1ra-1084/2020 — art.201/1 alin.3 lit.a CP

1ra-1084/2020 — art.201/1 alin.3 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1084/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Ceban

Vasile în numele inculpatei Chetraru Anara, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 27 martie 2019 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2019, în cauza penală privind-o pe

Chetraru Anara xxxxx, născută la xxxxx, originară și

domiciliată în s. xxxx, r-nul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.10.2018 – 27.03.2019;

Instanța de apel: 16.04.2019 – 18.12.2019;

Instanța de recurs ordinar: 24.02.2020 – 20.10.2020.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă:

Anara a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011

alin.(3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Acțiunea procurorului privind încasarea din contul inculpatei a cheltuielilor de

judecată în sumă de 320 lei a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Chetraru Anara la 14 februarie 2018, în jurul orelor 22:00, aflându-se la domiciliul său

situat în s xxxxx, r-nul xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în urma relațiilor de

conflict apărute cu concubinul Lovgaci Vitalie, cu care locuiesc împreună, manifestând

lipsă de respect față de aceasta, cu scopul de a-i cauza suferințe fizice și psihice,

1

intenționat, i-a aplicat ultimului o lovitură în regiunea cutiei toracice, cu un obiect

înțepător-tăietor, cu lățimea lamei nu mai mare de 1,5 cm, obiect care nu a fost

identificat de către organul de urmărire penală, cauzându-i prin aceasta vătămări

corporale sub formă de: plagă penetrantă a hemitoracelui drept cu emfizem subcutanat

a hemitoracelui drept și hemotoracelui pe dreapta, care condiționează o dereglare a

sănătății de lungă durată și conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.

201821D0032 din 28 februarie 2018, se califică ca grave, periculoase pentru viață.

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată, pe motiv că

fapta nu a fost săvârșită de ea.

În motivarea apelului, a invocat următoarele argumente:

- acuzatorul de stat nu a prezentat probe concludente și pertinente care să

dovedească vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii încriminate.

- nu există nici o probă directă, inclusiv și declarațiile părții vătămate, care a

indicat atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești că nu a

văzut careva obiecte înțepătoare sau înțepător-tăietoare în mâna inculpatei, care ar

indica asupra faptului că inculpata a comis această infracțiune în modul indicat de partea

acuzării;

- în cadrul dosarului penal nu a fost ridicat nici un corp delict, așa-zis obiect

înțepător sau înțepător-tăietor cu ajutorul căruia, după cum indică acuzatorul de stat

inculpata a săvârșit această infracțiune. La materialele cauzei penale cel puțin nu a fost

anexat desenul acestui obiect - obiect înțepător sau înțepător-tăietor;

- conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 14 februarie 2018, prin

care a fost cercetată gospodăria inculpatei din s. xxxxx, r-nul xxxxx, careva obiecte cu

care inculpata ar fi comis această infracțiune nu au fost depistate și ridicate. În situația

când odată cu sosirea ambulanței, a sosit la fața locului și grupa operativă, inculpata nu

avea posibilitatea să nimicească sau să ascundă acest obiect;

- referitor la modul de cauzare a vătămărilor corporale - conform raportului de

expertiză judiciară nr. 201821D0032 din 28 februarie 2018: la cet. Lovgaci Vitalie se

determină plagă penetrantă a hemitoracelor drept cu emfizem subcutanat a

hemitoracelui drept și hemitoracelui pe dreapta care s-a produs prin acțiunea traumatică

a unui obiect înțepător sau înțepător-tăietor este datat cu data de 15 februarie 2018, pe

când infracțiunea, conform învinuirii formulate și înaintate a avut loc pe data de 14

februarie 2018 în jurul orelor 22.00. Reiese că leziunile corporale depistate la partea

vătămată Lovgaci Vitalie au apărut peste noapte. În situația respectivă, consideră că

urma să fie audiat expertul, pentru a înlătura aceste dubii;

- la materialele cauzei penale nu a fost anexat nici un proces-verbal, raport de

expertiză sau alt document, care ar dovedi afirmația acuzării din rechizitoriu, potrivit

căreia Chetraru Anara se afla în stare de ebrietate alcoolică în momentul săvârșirii

infracțiunii încriminate. Consideră că fără prelevarea probelor de sânge și aerul expirat

2

în modul stabilit de legislația în vigoare și fără existența unui raport de expertiză prin

care să fie apreciată starea de ebrietate a persoanei, nu se poate afirma în mod cert că

persoana a fost sau nu în stare de ebrietate;

- nici un martor al acuzării nu a fost martor ocular în momentul comiterii acestei

infracțiuni;

- depozițiile părții vătămate urmau a fi apreciate critic, dat fiind faptul că partea

vătămată este persoana care are un interes direct în pedepsirea inculpatei;

- depozițiile părții vătămate referitor la acțiunile inculpatei urmau a fi dublate prin

alte mijloace de probă, ceea ce în cazul din speță nu a fost efectuat de către partea

acuzării;

- partea acuzării nu a prezentat nici o probă directă care ar dovedi vinovăția

inculpatei în comiterea infracțiunii ce i se incriminează, iar declarațiile martorilor ca

probe indirecte nu pot înlătura aceste dubii, din care considerente instanța de apel

urmează să pronunțe în privința inculpatei o decizie de achitare.

- fapta încriminată inculpatei există și a fost cauzată, ultima nu a negat faptul dat,

însă inculpata nu a avut intenția de a aplica violenta, astfel, acțiunile inculpatei urmau

a fi recalificate în prevederile art.156 sau art.157 Cod penal, cu aplicarea în privința

acesteia a unei pedepse non-privative de libertate.

apelul inculpatei a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, instanța de fond

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpatei Chetraru Anara de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. a)

Cod penal — violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al

familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, care a cauzat

vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Instanța de apel a indicat, că vinovăția inculpatei a fost dovedită pe deplin prin

cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către

instanța de fond și verificate de către instanța de apel, și anume prin: declarațiile părții

vătămate Lovgaci Vitalie, ale martorilor Lovgaci xxxxx, Chetraru Ion, Lovgaci xxxxx,

Lovgaci xxxxx precum și probele scrise: proces-verbal de confruntare din 27.07.2018,

prin care a fost efectuată confruntare dintre partea vătămată Lovgaci Vitalie și învinuita

Chetraru Anara, prin care partea vătămată și-a susținut declarațiile, prin care indică

direct la inculpată că a comis infracțiunea în privința sa; proces-verbal de cercetare la

fața locului din 14.02.2018, prin care a fost cercetată gospodăria lui Chetraru Anara,

amplasată în s. xxxxx, r. xxxxx locul unde a fost comisă infracțiunea; proces-verbal de

ridicare din 14.02.2018, prin care de la Chetraru Anara a fost ridicat un pulover care-i

aparține și un pulover care aparține lui Lovgaci Vitalie, în care ambii au fost îmbrăcați

3

la 14.02.2018, obiecte ce conțin urme a infracțiunii; proces-verbal de ridicare din

15.02.2018, prin care de la Lovgaci Vitalie a fost ridicat un lănțișor cu cruciuliță care

le-a purtat la gât la 14.02.2018; proces-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2018,

prin care au fost examinate obiectele ridicate în cadrul urmăririi penale; raportul de

expertiză judiciară nr.201821D0032 din 28.02.2018, conform căruia: 1, 2. la cet.

Lovgaci Vitalie . xxxxx, a.n. xxxxx, se determină plagă penetrantă a hemitoracelui drept

cu emfizem subcutan a hemitoracelui drept și hemotoracelui pe dreapta, care s-a produs

prin acțiunea traumatică a unui obiect înțepător sau înțepător-tăietor, poate data din

15.02.2018 și se califică ca vătămare corporală gravă, după criteriul pericol pentru viață.

exclude. Leziunea corporală a fost produsă cu un obiect înțepător tăietor cu lățimea

lamei nu mai mare de 1,5 cm.

La fel, instanța de apel a menționat că este neîntemeiată cerința inculpatei expusă

în apel privind achitarea ultimei din motiv că fapta nu a fost săvârșită de ea, precum și

cerința avocatului expusă în instanța de apel privind recalificarea acțiunilor inculpatei

în prevederile art.156 sau art.157 Cod penal, fiind nefondate și alegațiile avocatului,

precum că în cazul din speță lipsește latura subiectivă a infracțiunii, deoarece inculpata

nu a avut intenția de a aplica violență față de partea vătămată Lovgaci Vitalie.

Partea vătămată univoc a indicat la inculpata Chetraru Anara, că aceasta a aplicat

violență în privința acestuia la data de 14.02.2018, fiind înfipt în regiunea pieptului cu

un obiect ascuțit, partea vătămată presupunând că acel obiect putea fi un cuțit, deoarece

în acel moment inculpata spăla vesela. Temei de a se îndoi în veridicitatea declarațiilor

pârții vătămate, nu sunt, declarațiile părții vătămate au fost consecvente pe parcursul

urmăririi penale și judecării cauzei în instanța de fond. În speță sunt prezente elementele

constitutive ale infracțiunii încriminate inculpatei Chetraru Anara, inclusiv latura

subiectivă a infracțiunii. Or, în momentul săvârșirii faptei, inculpata își dădea seama că

prin aplicarea loviturii în privința părții vătămate cu un obiect ascuțit în regiunea

pieptului, care este o zonă vitală a corpului, pot surveni urmări grave, care în cazul din

speță s-a manifestat prin vătămarea gravă a integrității corporale, care este periculoasă

pentru viață.

Declarațiile părții vătămate au fost confirmate și prin declarațiile martorului

Lovgaci xxxxx, Lovgaci xxxxx și Lovgaci xxxxx precum și prin raportul de expertiză

medico-legală nr.201821D0032 din 28.02.2018, prin care s-a constatat, că la Lovgaci

Vitalie, se determină plagă penetrantă a hemitoracelui drept cu emfizem subcutan a

hemitoracelui drept și hemotoracelui pe dreapta, care s-a produs prin acțiunea

traumatică a unui obiect înțepător sau înțepător-tăietor, poate data din 15.02.2018 și se

califică ca vătămare corporală gravă, după criteriul pericolului pentru viață. Producerea

leziunii corporale în circumstanțele indicate de Chetraru Anara se exclude, a fost

produsă cu un obiect înțepător-tăietor cu lățimea lamei nu mai mare de 1,5 cm.

4

Reieșind din concluzia indicată, vătămarea corporală constatată la Lovgaci Vitalie

a apărut la data de 14.02.2018, în circumstanțele indicate de partea vătămată, adică în

rezultatul loviturii cu un obiect înțepător aplicate de inculpata Chetraru Anara, ceea ce

exclude versiunea părții apărării, precum că leziunea corporală a rezultat din faptul că

partea vătămată s-a înfipt cu cruciulița care o purta la gât în urma loviturii cu pumnul

de către inculpată.

Instanța de apel a considerat că, nu are temei de a se îndoi în veridicitatea

raportului de expertiză sus-indicat, care a fost pus la baza sentinței de condamnare. Or,

raportul de expertiză exclude în mod concret posibilitatea cauzării leziunii corporale la

partea vătămată Lovgaci Vitalie cu cruciulița purtată de partea vătămată, care precum

că s-a înfipt în pieptul ultimului, și confirmă că plaga penetrantă a hemitoracelui s-a

produs prin acțiunea traumatică a unui obiect înțepător sau înțepător-tăietor. Cu atât mai

mult, că potrivit raportului de expertiză, leziunea corporală a fost produsă cu un obiect

înțepător-tăietor cu lățimea lamei nu mai mare de 1,5 cm, în timp ce cruciulița ridicată

de la partea vătămată are lungimea de 3 cm și lățimea de 2 cm

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a menționat că, sunt neîntemeiate

afirmațiile invocate de către apelantă, precum că potrivit concluziei raportului de

expertiză, leziunea corporală poate data din 15.02.2018, însă potrivit învinuirii fapta a

fost comisă la data de 14.02.2018, menționând că fapta încriminată inculpatei Chetraru

Anara a fost săvârșită de ultima la data de 14.02.2018, ora 22.00. Raportul de expertiză

judiciară nr.201821D0032 din 28.02.2018 a fost întocmit în baza fișei medicale a

bolnavului de staționar de la SR Florești, s. traumatologie sal. nr.13 cu nr. 1858 pe

numele cet. Lovgaci Vitalie, din care rezultă că ultimul a fost internat la 15.02.2018 ora

00.07 cu diagnosticul la internare – plagă penetrantă a hemitoracelui drept. Emfizem

subcutan hemitoracelui drept. 15.02.2018 00.05. Acuze: Pacientul este internat în secția

chirurgicală cu acuze la dureri în regiunea hemitoracelui drept, dispnee, tuse periodic.

Din spusele pacientului pe la ora 22.00 a primit traumă la domiciliu. A fost lovit cu

armă albă de concubină în regiunea hemitoracelui drept.

Așadar, având în vedere că raportul de expertiză judiciară nr.201821D0032 din

28.02.2018 a fost întocmit în baza fișei medicale a bolnavului de staționar, precum și

faptul că partea vătămată Lovgaci Vitalie a fost internat la data de 15.02.2018 ora 00.07,

adică peste aproximativ 2 ore după comiterea infracțiunii, iar la internare deja a fost

constatat diagnosticul – plagă penetrantă a hemitoracelui drept, instanța de apel a

apreciat ca fiind corectă și logică concluzia raportului de expertiză, precum că

vătămarea corporală depistată la partea vătămată poate data din 15.02.2018, fiind

exclusă astfel, versiunea părții apărării, precum că plaga depistată la partea vătămată ar

fi putut fi cauzată în alte circumstanțe.

Totodată, instanța de apel a respins alegațiile apelului precum că, din declarațiile

părții vătămate reiese că ultimul nu a văzut în mâna inculpatei nici un obiect înțepător.

Faptele date nu o dezvinovățesc în nici un mod pe inculpata Chetraru Anara și nu denotă

5

că ultima nu a aplicat lovitura în piept părții vătămate Lovgaci Vitalie. Or, chiar în

ipoteza în care partea vătămată nu a văzut obiectul cu care inculpata a aplicat lovitura,

ultimul în mod consecvent a susținut, că a simțit că a fost înfipt cu un obiect ascuțit,

presupunând că este un cuțit.

Faptul că la domiciliul inculpatei nu a fost depistat și nici ridicat vreun obiect

înțepător, care ar constitui obiectul cu care s-a comis infracțiunea la fel nu infirmă că

leziunea corporală nu a fost produsă cu un cuțit sau alt obiect tăietor-înțepător. Or, pe

de o parte, inculpata până la efectuarea cercetării domiciliului acesteia, a avut suficient

timp pentru a ascunde obiectul cu care a comis infracțiunea sau a-l spăla, având în

vedere că în momentul comiterii infracțiunii inculpata spăla vesela, iar pe de altă parte,

raportul de expertiză elucidează în mod cert, că plaga hemitoracelui a fost produsă prin

acțiunea traumatică a unui obiect înțepător sau înțepător-tăietor.

Instanța de apel a considerat lipsite de temei și alegațiile apelantei precum că, nu

a fost stabilită starea de ebrietate a inculpatei Chetraru Anara, care a fost reținută în

sarcina acesteia prin rechizitoriu. Or, după cum reiese din declarațiile părții vătămate

Lovgaci Vitalie și a martorilor, partea vătămată a venit acasă cu două sticle de bere de

2,5 l, pe care le-au consumat în trei, inclusiv împreună cu inculpata Chetraru Anara. În

cazul din speță, stabilirea stării de ebrietate a inculpatei nu influențează calificarea

juridică a acțiunilor inculpatei.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că în acțiunile inculpatei sunt prezente toate

elementele infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal, or aceasta

intenționat a aplicat părții vătămate lovitura cu un obiect înțepător-tăietor, care a

provocat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății părții vătămate, care

este periculoasă pentru viață.

Inculpata a acționat cu vinovăție – intenție directă, motivul aplicării loviturii fiind

ura din cauza conflictului provocat de către victimă, ca rezultat al infidelității inculpatei.

Instanța de fond corect a statuat că, probele cercetate, confirmă în afara oricărui dubiu

rezonabil, că inculpata Chetraru Anara a aplicat violență față de concubinul său Lovgaci

Vitalie, provocându-i leziuni corporale grave.

Referitor la stabilirea pedepsei inculpatei, instanța de apel a constatat că, instanță

de fond just și întemeiat a stabilit categoria și termenul pedepsei penale, prin care

Chetraru Anara a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiind luate în considerație dispozițiile art.art.16, 61,

75, 76 Cod penal, a ținut cont de circumstanțele cauzei, persoana inculpatei, graviditatea

infracțiunii comise care face parte din categoria celor grave, de comportamentul

acesteia în timpul și după comiterea infracțiunii, de consecințelor survenite în urma

săvârșirii infracțiunii, care s-a soldat cu cauzarea vătămărilor grave a integrității

corporale și sănătății părții vătămate, ajungând la concluzia că, că corijarea inculpatei

poate fi atinsă doar prin izolarea acestuia de societate.

6

Vasile în numele inculpatei care, invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6), 8) și 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei,

rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatei

Chetraru Anara să fie recalificate în baza art.156 Cod penal, cu numirea unei pedepse

non-privativă de libertate.

În argumentarea recursului ordinar apărătorul a invocat că, de către instanța de

apel au fost încălcate prevederile art.1 alin.(3) Cod de procedură penală, care stabilește

expres și foarte explicit că, instanțele judecătorești în cursul procesului sânt obligate să

activeze în așa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat învinuită sau condamnată

Nici instanța de fond și nici instanța de apel nu a fost analizat obiectiv și sub toate

aspectele, probele, declarațiile martorilor acuzării, precum și cei ai apărării, nefiindu-le

efectuată o analiză amplă și ca consecință au fost adoptate decizii ilegale si

neîntemeiate, prin care s-a stabilit că în acțiunile Anarei Chetraru sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii încriminate la faza urmăririi penale, în acțiunile

inculpatei Chetraru Anara lipsesc elementelor constitutive ale componenței date de

infracțiune prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal.

În acest sens avocatul a invocat că, prin declarațiilor părții vătămate Lovgaci

Vitalie, depuse atât la urmărire penală, cât și în instanța de fond, s-a confirmat că, la

14.02.2018 violenta în privința Anarei Chetraru a aplicat-o el primul, deoarece aceasta

nu-i răspundea și nu dorea să-i dea telefonul - presupunând că aceasta vorbește cu un

bărbat pe nume Vanea, cu care anterior au avut relații, indicând în acest sens că:”....

Apoi cumătru Igor a plecat și l-a condus până afară, era aproximativ orele 22:00, apoi

revenind în casă a văzut că Anara spăla vesela și concomitent vorbea la telefon,

sprijinind telefonul cu umărul. S-a apropiat de Anara și a întrebat-o cu cine vorbește.

Anara nu i-a răspuns, el intuia că vorbește cu un bărbat pe nume Vanea cu care anterior

au avut relații. Văzând că nu-i răspunde a mai întrebat-o o dată, însă și de data aceasta

nu i-a răspuns, fapt care l-a enervat și i-a luat telefonul și l-a aruncat în podea, iar Anara

s-a întors spre el și I-a înfipt în piept cu un obiect ascuțit, însă nu poate preciza cefei de

obiect era acela...."

Apărătorul a susținut că a fost demonstrat faptul că, Chetraru Anara nu avea nici

o intenție să aplice violență în privința lui Lovgaci Vitalie.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal

prevede comiterea infracțiunii doar cu vinovăție sub forma intenției atât directă, cât și

indirectă, însă din circumstanțele cauzei se constată cu certitudine că, inculpata

Chetraru Anara nu a dorit și nu a admis, în mod conștient, survenirea a careva urmări,

dar a acționat în stare de afect, datorită acțiunilor violente repetate ale lui Lovgaci

Vitalie. Astfel, acțiunile ulterioare spontane și necontrolate ale Anarei Chetraru, au fost

o consecință a acțiunilor violente, aplicate fără nici un motiv de către partea vătămată

Lovgaci Vitalie.

7

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel urma să verifice starea psihic-

fiziologică a inculpatei Chetraru Anara, pentru a da o apreciere juridică-penală corectă

acțiunilor acesteia, însă nici instanța de fond și nici instanța de apel n-au analizat și

apreciat aceste circumstanțe esențiali ale cauzei, cu toate că ele au fost accentuate si

atenționate ambelor instanțe de fond.

Recurentul susține că și martorul ocular Chetraru Ion, a confirmat faptul inițierii

și aplicării violenței la 14.02.2018, de către Lovgaci Vitalie, dar nu de către Chetraru

Anara, însă nici instanța de fond și nici instanța de apel, nu s-au expus asupra

declarațiilor acestuia, adică au ignorat faptul că agresor este Lovgaci Vitalie, dar nu

Chetraru Anara.

Prin aceste acțiuni instanța de fond și instanța de apel, au încălcat cerințele art.2 al

Legii cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, care stabilește că,

agresor - este persoană care comite acte de violentă în familie, în concubinaj. În cazul

plângerilor din partea mai multor membri de familie, cu învinuiri reciproce de comitere

a actelor de violență, agresorul va fi identificat luându-se în considerare următoarele

circumstanțe: care dintre subiecții implicați a acționat în apărarea sa ori a altei persoane;

plângerile anterioare de violență în familie, alte împrejurări care indică la inițiatorul

actelor de violență.

Avocatul a atenționat, că acuzarea ilegal a ajustat acțiunile Anarei Chetraru sub

incidențele unei norme materiale, ca să poată cu orice preț să o pună, chiar și ilegal sub

învinuire de comiterea infracțiunii încriminate. Despre faptul dat, la faza de urmărire

penală, apărarea a sesizat procurorul, fiind atenționat asupra acestor încălcări flagrante

ale legislației, însă acesta le-a ignorat, prin ce s-a încălcat flagrant principiul legalității

procesului penal, întrucât acțiunile Anarei Chetraru - la cauzarea leziunilor corporale

lui Lovgaci Vitalie - nu cad sub incidența art.2 al Legii cu privire la prevenirea și

combaterea violenței în familie, adică sub noțiunea de agresor, atunci nu se poate spune

despre existenta în acțiunile acesteia a faptului infracțiunii, prevăzute de art.2011

alin.(3) lit. a) Cod penal.

Mai mult decât atât, în cadrul ședințelor instanței de apel inculpata Chetraru

Anara, a recunoscut faptul cauzării de leziuni corporale lui Lovgaci Vitalie, s-a căit

sincer de fapta comisă, dar a menționat că, fapta comisă a fost o reacție inconștientă,

necontrolată - ca reacție la acțiunile violente ale lui Lovgaci Vitalie, solicitând ca

acțiunile ei să fie recalificate, conform circumstanțelor reale ale cazului, demonstrate în

ședință de judecată și nu să fie achitată, dar să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă- non

privativă de libertate, ținând cont de faptul că, se află în stare de arest preventiv din luna

martie 2019.

Astfel, recurentul atenționează că de către instanța de fond, cât și de apel nu au

fost analizate obiectiv si sub toate aspectele, probele, declarațiile martorilor acuzării,

precum și cei ai apărării, nefiindu-le efectuată o analiză amplă si ca consecință au fost

adoptate o sentințe ilegale si neîntemeiate - prin care s-a stabilit că în acțiunile Anarei

8

Chetraru sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii încriminate la faza

urmăririi penale.

Totodată, recurentul invocă faptul că, instanță de judecată, la stabilirea pedepsei

penale nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75, 76 Cod penal și incorect

a ajuns la concluzia de aplicare în privința acesteia a unei pedepse privative de libertate.

În acest sens, apărătorul atenționează că instanțele judecătorești inferioare nu au

ținut cont de motivul infracțiunii - inculpata a comis o infracțiunea în mod subit,

personalitatea inculpatei-nu are antecedente penale și se caracterizează pozitiv la locul

de trai.

La stabilirea pedepsei, instanța de judecată urma să ia în considerație că inculpata

Chetraru Anara este unicul întreținător a unei familii cu un copil minor, condamnarea

acesteia la 6 ani închisoare, va duce la apariția unor consecințe grave negative pentru

familia acesteia și izolarea unui copil minor, cu plasarea in instituție penitenciară.

lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța

este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit conținutului recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a

deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 10) Cod de procedură penală, care

stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care 6) hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori dispozitivul hotărârii este expus

neclar, 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și când 10) s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurent prin prisma pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că, astfel de erori de

drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin. (1), 417 alin.

(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelurile apărării, decizia cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

9

Conform art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanță de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Cu referire la acestea, Colegiul penal lărgit menționează că, motivarea hotărârii

este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în

mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate

toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Totodată, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator

și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta

fiind sarcina primordială a instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,

corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii încriminate.

Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare

gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate -

ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit relevă că la rejudecarea cauzei,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală,

a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatei în

săvârșirea infracțiunii încriminate.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit apreciază critic argumentele apărătorului, prin

care se invocă nevinovăția inculpatei Chetraru Anara în săvârșirea infracțiunii

încriminate, deoarece acestea nu confirmă că soluția emisă de instanța de apel ar

contravine aprecierilor expuse în motivarea acesteia.

Mai mult, aceste afirmații ale apărării, au constituit obiect de examinare și în

instanța de apel, respectiv la acest aspect instanța de apel s-a expus motivat și amplu

argumentat în decizia recurată.

Așadar, întru evitarea unor repetări inutile, instanța de recurs își însușește

argumentarea respectivă a instanței de apel, reiterarea căreia nu o consideră necesară,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CțEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19

10

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,

să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.8 alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit menționează că, temeiul de drept prescris în această normă,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, însă din conținutul recursului, se constată lipsa argumentării în acest sens.

Astfel, instanța de recurs menționează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală.

Dat fiind faptul că în prezenta speță autorul recursului își exprimă dezacordul cu

prezența în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(3)

lit. a) Cod penal și solicită recalificarea acțiunilor acesteia în baza art.156 Cod penal,

Colegiul penal lărgit va purcede la analiza acestor elemente, în coraport cu

circumstanțele constatate și probele administrate.

Potrivit considerentelor teoretice, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care

constă în acțiunea sau inacțiunea de cauzare a vătămării grave a integrității corporale

sau a sănătății; 2) urmările prejudiciabile care se exprimă în vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile.

Metodele și mijloacele aplicate la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011

alin.(3) lit. a) Cod penal nu au nicio relevanță la calificarea faptei, însă pot fi luate în

considerare la individualizarea pedepsei.

De asemenea, doctrina menționează că, infracțiunea specificată de art.2011

alin.(3) lit. a) Cod penal este o infracțiune materială și se consideră consumată din

momentul producerii vătămării grave a integrități corporale sau a sănătății.

Sub aspectul laturii subiective, în cazul infracțiunii prevăzute la art.2011 alin.(3)

lit. a) Cod penal, făptuitorul manifestă intenție directă sau indirectă. La momentul

săvârșirii infracțiunii examinate făptuitorul trebuie să știe sau să admită că este membru

al familiei victimei și să urmărească săvârșirea infracțiunii nu asupra oricui, ci asupra

persoanei având respectiva calitate specială.

Dacă făptuitorul consideră, în mod întemeiat, că victima nu are calitatea de

membru de familie, nu-i poate fi aplicată răspunderea în baza art.2011 alin.(3) lit. a)

Cod penal. În cazul infracțiunii prevăzute la art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal nu este

posibilă manifestarea imprudenței.

Potrivit materialelor cauzei, inculpata Chetraru Anara a fost pusă sub învinuire,

recunoscută vinovată și condamnată de instanțele judecătorești inferioare în baza

11

art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal - violența în familie, adică acțiunea intenționată

comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin

maltratare, care a cauzat vătămarea gravă a integrități corporale sau a sănătății”.

Reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal lărgit constată că soluția adoptată

de către instanțele judecătorești inferioare în partea calificării de drept a acțiunilor

inculpatei în baza art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal, este corectă și întemeiată prin

ansamblul de probe expus și analizat în hotărârea contestată și menționate în pct.4.1. al

prezentei decizii.

Din conținutul probelor enunțate în pct.4.1. al prezentei decizii, care au fost amplu

analizate și obiectiv apreciate de instanțele de fond, în contextul de învinuire al

inculpatei în baza art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal, se confirmă cu certitudine că

acțiunile inculpatei Chetraru Anara întrunesc elementele infracțiunii imputate, adică

atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, acțiunile inculpatei în

acest sens fiind corect calificate în baza art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit reține că, latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal, se exprimă prin acțiunea manifestată

maltratare, urmările prejudiciabile sub forma suferinței fizice și vătămării grave a

integrități corporale, iar latura subiectivă se manifestă prin vinovăție sub formă de

intenție în raport cu prejudiciile cauzate.

În acțiunile inculpatei persistă aceste elemente, deoarece aceasta a aplicat

intenționat concubinului său Lovgaci Vitalie violență fizică, manifestată prin lovitură

în regiunea cutiei toracice, cauzându-i vătămare gravă a integrități corporale, fapt

confirmat nu doar prin declarațiile părții vătămate Lovgaci Vitalie (f.d.159-162) care a

indicat univoc că Chetraru Anara a aplicat violența în privința acestuia la data de

14.02.2018, fiind înfipt cu un obiect ascuțit, partea vătămată presupunând că acel obiect

putea fi un cuțit, deoarece în acel moment inculpata spăla vesela( f.d.159-162), dar și

prin declarațiile martorului Lovgaci Nina (f.d.165-166) mama părții vătămate, care a

indicat că, în urma discuției avute cu Vitalie ultima a aflat că este la spital, deoarece a

fost tăiat de Anara. Astfel fiul i-a povestit precum că, totul s-a întâmplat seara și din

motiv că ea se scria cu o persoană necunoscută nu dorea să-i dea telefonul și din acest

motiv s-a iscat un conflict între ei și din spusele fiului Anara a luat un cuțit și l-a tăiat,

a început a curge sânge, dar ea nici nu s-a uitat în partea acestuia și nici nu i-a acordat

ultimului nici un ajutor medical și nici nu a apelat la salvare, declarațiile martorului

Lovgaci Tatiana (173-175) care a relatat, că ea împreună cu fiica lui Vitalie au mers la

medic și l-a întrebat cât timp fratele se va afla sub supravegherea medicilor, la ce el a

comunicat că urmează să facă niște analize, și la ieșire medicul i-a spus că nu-și

închipuie cum poți să înfigi cu cuțitul, la care ea i-a spus că presupune că nu a fost cuțit,

la ce medicul i-a spus că el face diferență dintre un cuțit sau creion sau altceva, și dacă

el va apela la organele de drept, ea o să meargă la închisoare. Din discuția avută cu

fratele său, ultimul i-a comunicat precum că Anara spăla vesela, și nu cunoaște cu ce

12

anume l-a înfipt; precum și declarațiile martorului Lovgaci Daniela ( f.d.176-180), care

a explicat, că a plecat cu mătușa la spital și au mers la medic, și mediul le-a comunicat

că rana este subțire și consideră că a fost aplicată de un cuțit, starea ultimului este bună,

însă dacă sângele va nimeri în plămâni, atunci Anara poate fi judecată. A auzit precum

că între tatăl ei și Anara s-a iscat un conflict și în cele din urmă Anara l-a înfipt cu un

cuțit în regiunea pieptului; raportul de expertiză medico-legală nr.201821D0032 din

28.02.2018, prin care s-a constatat la Lovgaci Vitalie, plagă penetrantă a hemitoracelui

drept cu emfizem subcutan a hemitoracelui drept și hemotoracelui pe dreapta, care s-a

produs prin acțiunea traumatică a unui obiect înțepător sau înțepător-tăietor, poate din

data 15.02.2018 și se califică ca vătămare corporală gravă, după criteriul pericol pentru

viață. Producerea leziunii corporale în circumstanțele indicate de Chetraru Anara se

exclude. Leziunea corporală a fost produsă cu un obiect înțepător-tăietor cu lățimea

lamei nu mai mare de 1,5 cm.

În această ordine de idei, este indubitabil faptul că acțiunile inculpatei întrunesc

elementele infracțiunii de violență în familie care a provocat vătămarea gravă a

integrități corporale sau a sănătății.

Prin urmare argumentele invocate de către partea apărării precum că „… inculpata

nu a avut intenția de a aplica violența fața de Lovgaci Vitalie, nu a dorit și nu a admis,

în mod conștient, survenirea a careva urmări, dar a acționat în stare de afect, datorită

acțiunilor violente repetate ale lui Lovgaci Vitalie…iar acțiunile ulterioare spontane și

necontrolate ale Anarei Chetraru, au fost o consecință a acțiunilor violente, aplicate

fără nici un motiv de către partea vătămată Lovgaci Vitalie… acțiunile inculpatei

urmează a fi recalificate în baza art.156 Cod penal”, nu și-au găsit confirmare în speță,

deoarece probele acumulate și examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, instanțele de fond stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt, ajungând întemeiat la concluzia că, inculpata

Chetraru Anara a comis infracțiunea prevăzută de art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești instanța de apel corect a stabilit că instanța

de fond corect a statuat că, probele cercetate, confirmă în afara oricărui dubiu rezonabil,

că inculpata Chetraru Anara a aplicat violență față de concubinul său Lovgaci Vitalie,

provocându-i leziuni corporale grave.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță, nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului prezența erorii de drept prevăzută de art.427

alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală.

Cu referire la temeiul de recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a acestuia.

13

În acest sens, Colegiul penal lărgit apreciază, instanța de apel a abordat suficient

de motivat condițiile ce vizează natura infracțiunii comise și faptul că scopul pedepsei

poate fi atins doar cu executarea reală a pedepsei cu închisoare, fiind o aplicare

proporțională și echitabilă faptelor intenționate comise de către Chetraru Anara.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recurs, se atestă

că împrejurările menționate în partea descriptivă a sentinței, reproduse în pct.2 precum

și a deciziei instanței de apel și reproduse în pct.4.1 din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele

de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei, și încadrarea juridică corectă

a acțiunii infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar, inclusiv declarațiile inculpatei, martorilor, precum și prin materialele probatoare

acumulate în prezenta cauză penală, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu

prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor. Instanțele de fond au argumentat detailat motivele pentru care

au fost respinse versiunile apărării, probele administrate confirmând în mod concludent

că faptei comise i s-a dat o încadrare juridică corectă în baza art.2011 alin. (3) lit. a) Cod

penal – violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei

în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, care a cauzat vătămarea

gravă a integrități corporale sau a sănătății.

Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție sporită

materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții

apărării despre nevinovăția inculpatei.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal lărgit statuează că temeiurile pe care s-au

bazat recurentul în recursul declarat, nu sunt imputabile deciziei atacate.

În acest context, Colegiul penal lărgit se raliază argumentelor expuse în decizia

instanței de apel, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se

admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic

superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept,

fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea probelor

nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces,

iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența

autenticitatea concluziilor formulate de instanțe.

Respectiv, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a menționa că, potrivit

statuărilor expuse de Curtea Europeană în hotărârile sale, aceasta a evidențiat cu titlul

de principiu că, instanțele judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul

art.6§1 al Convenției (cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși,

instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților,

mai cu seamă dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această

14

obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și

circumstanțele cauzei, or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să

admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză,

o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art.6 din Convenție (cauza

Bachowski vs. Polonia din 02.11.2010).

În consecință, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune soluția de respingere ca inadmisibil a recursului ordinar

declarat de către avocatul Ceban Vasile în numele inculpatei Chetraru Anara.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Ceban Vasile

în numele inculpatei Chetraru Anara, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 18 decembrie 2019, în cauză penală privind-o pe Chetraru Anara xxxxx,

cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 noiembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Guzun Ion

15