1ra-952/2021 — art. 27, 145 alin. 2 lit. e prim CP

Dosarul nr. 1ra-952/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Negrei Nicolae în numele inculpatului Boța Vasile, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, în cauza penală în

privința lui

Boța Vasile XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 22.08.2019 − 04.12.2019;

Instanța de apel: 23.01.2020 − 18.11.2020;

Instanța de recurs: 11.02.2021 − 28.04.2021.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

fiind judecată în procedura prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Boța

Vasile XXXXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 27, 145

alin. (2) lit. e1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 10 (zece) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

S-a încasat din contul inculpatului Boța Vasile XXXXX în contul statului cheltuielile

judiciare în mărime de 4 898 (patru mii opt sute nouăzeci și opt) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Vasile XXXXX, urmărind scopul omorului intenționat săvârșit asupra soției sale pe nume

Boța Maria, acționând cu intenție directă, conștientizând caracterul prejudiciabil al

1

acțiunilor sale, la data de 22.09.2018, aproximativ la orele 16:00-17:00, aflându-se în curtea

casei de locuit situată în XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, ca

urmare a unui conflict iscat, din motive de gelozie, între el și Boța Maria (soția acestuia),

sub pretextul că ultima l-ar înșela, intenționat, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu

pumnii peste diferite regiuni ale corpului, amenințând-o că o va tăia.

În continuarea acțiunilor sale ilegale, Boța Vasile, urmărind același scop infracțional,

văzând că Boța Maria, în încercarea de a se apăra, a alergat spre poartă, ajungând-o din

urmă, a tras-o de păr după care, știind că pe marginea gardului situat în incinta gospodăriei

sale se află un cuțit de bucătărie, intenționat, luând cuțitul în mână, i-a aplicat acesteia o

lovitură cu cuțitul în regiunea hemitoracelui stâng partea posterioară, iar în momentul în

care Boța Maria s-a întors cu fața spre el, cu același cuțit, i-a mai aplicat, acesteia o lovitură

în regiunea pectorală partea stângă, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară

nr. 20183IDO 146 din 09.10.2018 leziuni corporale sub formă de două plăgi tăiate

nepenetrante a hemitoracelui stâng, care se califică ca vătămări corporale ușoare.

Tot atunci, Boța Maria fiind speriată, strigând după ajutor, a alergat în stradă motiv

pentru care intenția lui Boța Vasile nu și-a produs efectul.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate în baza art. 27, 145 alin.(2) lit. e1) din Codul penal, tentativa de omor adică,

acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului asupra unui membru de

familie, care însă, din cauze independente de voința făptuitorului nu și-a produs efectul.

inculpatul Boța Vasile, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să îi fie stabilită o pedeapsă mai

blândă.

În susținerea apelului, inculpatul a indicat că prima instanță, la individualizarea

pedepsei nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, de personalitatea acestuia, de

faptul că se căiește activ de fapta comisă, a recunoscut vina, este pensionar și nu are în

sarcina sa repararea vreunui prejudiciu.

apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul Boța

Vasile este vinovat în comiterea faptei incriminate prin actul de învinuire. Aceste

împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind

corect apreciate, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității,

iar toate probele în ansamblu − din punct de vedere al coroborării lor.

În continuare, instanța de apel a evidențiat că pedeapsa aplicată inculpaților trebuie

2

să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale, în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale și în limitele fixate în Partea specială a

Codului penal.

Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel

încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a

săvârșirii unor fapte similare.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că după caracterul și gradul prejudiciabil,

infracțiunea comisă de către Boța Vasile este excepțional de gravă.

Potrivit prescripțiilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe

baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime

a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Dacă pedeapsa

prevăzută de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.

La caz, instanța de apel a stabilit că careva circumstanțe atenuate în privința

inculpatului conform art. 76 Cod penal, nu au fost reținute.

În calitate de circumstanțe agravante, instanța de apel a reținut săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară

sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză.

Prin urmare, analizând materiale cauzei penale, audiindu-l pe inculpatul Boța

Vasile, instanța de apel a concluzionat că prima instanță întemeiat și justificat a stabilit o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, pedeapsă care este echitabilă și

legal individualizată, pe măsură să contribuie la corectarea comportamentului deviant al

inculpatului.

ordinar de către avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului Boța Vasile, care invocând

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală,

solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Pentru a susține cerințele invocate în cererea de recurs, partea apărării a menționat

că în acțiunile inculpatului Boța Vasile sânt prezente mai multe circumstanțe

atenuante prevăzute la art. 76 Cod penal după cum urmează:

- căința sinceră, manifestată prin regretul inculpatului față de fapta comisă,

condamnând sincer conduita sa;

- săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni;

- caracterizarea pozitivă a inculpatului la locul de trai;

- contribuirea activă la descoperirea infracțiunii;

- recunoașterea vinovăției.

3

La fel, susține recurentul că însăși partea vătămată Boța Maria a declarat că

inculpatul s-a schimbat mult după comiterea faptei și nu are careva pretenții față de cel din

urmă.

Totodată, se afirmă că la stabilirea mărimii pedepsei, în afară de gravitatea

infracțiunii săvârșite, se are în vedere persoana celui vinovat, care include date privind:

gradul de dezvoltare psihică; situația materială, familială sau socială; prezența sau lipsa

antecedentelor penale; comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea

infracțiunii, deci este vorba de personalitatea infractorului, or, la pronunțarea deciziei,

instanța de apel nu a ținut cont de împrejurările enumerate mai sus.

6.1. Asupra recursului declarat, procurorul a depus referință, prin care solicită

inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat, din motiv că instanța de

apel a adoptat o decizie legală și motivată.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat, pentru

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Din conținutul recursului ordinar declarat se conchide că recurentul invocă ca temei

de drept pct. 6) și 10) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept

comisă la judecarea cauzei, în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția sau atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Lecturând textul recursului de pe rol, se atestă că decizia instanței ierarhic inferioare

se contestă doar în latura stabilirii pedepsei.

În corespundere cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art.

75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea

unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din Partea

specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

4

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină seama de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Prin urmare, de către instanțele de fond nu a fost reținută nici o circumstanță

atenuantă în cauza dată, însă drept circumstanță agravantă s-a reținut săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară

sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză. Reieșind din materialele cauzei se

constată, că Boța Vasile a mai comis o infracțiune care atentează la viața și sănătatea

persoanei, fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Strășeni din 07 martie 2007, în baza

art. 156 Cod penal la 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis (f.d. 68-

69, vol. I).

În continuare, instanța de recurs menționează că, sancțiunea infracțiunii pentru care

a fost condamnat inculpatul prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, prevede

pedeapsă cu închisoare de la 15 la 20 ani sau cu detențiune pe viață și se clasifică potrivit

art. 16 alin. (5) Cod penal, ca infracțiune deosebit de gravă.

Conform alin. (3) art. 81 Cod penal, mărimea pedepsei pentru tentativă de

infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei mai

aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod

pentru infracțiunea consumată.

Revenind la cauza dedusă judecății, instanța de recurs conchide că pedeapsă

stabilită inculpatului pe un termen de 10 ani, constituie limita minimă prevăzută de sancțiunea

normei incriminate, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Așadar, dezacordul recurentului privind stabilirea unei pedepse neîntemeiate lui

Boța Vasile de către instanțele de fond este apreciată critic de către Colegiul penal, or, la

individualizarea acesteia au fost reținute toate circumstanțele cauzei de fapt și de drept

enumerate mai sus, iar o altă individualizare a pedepsei, în sensul atenuării răspunderii

nu este posibilă, reieșind din limitele sancțiunii prevăzute de legiuitor la art. 145 alin. (2)

Cod penal, dar și din noile limite calculate în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală.

Făcând o concluzie asupra celor consemnate mai sus, Colegiul penal constată că la

individualizarea pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7,

27, 75 Cod penal coroborate cu cele ale art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilind

inculpatului Boța Vasile o pedeapsă legală, echitabilă și proporțională faptei comise.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de

drept semnalate de recurent, deci nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța

5

de apel, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului de pe rol, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Negrei Nicolae în numele

inculpatului Boța Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 18 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Boța Vasile XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 27 mai 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

6