1ra-1927/20 — art.art.190 al.1, 190 al.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.art.190 al.1, 190 al.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-1927/20 — art.art.190 al.1, 190 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.1ra-1927/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
25 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Sîrbu Nicolae, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 mai 2020 și a deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020, în cauza penală
privindu-l pe
Sîrbu Nicolae xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat în xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță:31.12.2019 – 04.05.2020;
Instanța de apel:21.05.2020 – 01.07.2020;
Instanța de recurs:03.09.2020 – 25.11.2020.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 mai 2020, adoptată
în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în
faza de urmărire penală, inculpatul Sîrbu Nicolae xxxxx a fost recunoscut vinovat și
condamnat:
- în baza art.190 alin.(1) Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
- în baza art.190 alin.(1) Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
1
În baza art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui
Sîrbu Nicolae i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 2 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
S-a dispus încasarea de la Sîrbu Nicolae, în beneficiul părții vătămate Țîu
Andrian, paguba materială nerecuperată în mărime de 4 128 lei.
S-a dispus încasarea de la Sîrbu Nicolae, în beneficiul părții vătămate Culin
Petru, paguba materială nerecuperată în mărime de 7 718,68 lei.
A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte;
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că Sîrbu Nicolae, dându-și
seama de gradul și caracterul prejudiciabil al faptelor sale și admițând în mod
conștient survenirea acestora, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor
persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei
fapte mincinoase, alcătuind în acest sens un plan criminal bine determinat. În acest
sens, a plasat un anunț prin intermediul rețelei de socializare ”Facebook”, precum că
prestează servicii de angajare a persoanelor fizice la lucru peste hotarele țării,
indicând numărul de contact. Ulterior, Sîrbu Nicolae, fiind contactat telefonic de către
cet. Țîu Andrian, l-a convins și l-a asigurat că are posibilitatea de a o angaja pe cet.
Cristenco Nina la lucru oficial în Suedia și că pentru deschiderea vizei este necesar de
a-i achita suma de 200 euro. La data de 30.06.2019, aproximativ orele 17.00, fiind dus
în eroare, Țîu Andrian în apropierea localului ’’Star Kebab” situat pe str. xxxxx, mun.
xxxxxx, i-a transmis lui Sîrbu Nicolae, pentru serviciile de angajare la lucru peste
hotarele țării a cet. Cristenco Nina suma de 200 euro, care conform cursului oficial de
schimb al BNM la data respectivă constituia 4 128 lei. După dobândirea ilicită a
mijloacelor financiare, Sîrbu Nicolae, a însușit banii menționați, cauzându-i părții
vătămate daune în proporții considerabile.
Tot el, Sîrbu Nicolae, continuându-și acțiunile criminale, dându-și seama de
gradul și caracterul prejudiciabil al faptelor sale și admițând în mod conștient
survenirea acestora, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane, prin
inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte
mincinoase, alcătuind în acest sens un plan criminal bine determinat, a plasat un anunț
prin intermediul rețelei de socializare ”Facebook”, precum că prestează servicii de
angajare a persoanelor fizice la lucru peste hotarele țării, indicând numărul de contact.
Ulterior, Sîrbu Nicolae, fiind contactat telefonic de către cet. Culin Petru l-a
convins și asigurat că are posibilitatea de a-l angaja la lucru oficial în Danemarca pe el
și pe cet. Rabiciuc Vladimir și că pentru deschiderea vizei este necesar de a-i achita
suma de 200 euro, pentru fiecare. La data de 08.11.2019, aproximativ orele 10:00,
fiind dus în eroare Culin Petru în apropierea magazinului ”Green Hills” situat pe str.
Alecu Russo 28, mun. Chișinău, i-a transmis lui Sîrbu Nicolae, pentru serviciile de
2
angajare la lucru peste hotare, a lui și a cet. Rabiciuc Vladimir suma de 400 euro, care
conform cursului oficial de schimb al BNM la data respectivă constituia 7 718,68 lei.
Acțiunile inculpatului Sîrbu Nicolae, au fost încadrate de instanța de fond în
baza art.190 alin.(1); art.190 alin.(1) din Codul penal, după indicii calificativi -
escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în
eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoasă a unei fapte adevărate, care a produs daune considerabile
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Cornelia
Gorencu în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea
sentinței în partea stabilirii pedepsei în privința lui Sîrbu Nicolae, cu pronunțarea unei
noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu stabilirea lui Sîrbu
Nicolae a unei pedepse mai blânde.
3.1 În argumentarea apelului declarat, apărătorul a invocat următoarele:
- instanța de fond nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei,
stabilind o pedeapsă prea aspră, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpatului la
o pedeapsă penală și condiționează ilegalitatea sentinței instanței de fond;
- la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a
pedepsei, menționează că instanța nu a respectat toate cerințele prevăzute de legea
penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și
individualizate, fapt ce constituie temei de casare a sentinței.
- la aplicarea pedepsei inculpatului cu închisoare pe termen definitiv de 2 ani 6
luni, instanța de fond nu a dat o deplină eficiență prevederilor prevăzute de art. art. 61,
75 din Cod penal. Pedeapsa stabilită de instanța de fond cu închisoare pe termen de 2
ani 6 luni nu este una echitabilă în raport cu faptele comise, personalitatea
inculpatului și circumstanțele atenuante existente pe cauza penală nominalizată, în
privința acestuia fiind posibilă aplicarea unei pedepse mai blânde;
- instanța de fond nu a luat în considerație faptul că inculpatul a recunoscut vina
în cele comise, a semnat și depus cerere privind examinarea cauzei penale în ordinea
art.3641 Cod de procedură penală, cauza fiind examinată în procedură simplificată, se
căiește sincer în cele săvârșite, a conștientizează pericolul social al faptelor comise
precum și urmările acestor fapte; inculpatul în ședința de judecată a făcut declarații și
a explicat motivul săvârșirii infracțiunilor, și anume necesitatea de bani; inculpatul
dorește să restituie prejudiciul cauzat prin infracțiune. Și-a cerut scuze de la părțile
vătămate; infracțiunea incriminată face parte din categoria celor ușoare; urmări grave
pe cauză nu au survenit; inculpatul are domiciliu în mun. Chișinău, P. Zadnipru 7/4,
ap.184.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020,
apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei
în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
3
în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind
apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect
concluzionând asupra vinovăției inculpatului Sîrbu Nicolae de săvârșirea
infracțiunilor imputate.
În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, analizând materialele
cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța
de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură
penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate,
n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din
Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi
reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță.
Instanța de apel a considerat nefondate motivele invocate de partea apărării cu
referire la dezacordul cu individualizarea pedepsei penale, reținând că prima instanță
la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, de
caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, care conform art.16
Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave și grave, săvârșite cu
intenție directă, de persoana inculpatului, care a acceptat probele administrate în
cadrul urmăririi penale, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Totodată, a relatat instanța de apel că, temei legal pentru aplicarea pedepsei mai
blânde decât cea prevăzută de lege - nu se constată, or toate circumstanțele cauzei au
fost luate în considerație de către prima instanță la stabilirea pedepsei, ținând cont de
prevederile art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu o
treime a limitei de pedeapsă cu închisoare prevăzută de sancțiunea normei penale în
baza căreia a fost condamnat.
Mai mult, instanța de apel a reținut, că inculpatul nu este la prima abatere de la
legea penală, anterior inculpatul a fost atras la răspundere penală pentru săvârșirea
infracțiunilor de escrocherie, însă, nu și-a făcut concluzii de rigoare, săvârșind în
perioada de probă alte infracțiuni de escrocherie, astfel încât doar pedeapsa închisorii
cu executarea reală va asigura atingerea scopurilor pedepsei penale prevăzute la
art.61 Cod penal.
Referitor la alegațiile apărătorului expuse în cererea de apel, referitor la faptul că
inculpatul dorește să restituie prejudiciul cauzat prin infracțiune, și-a cerut scuze de la
partea vătămată, instanța de apel a menționat că până la moment inculpatul nu a
restituit părților vătămate nici o parte din pagubă.
Potrivit declarațiilor părții vătămate Culin Petru, acesta a fost lipsit de către
inculpat de suma de 400 euro, acest prejudiciu nu a fost restituit și solicită de a fi
încasați banii de la Sîrbu Nicolae.
La fel, potrivit declarațiilor date în cadrul instanței de apel de către partea
4
vătămată Țîu Andrian, a menționat că i-a fost cauzat prejudiciu în sumă de 200 euro
care nu i-au fost restituiți și solicită de a fi încasați banii de la inculpat.
Prin urmare, ținând cont de faptul că mărimea prejudiciului material cauzat
părților vătămate Culin Petru și Țîu Andrian a fost stabilită cu certitudine, nu a fost
negată nici de inculpat, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect a
încasat sumele respective din contul inculpatului Sîrbu Nicolae cu titlu de pagubă
materială.
Nefiind de acord cu soluțiile instanțelor de fond, a declarat recurs ordinar
avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului, invocând prevederile art.427
alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de
apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Sîrbu
Nicolae să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate.
În argumentarea recursului partea apărării a menționat că, soluția instanței de
apel în latura penală, în partea individualizării pedepsei penale, este prea aspră
întrucât instanța urma să ia în considerație circumstanțele atenuante pe caz,
recunoașterea vinovăției, căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea
infracțiunii, examinarea cauzei în procedura simplificată, faptul că are la întreținere
doi copii minori și mama învârstă. La stabilirea pedepsei instanța trebuie să țină cont
de scopul legii penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și ține cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.
În motivarea recursului declarat, autorul acestuia a invocat argumente similare
celor indicate anterior în apel și descrise în pct.3. al prezentei decizii.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar
declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsite de
temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal
sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică,
5
dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste
fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că de către avocatul
inculpatului a fost indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427
alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor
invocate se atestă că titularul cererii de recurs invocă, de fapt, numai dezacordul cu
modalitatea de individualizare a pedepsei penale, temei de recurs prevăzut de pct.10)
potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat
pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal se va expune în privința temeiului de casare prevăzut la art.427
alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de corectitudinea
individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Dabija Stanislav, întrucât
celelalte temei de casare nominalizat în recurs nu a fost motivat de către apărare, iar
în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare
invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul cu
circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.
Astfel, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă
în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu
dispozițiile Părții generale a acestuia.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, urmează să i se aplice o
pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se
declară vinovată.
Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate
persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la
cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.
În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă
mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se
stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor
menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de
individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având
deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama
de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a
cuantumului pedepsei.
6
Cu referire la criticele avansate în privința modalității de individualizare a
pedepsei, precum și cele ce țin de executarea acesteia, Colegiul penal reține că,
pedeapsa stabilită inculpatului pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.190
alin.(1) și art.190 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.84 alin.(1) Cod
penal, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 2 ani 6 luni închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis, este echitabilă, proporțională și va contribui la
atingerea scopului de corectare și reeducare a acestuia, în așa fel încât acesta să se
convingă de necesitatea respectării legii penale și totodată, evitarea în viitor a
săvârșirii unor fapte similare
Pe de altă parte, în cuprinsul deciziei instanței de apel au fost expuse deja
raționamentele care au stat la baza respingerii solicitării părții apărării de a-i stabili
inculpatului o pedeapsă cu suspendarea condiționată a acesteia.
Așadar, din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța
a dezbătut prin mai multe argumente criticele apelantului ce vizau pedeapsa aplicată
inculpatului, circumstanțele atenuante sau agravante ce au influențat asupra
operațiunii de individualizare a pedepsei, totodată decizia cuprinde și temeiurile de
respingere a solicitării părții apărării privind stabilirea unei pedepse neprivative de
libertate.
Colegiul penal consideră că o atare modalitate de individualizare a pedepsei
corespunde exigenților legii penale, iar pedeapsa aplicată infractorului este echitabilă
raportat la scopul urmărit de legislator în art.61 Cod penal, care îl va descuraja pe
inculpat de a comite pe viitor alte fapte infracționale de același gen.
În acest context, Colegiul penal respinge argumentele invocate de către
recurent, or, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții
ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunilor săvârșite, suficientă
pentru restabilirea echității sociale, statului și întregii societăți, perturbate prin
infracțiune.
Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate a stabilit
că erorile de drept invocate în recursul părții apărării nu și-au găsit confirmare, dat fiind
faptul că, argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia instanței de apel,
care la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8)
Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor
aspectelor ce țin de individualizarea pedepsei, hotărârea emisă cuprinzând motivele pe
care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește
integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO,
expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010.
Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea
cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei recurate, motiv din
care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul
Gorencu Cornelia în numele inculpatului Sîrbu Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat.
7
În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gorencu Cornelia
în numele inculpatului Sîrbu Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 01 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Sîrbu Nicolae xxxxx,
ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la 24 decembrie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
8