1ra-1091/20 — art. 217-1 alin. 4 lit. d, art. 328 alin. 1, art. 290 alin. 1 CP

1ra-1091/20 — art. 217-1 alin. 4 lit. d, art. 328 alin. 1, art. 290 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1091/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Burduh

Nicolae Craiu

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Bîrcă

Ludmila, în numele inculpatului Sîrbu Ion, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2019, în cauza penală a

lui

Sîrbu Ion XXXXX, născut la XXXXX, originar din XXXXX

și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 26.04.2017 – 13.07.2018;

Instanța de apel:30.07.2018 – 23.10.2018 și 10.09.2019-16.12.2019;

Instanța de recurs: 15.01.2019 – 01.08.2019 și 25.02.2020-23.06.2020.

Asupra recursului ordinar declarat de avocatul Bîrcă Ludmila, în numele

inculpatului Sîrbu Ion, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

c o n s t a t ă:

Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. d) și art. 290 alin. (1) Cod Penal, stabilindu-i-se în baza:

1

- art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 (patru) ani;

- art. 290 alin. (1) Cod Penal închisoare pe un termen de 1 (unu) an.

În conformitate cu art. 84 alin. (2) Cod Penal, prin cumulul parțial al pedepselor

stabilite, i s-a aplicat pedeapsă definitivă, închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și 6

(șase) luni, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice

pe un termen de 4 (patru) ani.

Procesul penal intentat în baza art. 328 alin. (1) Cod Penal a fost încetat pe motiv

că fapta acestuia constituie contravenție prevăzută de art. 313 Cod Contravențional și,

conform art. 30 Cod Contravențional, a fost încetat procesul contravențional pe motivul

intervenirii termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională.

A pune în executare pedeapsa cu închisoare din momentul reținerii, cu includerea

în termenul pedepsei termenul deținerii în arest preventiv și arest la domiciliu în perioada

12.01.2017 până la 12.01.2018, ora 15:20.

Corpurile delicte:

- substanțele narcotice cu cantitatea de 95,347 gr., 0,962 gr. și 286, 85 gr., care se

află la păstrare conform chitanței nr. 2, în camera de păstrare a corpurilor delicte a SUP

al SPIA a MAI amplasat pe str. V. Alecsandri, 83 mun. Chișinău) –a fi nimicite;

- 4 DVD-R recunoscute și anexate drept mijloace materiale de probă prin ordonanța

din 06.02.2017 a fi păstrate la materialele cauzei penale;

- telefoanele mobile Iphone A 1688 și Samsung SM-A510F, care se află la păstrare

în camera de păstrare a Corpurilor Delicte a SUP al SPIA a MAI) – a fi păstrate la

materialele cauzei penale;

- dosarul de supraveghere nr. 21/14091 de deținător al armei – a fi păstrat la

materialele cauzei penale;

- automobilul de model „Volkswagen Cady”, nr/î XXXXX ridicat de la Sîrbu Ion

– a fi restituit proprietarului Leahu Angela;

- pistolul mitralieră cu numărul pe cutia mecanismelor XXXXX, de model AK-

74M, cu țeava ghintuită medie, de calibrul 5,45x39, confecționată industrial în a. 1985

la uzina „Ижевский механический завод”, or. Ijevsc. Federația Rusă – a fi confiscat

în folosul statului.

2

de șef al secției nr. 6 în cadrul direcției nr. 5 al IGP al MAI, fiind persoană publică, căreia

într-o instituție de stat, i-a fost acordată permanent, prin stipularea legii și prin numire

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar

prevederilor art. art. 19 lit. a), 20 lit. b), 26 alin. (1) lit. a) ale Legii nr. 320 din 27.12.2012

cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, prin care polițistul urmează să

asigure reacționarea promptă la sesizările, comunicările despre infracțiuni, să constate

cauzele și condițiile ce pot genera sau contribui la săvârșirea infracțiunilor, să desfășoare

activități de constatare a infracțiunilor, să respecte cu strictețe drepturile, libertățile

omului, să aibă un comportament demn, contrar pct. 15 lit. lit. i) și j) din Codul de etică

și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006,

a pus în circulație ilegală droguri, manifestate prin păstrarea, distribuirea drogurilor cu

scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe:

La 28.12.2016, aproximativ la ora 19:30, Sîrbu Ion, activând în calitate de șef al

secției nr. 6 în cadrul direcției nr. 5 al IGP al MAI, în calitatea sa de persoană publică,

aflându-se pe str. Durlești, com. Dumbrava, mun. Chișinău, urmărind scopul înstrăinării

drogurilor, contrar prevederilor art. 29 al Legii nr. 382 din 06.05.99 cu privire la

circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, a păstrat și înstrăinat,

contra sumei de 170 Euro, care la momentul săvârșirii infracțiunii conform cursului

oficial BNM constituiau 3566 lei, un plic confecționat manual din revistă în care

conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-7466 din 30.12.2016 se afla substanța

solid-lipicioasă de culoare brună în formă de paralepiped care reprezintă hașiș în

cantitate de 95,347 g, ceea ce conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții

deosebit de mari, și o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde cafenie

care reprezintă marijuana în cantitate de 0,962 gr, agentului sub acoperire cu

pseudonimul Plămădeală Andrei, care la rândul său, conform legendei le-a transmis

agentului sub acoperire Mardari Maxim, fiind predate organului de urmărire penală.

Tot el, de comun acord cu persoane necunoscute de organul de urmărire penală,

după aceiași schemă infracțională, la 02.01.2017 aproximativ la ora 19:30 aflându-se pe

3

str. Durlești, com. Dumbrava, mun. Chișinău urmărind scopul înstrăinării drogurilor

contrar prevederilor art. 29 al Legii nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulația

substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, a păstrat și înstrăinat contra sumei

510 Euro care la momentul săvârșirii infracțiunii conform cursului oficial BNM

constituiau 10770 lei, 3 paralepipede, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-

R-108/109 din 09.01.2017 se afla substanța solid-lipicioasă de culoare brună care

reprezintă hașiș în cantitate de 286,85 gr. (95>582 gr.+95,976 gr.+95,292 gr.) ceea ce

conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari, agentului sub

acoperire cu pseudonim Plămădeală Andrei, care la rândul său conform legendei le-a

transmis agentului sub acoperire Mardari Maxim, fiind predate organului de urmărire

penală.

Aceste acțiunile au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod Penal –

circulația ilegală a drogurilor, acțiuni manifestate prin păstrarea și distribuirea

drogurilor cu scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

Tot Sîrbu Ion a păstrat la domiciliul său amplasat pe XXXXX pistolul – mitralieră

cu numărul pe cutia mecanismelor „XXXXX” de model „AK-74M” (Automat

Calașnicov model 1974 modernizat) cu țeava ghintuită, medie de calibrul 5,45x39 mm,

cu lovitură centrală, confecționată industrial în anul 1985 la uzina „Ijevschii uzina

mecanică”, or. Ijevsc, Federația Rusă, care în circumstanțe necunoscute a fost modificat

conform expertizei nr. 34/12/1-R-838 din 20.02.2017 prin înlocuirea patului drept cu un

pat rabatabil de la pistol-mitralieră „AKMS”, calibru 7,62x39 mm cu înlăturarea

mecanică a numărului de uzină de port-închizător și închizător. Totodată fiind stabilit

faptul că pistolul mitralieră de tip „Kalașnicov” este în stare de funcționare și util pentru

trageri în regim foc cu foc și foc automat, fapt ce conform art. 5, pct. (1) al Legii nr. 130

din 08.06.2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinația civilă se interzice,

procurarea, deținerea, folosirea, portul de către persoane fizice și juridice, a armelor de

foc automate, cu excepția organelor cu competențe în domeniul apărării naționale,

securității statului și ordinii publice.

4

În continuare, Sîrbu Ion cunoscând despre acest fapt, nu a predat benevol pistolul

mitralieră automat „Kalașnicov” organelor competente, ci l-a păstrat în safeul din

domiciliul său amplasat pe XXXXX până la 12.01.2016 ora 18:20, când a fost depistat

și ridicat în cadrul percheziției efectuate pe cauza penală nr. 2016428039.

Aceste acțiunile au fost încadrate în baza art. 290 alin. (1) Cod Penal – păstrarea

ilegală a armelor de foc fără autorizația corespunzătoare.

Sîrbu Ion a fost învinuit că activând în perioada 2016 în calitate de șef al secției nr.

6 în cadrul direcției nr. 5 al IGP al MAI, fiind persoană publică căreia într-o instituție de

stat, i-a fost acordat permanent, prin stipularea legii și prin numire drepturi și obligații

în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. art. 19 lit. a),

20 lit. b), 26 alin. (1) lit. a) ale Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului, prin care polițistul urmează să asigure reacționarea

promptă la sesizările, comunicările despre infracțiuni, să constate cauzele și condițiile

ce pot genera sau contribui la săvârșirea infracțiunilor, să desfășoare activități de

constatare a infracțiunilor, să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului, să aibă

un comportament demn, contrar pct. 15, lit. lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie

al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, conform căruia

în atribuțiile acestuia intrau apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

persoanelor, de prevenire, investigare, descoperire, contracarare a infracțiunilor în

special de tortură și punere în circulație a drogurilor, a comis infracțiunea de depășire a

atribuțiilor de serviciu, în următoarele circumstanțe:

În perioada anului 2016 fiind persoană publică în calitate de șef al secției nr. 6 în

cadrul direcției nr. 5 al IGP al MAI și-a depășit în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate de lege, manifestate prin punerea în circulație ilegală pe teritoriul

mun. Chișinău a drogurilor de tip hașiș și marijuana în proporții deosebit de mari, fiind

cauzate daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice, prin denigrarea imaginii funcționării legale a

organelor de drept, totodată provocând un impact negativ asupra funcționării societății

și asupra sănătății persoanelor fizice, fiind un obstacol serios în dezvoltarea social-

economică, politică și culturală a societății moderne. Este unanim recunoscut că

consumul substanțelor narcotice și circulația ilegală a acestora au un impact negativ

5

asupra sănătății oamenilor, distrugându-le viața și familiile, compromițând dezvoltarea

armonioasă a personalității, generând criminalitate și corupție.

Aceste acțiunile au fost încadrate, de organul de urmărire penală, în baza art. 328

alin. (1) Cod Penal – săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care

depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege fiind cauzate

daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor fizice.

2.1. În susținerea concluziilor adoptate, instanța de fond a reținut că:

- examinarea cauzei în lipsa inculpatului este posibilă, deoarece Sîrbu Ion a

cunoscut despre intentarea unei acțiuni penale în privința sa și că dosarul penal a fost

expediat în instanță, acesta participând la câteva ședințe de judecată și pledând ca

nevinovat. Potrivit încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 13 februarie

2018 el a fost anunțat în căutare (dosar de căutare nr. 2018030044);

- nevinovăția inculpatului a fost înlăturată prin probele acuzării: declarațiile

martorilor Mardari Maxim, Ursu Vladimir, Castraveț Nicolae, Baran Stanislav,

Gamurar Alexandru; rapoartele de expertiză nr. 34/12/1-R-7466 din 30.12.2016, nr.

34/12/1-R-J08/109 din 09.01.2017, nr. 34/12/1-R-838 din 20.02.2017, nr. 34/12/1-R-

1812 din 28.05.2018, procesele-verbale privind consemnarea urmăririi vizuale din

21.11.2016 și 21.12.2016 cât și a documentării cu ajutorul metodelor și mijloacelor

tehnice, precum și localizarea sau urmărire prin sistemul de poziționare globală (GPS)

ori prin filmarea și fixarea acțiunilor lui Sîrbu Ion; procesul-verbal privind consemnarea

investigației sub acoperire din 16.01.2017, procesul-verbal de consemnare a interceptării

și înregistrării comunicărilor și înregistrarea de imagini în cadrul întâlnirilor dintre

investigatorul sub acoperire cu pseudonimul Plămădeală Andrei și Sîrbu Ion din

14.12.2016, procesele-verbale de consemnare a cercetării automobilului de model

„Kia”, nr/î XXXXX, și instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea și

înregistrarea audio și video din 29.12.2016 și 03.01.2017, procesul-verbal de

consemnare a achiziției de control din 03.01.2017, procesul-verbal din 12.01.2017,

procesul-verbal de ridicare din 30 mai 2016, procesul-verbal de examinare a

documentelor din 14.03.2017 ridicate din cadrul cauzei penale nr. 2015428053,

procesul-verbal de examinare a dosarului de supraveghere nr. 21/14901, rapoartele

6

despre rezultatele măsurilor speciale de investigații din 30.07.2015 și 31.07.2015,

procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații, încheierea de

înregistrare a armei de foc de model SAIGA MK cal. 5,45 mm nr. 4757723 pentru

eliberarea permisului cu drept de păstrarea și purtare a armei pe numele lui Sîrbu Ion;

cererea lui Sîrbu Ion din 03.06.2013, legitimația de serviciu, certificatul eliberat de MAI,

încheiere privind rezultatele controlului posesorului armei cu glonț din 23.07.2008,

raportul de constatare tehnico-științifică nr. 3088 din 10.06.2013, certificatul eliberat de

expertul principal-criminalist al SEEB a CTCEJ al IGP al MAI al RM, actul de primire

predare spre examinare a armei de foc din 03.06.2013,permisul de armă provizoriu nr.

XXXXX, pentru arma cu glonț carabin, calibrul 5,45 mm, seria XXXXX eliberat la

09.11.2015, permisul de armă nr. 21/14091 pentru arma cu glonț carabin, calibrul 5,45

mm, seria XXXXX eliberat la 10.06.2013 valabil până la 10.06.2018, permisul de armă

nr. XXXXX pentru arma cu glonț carabin, calibrul 5,45 mm, seria XXXXX eliberat la

09.11.2015 valabil până la 09.11.2020 și corpurile delicte;

- prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d) Cod

penal a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) al art.

327 și de la lit. d) din alin. (2) al art. 361 Cod Penal, fapt ce a determinat recalificarea

acțiunilor lui Sîrbu Ion de art. 328 alin. (1) Cod penal la art. 313 Cod contravențional și

a înceta procesul penal, pe motiv că fapta acestuia constituie contravenție, iar cel

contravențional pe motiv că a expirat prescripția tragerii la răspundere contravențională;

- versiunea că angajații SPIA au dorit să se răzbune pe inculpat a fost apreciată ca

fiind formală și lipsită de suport probatoriu;

- declarațiile martorului apărării Palacear nu au acoperire probatorie, fiind

combătute de cumulul de probe examinat și verificat;

- argumentul apărării cu privire la nulitatea probelor acuzării au fost apreciate ca

nefondate, or nu au fost stabilite temeiuri de nulitate a probelor administrate;

- la individualizarea pedepsei s-a ținut cont de lipsa criteriile de individualizare a

pedepsei;

- soarta corpurilor delicte a fost soluționată conform art. 106 alin. (1) Cod penal.

7

inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Sîrbu Ion să fie

achitat de învinuirile aduse, deoarece:

- instanța de fond nu a motivat soluția adoptată în baza probelor, ci doar a enumerat

parțial probele cercetate;

- concluziile de vinovăție se bazează pe presupuneri și interpretări, ceea ce

contravine legislației procesual-penale și CoEDO;

- probele administrate de acuzare nu sunt utile, pertinente, concludente și veridice

procesului de stabilire a adevărului, fiind lovite de nulitate;

- în temei greșit a fost dată apreciere critică declarațiilor martorului apărării;

- instanța nu s-a expus asupra faptului că inculpatul nu a cunoscut că arma de foc

este automată, el știind doar de faptul că ea se atribuie la categoria celor semiautomate;

- transcriind faptele infracționale presupuse a fi săvârșite din rechizitoriu, s-a omis

a fi indicat motivul săvârșirii acestora, iar fapta săvârșită fără motiv nu constituie

infracțiune;

- actul judecătoresc nu corespunde cerințelor art. 394 Cod de procedură penală și

art. 6 CoEDO, necuprinzând temeiurile de fapt și de drept a soluției adoptate.

2018 apelul a fost respins ca nefondat și menținută sentința.

indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură

penală.

august 2019 a fost admis recursul, casată decizia Colegiului Penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 octombrie 2018 și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată, pe motiv că la baza concluziei de respingere a apelului

apărării au fost puse probe neverificate în ședința de judecată și neindicate în procesul-

verbal al ședinței de judecată.

8

2019 a fost admis apelul, casată parțial sentința, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care:

lui Sîrbu Ion, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod Penal, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe termen de 7 (șapte) ani,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 2 (doi) ani.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoare pe

termen de 7 (șapte) ani 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe

termen de 2 (doi) ani.

În conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod procedură penală, cuantumul pedepsei

definitive a fost redus cu 372 (trei sute șaptezeci și două) zile, pentru încălcarea

drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 CoEDO, din perioada:

12.01.2017 – până la 12.01.2018.

În rest, sentința a fost menținută.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel, rejudecând cauza, a consemnat că

instanța de fond corect a statuat asupra condamnării inculpatului, starea de fapt și de

drept rezultând din ansamblul de probele administrate în cauza penală, care prin prisma

art. 101 Cod procedură penală, sunt pertinente, concludente, veridice și coroborează

între ele și că nu au fost constatate temeiuri de neadmitere a probelor.

Argumentele apărării, susținute în apel, au fost apreciate critic, ca neavând

acoperire probatorie.

Individualizând pedeapsa, instanța de fond nu a motivat soluția de stabilire a

cuantumului pedepsei cu închisoare numită în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod Penal,

așa cum circumstanțe agravante nu au fost reținute, inculpatul nu este cunoscut cu

antecedente penale și are doi copii minori la întreținere, motiv pentru care sentința în

această partea a fost desființată și micșorat cuantumul pedepsei cu închisoare până la 7

ani.

Totodată, Sîrbu Ion în perioada 12.01.2017 – 12.01.2018 s-a aflat în stare de arest

preventiv în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, deținându-se în condiții precare de detenție.

9

Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, i-a fost redus termenul pedepsei cu 372 zile.

Ludmila, în numele inculpatului, declară recurs ordinar solicitând casarea deciziei

instanței de apel și a sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei soluții de

achitare a lui Sîrbu Ion.

În susținerea recursului, apărarea a reiterat textual conținutul cereri de apel,

descriind și motivând recursul ordinar în baza acelorași temeiuri de fapt și de drept (pct.

3 a prezentei hotărâri), făcând referire și la hotărârea instanței de apel.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală.

pct. 11 ) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, pledând pentru

inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat și argumentând că instanța

de apel, rejudecând cauza s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, just a

constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, motivarea soluției corespunde

dispozitivului hotărârii contestate, corect a încadrat acțiunile făptuitorului, și a apreciat

fiecare probă prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Mai mult, din conținutul

recursului se evidențiază că recurentul își motivează contestația prin dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă acestea nu reprezintă temeiuri de recurs,

prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi respins, din următoarele

considerente de fapt și de drept.

Din punct de vedere procesual, soluția de respingere a recursului declarat în

prezenta cauză se bazează pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

potrivit căreia judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este

nefondat).

10

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Înainte de a pronunța soluția de respingere a prezentei cereri, instanța a verificat

dacă temeiurile de casare din art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală sunt

subsecvente circumstanțelor desfășurate în cererea de recurs, pe fond constatând că

hotărârile contestate sunt conforme legii procesual-penale, fără a prezenta vreo lipsă de

natură să le afecteze și să genereze desființarea acestora.

În același punct de analiză, prezintă relevanță specificarea că, instanța de recurs la

această etapă a procedurilor nu declanșează un control devolutiv asupra fondului cauzei,

nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate și nu se expune repetat asupra

acelorași argumente care anterior au fost obiect de dispută în instanța de apel și asupra

cărora aceasta s-a pronunțat prin decizie motivată. Or, obiectul cenzurii instanței de

recurs este limitat la chestiuni de drept, iar rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi

de atac, constă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa

precedentă de judecare a cauzei.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialelor din dosar și se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în recurs de

titularul acestuia.

Reieșind din solicitările apărătorului-recurent, Colegiul constată că acesta pledează

pentru casarea deciziei instanței de apel, precum și a sentinței, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei soluții de achitare, întemeindu-și cererea în baza pct. 6) alin. (1) al art.

427 Cod de procedură penală care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței cât și p. 8) alin. (1) al art.

427 Cod de procedură penală care prevede că nu au fost întrunite elementele infracțiunii

sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru

care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a

11

acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, însă fără a concretizat care din aceste temeiuri

le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea.

De asemenea, textual cererea de recurs cuprinde critici ce vizează judecarea cauzei

de către prima instanță, asupra cărora instanța de apel deja s-a pronunțat prin decizia

adoptată, ea conținând temeiurile de fapt și de drept ce au permis concluzionarea

vinovăției inculpatului și respingerii afirmațiilor aduse în susținerea nevinovăției

acestuia. Respectiv, având în vedere că argumentele recurentului au fost deja analizate

minuțios și respinse în cadrul procedurii precedente, iar în prezent nu există circumstanțe

cu caracter substanțial și convingător, care să justifice ingerința instanței supreme în

hotărârea instanței de apel.

Pe lângă cele expuse, recurentul invocă și că la administrarea unor probe au fost

admise încălcări procesuale de către organul de urmărire penală, pe care instanțele nu

le-au luat în considerare. Contrar acestor afirmații, în decizia instanței de apel desfășurat

au fost supuse verificării probele din dosar, precum și toate criticele apărării în partea ce

ține de administrarea probatoriului, motivându-se că:

- temei de neadmitere a datelor conținute în probele acuzării (declarațiile

martorului Castraveț Nicolae, procesele-verbale privind consemnarea măsurii de

investigație – documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice precum și

localizarea sau urmărire prin GPS, procesele-verbale cu privire al consemnarea

măsurii speciale de investigație – achiziția de control) nu s-au constatat;

- declarațiile martorului Palancer Anatolie nu coroborează și nu completează cu

ansamblul probator;

- încălcări a normelor de procedură la documentarea corpului delict – substanța

solid-lipicioasă de culoare brună, de formă paralelipidică – nu s-au constatat și apărarea

nu a prezentat probe ce ar dovedi acționarea cu rea-voință a reprezentanților organului

de urmărire penală, excluzându-se faptul că s-a acționat în scopul incriminării pe nedrept

a unei persoane nevinovate și din răzbunare.

Mai mult, apărarea a invocat temeiuri formale și nu a făcut referință la probe ce ar

confirma existența erorilor de drept, generatoare de nulitate absolută a actului

procedural, solicitându-se doar o reapreciere a probelor, iar chestiunea de apreciere a

12

probelor dată de instanța de apel, ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea acesteia

este de competența instanței de fond și apel.

Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care

înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, ea trebuie înțeleasă ca un silogism

logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, fapt ce presupune, o expunere a

argumentelor fundamentale, care, prin conținutul lor sunt susceptibile să influențeze

soluția. Motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară și precisă, să se refere la probele

administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept

la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic și convingător la soluția

din dispozitiv. Hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului

echitabil al procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților, motivele

de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au

înlăturat cererile/apărările părților (hotărârea CtEDO Perez versus Franța). Considerentele

hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia,

fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat

la părțile din dosar și obiectul cauzei.

Din lecturarea textului hotărârii recurate, se statuează că acestea corespund

exigențelor arătate supra, or ele cuprind motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea nu contrazice dispozitivul hotărârii și este expus clar. De asemenea, în textul

hotărârilor recurate se conțin descrierea faptei criminale considerate ca fiind dovedită,

indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele. De asemenea, chiar dacă, inițial, instanța de apel a redat conținutul

declarațiilor martorilor și a inculpatului apoi a enunțat materialele cauzei (pct. 6.2 a

hotărârii recurate), ulterior aceasta a făcut o coroborare a acestora în susținerea concluziei

de respingere a afirmațiilor apelantului (f.d. 153-161, vol. IV).

Raționamentele pe care se fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentului

recurs, se mai bazează pe aceea că, este inacceptabil faptul că inculpatul, pe calea

recursului ordinar, dorește să se ajungă practic la o nouă analiză a sentinței primei

instanțe, în acest sens instanța de recurs ordinar transformându-se într-o veritabilă

instanță de apel, ceea ce excedă scopul pentru care aceasta a fost creată. Simpla

posibilitate de a exista două puncte de vedere asupra unei chestiuni nu este un temei

13

pentru reexaminare a cauzei în fond. O îndepărtare de la acest principiu este justificată

doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe ce au un caracter substanțial

și obligatoriu, ceea ce la caz nu s-a dovedit (hotărârea CtEDO Ryabykh versus Federația Rusă).

Prin urmare, motivele invocate în recurs sunt neîntemeiate și constituie o

interpretare subiectivă a recurentului, iar instanțele de fond corect s-au expus asupra

fiecărui argument a părții apărării, nefiind identificate erorile de drept prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, motivare pe care instanța de recurs o

acceptă și, pentru a evita repetări inutile, o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, or, deși prin art. 6 §1 CoEDO instanțele sunt obligate să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (hotărârea CtEDO Albert versus România).

penală, Colegiul Penal lărgit,

d e c i d e:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Bîrcă Ludmila, în

numele inculpatului Sîrbu Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 16 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Sîrbu Ion XXXXX, cu

menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă și pronunțată integral la 16 iulie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Burduh

Nicolae Craiu

14