ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.12.2020

1ra-1927/20 — art.art.190 al.1, 190 al.1 CP

HOTĂRÂRE
24.12.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.art.190 al.1, 190 al.1 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.10 CPP
Citează această cauză
1ra-1927/20 — art.art.190 al.1, 190 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1927/2020

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Sîrbu Nicolae, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 mai 2020 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020, în cauza penală

privindu-l pe

Sîrbu Nicolae xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță:31.12.2019 – 04.05.2020;

Instanța de apel:21.05.2020 – 01.07.2020;

Instanța de recurs:03.09.2020 – 25.11.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal

în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, inculpatul Sîrbu Nicolae xxxxx a fost recunoscut vinovat și

condamnat:

- în baza art.190 alin.(1) Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art.190 alin.(1) Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

1

În baza art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui

Sîrbu Nicolae i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a dispus încasarea de la Sîrbu Nicolae, în beneficiul părții vătămate Țîu

Andrian, paguba materială nerecuperată în mărime de 4 128 lei.

S-a dispus încasarea de la Sîrbu Nicolae, în beneficiul părții vătămate Culin

Petru, paguba materială nerecuperată în mărime de 7 718,68 lei.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte;

seama de gradul și caracterul prejudiciabil al faptelor sale și admițând în mod

conștient survenirea acestora, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor

persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase, alcătuind în acest sens un plan criminal bine determinat. În acest

sens, a plasat un anunț prin intermediul rețelei de socializare ”Facebook”, precum că

prestează servicii de angajare a persoanelor fizice la lucru peste hotarele țării,

indicând numărul de contact. Ulterior, Sîrbu Nicolae, fiind contactat telefonic de către

cet. Țîu Andrian, l-a convins și l-a asigurat că are posibilitatea de a o angaja pe cet.

Cristenco Nina la lucru oficial în Suedia și că pentru deschiderea vizei este necesar de

a-i achita suma de 200 euro. La data de 30.06.2019, aproximativ orele 17.00, fiind dus

în eroare, Țîu Andrian în apropierea localului ’’Star Kebab” situat pe str. xxxxx, mun.

xxxxxx, i-a transmis lui Sîrbu Nicolae, pentru serviciile de angajare la lucru peste

hotarele țării a cet. Cristenco Nina suma de 200 euro, care conform cursului oficial de

schimb al BNM la data respectivă constituia 4 128 lei. După dobândirea ilicită a

mijloacelor financiare, Sîrbu Nicolae, a însușit banii menționați, cauzându-i părții

vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el, Sîrbu Nicolae, continuându-și acțiunile criminale, dându-și seama de

gradul și caracterul prejudiciabil al faptelor sale și admițând în mod conștient

survenirea acestora, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin

inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase, alcătuind în acest sens un plan criminal bine determinat, a plasat un anunț

prin intermediul rețelei de socializare ”Facebook”, precum că prestează servicii de

angajare a persoanelor fizice la lucru peste hotarele țării, indicând numărul de contact.

Ulterior, Sîrbu Nicolae, fiind contactat telefonic de către cet. Culin Petru l-a

convins și asigurat că are posibilitatea de a-l angaja la lucru oficial în Danemarca pe el

și pe cet. Rabiciuc Vladimir și că pentru deschiderea vizei este necesar de a-i achita

suma de 200 euro, pentru fiecare. La data de 08.11.2019, aproximativ orele 10:00,

fiind dus în eroare Culin Petru în apropierea magazinului ”Green Hills” situat pe str.

Alecu Russo 28, mun. Chișinău, i-a transmis lui Sîrbu Nicolae, pentru serviciile de

2

angajare la lucru peste hotare, a lui și a cet. Rabiciuc Vladimir suma de 400 euro, care

conform cursului oficial de schimb al BNM la data respectivă constituia 7 718,68 lei.

Acțiunile inculpatului Sîrbu Nicolae, au fost încadrate de instanța de fond în

baza art.190 alin.(1); art.190 alin.(1) din Codul penal, după indicii calificativi -

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în

eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca

mincinoasă a unei fapte adevărate, care a produs daune considerabile

Gorencu în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței în partea stabilirii pedepsei în privința lui Sîrbu Nicolae, cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu stabilirea lui Sîrbu

Nicolae a unei pedepse mai blânde.

3.1 În argumentarea apelului declarat, apărătorul a invocat următoarele:

- instanța de fond nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei,

stabilind o pedeapsă prea aspră, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpatului la

o pedeapsă penală și condiționează ilegalitatea sentinței instanței de fond;

- la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a

pedepsei, menționează că instanța nu a respectat toate cerințele prevăzute de legea

penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și

individualizate, fapt ce constituie temei de casare a sentinței.

- la aplicarea pedepsei inculpatului cu închisoare pe termen definitiv de 2 ani 6

luni, instanța de fond nu a dat o deplină eficiență prevederilor prevăzute de art. art. 61,

75 din Cod penal. Pedeapsa stabilită de instanța de fond cu închisoare pe termen de 2

ani 6 luni nu este una echitabilă în raport cu faptele comise, personalitatea

inculpatului și circumstanțele atenuante existente pe cauza penală nominalizată, în

privința acestuia fiind posibilă aplicarea unei pedepse mai blânde;

- instanța de fond nu a luat în considerație faptul că inculpatul a recunoscut vina

în cele comise, a semnat și depus cerere privind examinarea cauzei penale în ordinea

art.3641 Cod de procedură penală, cauza fiind examinată în procedură simplificată, se

căiește sincer în cele săvârșite, a conștientizează pericolul social al faptelor comise

precum și urmările acestor fapte; inculpatul în ședința de judecată a făcut declarații și

a explicat motivul săvârșirii infracțiunilor, și anume necesitatea de bani; inculpatul

dorește să restituie prejudiciul cauzat prin infracțiune. Și-a cerut scuze de la părțile

vătămate; infracțiunea incriminată face parte din categoria celor ușoare; urmări grave

pe cauză nu au survenit; inculpatul are domiciliu în mun. Chișinău, P. Zadnipru 7/4,

ap.184.

apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei

în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

3

în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind

apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect

concluzionând asupra vinovăției inculpatului Sîrbu Nicolae de săvârșirea

infracțiunilor imputate.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, analizând materialele

cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța

de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură

penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate,

n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din

Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi

reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță.

Instanța de apel a considerat nefondate motivele invocate de partea apărării cu

referire la dezacordul cu individualizarea pedepsei penale, reținând că prima instanță

la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, de

caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, care conform art.16

Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave și grave, săvârșite cu

intenție directă, de persoana inculpatului, care a acceptat probele administrate în

cadrul urmăririi penale, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Totodată, a relatat instanța de apel că, temei legal pentru aplicarea pedepsei mai

blânde decât cea prevăzută de lege - nu se constată, or toate circumstanțele cauzei au

fost luate în considerație de către prima instanță la stabilirea pedepsei, ținând cont de

prevederile art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu o

treime a limitei de pedeapsă cu închisoare prevăzută de sancțiunea normei penale în

baza căreia a fost condamnat.

Mai mult, instanța de apel a reținut, că inculpatul nu este la prima abatere de la

legea penală, anterior inculpatul a fost atras la răspundere penală pentru săvârșirea

infracțiunilor de escrocherie, însă, nu și-a făcut concluzii de rigoare, săvârșind în

perioada de probă alte infracțiuni de escrocherie, astfel încât doar pedeapsa închisorii

cu executarea reală va asigura atingerea scopurilor pedepsei penale prevăzute la

art.61 Cod penal.

Referitor la alegațiile apărătorului expuse în cererea de apel, referitor la faptul că

inculpatul dorește să restituie prejudiciul cauzat prin infracțiune, și-a cerut scuze de la

partea vătămată, instanța de apel a menționat că până la moment inculpatul nu a

restituit părților vătămate nici o parte din pagubă.

Potrivit declarațiilor părții vătămate Culin Petru, acesta a fost lipsit de către

inculpat de suma de 400 euro, acest prejudiciu nu a fost restituit și solicită de a fi

încasați banii de la Sîrbu Nicolae.

La fel, potrivit declarațiilor date în cadrul instanței de apel de către partea

4

vătămată Țîu Andrian, a menționat că i-a fost cauzat prejudiciu în sumă de 200 euro

care nu i-au fost restituiți și solicită de a fi încasați banii de la inculpat.

Prin urmare, ținând cont de faptul că mărimea prejudiciului material cauzat

părților vătămate Culin Petru și Țîu Andrian a fost stabilită cu certitudine, nu a fost

negată nici de inculpat, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect a

încasat sumele respective din contul inculpatului Sîrbu Nicolae cu titlu de pagubă

materială.

avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului, invocând prevederile art.427

alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de

apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Sîrbu

Nicolae să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate.

În argumentarea recursului partea apărării a menționat că, soluția instanței de

apel în latura penală, în partea individualizării pedepsei penale, este prea aspră

întrucât instanța urma să ia în considerație circumstanțele atenuante pe caz,

recunoașterea vinovăției, căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea

infracțiunii, examinarea cauzei în procedura simplificată, faptul că are la întreținere

doi copii minori și mama învârstă. La stabilirea pedepsei instanța trebuie să țină cont

de scopul legii penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia a invocat argumente similare

celor indicate anterior în apel și descrise în pct.3. al prezentei decizii.

declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsite de

temeiuri legale.

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică,

5

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că de către avocatul

inculpatului a fost indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427

alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor

invocate se atestă că titularul cererii de recurs invocă, de fapt, numai dezacordul cu

modalitatea de individualizare a pedepsei penale, temei de recurs prevăzut de pct.10)

potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal se va expune în privința temeiului de casare prevăzut la art.427

alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de corectitudinea

individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Dabija Stanislav, întrucât

celelalte temei de casare nominalizat în recurs nu a fost motivat de către apărare, iar

în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare

invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Astfel, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, urmează să i se aplice o

pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se

declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

6

Cu referire la criticele avansate în privința modalității de individualizare a

pedepsei, precum și cele ce țin de executarea acesteia, Colegiul penal reține că,

pedeapsa stabilită inculpatului pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.190

alin.(1) și art.190 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.84 alin.(1) Cod

penal, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 2 ani 6 luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, este echitabilă, proporțională și va contribui la

atingerea scopului de corectare și reeducare a acestuia, în așa fel încât acesta să se

convingă de necesitatea respectării legii penale și totodată, evitarea în viitor a

săvârșirii unor fapte similare

Pe de altă parte, în cuprinsul deciziei instanței de apel au fost expuse deja

raționamentele care au stat la baza respingerii solicitării părții apărării de a-i stabili

inculpatului o pedeapsă cu suspendarea condiționată a acesteia.

Așadar, din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța

a dezbătut prin mai multe argumente criticele apelantului ce vizau pedeapsa aplicată

inculpatului, circumstanțele atenuante sau agravante ce au influențat asupra

operațiunii de individualizare a pedepsei, totodată decizia cuprinde și temeiurile de

respingere a solicitării părții apărării privind stabilirea unei pedepse neprivative de

libertate.

Colegiul penal consideră că o atare modalitate de individualizare a pedepsei

corespunde exigenților legii penale, iar pedeapsa aplicată infractorului este echitabilă

raportat la scopul urmărit de legislator în art.61 Cod penal, care îl va descuraja pe

inculpat de a comite pe viitor alte fapte infracționale de același gen.

În acest context, Colegiul penal respinge argumentele invocate de către

recurent, or, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții

ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunilor săvârșite, suficientă

pentru restabilirea echității sociale, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate a stabilit

că erorile de drept invocate în recursul părții apărării nu și-au găsit confirmare, dat fiind

faptul că, argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia instanței de apel,

care la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8)

Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

aspectelor ce țin de individualizarea pedepsei, hotărârea emisă cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește

integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO,

expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei recurate, motiv din

care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul

Gorencu Cornelia în numele inculpatului Sîrbu Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat.

7

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gorencu Cornelia

în numele inculpatului Sîrbu Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Sîrbu Nicolae xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-10-29
0,96
1ra-607/2020 — art. 179, 186 alin.2 lit.c, d, 27, 171 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-607/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 30 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Co
CSJ 2020-07-16
0,96
1ra-1091/20 — art. 217-1 alin. 4 lit. d, art. 328 alin. 1, art. 290 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1091/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 iunie 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan Ion Guzun Victor Burduh Ni
CSJ 2020-12-24
0,96
1ra-1623/20 — art.186 al.4 CP
Dosarul nr.1ra-1623/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 25 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac E
CSJ 2019-06-20
0,96
1ra-727/2019 — art. 192-1 al. 2 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-727/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 mai 2019 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte: Timofti Vladimir, Judecători: Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anat
CSJ 2021-08-25
0,95
1ra-1373/21 — art. 27, 145 alin. 2 lit. a, e, e-1, g, m CP
Dosarul nr. 1ra-1373/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena, Ţurcan A
Sursă