrărilor de

reparație a autocamionului. Totodată, prețul de piață a autocamionului

este de 187 911 lei. Astfel, a considerat că, de către partea acuzării, în

situația dată, urma să fie de la început constatat faptul distrugerii totale a

autocamionului și numai după constatarea respectivă, a putut să fie pus în

baza învinuirii prețul real de piață a autocamionului. Pe când, reieșind din

fotografiile anexate la materialele cauzei, se constată că autocamionul nu a

fost distrus ci numai deteriorat, ceea ce face imposibilă includerea sumei

de 187 911 lei în învinuirea înaintată inculpatului Udalțov Vladimir;

- partea acuzării a fost în imposibilitate de a prezenta instanței de

judecată careva probe în susținerea învinuirii pe episodul din 24.02.2015,

or, primei instanțe nu i-a fost prezentat, pentru interogare, partea

vătămată XXXXX, care nici nu este proprietar al cap-tractorului de model

”XXXXX. Mai mult, nu a fost probată nici valoarea acestui mijloc de

transport care conform rechizitoriului a fost evaluat la 6500 Euro, care

conform cursului oficial al BNM fiind de 128592, 75 lei, fără a avea vreo

baza legală sau vreun document confirmativ. Astfel, este evident faptul că,

episodul dat a fost inventat de către inculpatul Glutnic Artiom în scop de

răzbunare.

decembrie 2021, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu

menținerea sentinței primei instanțe.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a statuat că

prima instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a

concluzionat că, inculpatul Udalțov Vladimir a săvârșit infracțiunile

prevăzute de art. art. 26, 197 alin. (2), lit. a), art. 42, 197 alin. (2), lit. a)

Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă și proporțională, totodată,

soluționând corespunzător și acțiunea civilă înaintată de către partea

vătămată Andrieș Jana.

Concomitent, instanța de apel a stabilit că, aceste împrejurări au fost

constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, cu respectarea prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și

anume, și anume, declarațiile părții vătămate Andrieș Jana; procesul-

verbal de denunțare din 18.02.2015 prin care Glutnic A. comunică despre

acțiunile ilegale ale lui Udalțov V. (f. d. 7); procesul-verbal de audiere a

părții vătămate XXXXX. la 23.03.2015 (f. d. 13); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 24.02.2015 cu tabel foto anexă (f. d. 19-21);

procesul-verbal de ridicare din 24.02.2015 a vasului din masă plastică de

la Glutnic A. (f. d. 24); procesul-verbal de examinare la 24.02.2015 a

5

vasului din masă plastică ridicat (f. d. 25-27); ordonanța din 05.03.2015 de

recunoaștere a vasului din masă plastică în calitate de corp delict (f. d. 28);

procesul-verbal de cercetare la fața locului a incendiului din 17.02.2015 (f.

d. 10- 11); procesul-verbal de audiere a martorului Spivac I. la 24.02.2015

(f. d. 19); materialele acumulate de către Detașamentul pompieri și

salvatori Râșcani pe faptul incendiului care a avut loc la 17.02.2015 (f. d.

20-27); actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 364/02A din

25.02.2015 prin care a fost examinat autocamionul de model XXXXX

deteriorat în urma incendiului de la 17.02.2015 (f. d. 60); raportul de

evaluare a pagubei nr. 364/02A din 26.02.2015 conform căruia valoarea

prejudiciului material cauzat proprietarului autocamionului de model

,,XXXXX constituie suma de 775527,68 lei (f. d. 61-70); procesul-verbal de

examinare a obiectului la 24.06.2015 – camionului deteriorat în urma

incendiului din 17.02.2015 (f. d. 100); raportul de expertiză judiciară nr.

614 din 24.04.2015 (f. d. 106-110, Vol. IV); procesul-verbal de cercetare la

fața locului la 14.05.2015 cu tabel foto-anexă (f. d. 7-9); procesul-verbal de

ridicare la 07.05.2015 a obiectului – cheis din masă plastic cu rotopercutor

de model ,,Interscol” (f.d.14); proces-verbal de examinare a obiectului la

15.05.2015 – cheis cu rotopercutor (f. d. 15-16); procesul-verbal de audiere

a învinuitului Glutnic Artiom la 27.05.2015 (f. d. 44, vol. V).

La fel, instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului Udalțov

Vladimir în săvârșirea, prin participație, la 17.02.2015, a distrugerii

intenționate a bunurilor, care a cauzat daune în proporții mari în sumă de

139844,43 lei, părții vătămate XXXXX, săvârșite prin incendiere, corect, a

fost stabilită de către prima instanță, iar acțiunile inculpatului, justificat

au fost încadrate în baza art. art. 42, 197 alin. (2), lit. a) Cod penal.

Instanța de apel a mai stabilit faptul că, Udalțov Vladimir a fost

inițiatorul distrugerii bunurilor care aparțineau părții XXXXX, și pregătirii

de distrugere a bunurilor care aparțineau părții vătămate XXXXX, care s-a

mai confirmat și prin denunțul lui Glutnic Artiom cât și declarațiile

acestuia depuse în cadrul cercetării judecătorești și urmăririi penale,

declarațiile lui Antoci Vladimir, materialele în privința căruia au fost

disjunse în procedură aparte, deoarece ultimul a solicitat judecarea cauzei

penale pornite în privința lui pe cazul dat în conformitate cu prevederile

art. 3641 Cod procedură penală.

Totodată, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului Udalțov

Vladimir de comiterea infracțiunilor incriminate s-a confirmat parțial și

prin declarațiile acestuia, depuse în cadrul cercetării judecătorești, prin

care a comunicat instanței că i-a spus lui Glutnic Artiom - ”locul unde erau

parcate automobilele care aparțineau cet. XXXXX, persoanele care nu s-au

achitat cu dânsul pentru munca depusă, cu automobilul de serviciu l-a

transportat pe Glutnic Artiom la locul unde era parcat automobilul incendiat”,

deplasându-se cu automobilul de serviciu împreună cu Glutnic Artiom și

Antoci Vladimir, a procurat la o stație de alimentare, benzină, pe care a

turnat-o într-o butelie din plastic.

Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului Udalțov

Vladimir, s-a mai confirmat și prin faptul că, după incendierea

automobilului, care aparținea părții vătămate XXXXX, când lui Antoci

Vladimir din neatenție i-au fost cauzate arsuri termice, anume Udalțov

6

Vladimir cu automobilul de serviciu i-a transportat pe aceștia de la locul

comiterii infracțiunii, unde tot dânsul i-a adus la domiciliul lui Antoci

Vladimir.

De asemenea, s-a stabilit că, până la incendierea automobilului care

aparținea părții vătămate XXXXX și organizarea incendierii automobilului

care aparținea părții vătămate XXXXX, inculpatul Glutnic Artiom nu a fost

cunoscut cu aceste persoane, nu cunoștea nimic despre automobilele care

aparțin lor, și nu avea nici un temei personal pentru a le distruge bunurile.

Pe când Udalțov Vladimir s-a aflat în relații de muncă cu partea vătămată

XXXXX și cu concubinul părții vătămate XXXXX, și deoarece persoanele

nominalizate nu i-au achitat salariul cuvenit, fapt care este de dânsul

recunoscut, astfel, instanța de apel a considerat că inculpatul a fost

cointeresat personal pentru a se răzbuna pe părțile vătămate.

Mai mult, instanța de apel a remarcat că, starea de fapt reținută și de

drept apreciată de către prima instanță concordă cu circumstanțele

stabilite și probele administrate în cauză, relevante și analizate în

cuprinsul sentinței, verificate în apel, neexistând temei pentru a da o nouă

apreciere probelor, astfel, instanța de apel a susținut concluziile primei

instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Cu referire la apelul declarat de către avocatul Beruceașvili Andrei în

numele inculpatului, instanța de apel de apel a reiterat că conținutul

acestuia este similar pretențiilor invocate de către apărare în prima

instanță, la care aceasta a răspuns detaliat, respectîndu-se dreptul la un

proces echitabil al părților, inclusiv, sub aspectul motivării hotărîrii de

condamnare, sentința conținând răspunsuri amănunțite cu privire la

fiecare argument invocat de părți, permițând părților să utilizeze eficient

dreptul la apel.

Față de lucrul judecat de către prima instanță, instanța de apel a

constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la

procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu

faptele reținute în sarcina inculpatului, astfel, fiind în corespundere cu

exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

Cât privește pedeapsa stabilită inculpatului Udalțov Vladimir pentru

infracțiunile comise, instanța de apel a statuat că prima instanță, la

stabilirea pedepsei inculpatului a reținut că ultimul nu prezintă pericol

pentru societate, nu are antecedente penele, careva circumstanțe

agravante nu au fost stabilite, prin urmare, în mod justificat a considerat

posibilă corectarea și reeducarea inculpatului fără izolarea de societate.

Prin urmare, instanța de apel a considerat ca fiind declarative

argumentele expuse în apelul declarat de către acuzatorul de stat prin

care a solicitat ca în privința inculpatului Udalțov Vladimir să fie aplicate

pedepse cu executare reală a acestora, cu excluderea prevederilor art. 90

Cod penal, or, instanța de apel a constatat că inculpatul Udalțov Vladimir

este la prima sa abatere de la legea penală, anterior nu a comis infracțiuni,

iar careva circumstanțe agravante la numirea pedepsei nu au fost

stabilite.

recurs de către:

7

5.1 Procuror, prin care, invocând temeiurile de recurs prevăzute de

art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, din

următoarele considerente:

- decizia instanței de apel în partea stabilirii pedepsei inculpatului,

este neîntemeiată;

- instanța de apel, pronunțând o decizie de condamnare la o pedeapsă

cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pentru comiterea unei

infracțiuni cu un grad prejudiciabil sporit, a periclitat ordinea de drept, și

nu a fost atins scopul principal și anume de prevenirea de comitere de noi

infracțiuni de către inculpat, precum și de către alte persoane, restabilirea

echității sociale. Or, deși dispoziția art. 90 Cod penal, obligă instanța de

judecată să indice expres în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei, însă instanța de apel a ignorat acest

fapt, limitându-se doar la enumerarea circumstanțelor pe care le consideră

atenuante;

- circumstanțele comiterii infracțiunii și comportamentul inculpatului

denotă că cel mai eficient mijloc de corectare a acestuia este pedeapsa cu

închisoare, această concluzie derivând și din gravitatea faptelor comise și

de pericolul social al acestora;

- la stabilirea pedepsei, instanțele de fond nu au ținut cont de gradul

prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de comportamentul inculpatului în

momentul comiterii infracțiunilor și după consumarea lor, de

personalitatea lui, pronunțând o hotărâre neîntemeiată, atât în partea ce

ține de termenul pedepsei cu închisoarea cât și în partea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal;

- prima instanță nu a motivat de ce a dispus suspendarea condiționată

a executării pedepsei aplicate vinovatului, motive care trebuie arătate în

decizie. Iar instanța de apel nu și-a motivat pe deplin concluzia de aplicare

a prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, considerând că greșit a conchis că

corectarea inculpatului este posibilă fără a fi izolat de societate;

- decizia instanței de apel contravine prevederile art. 394 alin. (2) pct.

3) Cod de procedură penală, deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare

a pedepsei mai ușoară și motivele de aplicare a pedepsei cu suspendare

condiționată a executării ei.

5.2 Avocatul Boubătrîn Tamara în numele inculpatului Udalțov

Vladimir, care invocând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1),

pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat repunerea în termen a acestuia,

casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele motive:

- prima instanță la pronunțarea sentinței de condamnare în privința

inculpatului Udalțov Vladimir, doar a transcris, prin copiere, fără ca toate

probele prezentate de acuzatorul de stat să fie analizate și examinate

minuțios cu coroborarea lor cu alte probe pertinente și concludente cu

respectarea principiului apărării și contradictorialității, iar la baza deciziei

instanței de apel s-a pus doar declarațiile inculpatului Glutnic Artiom, fără

a fi verificate și care nu coroborează cu alte probe pertinente și concludente

prezentate de către apărare;

- instanța de apel, la examinarea cauzei, a comis erori, care pot fi

8

reparate doar la rejudecarea apelului, deoarece pripit a ajuns la concluzia

că inculpatul Udalțov Vladimir este vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 26, 197 alin. (2), lit. a), art. 42, 197 alin. (2), lit. a)

Cod penal;

- condamnarea inculpatului Udalțov Vladimir este bazată doar pe

declarațiile lui Glutnic Artiom, care are calitatea de inculpat și nu poartă

răspundere pentru declarațiile sale îndreptate împotriva lui Udalțov

Vladimir, și pe declarațiile lui Antoci Vasile, care nu au fost verificate nici

în prima instanță și nici în instanța de apel din motivul, că se află în

căutare și sentința de condamnare în privința acestuia a fost adoptată în

absența acestuia, fiind invocat și motivul de răzbunare, fără careva probe

concrete, pertinente și concludente, care nu a fost nici invocat și nici

confirmat de partea vătămată, dar fiind presupus de organul de urmărire

penală și susținut de către instanțele de fond;

- instanța de apel ca și prima instanță, formal s-a pronunțat asupra

motivelor susținute în apel și în hotărârea primei instanțe, iar motivele pe

care instanța de apel și-a întemeiat soluția, sunt formale și neclare;

- pentru confirmarea sau infirmarea motivului infracțiunii de

„răzbunare", atât în prima instanță cât și în instanța de apel, erau obligate

să audieze pe angajatorul Florea Vladimir;

- partea acuzării, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, nu

a înlăturat toate dubiile în probarea învinuirii inculpatului Udalțov

Vladimir, deși era obligată sa o facă;

- decizia instanței de apel a fost pronunțată integral la 17 februarie

odihnă, 19 martie 2022, care este zi de sâmbătă, recursul fiind depus la

data de 21 martie 2022, astfel, a solicitat de a fi considerat declarat în

termen.

penal lărgit constată că, acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, din

următoarele considerente.

În speță se constată că, recurenții s-au conformat prevederilor art.

422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

În expunerea motivelor ce au stat la baza respingerii recursurilor

ordinare declarate de către procuror și de către apărare, Colegiul penal

lărgit pornește de la prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, potrivit cărora instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Reieșind din conținutul recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal

lărgit atestă, că, titularii acestora invocă, în calitate de temeiuri pentru

casarea hotărârii instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

9

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței, ori s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Referitor la alegațiile din recurs, invocate de către avocatul Boubătrîn

Tamara în numele inculpatului Udalțov Vladimir, Colegiul penal lărgit

reține că, argumentele expuse, nu s-au confirmat, reieșind din următoarele.

În fundamentarea concluziilor sale cu privire la criticile apărării

precum că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate,

Colegiul penal lărgit reiterează că, instanța de apel judecând cauza, a

verificat, sub toate aspectele probele prezentate de părți, și anume:

procesul-verbal de denunțare din 18.02.2015 prin care Glutnic Artiom

comunică despre acțiunile ilegale ale lui Udalțov V (f. d. 7, Vol. I); procesul-

verbal de audiere a părții vătămate XXXXX la 23.03.2015 (f. d. 13, Vol. I);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 24.02.2015 cu tabel foto

anexă (f. d. 19-21, Vol. I); procesul-verbal de ridicare din 24.02.2015 a

vasului din masă plastică de la Glutnic A. (f. d. 24, Vol. I); procesul-verbal

de examinare la 24.02.2015 a vasului din masă plastică ridicat (f. d. 25-27,

Vol. I); ordonanța din 05.03.2015 de recunoaștere a vasului din masă

plastică în calitate de corp delict (f. d 28, Vol. I); procesul-verbal de

cercetare la fața locului a incendiului din 17.02.2015 (f. d. 10-11, Vol. IV);

procesul-verbal de audiere a martorului Spivac I. la 24.02.2015 (f. d. 19,

Vol. IV); materialele acumulate de către Detașamentul pompieri și salvatori

Rîșcani pe faptul incendiului care a avut loc la 17.02.2015 (f. d. 20-27, Vol.

IV); actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 364/02A din

25.02.2015 prin care a fost examinat autocamionul de model ,,XXXXX

deteriorat în urma incendiului de la 17.02.2015 (f. d. 60, Vol. IV); raportul

de evaluare a pagubei nr. 364/02A din 26.02.2015 conform căruia

valoarea prejudiciului material cauzat proprietarului autocamionului de

model XXXXX constituie suma de 775527,68 lei (f. d. 61-70, Vol. IV);

procesul-verbal de examinare a obiectului la 24.04.2015 – camionului

deteriorat în urma incendiului din 17.02.2015 (f. d. 100, Vol. IV); Raportul

de expertiză judiciară nr. 614 din 24.04.2015 (f. d. 106-110, Vol. IV);

procesul-verbal de cercetare la fața locului la 14.05.2015 cu tabel foto

anexă (f. d. 7-9, Vol. V); procesul-verbal de ridicare la 07.05.2015 a

obiectului – cheis din masă plastic cu rotopercutor de model ,,Interscol” (f.

d. 14, Vol. V); proces-verbal de examinare a obiectului la 15.05.2015 –

cheis cu rotopercutor (f. d. 15-16, Vol. V); procesul-verbal de audiere a

învinuitului Glutnic Artiom la 27.05.2015 (f. d. 44, Vol. V); declarațiile

inculpatului Udalțov Vladimir date în cadrul ședinței instanței de apel, prin

care și-a reiterat poziția declarațiilor date în cadrul primei instanțe,

menționând că este nevinovat în vinovăția imputată ( f. d. 94, Vol. VII);

declarațiile părții vătămate Andrieș Jana, care a declarat că, ofițerul de

urmărire penală, i-a comunicat că automobilul acesteia a fost incendiat de

către două persoane la comanda inculpatului Udalțov Vladimir (f. d. 38,

Vol. VI).

10

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază critic argumentul recurentului

precum că, concluziile instanței de apel sunt fundamentate doar pe

declarațiile inculpatului Glutnic Artiom și pe declarațiile lui Antoci Vasile,

or instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul total de probe administrate în cauză, cărora le-a

dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicități și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele

de fapt și de drept.

Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel corect a

constatat că, argumentele privind nevinovăția inculpatului, nu au acoperire

probatorie, întrucât prin procesul-verbal de denunțare din 18.02.2015 prin

care Glutnic Artiom a comunicat despre acțiunile ilegale ale lui Udalțov

Vladimir (f. d. 7, vol. I ), prin declarațiile lui Glutnic Artiom depuse în cadrul

cercetării judecătorești și urmărirea penală (f. d. 44, vol. V, 207-208,

vol.VI), prin declarațiile lui Antoci Vasile materialele în privința căruia au

fost disjunse în procedură aparte, deoarece dânsul a solicitat judecarea

cauzei penale pornite în privința lui pe cazul dat în conformitate cu

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, s-a demonstrat cu

certitudine faptul că, inițiatorul distrugerii bunurilor părții vătămate

Andrieș Jana și ale lui Florea Vladimir a fost anume Udalțov Vladimir.

Mai mult ca atât, instanța de apel corect a reținut că, după

incendierea automobilului care aparținea părții vătămate Andrieș Jana,

când lui Antoci Vasile din neatenție i-au fost cauzate arsuri termice, anume

Udalțov Vladimir cu automobilul de serviciu i-a transportat pe aceștia de la

locul comiterii infracțiunii, unde tot el i-a adus, la domiciliul lui Antoci

Vasile.

Totodată, instanța de apel corect a stabilit că, până la incendierea

automobilului părții vătămate XXXXX și organizarea incendierii

automobilului părții vătămate XXXXX, inculpatul Glutnic Artiom, nu avea

nici un temei personal pentru a distruge bunurile, întrucât nu a fost

cunoscut cu aceste persoane, nu cunoștea nimic despre automobilele care

aparțin lor. Pe când Udalțov Vladimir s-a aflat în relații de muncă cu partea

vătămată XXXXX și cu concubinul părții vătămate XXXXX respectiv a

urmărit scopul de a se răzbuna din motiv că aceștia nu i-au achitat salariul

cuvenit, fapt recunoscut însăși de inculpatul Udalțov Vladimir.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că în speța dedusă judecății,

probele administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată indică direct

și incontestabil, că inculpatul Udalțov Vladimir în scop de răzbunare în

perioada 07.02.2015 – 24.02.2015, a pregătit distrugerea sau deteriorarea

prin incendiere a mijlocului de transport de model „XXXXX, care aparținea

părții XXXXX, manifestată prin pregătire de infracțiune, procurarea și

crearea intenționată a condițiilor pentru săvârșirea ei, infracțiune care însă

din cauze independente de voința făptuitorului nu și-a produs efectul,

întrucât acțiunile lui au fost curmate de colaboratorii de poliție, care au

venit la fața locului pe motivul denunțului făcut de Glutnic Artiom despre

pregătirea infracțiunii.

La fel, s-a stabilit cu certitudine și faptul că inculpatul Udalțov

Vladimir acționând intenționat, urmărind premeditat - scopul incendierii

11

autocamionului de model „XXXXX, în scopul de a se răzbuna pe

proprietarul acestuia, a organizat incendierea autocamionului,

îndemnîndu-1 în acest sens pe Glutnic Artiom, căruia i-a promis o

recompensă, care la rândul său l-a determinat în acest sens pe Antoci

Vasile, materialele în privința căruia sunt disjunse în procedură aparte, și

împreună au stropit cu o substanță inflamabilă autocamionul sus

menționat, după care l-au incendiat, cauzând astfel părții vătămate Andrieș

Jana daună în proporții mari în sumă totală – 139 844,43 lei, fapt

confirmat prin Raportul de evaluare a pagubei nr. 364/02A din 26.02.2015

(f. d. 61-70 vol. IV),

Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel a argumentat

detailat motivele pentru care a fost respinsă versiunea apărării, probele

administrate confirmând cu certitudine intenția, motivul și scopul

inculpatului în comiterea faptelor infracționale și prezența în acțiunile lui

Udalțov Vladimir a elementelor infracțiunii prevăzut de art. 26, 197 alin.

(2), lit. a) Cod penal, conform indicilor calificativi - ”pregătirea acțiunilor

intenționate îndreptate nemijlocit spre distrugerea și deteriorarea

intenționată a bunurilor, cu cauzarea de daune în proporții mari”, și de art.

42, 197 alin. (2), lit. a) Cod penal – ”participație la distrugerea intenționată a

bunurilor, care a cauzat daune în proporții mari”.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel, corect a

ajuns la concluzia de a menține sentința, prin care, faptele inculpatului au

fost încadrate juridic în baza art. art. 26, 197 alin. (2), lit. a), art. 42, 197

alin. (2), lit. a) Cod penal, motivându-și soluția întemeiat, (așa cum este

indicat în pct. 4., 4.1. al prezentei decizii), soluție pe care Colegiul penal

lărgit o însușește ca fiind una legală, argumentată și conformă

circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare

constante.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să

utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor

instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din

21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”

(cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles

Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999).

Subsidiar, Colegiul penal lărgit, ce ține de critica recurentului privind

nevinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor incriminate, notează că,

aceasta este lipsită de substrat factologic, iar nerecunoașterea vinovăției nu

constituie un temei de a adopta o sentință de achitare, în condițiile în care

probatoriul acumulat la materialele dosarului demonstrează cu certitudine

vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

În aserțiunea dată, obiecțiile recurentului privind nevinovăția acestuia

de comiterea infracțiunii incriminate, reprezintă doar opinia subiectivă și

deluzorie a acestuia, or instanța de recurs ordinar nu a identificat vreun

12

temei de a interveni în decizia instanței de apel prin prisma aspectelor

invocate.

Neîntemeiate, instanța de recurs ordinar, constată, inclusiv alegațiile

apărării precum că la baza deciziei instanței de apel s-a pus doar

declarațiile inculpatului Glutnic Artiom, fără a fi verificate și care nu

coroborează cu alte probe pertinente și concludente prezentate de către

apărare. Or, analizând materialele cauzei, instanța de recurs ordinar

concluzionează că părții apărării i s-a oferit un tratament egal, fără

existența unor discriminări a părților pe parcursul desfășurării întregului

proces penal, fiind audiați atât martorii acuzării, cât și cei ai apărării,

declarațiile cărora au fost supuse verificării și analizei de către instanțele de

judecată, fiind creat un echilibru între apărare și acuzare în aria colectării

și prezentării probelor conform art. art. 24, 314 Cod de procedură penală,

astfel nefiind încălcată egalitatea armelor între părți.

Subsecvent, reieșind din esența criticilor invocate de către avocatul

Boubătrîn Tamara, Colegiul penal lărgit reține că acestea se referă, în mare

parte, doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie

evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia

probele administrate de către instanța de apel nu confirmă vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor

este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece

întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe

soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor, după intima convingere a judecătorului, trebuie

să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor

probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în

ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor

poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs

reiterează, că motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile

prevăzute la alin. (1), art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi

considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii

contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de

fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor,

în modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile

art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care

au fost puse la baza hotărârii instanței de apel, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

13

Referitor la recursul ordinar declarat de către procuror, prin care se

aduc critici în partea ce ține de corectitudinea individualizării pedepsei

penale aplicate inculpatului Udalțov Vladimir pentru infracțiunile comise,

Colegiul penal lărgit reține că, motivele invocate de către recurent în

susținerea acestui temei de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, din raționamentele ce urmează a fi expuse.

În acest sens, instanța de recurs ordinar notează că, prin criterii

generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de Lege,

de care sunt obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Instanțelor de

judecată, legea penală le acordă o posibilitate largă de aplicare în practică a

principiului individualizării pedepsei penale, luând în considerație

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana celui

vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținând

cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și

de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că, persoanei declarate

vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, adică în limitele

sancțiunii legii în baza căreia persoana a fost condamnată.

Subsecvent, după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile

Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul

în care nu sunt careva impedimente.

Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și

se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și

restricții drepturilor lor.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul penal lărgit

statuează că, pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului

lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale,

adică a drepturilor și intereselor victimei, Statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de

către condamnat, precum și de alte persoane.

Practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în

lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și

nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Potrivit dispozițiilor art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea

pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile

săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din

imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de

14

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta

să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și

perioada de probațiune.

În acest sens, Colegiul penal lărgit amintește că raționamentul de

aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și

comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și

modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de

judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă

de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului;

stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a

repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Față de considerentele enunțate, Colegiul penal lărgit conchide, că

instanța de apel la individualizarea pedepsei inculpatului a ținut cont în

măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei și de

toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

Instanța de recurs ordinar conchide că, instanța de apel întemeiat a

stabilit că inculpatului Udalțov Vladimir urmează a-i fi stabilită pedeapsa

închisorii, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, reținând, în

acest sens, că ”inculpatul nu prezintă pericol pentru societate, este la prima

sa abatere de la legea penală, anterior nu a comis infracțiuni, are o

vârstă înaintată (a. n. 1957), careva circumstanțe agravante nu au fost

stabilite, prin urmare, în mod justificat a considerat posibilă corectarea și

reeducarea inculpatului fără izolarea de societate”.

Mai mult, potrivit materialelor cauzei, inculpatul Udalțov Vladimir se

caracterizează pozitiv la locul de trai, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, a comis o infracțiune pentru prima dată, lipsa celor

agravante, astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel just a

concluzionat că în prezenta speță, scopul pedepsei poate fi atins și fără

executarea reală a acesteia, deoarece din materialele dosarului rezultă că

inculpatul a manifestat suficientă responsabilitate și regret, conștientizând

asupra celor săvârșite.

În viziunea instanței de recurs ordinar, împrejurările evidențiate permit

a concluziona că instanța de apel întemeiat a menținut sentința primei

instanțe prin care i-a fost stabilită inculpatului o pedeapsă cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, adică cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probațiune - 3 ani, or, inculpatul a

conștientizat pericolul social al acțiunilor sale infracționale, anterior nu a

comis careva infracțiuni, lipsesc careva circumstanțe agravante, astfel,

suspendarea condiționată a executării pedepsei va fi o măsură eficientă de

a asigura corectarea, resocializarea inculpatului, prevenirea de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, precum și

posibilitatea de a restitui prejudiciul material cauzat părții vătămate.

În acest context, Colegiul penal lărgit reiterează că nu a constatat

prezența erorilor de drept invocate de către recurenți ce ar fi afectat

hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece decizia adoptată de

către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar

15

recursurile ordinare declarate urmează a fi respinse, ca inadmisibile, fiind

vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Sâli Radu, și de

către avocatul Boubătrîn Tamara în numele inculpatului Udalțov Vladimir,

cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

21 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Udalțov Vladimir

XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023, pronunțată la 16

martie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Catan Liliana

Cobzac Elena

Boico Victor

16