1ra-727/2022 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-727/2022 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-727/2022

1-21145087-01-1ra-16052022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

Catan Liliana

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, în cauza

penală privindu-l pe

Sorocovschi Lilian Xxxxx, născut la xxxxx, domiciliat r-nul

Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Sorocovschi

Lilian Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal, la închisoare pe un termen de 2 ani.

În temeiul alin. (1) art. 85 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința

respectivă și prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 27.11.2020, i s-a

stabilit lui Sorocovschi Lilian pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani, cu amendă în suma rămasă neexecutată și cu privarea de dreptul de

a exercita activitate legată de gestionarea bunurilor sau surselor materiale pe termen

de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

la 31.08.2021, aproximativ la ora 12:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se

în apartamentul nr. xx din xxxxx din mun. Xxxxx, acționând din interes material,

având ca scop sustragerea bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind

survenirea acestora, având acces liber, folosindu-se de momentul când stăpânul

apartamentului cet. Vlas Vladimir în camera sa a adormit pe pat și el nu este

1

observat de nimeni, pe ascuns, de pe masă a sustras un telefon mobil de model

”iPhone 7” cu IMEI : xxxxx, la prețul de 7000 lei, care era în husă la preț de 300 lei, în

care era instalată cartela SIM cu nr. xxxxx la prețul de 50 lei, cauzându-i astfel părții

vătămate Vlas Vladimir daună materială în proporții considerabile în sumă totală de

7350 lei și cu bunurile sustrase de la locul comiterii infracțiunii s-a eschivat.

3.1 Avocatul Duca Denis în numele inculpatului Sorocovschi Lilian, prin care

a solicitat casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei penale, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în latura stabilirii

pedepsei penale, prin care lui Sorocovschi Lilian să-i fie aplicată o pedeapsă sub

forma de muncă neremunerată în folosul comunității, fără anularea suspendării

executării pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din

27.11.2020.

În motivarea apelului a invocat, că:

- instanța de judecată contrar prevederilor capitolului VIII al Codului penal, a

individualizat într-un mod eronat pedeapsa aplicată lui Sorocovschi Lilian;

- Sorocovschi Lilian, a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu și a solicitat

examinarea cauzei în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, se căiește de cele

comise și regretă mult faptele săvârșite, iar părții vătămate i-a fost recuperat

prejudiciul și pretenții nu are;

- instanța de judecată nu a argumentat caracterul excepțional la aplicarea

pedepsei cu închisoarea față de Sorocovschi Lilian, îndeosebi în circumstanțele în

care Sorocovschi Lilian și apărarea a pledat pentru aplicarea pedepsei sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității, sau orice altă pedeapsă în afară de

închisoarea;

- inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, și în corespundere cu

prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune

sau, după caz, termenul de probă o infracțiune din imprudență sau o infracțiune

intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii condamnării cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează de către instanța de

judecată, la propunerea organului care exercită supravegherea asupra

comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei;

- în cazul lui Sorocovschi Lilian, nu a fost nici o propunere de la organul care

exercită supravegherea inculpatului, fiind condamnat cu suspendarea executării

pedepsei, deci instanța nu avea nici un drept să anuleze condamnarea cu

suspendarea executării;

- supra-aglomerarea penitenciarelor și pedeapsa cu închisoarea, devenind deja

un fapt notoriu că nicidecum nu își ating efectul scontat de reeducarea și corectare a

celor care au săvârșit infracțiuni, și implicit apare un risc mai mare ca persoanele

aflându-se în mediul penitenciarelor să recidiveze;

2

- condamnat fiind la munca neremunerată în folosul comunității, inculpatul își

va aduce un aport benefic statului executând o muncă, decât aflându-se în închisoare

și implicit mărind cheltuielile statului;

- munca neremunerată în folosul comunității este cea mai bună soluție atât

pentru a restabili echitatea socială, corectarea și resocializarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu doar de către condamnat dar și

de alte persoane.

3.2 Inculpatul Sorocovschi Lilian, care a solicitat reexaminarea cauzei penale în

privința sa, deoarece nu este de acord cu soluția emisă de instanța de fond.

fost admise apelurile declarate, fiind casată parțial sentința din alte motive, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță după

cum urmează: În baza art. 2 alin. (1) și (3) a Legii nr. 243 din 24.12.2021, privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, procesul penal în privința lui Sorocovschi Lilian învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal a fost încetat, cu

liberarea inculpatului de pedeapsă penală. În rest au fost menținute dispozițiile

sentinței.

amnistie nu sunt.

Inculpatul Sorocovschi Lilian nu cade sub interdicția reglementată la art. 6 din

prezenta lege, și-a exprimat acordul privind aplicarea Legii privind amnistia,

solicitând încetarea procesului penal.

Astfel, ținând cont că Sorocovschi Lilian întrunește cerințele stipulate în art. (2)

alin. și (3) a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldovanu, instanța de apel a concluzionat

că apelurile inculpatului Sorocovschi Lilian și a avocatului Duca Denis în interesul

inculpatului urmează a fi admise cu pronunțarea în privința acestuia a unei hotărâri

noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal în

privința ultimului urmează a fi încetat în legătură cu intervenirea Legii privind

amnistia și liberarea acestuia de pedeapsa penală.

care solicită casarea parțială a acesteia, în partea încetării procesului penal pe art. 186

alin.(2) lit.d) Cod penal, în baza art. 2 alin. (1), (3) a Legii nr. 243 din 24.12.2021

„Privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

Independenței Republicii Moldova”, cu trimiterea cauzei la rejudecare în această

parte.

În motivarea recursului indică:

- decizia instanței de apel, ce ține de încetarea procesului penal pe învinuirea

înaintată în privința lui Soroeovschi Lilian în baza art. 186 alin.(2) lit.d) Cod penal, în

baza art. 2 alin. (1), (3) al Legii nr.243 din 24.12.2021 ,, Privind la amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea Independenței Republicii Moldova”, o consideră

ilegală și neîntemeiată;

3

- instanța de apel corect a concluzionat faptul, că inculpatul Sorocovschi Lilian

cade sub incidența Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, corect a

reținut vinovăția inculpatului pe art. 186 alin. (2) lit.d) Cod penal, însă incorect a

încetat procesul penal;

- instanța de apel, incorect a aplicat normele de procedură penală, ce prevăd

aplicarea amnistiei.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să

dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă

constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că este pertinent în speța dată temeiul pentru recurs invocat de recurent și

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, că hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se

aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile

prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1.

Conform art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total,

inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță.

În corespundere cu art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor

în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța

de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

4

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au

dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală,

procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor

judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând

doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele

prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin. (4) Cod de

procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi

aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod.

Astfel, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are

ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei

aplicate sau comutarea ei. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală,

urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și

va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Conform art. 285 alin. (2) și (7)

Cod de procedură penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de

nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod.

Încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot

avea loc contrar voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă.

Potrivit art. 350 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară

s-au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă. Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de

procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul

din temeiurile prevăzute în art. 285 alin. (2), instanța, prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4),

încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz,

procedura continuă în mod obișnuit.

Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța hotărăște

asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de judecată trebuie să

fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința numai pe probele

care au fost cercetate în ședința de judecată.

Conform art. 389 alin. (1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu

stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107

Cod penal.

Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și

motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului.

5

Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină

descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal.

Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul

sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei

aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat, dar îl

liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este

obligată să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței.

Potrivit art. 396 pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de

încetare a procesului penal trebuie să cuprindă dispoziția de încetare a procesului

penal și motivul pe care se întemeiază încetarea procesului.

În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la

faza de judecare a cauzei.

Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele penale în privința infracțiunilor

săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002

prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa

cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de judecare a cauzei, cu

excepțiile prevăzute de prezenta lege.

În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1)

din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî

încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește

criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6.

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, rejudecând cauza conform regulilor generale, potrivit descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie):

- dispunând, neclar, în dispozitiv că „ În baza art. 2 alin. 1) și 3) a Legii nr. 243 din

24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, procesul penal în privința lui Sorocovschi Lilian învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, se încetează, cu

liberarea inculpatului de pedeapsă penală.”, nu a respectat procedura de aplicare a

actului de amnistie prevăzută de normele Codului de procedură penală, enunțate

supra.

Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2 alin.

(4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin. (1), (3) și (4),

389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de

procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului penal în cazul

amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza ședinței preliminare,

când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) Cod de procedură penală).

Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)

Cod de procedură penală), instanțele de fond și de apel (art. 413 alin. (1), art. 415 alin.

6

(1) pct. 2), 419 Cod de procedură penală), hotărăsc asupra învinuirii înaintate

inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin adoptarea sentinței sau deciziei,

de condamnare, când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată

prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar în dispozitiv - cu

constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea

penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și

(4) pct. 2), 394, 395 Cod de procedură penală).

În același timp, legiuitorul în prevederile art. 391 Cod de procedură penală

(sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura continuă în

mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va

adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei,

cât, de altfel, și a prescripției.

Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după

faza ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în cadrul

adoptării unei sentințe sau decizii (instanței de apel) de condamnare, în virtutea

esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate

inculpatului în condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de

procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de

procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare.

Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și

nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci

urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură

penală).

Lecturând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit notează că instanța nu

a verificat și apreciat probele administrate în respectiva cauză penală și nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile de pe rol.

Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel

nu a judecat apelurile în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece a

adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția și nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu

7

prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și

de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit

de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, în cauza penală privindu-l pe Sorocovschi

Lilian Xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 20 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Plămădeală Ghenadie

Judecător Catan Liliana

8