1ra-1151/2020 — Art. 42 alin.2, 46, 217/1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 27 decembrie 2018, adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Baciu Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 5 ani 6 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Baciu Victor, aflându-se în or. Soroca, urmărind scopul de înstrăinare a drogurilor, a dobândit de la membri nestabiliți ai grupului criminal organizat, specializat în vederea punerii în circulație a diferitor tipuri de droguri pe teritoriul r-lui Drochia și Soroca, droguri de tip amfetamină în proporții deosebit de 1 mari, pe care le-a păstrat, transportat și distribuit în următoarele circumstanțe: astfel, Baciu Victor dobândind în condiții nestabilite droguri sub formă de praf plasate în 4 pachețele, le-a păstrat în scop de înstrăinare până la 24.04.2018 aproximativ la ora 13.00, când le-a realizat lui Bîlic Romana, contra sumei de 1000 lei în regiunea blocului de locuit amplasat în or. xxxxx str. xxxxx, droguri, care ultimul le-a deținut în geanta sa până la momentul ridicării lor în cadrul percheziției efectuate în aceiași zi, la domiciliul său din or. xxxxx. Fiind supuse expertizării, conform raportului de expertiză nr.34/12/1-R-1629 din 25.04.2018, s-a stabilit că praful conținut în cele 4 pachețele ridicate în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Bîlic Romana din or. xxxxx str. xxxxx ap. xxxxx, constituie amfetamină, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope, cu masa totală de 0,603 grame. Tot el, continuând intențiile sale criminale, dobândind în condiții nestabilite droguri sub formă de praf de culoare albă plasate în 2 pachețele din hârtie, le-a păstrat în scop de înstrăinare până la 22.06.2018, aproximativ ora 13.00, când, aflându-se în or. xxxxx str. xxxxx, în rezultatul efectuării achiziției de control, le-a realizat investigatorului sub acoperire, contra sumei de 500 lei, care fiind ridicate de la ultimul și supuse expertizării, conform raportului de expertiză nr.34/12/1-R-3005 din 30.07.2018 s-a stabilit că praful constituie amfetamină și se atribuie la categoria substanțelor psihotrope, cu masa totală de 0,535 grame. Tot Baciu Victor, continuând intențiile sale criminale, dobândind în condiții nestabilite droguri sub formă de pulbere și bulgări de culoare roză albuie plasate în nouă pachețele, le-a păstrat în scop de înstrăinare până la 21.08.2018 aproximativ ora 11.25, când fiind stopat de către colaboratorii de poliție, în cadrul efectuării percheziției corporale și a automobilului condus de acesta, de model „Dacia Logan” cu numerele de înmatriculare xxxxx, petrecute pe str. xxxxx din or. xxxxx, au fost depistate și ridicate. Fiind supuse expertizării, substanța cu aspect de pulbere și bulgări de culoare roză- albuie din două pachete din hârtie, ridicată la 21.08.2018 în rezultatul percheziției în automobilul de model „xxxxx” cu numerele de înmatriculare xxxxx, cu care se deplasa Baciu Victor, reprezintă amfetamină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope (amfetamină - materie uscată) constituie total 0,326 grame (0,165g și 0,161 g). Fiind supuse expertizării, substanța cu aspect de pulbere și bulgări de culoare roză- albuie din șapte pachete din hârtie, ridicată la 21.08.2018 în rezultatul percheziției corporale a lui Baciu Victor, reprezintă amfetamină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope (amfetamină - materie uscată) constituie total 1,065 grame (0,150 g, 0,1632 g, 0,158 g, 0,164 g, 0,124 g, 0,170 g și 0,136 g). În total, Baciu Victor, a deținut în scop de înstrăinare și a înstrăinat droguri sub formă de amfetamină în cantitate de 2,529 grame, ceia ce în corespundere cu pct.26 din Capitolul II din Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. Procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 3 860 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. 2 În argumentarea apelului a invocat că prima instanță neîntemeiat a respins demersul acuzatorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare ce au fost suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor de urmărire penală, și anume pentru efectuarea expertizelor judiciare. Conform art.art.227-229 Cod de procedură penală, cheltuielile de judecată cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, iar plata acestora sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului (art.229 alin.(1) Cod de procedură penală). Astfel, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă instanța de judecată neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat, în cazul dat suma de 3 860 lei, costul rapoartelor de expertiză. 3.2. Avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În motivarea cererii, apelantul a invocat că inculpatul a recunoscut vinovăția în săvârșirea faptei incriminate, în ședința de judecată a înaintat cerere privind recunoașterea probelor din rechizitoriu, în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală. Apărarea a remarcat că în conformitate cu prevederile art.3641 alin.8 Cod de procedură penală, inculpatul Baciu Victor a beneficiat de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege în cazul pedepsei cu închisoare, ceea ce în speța dată limitele minime și maxime pentru infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.4 Cod penal constituie de la 4 ani și 8 luni închisoare. Astfel, pedeapsa stabilită lui Baciu Victor este prea aspră. A mai indicat că, la stabilirea pedepsei, instanța urma să țină cont că inculpatul a recunoscut vina pe deplin, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, s-a căit sincer în cele comise, este pentru prima data atras la răspundere penală, are la întreținere un copil minor, este caracterizat pozitiv, circumstanțe care fac posibil aplicarea pedepsei de 4 ani 8 luni închisoare, pedeapsa minimă stabilită de lege.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 noiembrie 2019, apelul avocatului Lupea Georgeta în numele inculpatului a fost respins ca nefondat, apelul procurorului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, în partea soluționării chestiunii cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare, fiind pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea de la Baciu Victor în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 3 360 lei. Admisă parțial cererea inculpatului Baciu Victor cu privire la reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. S-a dedus din pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 27.12.2018 lui Baciu Victor de 5 ani 6 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, arestarea preventivă pe termen de 126 zile, conform prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv și a fost redusă pedeapsa închisorii cu 252 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas. S-a dispus calcularea termenului executării pedepsei închisorii pentru Baciu Victor începând din 27.11.2019, cu includerea în acest termen duratei tinerii acestuia sub arestare de la 21.08.2018 până la 24.08.2018 și de la 27.12.2018 până la 27.11.2019. 3 În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Baciu Victor de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță. Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, scopul pedepsei în sensul corectării și reeducării vinovatului. Instanța de apel a apreciat că, modalitatea de executare aleasă de prima instanță este în acord cu principiul proporționalității, având în vedere fapta comisă, urmările produse, personalitatea inculpatului și situația familiară a acesteia. Instanța de apel a considerat că, anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsa stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de acesta, cât și personalității inculpatului. Cu privire la motivele invocate de procuror, având în susținere prevederile art.art.227, 229, 143 Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că cheltuielile judiciare pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-3005 din 30.07.2018 și raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-3892 din 07.09.2018, în mărime de 3 860 lei, urmează a fi suportate de inculpat. Referitor la solicitarea inculpatului Baciu Victor prin care a solicitat constatarea aflării sale în arest în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru perioada deținerii sale în Penitenciarul nr.11 Bălți, instanța de apel a reținut că s-a constatat că Baciu Victor s-a deținut în arest nu numai în Penitenciarul nr.11 Bălți, dar și în Penitenciarul nr.13 Chișinău și Penitenciarul nr.17 Rezina, care după cum a indicat inculpatul erau supraaglomerate și care nu dispuneau de spațiul de 4 m2, care era necesar să revină fiecărei persoane deținute. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că Baciu Victor s-a deținut sub arest preventiv până la pronunțarea sentinței în calitate de prevenit, la Penitenciarul nr.13 Chișinău în perioada 24.08.2018 - 15.10.2018 și la Penitenciarul nr.17 Rezina în perioada 15.10.2018 – 27.12.2018, iar în Penitenciarul nr.11 Bălți Baciu Victor nu s-a deținut în calitate de prevenit. 4 Analizând materialele cauzei, instanța de apel a constatat că, potrivit raportului Baciu Victor s-a aflat în detenție în calitate de prevenit la Penitenciarul nr.13 Chișinău în perioada 24.08.2018-15.10.2018, în următoarele perioade și celule: - de la 24.08.2018 până la 28.08.2018 în celula nr.81, cu suprafața spațiului de detenție de 25,44 m2, în celula fiind deținute 14 persoane; - de la 28.08.2018 până la 14.09.2018 în celula nr.101, cu suprafața spațiului de detenție de 32,71 m2, în celula fiind deținute 20 persoane; - de la 14.09.2018 până la 15.10.2018 în celula nr.94, cu suprafața spațiului de detenție de 36,18 m2, în celula fiind deținute 14 persoane. Potrivit art.464 al Hotărârii Guvernului nr.583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați, în pct. 464 se stipulează, că fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de 4 metri pătrați, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat conform normativelor de construcții. Instanța de apel a reiterat că, în perioada de detenție în Penitenciarul nr.13 Chișinău, Baciu Victor a fost asigurat cu un spațiu mai mic de 4 m2, în unele celule aflându-se într-o suprafață de 1,82 m2, 1,64 m2 și 2,59 m2, fapt care confirmă că au fost încălcate normele de suprafață pentru deținerea unei persoane în detenție, prevăzute de Hotărârea Guvernului susmenționată, și care, incontestabil, constituie un tratament inuman și prin aceasta s-au încălcat drepturile privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO). Totodată a relatat instanța de apel că, potrivit raportului prezentat de Directorul Penitenciarului nr.17 Rezina s-a indicat, că conform bazei de date a Secției siguranță și regim penitenciar, la momentul când s-a deținut Baciu Victor nu se ducea o evidentă zilnică referitoare la numărul deținuților în fiecare celulă, precum și numărul paturilor (f.d.133-136 vol. III), astfel, instanța de apel a admis plângerea depusă de Baciu Victor, reducând pedeapsa și pentru perioada 15.10.2018 – 27.12.2018, când ultimul s-a deținut în calitate de prevenit în Penitenciarul nr.17 Rezina, deoarece ultimul a indicat și referitor la condițiile de supraaglomerare și în penitenciarul respectiv, iar lipsa evidenței nu poate fi tratată în defavoarea lui Baciu Victor. Astfel, instanța de apel a constatat că, Baciu Victor s-a aflat în Penitenciarul nr.13 Chișinău și în penitenciarul nr.17 Rezina în condiții precare de detenție pe o perioadă de 126 zile în calitate de prevenit, adică în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Reieșind din cele constatate supra, rezultă că, instanța de apel a reținut că în condițiile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, Baciu Victor va beneficia de reducerea pedepsei numite prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 27.12.2018 de 5 ani 6 luni închisoare, în penitenciar de tip închis, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, cu 252 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas. De asemenea, instanța de apel a ținut cont că, perioada aflării inculpatului Baciu Victor în arest preventiv se va include în termenul pedepsei, după cum este prevăzut la art.395 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, inclusiv și durata tinerii acestuia sub arest la Inspectoratul Poliției Chișinău de la 21.08.2018 până la 24.08.2018. Totodată, instanța a menționat că deținerea sub arest a lui Baciu Victor, după pronunțarea 5 sentinței de condamnare la închisoare cu executare în penitenciar, adică după 27.12.2018 și până la 27.11.2019, nu constituie măsură preventivă - arestarea preventivă, în sensul art.185 Cod de procedură penală și art.5 alin.(1) lit. c) CEDO, dar executarea pedepsei închisorii dispuse de un tribunal competent, în sensul art.5 alin.(1) lit. a) CEDO și astfel, Baciu Victor, în caz că consideră că și după 27.12.2018 i-au fost încălcate drepturile acestuia privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ar putea să se adreseze cu o cerere în instanța de judecată din raza de activitate a organului sau instituției care execută pedeapsa, care poate adopta o hotărâre, conform prevederilor art.473/4 alin.(4) și alin.(5) Cod de procedură penală, or, acesta deja execută o pedeapsă privativă de libertate.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, inculpatul a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, precum și a hotărârii primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, reducerea din termenul executării pedepsei a termenului calculat de la reținere a câte două zile de închisoare pentru o zi executată efectiv și respingerea solicitării acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare din contul acestuia. În motivarea recursului declarat recurentul susține că, și-a recunoscut pe deplin vina și se căiește sincer în cele comise, a contribuit la descoperirea infracțiunii, are la întreținere un copil minor, solicitând să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală. Consideră că, instanța de apel nu ea calculat termenul pedepsei corect, deoarece pentru fiecare zi de executare începând de la reținere până la pronunțarea deciziei a avut statut de inculpat, a executat pedeapsa în condiții inumane, urmând să se calculeze o zi pentru două zile. De asemenea menționează, că instanța de apel a încasat ilegal cheltuielile judiciare, suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară, or, acestea au fost solicitate de organul de urmărire penală în vederea administrării probelor, iar ca urmare cheltuielile de efectuare a expertizelor urmează să fie achitate din bugetul de stat. Din aceste raționamente, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea efectuării rapoartelor de expertiză judiciară, reprezintă cheltuieli judiciare ce urmează a fi achitate din bugetul de stat.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură 6 penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul indică în calitate de temei pentru declararea recursului, prevederile pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, însă, Colegiul penal reține că solicitarea recurentului nu este motivată prin prisma temeiului indicat. Așa dar, instanța constată că, reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel sub aspectul dezacordului cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale, calcularea termenului executării pedepsei închisorii și în partea soluționării chestiunii privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal atestă că motivele și temeiul de recurs invocat de către recurent, nu și-au găsit confirmarea, în speță nefiind constatate erorile de drept invocate. În acest context, Colegiul penal menționează, că argumentele din recurs preponderent sunt aceleași care au fost invocate și în cererea de apel, în privința cărora instanța de apel s-a pronunțat în mod argumentat și detaliat și reiterarea cărora nu o consideră necesară. Așadar, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea pedepsei. Cu referire la cerința recurentului prin care se solicită aplicarea a unei pedepse mai blânde, Colegiul penal reține că aceste solicitări corect au fost respinse de către instanța de apel, or, circumstanțele la care face referire recurentul în cererea de recurs au fost luate în calcul la aplicarea pedepsei de către instanțele de fond, soluție care este descrisă pe deplin în pct.5. al prezentei decizii. 7 Astfel, Colegiul penal conchide că, instanța de apel la compartimentul individualizării pedepsei, a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, art.3641 Cod de procedură penală, pedeapsa stabilită inculpatului fiind motivată și aplicată în limitele legii. Totodată, potrivit practicii judiciare constante, instanțele judecătorești sunt singure în măsură să determine măsura de pedeapsă și durata acesteia precum și modul de executare al pedepsei, ținând cont de prevederile legale în acest sens și de circumstanțele cauzei. Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut de art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Cât privește alegația recurentului privind reducerea termenului executării pedepsei închisorii a termenului calculat de la reținere a câte două zile de închisoare pentru o zi executată efectiv, Colegiul penal ajunge la concluzia că, argumentul invocat este neîntemeiat și urmează a fi respins, deoarece instanța de apel și-a motivat corect soluția adoptată, acordând deplină eficientă prevederilor din art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, reținând în acest sens că reducerea pedepsei cu două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, se calculează doar pentru perioada aflării în stare de arest preventiv a învinuitului pe perioada urmăririi penale și a inculpatului în instanța de judecată, până la pronunțarea sentinței de condamnare la pedeapsa cu închisoare și nu se include în acest termen și perioada executării pedepsei, precum solicită recurentul. În ceea ce ține de dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel prin care s-a dispus încasarea de la Baciu Victor în beneficiul statului a sumei de 3 360 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în procesul penal, Colegiul penal remarcă faptul, că prin Legea nr.316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie 2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr. 40- 47 art.108 din 09 februarie 2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat. Potrivit prevederilor art.229 Cod de procedură penală, (1) Cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. (2) Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. (3) Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Având în vedere că rapoartele de expertiză judiciare nr.34/12/1-R-3005 din 30.07.2018 și nr.34/12/1-R-3892 din 07.09.2018, au fost efectuate după intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr.316 din 22 decembrie 2017 și ținând cont că nu au fost constatate careva impedimente privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, se ajunge la concluzia că 8 soluția instanței de apel raportată la prevederile art.art.227, 229 alin.(1)-(3), 143 Cod de procedură penală, este corectă. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal a ajuns la concluzia că, temeiul invocat de recurent, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală, fapt ce impune și inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Baciu Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Baciu Victor xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 23 iulie 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac 9