1ra-1605/2021 — art. 145 alin. 2 lit. j CP

Prin sentința sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 ianuarie 2019, Vasilioglo Stepan XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Cheltuielile judiciare în mărime de 2 502 (două mii cinci sute doi) lei pentru efectuarea expertizelor judiciare, au fost trecute în contul statului. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1 1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat că Vasilioglo Stepan XXXXX, urmărind scopul lipsirii intenționate de viață cu deosebită cruzime a cet. Mistreanu Andrei, aflându-se în incinta depozitului S.A. „Recar”, amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Bucuriei 1, acționând cu intenție directă, dându- și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, în perioada de timp cuprinsă între data de 16.01.2018 ora 22:00 min. și 17.01.2018, ora 05:00 min., fiind în stare de ebrietate narcotică, din motive huliganice a inițiat un conflict cu Mistreanu Andrei, după care în vederea realizării intenției infracționale i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu o bucată de lemn în regiunea capului doborându-l la pământ. Ulterior, Vasilioglo Stepan, continuându-și acțiunile sale infracționale îndreptate spre atingerea scopului infracțional, profitând de faptul că Mistreanu Andrei se afla la pământ, în timp ce acesta încerca să se ridice, sistematic i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și a corpului, cauzându-i cet. Mistreanu Andrei suferințe fizice și psihice insuportabile, manifestate prin dureri de o intensitate înaltă, iar conform raportului de expertiză judiciară nr. 201803D029 din 12 februarie 2018, fiindu-i cauzată traumă cranio-cerebrală închisă exprimată prin plăgi contuze, excoriații și echimoze pe cap și față, hemoragii în mucoasa buzei inferioare, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragii în mușchii temporali bilateral, fractura bolții și bazei craniului, contuzie cerebrală, sânge în ventriculele cerebrale, în urma cărui fapt Mistreanu Andrei la scurt timp a decedat pe loc din cauza leziunilor corporale incompatibile cu viața. Conștientizând gradul prejudiciabil și gravitatea faptei comise, Vasilioglo Stepan, imediat după comiterea infracțiunii a ascuns cadavrul cet. Mistreanu Andrei după un automobil care se afla în incinta depozitului menționat supra, totodată apelându-l pe cet. Cireș Andrei și comunicându-i despre cele întâmplate, care la rândul său a apelat la serviciul 902, la fața locului sosind echipajul de poliție. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în prevederile art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, adică omorul unei persoane, săvârșit cu deosebită cruzime.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată, împotriva acesteia a declarat apel avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Vasilioglo Stepan, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care fapta inculpatului să fie reîncadrată juridic în prevederile art. 156 Cod penal. În acest sens, apelanta a evidențiat că noțiunea de cruzime deosebită se identifică cu acțiuni sadice, adică cu o tendință anormală spre cruzime, plăcere bolnăvicioasă de a vedea pe cineva suferind sau de a pricinui suferințe. Nimicirea sau dezmembrarea 2 cadavrului cu scopul de a tăinui infracțiunea nu poate servi drept bază pentru calificarea omorului ca săvârșit cu o cruzime deosebită. La caz, în opinia apelantei, acțiunile inculpatului nu pot fi avea calificativul omorului cu deosebită cruzime, deoarece nu a fost constatat motivul de a comite o asemenea faptă. Mai mult ca atât, potrivit procesului verbal nr. 786 din 17 ianuarie 2018, s-a constatat că la data de 17 ianuarie 2018 cet. Vasilioglo Stepan se afla în stare de ebrietate provocată de stupefiante, iar prin Raportul de expertiză judiciară din 26 februarie 2018 s-a constatat că Vasilioglo Stepan are dereglări psihice care sunt provocate de consumul substanțelor narcotice pe o perioadă îndelungată, fiind necesar aplicarea prevederilor art. 103 Cod penal celui din urmă. De asemenea, din înregistrările video din data săvârșirii infracțiunii, se vede clar că Vasilioglo Stepan nu a avut intenția de a-l omorî pe Mistreanu Andrei, or între cei doi a avut loc o încăierare și luând în considerație faptul că ambii au fost sub influența alcoolului și a altor substanțe interzise, s-a produs această infracțiune. Tot din înregistrarea video se vede cu claritate că Mistreanu Andrei a început bătaia respectivă primul, iar Vasilioglo Stepan doar s-a apărat de la atacurile directe în adresa sa.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2020 apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a conchis că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Vasilioglo Stepan a săvârșit infracțiunea de omor cu deosebită cruzime. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată, care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, adică din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu − din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, deși inculpatul vina nu a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că prima instantă motivat și întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii de omor cu deosebită cruzime, care se dovedește integral prin următoarele probe: - declarațiile succesorului părții vătămate Stoianova Vera, care fiind audiată în cadrul ședinței de judecată, a declarat că, decedatul Mistreanu Andrei este nepotul său din partea soțului. Pe data de 16.01.2018 a fost telefonată și anunțată că nepotul ei a fost omorât. A mers la morgă pentru a-l recunoaște, aproximativ peste o zi a mers la IP și i s-a spus că șeful l-a sunat pe Andrei să se întoarcă la auto service și acolo au băut, au fumat, Andrei s-a simțit rău, a vomitat, după care au început să se bată, i-o fi făcut observație să strângă după el, s-a pornit cearta și inculpatul a luat lopata, Andrei a căzut 3 jos și inculpatul o fi găsit o centură și l-a târât pe jos de gât. Andrei a încercat să scape din această centură, dar inculpatul îl strângea mai tare. Nu cunoaște unde au avut loc toate cele întâmplate în încăpere sau afară. A doua zi cineva a depistat cadavrul și a anuntat poliția. Despre declarațiile inculpatului nu i-a comunicat nimeni. Dorește să înainteze o acțiune civilă. Bunica lui Andrei are 86 de ani și nu a putut să vină pe data de 16.01, deoarece cu o zi înainte a decedat nepotul ei. Andrei locuia la Ghidighici acolo unde lucra, la service. Nu l-a văzut și nici nu a comunicat cu Andrei aproximativ un an până la cele întâmplate. Erau în relații bune, nu s-au certat. Știa că Andrei servește băuturi alcoolice, dar a fost mirată când i-au spus că a fumat. Andrei lucra anterior hamal și după ce s-a certat cu Sașa, a plecat la auto service (f.d. 59, Vol. II); - declarațiile martorului Cireș Andrei, care fiind audiat în cadrul ședintei de judecată, a declarat că, pe inculpatul Vasilioglo Stepan îl cunoaște, a fost angajat la el aproximativ 3 luni. Cu o zi înainte de cele întâmplate, după finisarea lucrului, la ora 19:00, toți lucrătorii s-au reținut cu o oră jumătate, deoarece mai aveau de lucru. Persoana decedată, Mistreanu Andrei i-a spus că locuiește pe strada Coca și l-a dus personal la stația de troleibuz din strada Coca. Ultimul urma a doua zi să se prezinte la serviciu. A doua zi, la ora 8:20, l-a telefonat Vasilioglo Stepan și i-a spus că a făcut o prostie, dar ce anume nu a spus, nu a dorit. L-a rugat să-l ajute. Nu l-a găsit la fața locului pe Vasilioglo Stepan, dar peste vreo oră l-a găsit pe teritoriul stației în locul unde el lucra permanent, era într-o stare anormală, a înțeles și s-a convins că era drogat. L-a telefonat pe Andrei, însă telefonul era deconectat. A găsit drogurile și le-a aruncat, l-a încuiat pe Vasilioglo Stepan într-o încăpere. În acel moment s-a întors Stanislav Popescu care i-a comunicat că a venit dimineața și l-a găsit pe Andrei mort, fiind speriat de cele văzute a fugit. După ce Stanislav i-a povestit, s-a dus să privească înregistrările video de pe camerele video. A telefonat un cunoscut să-i dea un sfat și a chemat poliția, după ce a venit polița au căutat împreună cadavrul. S-au dus împreună cu poliția la Stepan, care era ascuns în dulap. Poliția a luat cadavrul. A mai declarat că inculpatul Stepan nu este un om rău, este un om bun, specialist bun. Nu a mai vorbit cu el după asta. A avut cu el probleme din cauza consumului de droguri. Nu făcea lucrul. Stanislav i-a comunicat că Andrei nu mai răsufla, a apropiat telefonul să vadă dacă răsuflă și s-a convins că este decedat. Stanislav nu i-a povestit nimic despre cum s-au întâmplat toate, pentru că și el a venit dimineata, când persoana era deja decedată. Stanislav i-a comunicat că Stepan l-a rugat să-l ajute să scape de cadavru. Stanislav era fost consumator, urmase un tratament. Persoana decedată nu avea pe nimeni în Moldova și toți angajații au strâns bani pentru a suporta cheltuielile la înmormântare. Din spusele inculpatului, decedatul nu a ajuns acasă, dar s-a întors înapoi la service, pentru a consuma droguri (f.d. 60-61, Vol. II); 4 - declarațiile martorului Rufulea Ion, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată, a declarat că, pe inculpatul Vasilioglo îl cunoaște de la serviciu, fiind colegi de serviciu, erau în relații normale. La data de 17.01.2018 a venit la serviciu și a văzut că era poliția, atunci a aflat că a fost găsit un cadavru. I s-a spus că Vasilioglo Stepan l- a ucis pe Mistreanu. Șeful Andrei i-a spus despre asta. Au vizionat înregistrările video din care au văzut um Vasilioglo Stepan îl bătea pe Andrei. În noaptea dintre 16 spre 17 ianuarie nu cunoaște dacă erau și alte persoane înafară de Vasiliolglo și Mistreanu. A mai văzut cum Vasilioglo anterior consuma substanțe narcotice la serviciu. Inculpatul nu era agresiv nici când consuma substanțe narcotice. Nu a văzut ca inculpatul să consume alcool. Pe Mistreanu nu-l cunoaște, deoarece nu a lucrat mult timp, dar după el se vedea că consumă alcool (f.d. 62, Vol. II); - declarațiile expertului Cazacii Vasile, psihiatru în cadrul Centrului de Medicină Legală, expert judiciar, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată, a declarat că personal a semnat raportul de expertiză, își amintește raportul de expertiză, însă nu ține minte toate detaliile. Astfel, a relatat că tulburarea emoțională instabilă nu este o maladie cronica propriu-zisă, dar sunt tulburări psihice apărute la o etapă a vieții și de regula se mențin pe parcursul vieții. Consumul de substanțe psiho-active cum ar fi drogurile sau alcoolul modifică comportamentul persoanei, inclusiv diagnosticul enunțat. Aceste influențe pot fi de la minime sau până la stări psihotice. Conform raportului de expertiză, în perioada comiterii faptei inculpatul nu s-a aflat în stare de afect patologic. Nu poate să se expună pe circumstanțele noi și, după formularea întrebării ar fi oportună o expertiză psihologică a inculpatului. Faptul că este consumator de substanțe narcotice de mai mulți ani, a fost consemnat în concluziile expertului. Când s-a întocmit raportul de expertiză a fost recomandat aplicarea prevederilor art. 1031 Cod penal. Consumul substanțelor psiho-active a drogurilor și alcoolului au un efect negativ asupra comportamentului și psihicului în unele cazuri cu semnificații psihiatrico-legale sau cu simptomatică psihotică, dar în cazul dat, reieșind din materialele prezentate expertizei, Comisia a constatat ca starea de ebrietate mixtă alcoolică și narcotică nu a fost însoțită de simptomatica psihotică, și a fost emisă concluzia de a fi recunoscut responsabil. Nu ține minte, probele video sunt probe suplimentare, dar nu există o metodică de efectuare a expertizei în baza probelor video. Presupune ca au fost analizate înregistrările video, dar nu poate confirma. În toate cazurile consumul diminuează controlul asupra acțiunilor sale și doar în unele cazuri îl lipsesc de capacitatea de a prevedea și delibera acțiunilor sale, acestea fiind cazurile când ingestia de drog și alcool a declanșat o stare psihotică, când este abolită conștiința. Reieșind din raportul respectiv nu s-a conturat astfel de stare psihotică. În stare psihotică subiectul este apt să efectueze careva mișcări sau operațiuni uneori aparent 5 coordonate, însă starea psihotică poate fi diagnosticată prin mai multe metode inclusiv memoria subiectului, explicațiilor ulterioare și cel mai important se analizează starea conștiinței. De regulă, acestea sunt stări unice rar întâlnite și se constată un procent mic de cazuri. Înscrierile video, fără a fi luate în considerație alte probe, nu pot fi luate ca suport pentru modificarea concluziei. Psihiatria Judiciară consideră că înregistrarea video este o proba facultativă și nu de baza (f.d. 65-66, Vol. II); - procesul verbal de cercetare la fața locului din 17 ianuarie 2018, prin care a fost cercetat locul săvârșirii infracțiunii, totodată fiind ridicate și înregistrările video din data săvârșirii infracțiunii. Foto-tabelele de la fața locului (f. d. 10-32, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 19 ianuarie 2018, prin care au fost examinate înregistrările video din data săvârșirii infracțiunii, ridicate de la depozitul S.A. „Recar”. Anexă CD-ul cu înregistrările video (f.d. 44-48, vol. I); - Raport de expertiză judiciară nr. 201803D029 din 12 februarie 2018, prin care s-a constatat că moartea cet. Mistreanu Andrei a survenit în rezultatul traumei cranio- cerebrale închise manifestate prin plăgi contuze, excoriații și echimoze pe cap și față, hemoragii în mucoasa buzei inferioare, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragii în mușchii temporali bilateral, fractura bolții și bazei craniului, contuzie cerebrală, sânge în ventriculele cerebrale, iar decesul a survenit cu 2-3 ore după cauzarea leziunilor corporale (f.d. 76-77, vol. I); - Raport de expertiză judiciară nr. 201802D0366 din 26 februarie 2018, prin care s-a constatat că lui Vasilioglo Stepan i-au fost cauzate fractura osului metacarpian cinci a mâinii stângi, excoriații la nivelul mâinii drepte, care se califică ca vătămare medie (f.d. 80-81, vol. I); - Raport de expertiză judiciară nr. 201835A0076 din 26 februarie 2018, prin care s-a constatat că Vasilioglo Stepan, de careva boli psihice cronice nu suferă, dar prezintă diagnosticul: «Tulburare emoțional-instabilă de personalitate. Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării mai multor droguri». La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută, după cum rezultă din materialele dosarului penal și datele examenului psihiatric clinic curent, Vasilioglo Stepan tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, avea păstrată capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, a acționat cu discernământ, deci, poate fi recunoscut responsabil de fapta ce i se impută. Vasilioglo Stepan, la moment de careva boli psihice cronice care necesită tratament nu suferă, dar prezintă diagnosticul indicat. În momentul comiterii infracțiunii, Vasilioglo Stepan nu s-a aflat în stare de afect patologic (f.d. 84-88, vol. I); - procesul-verbal nr. 786 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 17 ianuarie 2018, prin care s- a constatat că la data de 17 ianuarie 2018 Vasilioglo Stepan se afla în stare de ebrietate 6 provocată de stupefiante (f.d. 69, vol. I). Pe lângă aceasta, instanța de apel a constatat că în speță, în acțiunile inculpatului se conține și semnul calificativ - cu o deosebită cruzime, care rezultă din modul și mijloacele cu care a fost comisă infracțiunea, de gradul de leziuni, de aplicarea unui număr considerabil de leziuni corporale, de acțiunile violente la care a fost supusă victima. Concluziile vizate au rezultat din raportul de expertiză medico-legală nr. 201803D029 din 12 februarie 2018, prin care s-a constatat că moartea cet. Mistreanu Andrei a survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise manifestate prin plăgi contuze, excoriații și echimoze pe cap și față, hemoragii în mucoasa buzei inferioare, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragii în mușchii temporali bilateral, fractura bolții și bazei craniului, contuzie cerebrală, sânge în ventriculele cerebrale, decesul vicitimei survenind cu 2-3 ore după cauzarea leziunilor corporale. Așadar, reieșind din modul și mijloacele cu care a fost comisă infracțiunea, de gradul de leziuni, de aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, de acțiunile la violente la care victima a fost supusă, instanța a concluzionat că în acțiunile inculpatului se reține și agravanta - omorul, săvârșit cu o deosebită cruzime. Referitor la argumentul apărării privind recalificarea acțiunilor inculpatului în art. 156 Cod penal, instanța de apel l-a apreciat ca fiind neîntemeiat, or atât în prima instanță, cât și în instanța de apel s-a constat cu certitudine că, inculpatul cu intenție a săvârșit fapta de omor, își dădea seama că atentează la viața altei persoane, prevedea că fapta lui conține posibilitatea reală sau inevitabilitatea survenirii morții, cu atât mai mult că acesta, după aplicarea multiplilor lovituri lui Mistreanu Andrei a lăsat partea vătămată singură și a plecat fără să întreprindă careva măsuri pentru a-i fi acorda ajutor medical lui Mistreanu Andrei. Astfel, prin acțiunile sale, după aplicarea multiplelor lovituri părții vătămate, inculpatul i-a prelungit suferințele lui Mistreanu Andrei, or, potrivit raportului de expertiză medico-legală moartea lui Mistreanu Andrei a survenit după 2-3 ore de la aplicarea loviturilor. Prin urmare prezența intenției inculpatului de a comite fapta infracțională față de Mistreanu Andrei, exclude reîncadrarea juridică a faptei, precum a solicitat partea apărării în apelul declarat. La caz, instanța de apel a ajuns la concluzia că inculpatul a acționat cu intenție directă față de decesul persoanei. Această concluzie rezultă din analiza numărului de lovituri; localizarea acestor lovituri (loviturile erau aplicate peste părțile vitale ale corpului); starea victimei; modalitatea și mijloacele cu care au fost aplicate loviturile. Totodată, instanța a constatat că pedeapsa definitivă stabilită de către prima instanță este una legal individualizată și proporțională faptei comise, însă, potrivit materialelor cauzei, a fost stabilit că Vasilioglo Stepan, s-a aflat în arest preventiv de la 7 17 ianuarie 2018 până la 11 ianuarie 2019, fiind deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău. În aceeași ordine de idei, în ultimul Raport al Consiliului pentru Prevenirea Torturii (pentru anul 2017), care este un mecanism național pentru prevenire a torturii din Republica Moldova, s-a constatat că majoritatea izolatoarelor disciplinare vizitate, inclusiv Penitenciarul nr. 13 Chișinău, sunt într-o stare deplorabilă și ar putea fi calificate ca condiții inumane și degradante. Așadar, în baza celor consemnate supra, instanța de apel a constatat în privința lui Vasilioglo Stepan încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, din care motiv a considerat oportun de a deduce din pedeapsa definitivă stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 ianuarie 2019 inculpatului, pe o perioadă de 16 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Astfel că, în corespundere cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, pedeapsa închisorii a fost redusă cu 359 zile pentru perioada deținerii în stare de arest preventiv - de la 17 ianuarie 2018 până la 11 ianuarie 2019.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Vasilioglo Stepan, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului să fie reîncadrate juridic, fără a i se agrava situația. În susținerea cerințelor formulate în cererea de recurs, apărătorul menționează că în fapta inculpatului nu poate fi reținută agravanta – cu deosebită cruzime, nefiind dovedit de către acuzatorul de stat, dar și nici de către instanțele de fond motivul comiterii unui omor cu deosebit cruzime de către Vasilioglo Stepan. Afirmă recurenta că prin înregistrările video ridicate de la fața locului din ziua comiterii faptei, se observă cum între inculpat și partea vătămată s-a declanșat o încăierare, având în vedere că ambii erau în stare de ebrietate atât alcoolică, cât și narcotică. Versiunea dată, este confirmată prin raportul de expertiză medico-legală unde la Vasilioglo Stepan au fost depistate leziuni la nivelul mâinilor care se califică drept vătămare medie a integrității și sănătății corporale. La fel, prin Raportul de expertiză judiciară din 26 februarie 2018 s-a constatat că Vasilioglo Stepan are dereglări psihice care sunt provocate de consumul substanțelor interzise pe parcursul a circa 8-10 ani, și drept urmare, este necesar de a fi aplicare prevederile art. 103 Cod penal în privința acestuia. Consideră recurenta că în acțiunile inculpatului se întrunesc elementele 8 constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 156 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza materialelor din dosar și raportat la criticele recurentei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru considerentele ce urmează. Soluția de inadmisibilitate a recursului depus de apărătorul inculpatului se întemeiază, în drept, pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei, sau când argumentele formulate de recurent sunt nefondate. La caz, reieșind din criticele expuse de recurentă se constată că, în esență, aceasta contestă decizia instanței de apel deoarece nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile punctate în cererea de recurs, Colegiul penal menționează că acestea sunt neîntemeiate și invocate în mod repetat, iar în contextul ce urmează instanța va evidenția raționamentele care au stat la baza concluziei date. Așadar, instanța de recurs găsește vădit nefondată alegația apărătorului privind încadrarea juridică incorectă a faptei inculpatului de către organul de urmărire penală, și respectiv, de către instanțele de fond, în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, considerând că fapta acestuia se regăsește în norma de incriminare prescrisă la art. 156 Cod penal. În contextul soluției de reîncadrare juridică a acțiunilor inculpatului de la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la art. 156 Cod penal, Colegiul penal consideră necesar de a atrage atenția asupra prevederilor legale și practicii judiciare constante în ce privește latura obiectivă și subiectivă ale infracțiunii prevăzute de art. 156 Cod penal. Potrivit prevederilor art. 156 Cod penal se sancționează vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății în stare de afect, survenită în mod subit, provocată de acte de violență, de insulte grave ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei. 9 Latura obiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 156 Cod penal are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în acțiunea sau inacțiunea de cauzare a vătămării grave sau medii a integrității corporale sau a sănătății; 2) urmările prejudiciabile sub formă de vătămări grave sau medii a integrității corporale sau a sănătății; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) circumstanțele săvârșirii infracțiunii: provocarea stării de afect de actele de violență sau de insulte grave ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 156 Cod penal, se exprimă în primul rând prin vinovăție sub formă de intenție directă sau indirectă. Motivele infracțiunii examinate pot fi diferite, dar de cele mai dese ori constau în răzbunare sau gelozie. Prin stare de afect se înțelege starea psihică ce se caracterizează printr-o emoție intensă, de scurtă durată (de la câteva secunde până la câteva minute), legată de activitatea instinctivă și de reflexele necondiționate. Este o stare care nu depășește limitele normalității, fiind însoțită de modificări spontane (dar nu și psihotice) ale activității psihice, în mod special observându-se îngustarea conștiinței. Pentru constatarea faptului dacă s-a aflat sau nu persoana în stare de afect, organul de urmărire penală ori instanța de judecată, după caz, poate să dispună efectuarea expertizei psihologice. Revenind la actele cauzei penale, instanța de recurs constată că prin Raportul de expertiză judiciară nr. 201835A0076 din 26 februarie 2018, la momentul comiterii infracțiunii inculpatul Vasilioglo Stepan nu s-a aflat în stare de afect patologic (f.d. 84- 88, vol. I), iar potrivit declarațiilor expertului Cazacii Vasile, psihiatru în cadrul Centrului de Medicină Legală, expert judiciar, starea în care se afla inculpatul la momentul comiterii infracțiunii se datorează mixiunii stării de ebrietate alcoolice cu cea narcotice, care nu a fost însoțită de simptomatica psihotică, din care considerent Vasilioglo Stepan a fost declarat responsabil (f.d. 65-66, vol. II). Prin urmare, raportul de expertiză judiciară nominalizat în cumul cu declarațiile depuse de către expertul Cazacii Vasile, au redus la zero aplicabilitatea art. 156 Cod penal. Or, stabilirea stării de afect lui Vasilioglo Stepan, ignorându-se opinia de specialitate, nu poate fi suficientă în vederea reținerii la calificare a art. 156 Cod penal. Acestea fiind reiterate, Colegiul penal respinge ca nefondate argumentele părții apărării privind apariția stării de afect la inculpat, în urma unei încăierări soldate cu partea vătămată și din motiv că cel din urmă a fost inițiatorul conflictului. Cât privește solicitarea de a se aplica prevederile art. 103 Cod penal în privința inculpatului, instanța de recurs notează că legiuitorul a stabilit în dispoziția normei prevăzute la art. 103 alin. (1) Cod penal, posibilitatea aplicării unui tratament medical 10 forțat persoanelor alcoolice sau narcomane de către instanța de judecată, dacă există avizul medical corespunzător. Din materialele cauzei, Colegiul penal nu atestă un asemenea aviz în privința lui Vasilioglo Stepan. Cu referire la critica prin care se susține lipsa agravantei – cu deosebită cruzime, în acțiunile inculpatului, instanța de recurs atestă că instanța de apel corect a apreciat în acțiunile inculpatului deosebita cruzime prin prisma modului și mijloacelor cu care a fost comisă infracțiunea, gradul de leziuni, aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, de acțiunile violente la care victima a fost supusă. Sub aspectele enunțate, Colegiul penal este solidar cu soluția instanței de apel și conchide că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, iar din aceste considerente recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Vasilioglo Stepan împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui Vasilioglo Stepan XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 21 ianuarie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Guzun Ion Catan Liliana 11