ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 21.01.2022

1ra-1605/2021 — art. 145 alin. 2 lit. j CP

HOTĂRÂRE
21.01.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 145 alin. 2 lit. j CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 8, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1605/2021 — art. 145 alin. 2 lit. j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1605/2021

Curtea Supremă de Justiție

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Vasilioglo Stepan, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie

2020, în cauza penală în privința lui

Vasilioglo Stepan XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 07.03.2018 − 11.01.2019;

Instanța de apel: 28.03.2019 − 18.12.2020;

Instanța de recurs: 04.10.2021 − 01.12.2021.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

2019, Vasilioglo Stepan XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Cheltuielile judiciare în mărime de 2 502 (două mii cinci sute doi) lei pentru

efectuarea expertizelor judiciare, au fost trecute în contul statului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat că

Vasilioglo Stepan XXXXX, urmărind scopul lipsirii intenționate de viață cu deosebită

cruzime a cet. Mistreanu Andrei, aflându-se în incinta depozitului S.A. „Recar”,

amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Bucuriei 1, acționând cu intenție directă, dându-

și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în

mod conștient survenirea lor, în perioada de timp cuprinsă între data de 16.01.2018 ora

22:00 min. și 17.01.2018, ora 05:00 min., fiind în stare de ebrietate narcotică, din motive

huliganice a inițiat un conflict cu Mistreanu Andrei, după care în vederea realizării

intenției infracționale i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu o bucată de lemn în

regiunea capului doborându-l la pământ. Ulterior, Vasilioglo Stepan, continuându-și

acțiunile sale infracționale îndreptate spre atingerea scopului infracțional, profitând de

faptul că Mistreanu Andrei se afla la pământ, în timp ce acesta încerca să se ridice,

sistematic i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și a

corpului, cauzându-i cet. Mistreanu Andrei suferințe fizice și psihice insuportabile,

manifestate prin dureri de o intensitate înaltă, iar conform raportului de expertiză

judiciară nr. 201803D029 din 12 februarie 2018, fiindu-i cauzată traumă cranio-cerebrală

închisă exprimată prin plăgi contuze, excoriații și echimoze pe cap și față, hemoragii în

mucoasa buzei inferioare, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragii în

mușchii temporali bilateral, fractura bolții și bazei craniului, contuzie cerebrală, sânge

în ventriculele cerebrale, în urma cărui fapt Mistreanu Andrei la scurt timp a decedat

pe loc din cauza leziunilor corporale incompatibile cu viața. Conștientizând gradul

prejudiciabil și gravitatea faptei comise, Vasilioglo Stepan, imediat după comiterea

infracțiunii a ascuns cadavrul cet. Mistreanu Andrei după un automobil care se afla în

incinta depozitului menționat supra, totodată apelându-l pe cet. Cireș Andrei și

comunicându-i despre cele întâmplate, care la rândul său a apelat la serviciul 902, la

fața locului sosind echipajul de poliție.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în prevederile art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, adică omorul unei

persoane, săvârșit cu deosebită cruzime.

avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Vasilioglo Stepan, care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care fapta inculpatului să fie reîncadrată juridic în

prevederile art. 156 Cod penal.

În acest sens, apelanta a evidențiat că noțiunea de cruzime deosebită se identifică

cu acțiuni sadice, adică cu o tendință anormală spre cruzime, plăcere bolnăvicioasă de

a vedea pe cineva suferind sau de a pricinui suferințe. Nimicirea sau dezmembrarea

2

cadavrului cu scopul de a tăinui infracțiunea nu poate servi drept bază pentru

calificarea omorului ca săvârșit cu o cruzime deosebită.

La caz, în opinia apelantei, acțiunile inculpatului nu pot fi avea calificativul

omorului cu deosebită cruzime, deoarece nu a fost constatat motivul de a comite o

asemenea faptă. Mai mult ca atât, potrivit procesului verbal nr. 786 din 17 ianuarie 2018,

s-a constatat că la data de 17 ianuarie 2018 cet. Vasilioglo Stepan se afla în stare de

ebrietate provocată de stupefiante, iar prin Raportul de expertiză judiciară din 26

februarie 2018 s-a constatat că Vasilioglo Stepan are dereglări psihice care sunt

provocate de consumul substanțelor narcotice pe o perioadă îndelungată, fiind necesar

aplicarea prevederilor art. 103 Cod penal celui din urmă.

De asemenea, din înregistrările video din data săvârșirii infracțiunii, se vede clar

că Vasilioglo Stepan nu a avut intenția de a-l omorî pe Mistreanu Andrei, or între cei

doi a avut loc o încăierare și luând în considerație faptul că ambii au fost sub influența

alcoolului și a altor substanțe interzise, s-a produs această infracțiune. Tot din

înregistrarea video se vede cu claritate că Mistreanu Andrei a început bătaia respectivă

primul, iar Vasilioglo Stepan doar s-a apărat de la atacurile directe în adresa sa.

2020 apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a conchis că la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept

și just a ajuns la concluzia că inculpatul Vasilioglo Stepan a săvârșit infracțiunea de

omor cu deosebită cruzime. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală sus-indicată, care au fost corect apreciate,

respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, adică din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu − din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, deși inculpatul vina nu a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că prima

instantă motivat și întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția acestuia în comiterea

infracțiunii de omor cu deosebită cruzime, care se dovedește integral prin următoarele

probe:

- declarațiile succesorului părții vătămate Stoianova Vera, care fiind audiată în cadrul

ședinței de judecată, a declarat că, decedatul Mistreanu Andrei este nepotul său din

partea soțului. Pe data de 16.01.2018 a fost telefonată și anunțată că nepotul ei a fost

omorât. A mers la morgă pentru a-l recunoaște, aproximativ peste o zi a mers la IP și i

s-a spus că șeful l-a sunat pe Andrei să se întoarcă la auto service și acolo au băut, au

fumat, Andrei s-a simțit rău, a vomitat, după care au început să se bată, i-o fi făcut

observație să strângă după el, s-a pornit cearta și inculpatul a luat lopata, Andrei a căzut

3

jos și inculpatul o fi găsit o centură și l-a târât pe jos de gât. Andrei a încercat să scape

din această centură, dar inculpatul îl strângea mai tare. Nu cunoaște unde au avut loc

toate cele întâmplate în încăpere sau afară. A doua zi cineva a depistat cadavrul și a

anuntat poliția. Despre declarațiile inculpatului nu i-a comunicat nimeni. Dorește să

înainteze o acțiune civilă. Bunica lui Andrei are 86 de ani și nu a putut să vină pe data

de 16.01, deoarece cu o zi înainte a decedat nepotul ei. Andrei locuia la Ghidighici acolo

unde lucra, la service. Nu l-a văzut și nici nu a comunicat cu Andrei aproximativ un an

până la cele întâmplate. Erau în relații bune, nu s-au certat. Știa că Andrei servește

băuturi alcoolice, dar a fost mirată când i-au spus că a fumat. Andrei lucra anterior

hamal și după ce s-a certat cu Sașa, a plecat la auto service (f.d. 59, Vol. II);

- declarațiile martorului Cireș Andrei, care fiind audiat în cadrul ședintei de

judecată, a declarat că, pe inculpatul Vasilioglo Stepan îl cunoaște, a fost angajat la el

aproximativ 3 luni. Cu o zi înainte de cele întâmplate, după finisarea lucrului, la ora

19:00, toți lucrătorii s-au reținut cu o oră jumătate, deoarece mai aveau de lucru.

Persoana decedată, Mistreanu Andrei i-a spus că locuiește pe strada Coca și l-a dus

personal la stația de troleibuz din strada Coca. Ultimul urma a doua zi să se prezinte la

serviciu. A doua zi, la ora 8:20, l-a telefonat Vasilioglo Stepan și i-a spus că a făcut o

prostie, dar ce anume nu a spus, nu a dorit. L-a rugat să-l ajute. Nu l-a găsit la fața

locului pe Vasilioglo Stepan, dar peste vreo oră l-a găsit pe teritoriul stației în locul

unde el lucra permanent, era într-o stare anormală, a înțeles și s-a convins că era drogat.

L-a telefonat pe Andrei, însă telefonul era deconectat. A găsit drogurile și le-a aruncat,

l-a încuiat pe Vasilioglo Stepan într-o încăpere. În acel moment s-a întors Stanislav

Popescu care i-a comunicat că a venit dimineața și l-a găsit pe Andrei mort, fiind speriat

de cele văzute a fugit. După ce Stanislav i-a povestit, s-a dus să privească înregistrările

video de pe camerele video. A telefonat un cunoscut să-i dea un sfat și a chemat poliția,

după ce a venit polița au căutat împreună cadavrul. S-au dus împreună cu poliția la

Stepan, care era ascuns în dulap. Poliția a luat cadavrul. A mai declarat că inculpatul

Stepan nu este un om rău, este un om bun, specialist bun. Nu a mai vorbit cu el după

asta. A avut cu el probleme din cauza consumului de droguri. Nu făcea lucrul. Stanislav

i-a comunicat că Andrei nu mai răsufla, a apropiat telefonul să vadă dacă răsuflă și s-a

convins că este decedat. Stanislav nu i-a povestit nimic despre cum s-au întâmplat toate,

pentru că și el a venit dimineata, când persoana era deja decedată. Stanislav i-a

comunicat că Stepan l-a rugat să-l ajute să scape de cadavru. Stanislav era fost

consumator, urmase un tratament. Persoana decedată nu avea pe nimeni în Moldova

și toți angajații au strâns bani pentru a suporta cheltuielile la înmormântare. Din

spusele inculpatului, decedatul nu a ajuns acasă, dar s-a întors înapoi la service, pentru

a consuma droguri (f.d. 60-61, Vol. II);

4

- declarațiile martorului Rufulea Ion, care fiind audiat în cadrul ședinței de

judecată, a declarat că, pe inculpatul Vasilioglo îl cunoaște de la serviciu, fiind colegi

de serviciu, erau în relații normale. La data de 17.01.2018 a venit la serviciu și a văzut

că era poliția, atunci a aflat că a fost găsit un cadavru. I s-a spus că Vasilioglo Stepan l-

a ucis pe Mistreanu. Șeful Andrei i-a spus despre asta. Au vizionat înregistrările video

din care au văzut um Vasilioglo Stepan îl bătea pe Andrei. În noaptea dintre 16 spre 17

ianuarie nu cunoaște dacă erau și alte persoane înafară de Vasiliolglo și Mistreanu. A

mai văzut cum Vasilioglo anterior consuma substanțe narcotice la serviciu. Inculpatul

nu era agresiv nici când consuma substanțe narcotice. Nu a văzut ca inculpatul să

consume alcool. Pe Mistreanu nu-l cunoaște, deoarece nu a lucrat mult timp, dar după

el se vedea că consumă alcool (f.d. 62, Vol. II);

- declarațiile expertului Cazacii Vasile, psihiatru în cadrul Centrului de

Medicină Legală, expert judiciar, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată, a

declarat că personal a semnat raportul de expertiză, își amintește raportul de expertiză,

însă nu ține minte toate detaliile. Astfel, a relatat că tulburarea emoțională instabilă nu

este o maladie cronica propriu-zisă, dar sunt tulburări psihice apărute la o etapă a vieții

și de regula se mențin pe parcursul vieții. Consumul de substanțe psiho-active cum ar

fi drogurile sau alcoolul modifică comportamentul persoanei, inclusiv diagnosticul

enunțat. Aceste influențe pot fi de la minime sau până la stări psihotice. Conform

raportului de expertiză, în perioada comiterii faptei inculpatul nu s-a aflat în stare de

afect patologic. Nu poate să se expună pe circumstanțele noi și, după formularea

întrebării ar fi oportună o expertiză psihologică a inculpatului. Faptul că este

consumator de substanțe narcotice de mai mulți ani, a fost consemnat în concluziile

expertului. Când s-a întocmit raportul de expertiză a fost recomandat aplicarea

prevederilor art. 1031 Cod penal. Consumul substanțelor psiho-active a drogurilor și

alcoolului au un efect negativ asupra comportamentului și psihicului în unele cazuri cu

semnificații psihiatrico-legale sau cu simptomatică psihotică, dar în cazul dat, reieșind

din materialele prezentate expertizei, Comisia a constatat ca starea de ebrietate mixtă

alcoolică și narcotică nu a fost însoțită de simptomatica psihotică, și a fost emisă

concluzia de a fi recunoscut responsabil. Nu ține minte, probele video sunt probe

suplimentare, dar nu există o metodică de efectuare a expertizei în baza probelor video.

Presupune ca au fost analizate înregistrările video, dar nu poate confirma. În toate

cazurile consumul diminuează controlul asupra acțiunilor sale și doar în unele cazuri

îl lipsesc de capacitatea de a prevedea și delibera acțiunilor sale, acestea fiind cazurile

când ingestia de drog și alcool a declanșat o stare psihotică, când este abolită conștiința.

Reieșind din raportul respectiv nu s-a conturat astfel de stare psihotică. În stare

psihotică subiectul este apt să efectueze careva mișcări sau operațiuni uneori aparent

5

coordonate, însă starea psihotică poate fi diagnosticată prin mai multe metode inclusiv

memoria subiectului, explicațiilor ulterioare și cel mai important se analizează starea

conștiinței. De regulă, acestea sunt stări unice rar întâlnite și se constată un procent mic

de cazuri. Înscrierile video, fără a fi luate în considerație alte probe, nu pot fi luate ca

suport pentru modificarea concluziei. Psihiatria Judiciară consideră că înregistrarea

video este o proba facultativă și nu de baza (f.d. 65-66, Vol. II);

- procesul verbal de cercetare la fața locului din 17 ianuarie 2018, prin care a fost

cercetat locul săvârșirii infracțiunii, totodată fiind ridicate și înregistrările video din

data săvârșirii infracțiunii. Foto-tabelele de la fața locului (f. d. 10-32, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 19 ianuarie 2018, prin care au

fost examinate înregistrările video din data săvârșirii infracțiunii, ridicate de la

depozitul S.A. „Recar”. Anexă CD-ul cu înregistrările video (f.d. 44-48, vol. I);

- Raport de expertiză judiciară nr. 201803D029 din 12 februarie 2018, prin care

s-a constatat că moartea cet. Mistreanu Andrei a survenit în rezultatul traumei cranio-

cerebrale închise manifestate prin plăgi contuze, excoriații și echimoze pe cap și față,

hemoragii în mucoasa buzei inferioare, hemoragii în țesuturile moi pericraniene,

hemoragii în mușchii temporali bilateral, fractura bolții și bazei craniului, contuzie

cerebrală, sânge în ventriculele cerebrale, iar decesul a survenit cu 2-3 ore după

cauzarea leziunilor corporale (f.d. 76-77, vol. I);

- Raport de expertiză judiciară nr. 201802D0366 din 26 februarie 2018, prin care

s-a constatat că lui Vasilioglo Stepan i-au fost cauzate fractura osului metacarpian cinci

a mâinii stângi, excoriații la nivelul mâinii drepte, care se califică ca vătămare medie

(f.d. 80-81, vol. I);

- Raport de expertiză judiciară nr. 201835A0076 din 26 februarie 2018, prin care

s-a constatat că Vasilioglo Stepan, de careva boli psihice cronice nu suferă, dar prezintă

diagnosticul: «Tulburare emoțional-instabilă de personalitate. Tulburări mentale și

comportamentale datorate utilizării mai multor droguri». La momentul comiterii

infracțiunii ce i se impută, după cum rezultă din materialele dosarului penal și datele

examenului psihiatric clinic curent, Vasilioglo Stepan tulburări psihice de intensitate

psihotică nu a manifestat, avea păstrată capacitatea de prevedere și deliberare a

acțiunilor sale, a acționat cu discernământ, deci, poate fi recunoscut responsabil de

fapta ce i se impută. Vasilioglo Stepan, la moment de careva boli psihice cronice care

necesită tratament nu suferă, dar prezintă diagnosticul indicat. În momentul comiterii

infracțiunii, Vasilioglo Stepan nu s-a aflat în stare de afect patologic (f.d. 84-88, vol. I);

- procesul-verbal nr. 786 al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 17 ianuarie 2018, prin care s-

a constatat că la data de 17 ianuarie 2018 Vasilioglo Stepan se afla în stare de ebrietate

6

provocată de stupefiante (f.d. 69, vol. I).

Pe lângă aceasta, instanța de apel a constatat că în speță, în acțiunile inculpatului

se conține și semnul calificativ - cu o deosebită cruzime, care rezultă din modul și

mijloacele cu care a fost comisă infracțiunea, de gradul de leziuni, de aplicarea unui

număr considerabil de leziuni corporale, de acțiunile violente la care a fost supusă

victima.

Concluziile vizate au rezultat din raportul de expertiză medico-legală nr.

201803D029 din 12 februarie 2018, prin care s-a constatat că moartea cet. Mistreanu

Andrei a survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise manifestate prin plăgi

contuze, excoriații și echimoze pe cap și față, hemoragii în mucoasa buzei inferioare,

hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragii în mușchii temporali bilateral,

fractura bolții și bazei craniului, contuzie cerebrală, sânge în ventriculele cerebrale,

decesul vicitimei survenind cu 2-3 ore după cauzarea leziunilor corporale.

Așadar, reieșind din modul și mijloacele cu care a fost comisă infracțiunea, de

gradul de leziuni, de aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, de acțiunile la

violente la care victima a fost supusă, instanța a concluzionat că în acțiunile

inculpatului se reține și agravanta - omorul, săvârșit cu o deosebită cruzime.

Referitor la argumentul apărării privind recalificarea acțiunilor inculpatului în

art. 156 Cod penal, instanța de apel l-a apreciat ca fiind neîntemeiat, or atât în prima

instanță, cât și în instanța de apel s-a constat cu certitudine că, inculpatul cu intenție a

săvârșit fapta de omor, își dădea seama că atentează la viața altei persoane, prevedea

că fapta lui conține posibilitatea reală sau inevitabilitatea survenirii morții, cu atât mai

mult că acesta, după aplicarea multiplilor lovituri lui Mistreanu Andrei a lăsat partea

vătămată singură și a plecat fără să întreprindă careva măsuri pentru a-i fi acorda ajutor

medical lui Mistreanu Andrei. Astfel, prin acțiunile sale, după aplicarea multiplelor

lovituri părții vătămate, inculpatul i-a prelungit suferințele lui Mistreanu Andrei, or,

potrivit raportului de expertiză medico-legală moartea lui Mistreanu Andrei a survenit

după 2-3 ore de la aplicarea loviturilor. Prin urmare prezența intenției inculpatului de

a comite fapta infracțională față de Mistreanu Andrei, exclude reîncadrarea juridică a

faptei, precum a solicitat partea apărării în apelul declarat.

La caz, instanța de apel a ajuns la concluzia că inculpatul a acționat cu intenție

directă față de decesul persoanei. Această concluzie rezultă din analiza numărului de

lovituri; localizarea acestor lovituri (loviturile erau aplicate peste părțile vitale ale

corpului); starea victimei; modalitatea și mijloacele cu care au fost aplicate loviturile.

Totodată, instanța a constatat că pedeapsa definitivă stabilită de către prima

instanță este una legal individualizată și proporțională faptei comise, însă, potrivit

materialelor cauzei, a fost stabilit că Vasilioglo Stepan, s-a aflat în arest preventiv de la

7

17 ianuarie 2018 până la 11 ianuarie 2019, fiind deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău.

În aceeași ordine de idei, în ultimul Raport al Consiliului pentru Prevenirea

Torturii (pentru anul 2017), care este un mecanism național pentru prevenire a torturii

din Republica Moldova, s-a constatat că majoritatea izolatoarelor disciplinare vizitate,

inclusiv Penitenciarul nr. 13 Chișinău, sunt într-o stare deplorabilă și ar putea fi

calificate ca condiții inumane și degradante.

Așadar, în baza celor consemnate supra, instanța de apel a constatat în privința

lui Vasilioglo Stepan încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de

art. 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, din care motiv a considerat oportun de a deduce din pedeapsa

definitivă stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 ianuarie

2019 inculpatului, pe o perioadă de 16 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis. Astfel că, în corespundere cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod

de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv, pedeapsa închisorii a fost redusă cu 359 zile pentru perioada deținerii în

stare de arest preventiv - de la 17 ianuarie 2018 până la 11 ianuarie 2019.

ordinar de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Vasilioglo

Stepan, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod

de procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului să fie reîncadrate juridic, fără a i se agrava

situația.

În susținerea cerințelor formulate în cererea de recurs, apărătorul menționează

că în fapta inculpatului nu poate fi reținută agravanta – cu deosebită cruzime, nefiind

dovedit de către acuzatorul de stat, dar și nici de către instanțele de fond motivul

comiterii unui omor cu deosebit cruzime de către Vasilioglo Stepan.

Afirmă recurenta că prin înregistrările video ridicate de la fața locului din ziua

comiterii faptei, se observă cum între inculpat și partea vătămată s-a declanșat o

încăierare, având în vedere că ambii erau în stare de ebrietate atât alcoolică, cât și

narcotică. Versiunea dată, este confirmată prin raportul de expertiză medico-legală

unde la Vasilioglo Stepan au fost depistate leziuni la nivelul mâinilor care se califică

drept vătămare medie a integrității și sănătății corporale.

La fel, prin Raportul de expertiză judiciară din 26 februarie 2018 s-a constatat că

Vasilioglo Stepan are dereglări psihice care sunt provocate de consumul substanțelor

interzise pe parcursul a circa 8-10 ani, și drept urmare, este necesar de a fi aplicare

prevederile art. 103 Cod penal în privința acestuia.

Consideră recurenta că în acțiunile inculpatului se întrunesc elementele

8

constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 156 Cod penal.

materialelor din dosar și raportat la criticele recurentei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, pentru considerentele ce urmează.

Soluția de inadmisibilitate a recursului depus de apărătorul inculpatului se

întemeiază, în drept, pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

corespunzător de către recurent.

Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci

când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt

subsecvente circumstanțelor cauzei, sau când argumentele formulate de recurent sunt

nefondate. La caz, reieșind din criticele expuse de recurentă se constată că, în esență,

aceasta contestă decizia instanței de apel deoarece nu au fost întrunite elementele

infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile punctate în cererea de recurs,

Colegiul penal menționează că acestea sunt neîntemeiate și invocate în mod repetat, iar

în contextul ce urmează instanța va evidenția raționamentele care au stat la baza

concluziei date.

Așadar, instanța de recurs găsește vădit nefondată alegația apărătorului privind

încadrarea juridică incorectă a faptei inculpatului de către organul de urmărire penală,

și respectiv, de către instanțele de fond, în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal,

considerând că fapta acestuia se regăsește în norma de incriminare prescrisă la art. 156

Cod penal.

În contextul soluției de reîncadrare juridică a acțiunilor inculpatului de la art. 145

alin. (2) lit. j) Cod penal la art. 156 Cod penal, Colegiul penal consideră necesar de a

atrage atenția asupra prevederilor legale și practicii judiciare constante în ce privește

latura obiectivă și subiectivă ale infracțiunii prevăzute de art. 156 Cod penal.

Potrivit prevederilor art. 156 Cod penal se sancționează vătămarea gravă ori

medie a integrității corporale sau a sănătății în stare de afect, survenită în mod subit,

provocată de acte de violență, de insulte grave ori de alte acte ilegale sau imorale ale

victimei.

9

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 156 Cod penal are următoarea

structură: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în acțiunea sau inacțiunea de cauzare a

vătămării grave sau medii a integrității corporale sau a sănătății; 2) urmările

prejudiciabile sub formă de vătămări grave sau medii a integrității corporale sau a

sănătății; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4)

circumstanțele săvârșirii infracțiunii: provocarea stării de afect de actele de violență sau

de insulte grave ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 156 Cod penal, se exprimă în

primul rând prin vinovăție sub formă de intenție directă sau indirectă. Motivele

infracțiunii examinate pot fi diferite, dar de cele mai dese ori constau în răzbunare sau

gelozie.

Prin stare de afect se înțelege starea psihică ce se caracterizează printr-o emoție

intensă, de scurtă durată (de la câteva secunde până la câteva minute), legată de

activitatea instinctivă și de reflexele necondiționate. Este o stare care nu depășește

limitele normalității, fiind însoțită de modificări spontane (dar nu și psihotice) ale

activității psihice, în mod special observându-se îngustarea conștiinței. Pentru

constatarea faptului dacă s-a aflat sau nu persoana în stare de afect, organul de urmărire

penală ori instanța de judecată, după caz, poate să dispună efectuarea expertizei

psihologice.

Revenind la actele cauzei penale, instanța de recurs constată că prin Raportul de

expertiză judiciară nr. 201835A0076 din 26 februarie 2018, la momentul comiterii

infracțiunii inculpatul Vasilioglo Stepan nu s-a aflat în stare de afect patologic (f.d. 84-

88, vol. I), iar potrivit declarațiilor expertului Cazacii Vasile, psihiatru în cadrul

Centrului de Medicină Legală, expert judiciar, starea în care se afla inculpatul la

momentul comiterii infracțiunii se datorează mixiunii stării de ebrietate alcoolice cu cea

narcotice, care nu a fost însoțită de simptomatica psihotică, din care considerent

Vasilioglo Stepan a fost declarat responsabil (f.d. 65-66, vol. II).

Prin urmare, raportul de expertiză judiciară nominalizat în cumul cu declarațiile

depuse de către expertul Cazacii Vasile, au redus la zero aplicabilitatea art. 156 Cod

penal. Or, stabilirea stării de afect lui Vasilioglo Stepan, ignorându-se opinia de

specialitate, nu poate fi suficientă în vederea reținerii la calificare a art. 156 Cod penal.

Acestea fiind reiterate, Colegiul penal respinge ca nefondate argumentele părții

apărării privind apariția stării de afect la inculpat, în urma unei încăierări soldate cu

partea vătămată și din motiv că cel din urmă a fost inițiatorul conflictului.

Cât privește solicitarea de a se aplica prevederile art. 103 Cod penal în privința

inculpatului, instanța de recurs notează că legiuitorul a stabilit în dispoziția normei

prevăzute la art. 103 alin. (1) Cod penal, posibilitatea aplicării unui tratament medical

10

forțat persoanelor alcoolice sau narcomane de către instanța de judecată, dacă există

avizul medical corespunzător. Din materialele cauzei, Colegiul penal nu atestă un

asemenea aviz în privința lui Vasilioglo Stepan.

Cu referire la critica prin care se susține lipsa agravantei – cu deosebită cruzime,

în acțiunile inculpatului, instanța de recurs atestă că instanța de apel corect a apreciat

în acțiunile inculpatului deosebita cruzime prin prisma modului și mijloacelor cu care

a fost comisă infracțiunea, gradul de leziuni, aplicarea unui număr mare de leziuni

corporale, de acțiunile violente la care victima a fost supusă.

Sub aspectele enunțate, Colegiul penal este solidar cu soluția instanței de apel și

conchide că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate

de recurentă, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază

soluția, iar din aceste considerente recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil,

ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lozovscaia

Tatiana în numele inculpatului Vasilioglo Stepan împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Vasilioglo Stepan XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 21 ianuarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-11-18
0,97
1ra-1513/2021 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1513/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie a examin
CSJ 2023-04-13
0,96
1ra-8/2023 — art. 172 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-8/2023 1-22005898-01-1ra-03012023 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 martie 2023 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, examinând a
CSJ 2021-12-22
0,96
1ra-1892/2021 — art. 145 alin. 2, lit. e, o CP
Dosarul nr. 1ra-1892/2021 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 10 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Toma Nadejda a examinat adm
CSJ 2021-04-29
0,95
1ra-68/2021 — art.171 alin.3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-68/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan
CSJ 2021-05-27
0,95
1ra-952/2021 — art. 27, 145 alin. 2 lit. e prim CP
Dosarul nr. 1ra-952/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisibilitatea în princ
Sursă