1ra-423/2019 — Art. 217-1 alin. 4 lit. d; 328 alin. 1; 290 alin. 1 CP

Prima instanță: 26.04.2017 – 13.07.2018

Instanța de apel: 30.07.2018 – 23.10.2018

Instanța de recurs:15.01.2019 – 01.08.2019 CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 iulie 2018, Sîrbu Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani și în baza art.290 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare. În temeiul art.84 alin.(2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 8 ani și 6 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani. Prin aceeași sentință, procesul penal intentat împotriva lui Sîrbu Ion în baza art.328 alin.(1) Cod penal a fost încetat, pe motiv că fapta acestuia constituie contravenție prevăzută de art.313 Cod contravențional. În baza art.30 Cod contravențional, procesul contravențional în privința lui Sîrbu Ion a fost încetat, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională. 2. Prima instanță a constatat că Sîrbu Ion, activând în calitate de șef al secției nr.6 în cadrul direcției nr.5 al IGP al MAI, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de stat, i-a fost acordată permanent, prin stipularea legii și prin numire drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art.19 lit.a), 20 lit.b) și 26 alin.(1) lit.a) ale Legii cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012, prin care polițistul urmează să asigure reacționarea promptă la sesizările, comunicările despre infracțiuni, să constate cauzele și condițiile ce pot genera sau contribui la săvârșirea infracțiunilor, să desfășoare activități de constatare a infracțiunilor, să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului, să aibă un comportament demn, contrar pct.15 lit.i) și j) din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.481 din 10.05.2006, a pus în circulație ilegală droguri, manifestate prin păstrarea, distribuirea acestora cu scop de 1 înstrăinare, în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe. La data de 28 decembrie 2016, ora 19:30, Sîrbu Ion, activând în calitate de șef al secției nr.6 în cadrul direcției nr.5 al IGP al MAI, având calitate de persoană publică, aflându-se pe str. Durlești, com. Dumbrava, mun. Chișinău, urmărind scopul înstrăinării drogurilor, contrar prevederilor art.29 al Legii cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor nr.382 din 06.05.1999, a păstrat și înstrăinat, contra sumei de 170 euro, care la momentul săvârșirii infracțiunii, conform cursului oficial BNM, constituia 3566 lei, un plic confecționat manual din revistă în care, conform raportului de expertiză nr.34/12/1-R-7466 din 30.12.2016, se afla substanță solid-lipicioasă de culoare brună în formă de paralelipiped, care reprezintă hașiș, în cantitate de 95,347 g., ceea ce, conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari, și o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde cafenie care reprezintă marijuana, în cantitate de 0,962 g., agentului sub acoperire cu pseudonimul Plămădeală Andrei, care la rândul său, conform legendei le-a transmis agentului sub acoperire Mardare Maxim, fiind predate organului de urmărire penală. Tot el, de comun acord cu persoane necunoscute organului de urmărire penală, după aceeași schemă infracțională, la data de 02 ianuarie 2017, ora 19:30, aflându-se pe str. Durlești, com. Dumbrava, mun. Chișinău, urmărind scopul înstrăinării drogurilor, contrar prevederilor art.29 al Legii cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor nr.382 din 06.05.1999, a păstrat și înstrăinat contra sumei de 510 euro care, la momentul săvârșirii infracțiunii, conform cursului oficial BNM, constituia 10770 lei, 3 paralelipipede, în care conform raportului de expertiză nr.34/12/1-R-108/109 din 09.01.2017, se afla o substanță solid-lipicioasă de culoare brună, care reprezintă hașiș, în cantitate de 286,85 g. (95,582 g. + 95,976 g. + 95,292 g.), ceea ce, conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții deosebit de mari, agentului sub acoperire cu pseudonim Plămădeală Andrei, care, la rândul său, conform legendei, le-a transmis agentului sub acoperire Mardare Maxim, fiind predate organului de urmărire penală. Tot el, Sîrbu Ion a păstrat la domiciliul din str. Xxxxx, ap. xxx, mun. xxxxx, pistolul-mitralieră cu numărul pe cutia mecanismelor „4257723” de model „AK-74M” (automat Kalașnikov de model 1974 modernizat) cu țeavă ghintuită, medie, de calibrul 5.45x39 mm, cu lovitură centrală, confecționată industrial în anul 1985 la uzina „Ijevskii uzina mecanică”, or. Ijevsk, Federația Rusă, care, în circumstanțe necunoscute, conform expertizei nr.34/12/1-R-838 din 20.02.2017, a fost modificat prin înlocuirea patului drept cu un pat rabatabil de la pistol-mitralieră „AKMS”, cal. 7.62x39 mm, cu înlăturarea mecanică a numărului de uzină de port-închizător și închizător. Totodată, fiind stabilit faptul că pistolul-mitralieră de tip Kalașnikov, este în stare de funcționare și util pentru trageri în regim foc cu foc și foc automat. Fapt ce conform art.5 pct.(1) al Legii privind regimul armelor și al munițiilor cu destinația civilă nr.130 din 08.06.2010, se interzice procurarea, deținerea, folosirea, portul de către persoane fizice și juridice, a armelor de foc automate, cu excepția organelor cu competențe în domeniul apărării naționale, securității statului și ordinei publice. În continuare, Sîrbu Ion, cunoscând despre acest fapt, nu a predat benevol organelor competente pistolul-mitralieră automat Kalașnikov, ci l-a păstrat în safeul din domiciliul său pînă la data de 12.01.2017, ora 18:20, atunci când a fost depistat și 2 ridicat în cadrul percheziției efectuate pe cauza penală nr.2016428039. Potrivit rechizitoriului, lui Sîrbu Ion i s-a mai incriminat că, activând în calitate de șef al secției nr.6 în cadrul direcției nr.5 al IGP al MAI, fiind persoană publică căreia într-o instituție de stat, i-a fost acordat permanent, prin stipularea legii și prin numire drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art.19 lit.a), 20 lit.b) și 26 alin.(1) lit.a) ale Legii cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012, prin care polițistul urmează să asigure reacționarea promptă la sesizările, comunicările despre infracțiuni, să constate cauzele și condițiile ce pot genera sau contribui la săvârșirea infracțiunilor, să desfășoare activități de constatare a infracțiunilor, să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului, să aibă un comportament demn, contrar pct.15 lit.i) și j) din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.481 din 10.05.2006, conform căruia, în atribuțiile acestuia intrau apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, de prevenire, investigare, descoperire, contracarare a infracțiunilor în special de tortură și punere în circulație a drogurilor, a comis infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu, în următoarele circumstanțe. În anul 2016, fiind persoană publică, activând în calitate de șef al secției nr.6 în cadrul direcției nr.5 al IGP al MAI, și-a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, manifestate prin punerea în circulație ilegală pe teritoriul mun. Chișinău a drogurilor de tip hașiș și marijuana în proporții deosebit de mari, fiind cauzate daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, prin denigrarea imaginii funcționării legale a organelor de drept, totodată provocând un impact negativ asupra funcționării societății și asupra sănătății persoanelor fizice, fiind un obstacol serios în dezvoltarea social- economică, politică și culturală a societății moderne. Este unanim recunoscut că consumul substanțelor narcotice și circulația ilegală a acestora au un impact negativ asupra sănătății oamenilor, distrugându-le viața și familiile, compromițând dezvoltarea armonioasă a personalității, generând criminalitate și corupție. 3. La data de 24 iulie 2018, avocatul Dodica Ruslan în numele inculpatului a declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Sîrbu Ion să fie achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către acesta și de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.290 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și contravenției, invocând că prima instanță nu și-a motivat suficient sentința de condamnare, s-a limitat doar la enumerarea parțială a probelor cercetate, preluând în întregime declarațiile martorilor și enumerând actele procedurale; a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunilor incriminate nu este probată, sentința fiind bazată doar pe presupuneri și interpretări distorsionate ale adevărului; - urmărirea penală a fost dusă unilateral și neobiectiv, concluziile învinuirii fiind bazate în exclusivitate pe date neveridice obținute de către ofițerii de investigație, fiind acordat prioritate doar caracterului acuzator; - instanța a ignorat poziția apărătorului vizavi de legalitatea probelor administrate în procesul penal, precum și de nulitatea actelor procedurale care au fost întocmite cu încălcarea normelor procesuale și a dreptului la apărare; - instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu a avut intenția de a comite infracțiunea de păstrare ilegală a armei de foc, precum și de faptul că, potrivit expertizei, arma este confecționată în condiții de uzină și a suferit modificări doar prin înlocuirea patului și a închizătorului cu percutor, care nu îi modifică caracteristica și 3 tipul, Sîrbu Ion nefiind pasibil să poarte răspundere penală pentru păstrarea armei de foc, având în vedere că nu a știut că arma ridicată este automată; - la primirea permisului de port armă și a armei propriu-zise a fost informat că pistolul-mitralieră AK74M este semiautomat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2018, apelul avocatului Dodica Ruslan în numele inculpatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor incriminate, fiind întrunite elementele constitutive ale acestora. Consecvent, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului se confirmă prin următoarele probe: - declarațiile martorului Mardari Maxim, potrivit cărora, pe inculpatul Sîrbu Ion personal nu-l cunoaște, însă, i s-a propus să participe în calitate de cumpărător, unde urma să procure substanțe narcotice de la cineva pe nume „Vanea” care activează în poliție. A făcut cunoștință cu un băiat pe nume „Andrei” pe care de asemenea nu l-a cunoscut și care la rândul său urma să-i facă cunoștință cu persoana pe nume „Vanea”. Prin intermediul colaboratorilor de poliție s-a cunoscut cu „Andrei” și s-au văzut în față o singură dată. Urma să joace rolul de cumpărător și urma să procure substanțe narcotice. Întâlnirea cu Andrei a avut loc în oraș. Colaboratorii de poliție i-au comunicat că persoana pe nume „Andrei” este persoana care îl cunoștea pe Vanea și cu care îi va face și lui cunoștință, astfel prezentîndu-1 ca pe o cunoștință a sa. Susține, că pe „Andrei” nu l-a cunoscut, însă, ulterior a fost telefonat de către colaboratorii de poliție, care i-au comunicat că vânzătorul nu dorește să se întâlnească cu el. Personal nu deținea numărul de telefon al lui Andrei, îl văzuseră undeva de trei ori, toate legăturile cu Andrei se efectuat prin intermediul colaboratorilor de poliție cu care de asemenea nu era cunoscut. La întâlnirea cu Andrei și colaboratorul de poliție erau doar ei trei. Această procedură fusese una îndelungată, deoarece persoana pe nume Vanea ba era ocupată ori nu putea să se întâlnească cu el. Într-o zi a fost telefonat de către colaboratorii de poliție care i-au comunicat că urmează să se întâlnească cu Vanea. Personal trebuia să se întâlnească cu Andrei care să-i transmită banii pentru procurarea substanțelor narcotice, astfel colaboratorii de poliție i-au transmis suma de 150 euro și lei moldovenești echivalentul a 20 euro. Întâlnirea urma să aibă loc în oraș nu ține minte pe ce stradă, însă, banii i-au fost transmiși pe o stradă din or. Durlești denumirea căreia la fel nu o ține minte. La întâlnirea cu persoana pe nume „Vanea” i-a transmis un paralelipiped cu iarbă și o sacoșă în care la fel era iarbă pentru probă. Ulterior, au telefonat colaboratorii de poliție care s-au apropiat și au ridicat substanțele în cauză, zicându-i că este liber și că urmează să aștepte următorul sunet. Peste o lună a fost telefonat din nou i-a fost transmisă suma de 500 euro și lei moldovenești echivalentul a 10 euro, pentru această sumă i-au fost transmise trei paralelipipede la care din nou fiind telefonat de colaboratori de poliție le-a transmis-o acestora. Urma să mai aibă loc o achiziție, însă pe motiv că a avut loc reținerea persoanei cu numele „Vanea" nu a mai fost. După predarea paralelipipedelor, colaboratorii de poliție îl conducea la poliție unde se întocmea actul de predare a achizițiilor în care se indica ceea ce se transmitea în realitate. Personal nu a urmărit întâlnirile între Andrei și Vanea. Substanțele narcotice erau în pungă de polietilenă, iar cum primea pachetul așa și îl transmitea 4 colaboratorului de poliție, care primise instructajul că nu are voie să intervină și să deschidă pachetul, dar pachetele le lua fără mănuși. Dacă în ambele cazuri marfa fusese ambalată la fel nu ține minte. Amprentele digitale nu i-au fost luate. Martorul a menționat, că anterior a fost condamnat la pedeapsă condiționată în baza art. 190 alin. (2) Cod penal, iar la evidența medicului narcolog nu s-a aflat niciodată. Toate acțiunile de cumpărare, primire și predare a substanțelor narcotice se efectuau în aceeași zi, aceștia îi erau transmiși în Inspectoratul de poliție. Despre faptul că Sîrbu Ion deținea 35 kg de substanțe narcotice i-a comunicat colaboratorul de poliție, acesta discuta cu Andrei în prezența sa. Susține că despre cele 35 kg de substanțe narcotice aflase când urma să joace rolul unui cumpărător în prezența lui Andrei Plămădeală și polițistul, discutau cum urmau să se producă toate acțiunile. Despre faptul că vânzătorul dispune de 35 kg de substanțe narcotice Andrei le-a comunicat colaboratorilor de poliție. Declarațiile din cadrul urmăririi penale au fost scrise de el personal în limba rusă; - declarațiilor martorului Ursu Vladimir, potrivit cărora, pentru efectuarea acțiunilor de investigare în legătură cu descoperirea infracțiunilor de punere în circulație și comercializare a drogurilor, pe cazul legat de Sîrbu Ion, fusese format grupul de lucru în care au fost incluși mai mulți ofițeri de urmărire penală din cadrul serviciului SPIA. În cadrul misiunilor fusese efectuate activități de investigare sub acoperire și achiziția de control, pentru care au fost selectate persoane care să activeze sub acoperire, fiind întocmit planul, agenda de lucru. Au fost incluși doi agenți de investigație unul care avea rolul de cumpărător și celălalt intermediar. Intermediarului i-a fost atribuit pseudonimul „Andrei Plămădeală” din motivul ca investigatorii să nu se cunoască unul pe celălalt, pentru a evita o eventuală scurgere de informație și totodată, pentru siguranța investigatorului și a membrilor familiei acestuia. La prima întâlnire, care a avut loc la data de 13 decembrie 2016, s-a pus în discuție persoana care să procure drogurile, cantitatea și prețul, deoarece Sîrbu Ion refuzase să se întâlnească la direct cu cumpărătorul, solicitând ca toate măsurile să fie efectuate prin intermediul investigatorului Andrei Plămădeală. La data de 28 decembrie 2016, investigatorul sub acoperire care avea rolul de cumpărător s-a întâlnit cu al doilea investigator care avea rolul de intermediar în or. Durlești, unde i-au fost transmise mijloacele bănești. După care, Andrei Plămădeală s-a deplasat în com. Dumbrava, str. Durlești, în fața unui magazin alimentar unde în automobil a avut loc achiziția - hașiș de aproximativ 100 gr. și marijuana. Toate acțiunile au avut loc în comun cu documentarea subdiviziunii specializată Direcția asigurare operativă a SPIA și au fost folosite mijloace tehnice speciale audio-video, fiind înregistrate toate convorbirile avute în automobil. La data de 02 ianuarie 2017, investigatorul Mardari Maxim, care avea rolul de cumpărător, s-a întâlnit cu Andrei Plămădeală în același loc în or. Durlești și, pentru procurarea a 300 grame de hașiș, i-a transmis 510 euro, dintre care 500 euro în valută străină și 10 euro în lei moldovenești. După aceasta Andrei Plămădeală s-a deplasat de sine stătător în com. Dumbrava, str. Durlești în același loc, unde i-a transmis banii lui Sîrbu Ion, care apoi plecase în direcția vilelor din com. Dumbrava, revenind peste 10-15 min. Se oprise pe cealaltă parte de carosabil și din automobil i-a transmis drogurile. Acțiunile respective au fost documentate cu suportul serviciilor specializate SIS și mijloacele tehnice speciale. Ulterior, urma efectuarea tranzacții a unei cantități mai mari de droguri, însă aceasta nu avusese loc, deoarece Sîrbu Ion bănuia că era documentat și a refuzat să comercializeze în continuare. La data de 02 ianuarie 2017, a avut loc reținerea acestuia. Prima achiziție a fost de 96-100 gr. de marijuană, iar cea de-a doua de 300 gr. de hașiș, în ambele cazuri investigatorii și-au dat acordul pentru a finisa toate acțiunile. Mijloacele bănești au fost transmise investigatorului sub acoperire 5 Mardari Maxim din contul special al MAI, în baza procesului-verbal, iar după achiziția de control, drogurile procurate de către Andrei Plămădeală erau transmise lui Mardari Maxim, le preda subsemnatului - ofițer de legătură, prin act de primire-predare. Acestea erau sigilate, cu semnăturile participanților și transmise procurorului pentru a fi supuse expertizei chimice. Transmiterea banilor avea loc în incinta direcției, unde se examinau și, în baza procesului-verbal, prin semnătură, i se transmiteau lui Mardari Maxim. La fel avea loc și predarea-primirea drogurilor, care inițial îi erau transmise lui, iar intermediarul le transmitea în or. Durlești; - declarațiilor martorului Castraveț Nicolae, potrivit cărora, cu Sîrbu Ion se cunosc prin intermediul altor cunoscuți de aproximativ 2-3 ani, în relații de dușmănie nu se află. Aproximativ în lunile septembrie-octombrie 2016, s-a întâlnit cu acesta și alți prieteni într-un local din sect. Ciocana, mun. Chișinău. Cunoștea că Sîrbu Ion era colaborator de poliție în cadrul Direcției misiuni speciale. Sîrbu Ion se apropiase de el întrebîndu-1 dacă nu cunoaște pe cineva care se interesează de procurarea drogurilor - hașiș și marijuana. I-a spus că la acel moment nu cunoștea pe nimeni, însă urma să se intereseze. Peste aproximativ trei săptămâni, aflându-se într-un local din sect. Ciocana la o masă cu niște persoane, le-a întrebat dacă nu cunosc pe cineva care ar dori să procure substanțe narcotice. În preajma lor se afla un colaborator de poliție care l-a luat într-o parte zicându-i ca a doua zi să se prezinte la SPIA. Acesta i-a explicat ce înseamnă toate aceste lucruri, că se intentează dosar penal și că toate lucrurile sunt interzise. Motiv pentru care a decis să colaboreze cu organele de poliție. Peste 2-3 zile a fost telefonat de către Sîrbu Ion cu care se întâlneau în regiunea Dumbrava. Ultimul i- a comunicat că are o cantitate de până la 35 kg și dacă îl interesează pe cineva mai mult. Prețul era de 170 euro pentru 100 gr. După aceasta a mers la poliție unde a comunicat că dorește să colaboreze cu ei în continuare. Peste 3-5 zile făcuse cunoștință cu o persoană pe nume Maxim care i-a spus că va fi cumpărătorul de droguri. Peste 1-2 zile l-a telefonat pe Sîrbu Ion zicându-i să vină să facă cunoștință cu cumpărătorul, la care acesta i-a zis că nu dorește, dar să-i aducă bani și îi va da droguri. În luna decembrie l-a telefonat și i-a zis să ia una de probă. S-au întâlnit cu Maxim în jurul orei 18:30, în or. Durlești, în locul unde se întorc rutierele, unde acesta i-a transmis 150 euro și 500 lei, în total 170 euro, pentru a lua de la Sîrbu Ion o plată de hașiș de 100 gr. De la Durlești s-a deplasat la Schinoasa, după care în com. Dumbrava, unde urma să se întâlnească cu Sîrbu Ion. În jurul orei 19:20, s-a întâlnit cu Sîrbu Ion și i-a transmis banii, iar după 15 min. i-a mai adus încă 100 gr. hașiș, care era o plastină de culoare cafenie. I-a mai dat și o sacoșă mică cu niște iarbă uscată de culoare verde pentru a o transmite cumpărătorului, după care a mers înapoi la Durlești și i-a transmis lui Maxim toate aceste lucruri. La data de 20-23 decembrie 2016, fusese telefonat de către Sîrbu Ion care l-a întrebat ce-i cu proba și dacă îl interesează pe cumpărător sau nu. Toate întâlnirile cu Sîrbu Ion aveau loc în regiunea Dumbrava, pe la ora 19:00-20:00. L-a telefonat zicându-i că pe cumpărător îl interesează 300 gr. de hașiș. A doua zi s-a întâlnit cu Maxim în or. Durlești, care i-a transmis 500 euro și 200 lei. După aceasta, pe la orele 19:00, a mers în com. Dumbrava unde s-a întâlnit cu Sîrbu Ion, i-a transmis banii și a așteptat vreo 10-15 min până acesta i-a adus 3 plastine a câte 100 gr. În acest timp, Sîrbu Ion l-a întrebat dacă poate să ia o cantitate mai mare, la care i-a zis că nu poate să-i dea un răspuns. Ulterior, s-a deplasat la Durlești, unde s-a întâlnit cu Maxim și i-a transmis plastinele; - declarațiilor martorului Baran Stanislav, potrivit cărora, pe Sîrbu Ion îl cunoaște ca polițist de prin anul 2008, sunt colegi de serviciu. Din anul 2007 și pînă în 2015, a activat în Direcția generală securitate publică. În Secția supraveghere circulație 6 armament a deținut funcția de inspector și inspector superior al secției. În perioada sa de activitate, Sîrbu Ion i s-a adresat cu o cerere, în baza Hotărîrii Guvernului cu privire la predarea benevolă a armelor de foc cu înregistrarea ulterioară. Arma în cauză era una de model „SAIGA” cu regim semiautomat. La predarea armei nu era obligatoriu ca persoana să declare de unde deține arma. Respectiv, fiind inspector și având obligațiuni de serviciu, primise cererea care fusese înregistrată. Una din obligațiunile sale consta în faptul de a efectua un demers în vederea expedierii armei la Direcția tehnico- criminalistică pentru a fi supusă expertizei și efectuarea împușcăturilor în vederea obținerii a 3 gloanțe pentru colecția de tuburi a MAI. Primise raportul de constatare tehnico-științifică cu concluzia că arma prezentată era o armă de foc cu lovitură centrală, iar după verificarea acesteia după baza de date, s-a constatat că aceasta nu fusese implicată în comiterea vreunor infracțiuni. Nu a participat la efectuarea expertizei și nici nu a întocmit raportul de expertiză. De asemenea, arma fusese verificată la și la Serviciul tehnologii informaționale, referitor la faptul dacă nu este sustrasă sau pierdută, rezultatul fiind unul negativ. Aceste două acte au servit pentru înregistrarea armei de foc, predată benevol de către Sîrbu Ion. Referitor la greșeala din permisul de port armă, a menționat că aceasta a fost comisă mecanic, fiind greșită o cifră. Despre aceasta a aflat după intentarea dosarului penal, atunci când fusese chemat la SPIA. Greșeala fusese inclusă automat în toate actele; - declarațiilor martorului Gamurar Alexandru, potrivit cărora, a efectuat personal expertiza cu nr.838 din 20.01.2017, referitor la pistolul-mitralieră, care se referă la categoria armelor de foc letale, fiind o armă militară de model „AK-74 M”, cu țeavă ghintuită. Nu a efectuat materialul atunci când arma efectua trageri cu regim foc-foc. După ce a examinat arma, a venit o domnișoară căreia i-a dat explicații. Nu cunoaște dacă arma era semiautomată. La momentul examinării văzuse arma pentru prima dată, care trăgea în regim foc-foc și automat. La expertiză a văzut că fusese înlăturat numărul de pe închizător și port-închizător. Avea patul modificat prin înlăturarea patului drept cu unul rabotabil care se strânge. Dacă a fost modificată arma, atunci trebuia să fie unul și același număr ca și pe cutia cu mecanisme. Arma de model „САЙГА” nu trebuie să efectueze trageri cu foc automat, dar „AK-74M” are regim foc-foc și regim automat. Vizual însă armele par aceleași, dar sunt de model diferit. El doar expertizează armele, permisele de port armă fiind eliberate de către alte persoane și nu poate spune dacă aceste arme fac parte din circuitul armelor pentru persoanele fizice. Susține că referitor la modificarea patului, acesta era unul de la modelul „AKMC”, iar de la schimbarea patului nu se schimbă regimul de tragere de la automat la semiautomat. Nu a verificat după cartotecă dacă arma se află la evidență, deoarece nu deține această bază de date; - declarațiile martorului Pelin Victor, potrivit cărora, pe Sîrbu Ion îl cunoaște din copilărie, iar pe Castraveț Nicolae nu-l cunoștea personal. În anul 2014-2015, Sîrbu Ion a cumpărat niște albini, iar ulterior, fiind tentat de această afacere, și-a cumpărat și el niște știubeie de albini. Neavând experiență și fiind prieteni, ținea știubeiele la Sîrbu Ion în satul Cornești. După culesul mierii în perioada septembrie și neavând o realizare a mierii, Sîrbu Ion a intervenit cu propunerea că cunoaște o persoană care face ture în Franța și să îi dea mierea lui spre realizare, care le va da un preț bun pentru produs. A menționat că avea mai puțină miere decât Sîrbu Ion, cam 50 kg, la prețul propus de Castraveț Nicolae trebuia să fie vreo 300 euro. Locuiește în mun. Chișinău, așa că urma să plece în s. Cornești să încarce busul lui Nicolae. Din motiv că s-a reținut, a ajuns mai târziu. S-a apropiat de domiciliul lui Sîrbu Ion, la poartă era parcat un bus alb, iar în ogradă, în foișor, erau 5 persoane, dintre care pe 3 le cunoștea. Era Sîrbu Ion, fratele lui și un vecin, ceilalți s-au prezentat ca fiind Colea și Slavic. În discuție cu Sîrbu Ion i s-a 7 comunicat că deja s-a făcut tot lucrul și dacă vrea poate să mai stea cu ei acolo. Fiind limitat în timp, a mers la bunica sa pentru a-și face treburile. Discutând cu Sîrbu Ion, acesta i-a comunicat că persoana ia mierea la realizare și le va da banii. După o perioadă de reproșuri, în luna decembrie 2016, Castraveț Nicolae s-a achitat cu Sîrbu Ion. Din cei 500 euro primiți, Sîrbu Ion i-a dat 300 euro, iar restul și i-a lăsat lui de cheltuială, cerându-și scuză de situația creată. Castraveț Nicolae ducea mierea în Franța; și actele cauzei: - raportului de expertiză nr.34/12/1-R-7466 din 30.12.2016, conform căruia, substanța solid-lipicioasă de culoare brună, de forma paralelipiped, ridicată la 28.12.2016, în rezultatul efectuării achiziției de control, reprezintă „hașiș”, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței constituie 95,347 gr. Masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă „marijuana”, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice constituie 0,962 gr. (f.d. 125-129 v.1); - raportului de expertiză nr.34/12/1-R-J08/109 din 09.01.2017, conform căruia, substanțele solid-lipicioase de culoare brună, de forma paralelipiped, ridicate la 28.12.2016, în rezultatul efectuării achiziției de control, reprezintă „hașiș”, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței constituie 286,85 gr. (f.d. 132-122 v.1); - raportului de expertiză nr.34/12/1-R-838 din 20.02.2017, conform căruia, pistolul mitralieră cu numărul pe cutia mecanismelor 4257723, prezentat la examinare, se referă la categoria armelor de foc letale și este o armă militară, de model „AK-74M”, cu țeava ghintuită medie, de calibrul 5.45x39 mm, cu lovitură centrală, confecționată industrial în anul 1985 la uzina „Ижевский механический завод”, or. IjevsK, Federația Rusă, modificat prin înlocuirea patului drept cu un pat rabatabil de la pistol- mitralieră „AKMS”, cal. 7.62x39 și înlăturarea mecanică a numărului de uzină pe port- închizător și închizător. Arma prezentată este în stare de funcționare și utilă pentru trageri. Modificări în construcție nu au fost depistate. Pistolul-mitralieră prezentat la examinare este în stare de funcționare și util pentru trageri în regim foc cu foc și foc automat (f.d 170-174 v.1); - raportului de expertiză nr.34/12/1-R-1812 din 28.05.2018, potrivit căruia, urmele de pe tuburi de cartuș de calibrul 5,45x390141, obținute în urma tragerii de control la efectuarea expertizei nr.34/12/l-R-838 din 20.02.2017, a armei „AK 74M”, cu numărul pe cutia închizătorului „4257723”, nu coincid cu urmele de pe tuburi de cartuș, de calibrul 5,45x390101, obținute în urma tragerii din arma de model „САЙГА MK”, cu numărul pe cutia închizătorului „4257723”, prezentată la efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr.3088 din 11.06.2013. Diferența stabilită este din motivul că închizătorul cu percutor este piese de bază pentru crearea urmelor pe tuburi de cartuș. La arma de model „САЙГА MK”, cu numărul pe cutia închizătorului „4257723”, prezentată la efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr.3088 din 11.06.2013, pe corpul închizătorului cu percutor a fost ștanțat numărul „723”, dar numărul închizătorului cu percutor a armei „AK 74M”, cu numărul pe cutia închizătorului „4257723”, din raportul de expertiză nr.34/12/l-R-838 din 20.02.2017, este lichidat mecanic. Închizătorul armei de model „AK 74M” și a armei de model „САЙГА MK” sunt similare, înlocuibile și schimbarea lor nu necesită modificări în contracție. Coincidența sau diferența urmelor de pe gloanțe obținute în urma tragerii de control la efectuarea expertizei nr.34/12/l-R-838 din 20.02.2017 a armei „AK 74M” cu numărul pe cutia închizătorului „4257723”, cu urme de pe gloanțe obținute în urma 8 tragerii din arma de model „САЙГА MK”, cu numărul pe cutia închizătorului „4257723”, prezentată la efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr.3088 din 11.06.2013, nu este posibilă de stabilit. Aceste coincidențe și diferențe pot fi explicate prin numeroasele trageri din arma „AK 74M”, cu numărul pe cutia închizătorului „4257723”, în regim foc cu foc și foc automat, deformarea esențială a suprafețelor gloanțelor colectate experimental etc. (f.d.133-134 v.7); - procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații - urmărirea vizuală din 21.11.2016 (f.d.25-129 v.1); - procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații - urmărirea vizuală din 21.12.2016 (f.d.132-133 v.1); - procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații - documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și localizarea sau urmărire prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice din 30.01.2017, și anume relevarea și fixarea acțiunilor cet. Sîrbu Ion, utilizând aparate tehnice de utilizare, prin care s-a stabilit că, la 17.11.2016, în perioada de timp 21:54- 22:11, Sîrbu Ion. aflîndu-se la volanul automobilului de model Dacia Logan n/î XXXXX, a staționat în spatele automobilului de model „KIA” n/î XXXXX în comuna Dumbrava din mun. Chișinău, după care agentul sub acoperire cu pseudonimul Andrei Plămădeală a coborât din automobil și împreună cu Sîrbu Ion au stat și au discutat în timp ce fumau o țigară, după care ambii au urcat în automobilul agentului sub acoperire cu datele cifrate Andrei Plămădeală, unde au continuat discuția care a durat aproximativ 7 minute. La 13.12.2016, Sîrbu Ion, aflîndu-se la volanul automobilului de model „Mercedes-Benz” alb cu n/î XXXXX, a staționat în spatele automobilului de model „KIA”, cu n/î XXXXX, ce se afla la intersecția str. Durlești cu str. Buiucani, mun. Chișinău, com. Dumbrava, mun. Chișinău, vis-a-vis de alimentara amplasată pe str. Durlești 1c. Ulterior, Sîrbu Ion, coborând din automobilul menționat, folosindu-se de ușa din dreapta a pasagerului, a urcat în salonul automobilului „KIA”, cu n/î XXXXX, unde au stat și au discutat aproximativ 30 min. În continuare, la 02.01.2017, ora 17:18:47, pe str. Durlești, în preajma magazinului alimentar amplasat pe str. Durlești 1c din com. Dumbrava, mun. Chișinău, a staționat automobilul de model „KIA”, cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla agentul sub acoperire cu pseudonimul Andrei Plămădeală. Ulterior, la 18:59, lîngă acesta a staționat automobilul de model „Wolkswagen”, cu n/î KVS 502, la volanul căruia se afla Sîrbu Ion și care, coborând din automobil, a urcat pe bancheta din față a automobilul de model „KIA”, cu n/î XXXXX, iar peste 2 minute a revenit în mijlocul său de transport, cu care s-a deplasat în direcția str. Drumul Vilelor din com. Dumbrava pe cînd Andrei Plămădeală a rămas să-l aștepte. La ora 19:16, Sîrbu Ion a revenit vis-a-vis de magazinul alimentar, a traversat strada și apropiindu-se de autoturismul „KIA”, cu n/î XXXXX, unde prin geamul deschis al șoferului i-a transmis agentului cu pseudonim Plămădeală Andrei ceva neidentificat, iar ultimul i-a transmis lui Sîrbu Ion ceva în schimb (f.d.170-174 v.1); - procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații - investigația sub acoperire din 16.01.2017, potrivit căruia, Sîrbu Ion este implicat în trafic ilicit de droguri, fiind identificate metodele de tranzacții ilicite a drogurilor, prețul acestora și schema de punere în circulație a drogurilor. Având în vedere faptul că scopul măsurii speciale de investigații a fost realizat în cumul cu alte măsuri speciale de investigații autorizate de către judecătorii de instrucție cum ar fi înzestrarea automobilului și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice, interceptarea comunicărilor dintre agentul sub acoperire cu pseudonimul Andrei Plămădeală și Sîrbu 9 Ion, fiind relevate și fixate atât întâlnirile lui Sîrbu Ion cu agentul cu pseudonimul Andrei Plămădeală, cât și discuțiile lui Sîrbu Ion referitor la modalitățile de punere în circulație a drogurilor, schemele bine gândite întru a fi imposibil de către organele de urmărire penală de a demasca persoanele ce pun ilicit în circulație droguri, cât și locurile de plasare a acestora. Totodată, fiind relevate efectuarea de către agentul sub acoperire Mardari Maxim, prin intermediul agentului sub acoperire cu pseudonimul Plămădeală Andrei, a două achiziții de droguri de la Sîrbu Ion (f.d. 228 v.1); - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea comunicărilor și înregistrarea de imagini în cadrul întâlnirilor dintre investigatorul sub acoperire cu pseudonimul Plămădeală Andrei și Sîrbu Ion din 14.12.2016, conform căruia, a fost stabilită și fixată întâlnirea dintre acesta cu agentul sub acoperire cu pseudonimul Plămădeală Andrei din data de 13.12.2016. Din imaginile și discuțiile înregistrate de tehnica specială, care au fost înscrise pe suport electronic, rezultă modalitatea comercializării, cantitatea deținută de droguri hașiș și ghidropon (marijuana), precum și prețul pentru un kg de hașiș 1700 euro și ghidropon 3000 lei pentru un kg. La fel, s-a constatat condițiile puse de Sîrbu Ion care urmează a fi folosite la comercializarea drogurilor, cum ar fi ca Plămădeală Andrei să nu să întâlnească cu alte persoane, să transmită din mână în mână drogurile și că prețul solicitat nu poate fi diminuat, deoarece drogurile s-au scumpit pe piața neagră (f.d.50 v.2); - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații - cercetarea automobilului de model „KIA”, cu n/î XXXXXși instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio și video din 29.12.2016, conform căruia, la 28.12.2016, în perioada de timp 19:40:20-19:41:47, Sîrbu Ion s-a urcat în automobilul de model KIA, parcat pe str. Durlești, comuna Dumbrava, mun. Chișinău, la volanul căruia se afla investigatorul sub acoperire Plămădeală Andrei, discutând despre modalitatea comercializării drogurilor și cantitatea de droguri care urmează a fi procurată la următoarea întâlnire. De asemenea, Plămădeală Andrei îi transmite lui Sîrbu Ion mijloacele bănești în sumă de 150 euro și 20 euro în lei, iar Sîrbu Ion îi transmite lui Plămădeală Andrei drogurile (f.d.53 v.2); - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații - cercetarea automobilului de model „KIA”, cu n/î XXXXX și instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio și video din 03.01.2017, conform căruia, la data de 02.01.2017, în intervalul de timp 18:59:45-19:20:00, Sîrbu Ion s-a urcat pe bancheta din față a pasagerului în automobilul de model „KIA”, cu n/î XXXXX, parcat pe str. Durlești 1c. din com. Dumbrava, mun. Chișinău, la volanul căruia se afla investigatorul sub acoperire Plămădeală Andrei, discutând despre modalitatea comercializării drogurilor și cantitatea de droguri care urmează a fi procurată la următoarea întâlnire. De asemenea, Plămădeală Andrei i-a transmis lui Sîrbu Ion mijloacele băneștii în sumă de 500 euro și 10 euro în valută națională. După transmiterea mijloacelor bănești Sîrbu Ion a ieșit din automobilul ce-i aparține lui Plămădeală Andrei, iar peste aproximativ 10-15 min s-a întors și i-a transmis acestuia, prin geamul automobilului din partea șoferului, drogurile (f.d. 236-237 v.1); - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații - achiziția de control din 03.01.2017 (f.d.168-169 v.2); - procesul-verbal din 12.01.2017 privind efectuarea percheziției la domiciliul lui Sîrbu Ion din str. Mihail Kogălniceanu 10, ap. 10 A, mun. Chișinău, în cadrul căreia a fost depistată și ridicată arma cu nr.4257723 (f.d.25-26 v.1); - procesul-verbal de ridicare din 30.05.2016 - purtătorul material de informații pe 10 suport hârtie (format A4), nr.52 din 31.07.2015, pe 14 file, cu denumirea - „Raport despre rezultatele măsurilor speciale de investigații din 30.07.2015”; purtătorul material de informații pe suport hârtie (format A4), nr.307 din 31.07.2015, pe 3 file, cu denumirea - „Proces-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații”; purtătorul material de informații pe suport hârtie (format A4), nr.55 din 03.08.2015, pe 20 file, cu denumirea - „Raport despre rezultatele măsurilor speciale de investigații din 31.07.2015”; purtătorul material de informații pe suport hârtie (format A4), nr.310 din 03.08.2015, pe 3 file, cu denumirea - „proces-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații” (f.d.27-29 v.1); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 14.03.2017, ridicate în cauza penală nr.2015428053 (f.d.55-56 v.3); - procesul-verbal de examinare a dosarului de supraveghere nr.21/14901, prin care se confirmă că pistolul-mitralieră, cu numărul pe cutia mecanismelor „4257723” de model „AK-74M” (automat Kalașnikov de model 1974 modernizat), în circumstanțe necunoscute a fost modificat prin înlocuirea patului drept cu un pat rabatabil de la pistol-mitraliera „AKMS”, cal. 7.62x39 mm, cu înlăturarea mecanică a numărului de uzină de port-închizător și închizător. Totodată, fiind stabilit faptul că pistolul mitralieră de tip Kalașnikov este în stare de funcționare și util pentru trageri în regim foc cu foc și foc automat, deși arma, în anul 2013, a fost înregistrată și eliberat permis de port arme pentru arma de vânătoare semiautomată; - purtătoarele materiale de informații pe suport hârtie (format A4), nr.52 din 31.07.2015, pe 14 file, cu denumirea - „Raport despre rezultatele măsurilor speciale de investigații din 30.07.2015” și nr.307 din 31.07.2015, pe 3 file, cu denumirea - „Proces- verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații” (f.d.58-63 v.1); - purtătoarele materiale de informații pe suport hârtie (format A4), nr.55 din 03.08.2015, pe 20 file, cu denumirea - „Raport despre rezultatele măsurilor speciale de investigații din 31.07.2015” și nr.310 din 03.08.2015, pe 3 file, cu denumirea - „proces- verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații” (f.d.58-63 v.1); - încheierea de înregistrare a armei de foc de model „SAIGA MK”, cal. 5,45 mm, nr.4757723, pentru eliberarea lui Sîrbu Ion a permisului cu drept de păstrarea și purtare a armei; - cererea lui Sîrbu Ion din 03.06.2013, care în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.181 din 19.02.2007, prin care solicită înregistrarea armei cu nr.4757723, cu două țevi (f.d.59 v.3); - copia legitimației de serviciu (f.d.60 v.3); - certificat eliberat de MAI precum că Sîrbu Ion a susținut probele de control la cunoașterea armei din dotare, fiind apreciat cu nota 8 (f.d.61-62 v.3); - încheiere privind rezultatele controlului posesorului armei cu glonț din 23.07.2008, prin care inspectorul-superior al SAS CPS Centru, maior de poliție Diaconu Dorel propune ca lui Sîrbu Ion să-i fie eliberat permisul de procurare a armei de foc cu glonț (f.d.58 v.3); - raportul de constatare tehnico-științifică nr.3088 din 10.06.2013, potrivit căruia, arma cu nr.4257723, cu două țevi, prezentată la examinare de către Sîrbu Ion, este o armă de foc de vânătoare, și anume carabină semiautomată, cal. 5.45x39 mm, cu lovitura centrală, de model „САЙГА MK”, confecționată industrial la uzina de armament din or. Ijevsk, F. Rusă în anul 1985 (f.d.64 v.3); - certificatul eliberat de către expertul principal-criminalist al SEEB al CTCEJ al IGP al MAI al RM (f.d.65 v.3); - actul de primire predare spre examinare a armei de foc din 03.06.2013, potrivit 11 căruia, fiind examinată vizual, s-a stabilit că este într-o stare tehnică satisfăcătoare, fără defecțiuni sau deteriorări evidente, toate piesele armei sunt integre (f.d.66 v.3); - permisul de armă provizoriu nr.80002855 Tip A, pentru arma cu glonț carabin, calibrul 5.45 mm, seria 4757723 eliberat la 09.11.2015 (f.d 67 v.3); - permisul de armă nr.21/14091, pentru arma cu glonț carabin, calibrul 5.45 mm, seria 4757723 eliberat la 10.06.2013, valabil până la 10.06.2018 (f.d.67 v.3); - permisul de armă nr.A80002855, pentru arma cu glonț carabin, calibrul 5,45 mm, seria 4757723, eliberat la 09.11.2015, valabil până la 09.11.2020 (f.d.67 v.3); - automobilul de model „Wolkswagen Cady”, nr/î XXXXX(f.d.213-214 v.2) - substanța solid-lipicioasă de culoare brună, de forma paralelipiped; - masa vegetală uscată și grosier mărunțită, de culoare verde-cafenie; - substanțele solid-lipicioase de culoare brună, de forma paralelipiped; - pistolul mitralieră cu numărul pe cutia mecanismelor „4257723”, de model „ДК- 74M”, cu țeava ghintuită medie, de calibrul 5.45x39, confecționată industrial în anul 1985 la uzina „Ижевский механический завод”, or. Ijevsk, Federația Rusă; - 4 DVD-R, în care sunt relevate și fixate acțiunile lui Sîrbu Ion, prin consemnarea măsurilor speciale de investigații - documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, după cum urmează: CD-DVD-R cu informația grafică la P-V nr.4/2-37 din 21.11.2016 și CD-R; CD-R cu informația grafică la P-V nr.4/2-48 din 21.12.2016; CD de model „Omega” DVD-R 16x4,7GB, cu inscripția achiziția din 28.12.2016, c.p.2016428039; CD de model „Omega” DVD-R 16x4,7GB, cu inscripția achiziția din 02.01.2017, c.p.2016428039; - telefonul mobil de model „Iphone A 1688”; - telefonul mobil de model „Samsung SM-A510F”; - dosarul de supraveghere nr.21/14091 de deținător al armei. Astfel, instanța de apel a precizat că probele enumerate supra și apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dezbat în totalitate argumentele apărării, precum că fapta prevăzută de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, nu a fost săvârșită de către inculpat, iar fapta încadrată în prevederile art.290 alin.(1) Cod penal, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Argumentele enumerate în apel și aduse în vederea casării sentinței fiind combătute prin însuși conținutul sentinței, care corespunde prevederilor art.389 Cod de procedură penală și care cuprinde atât analiza în parte și în cumul a probelor cercetate în ședința de judecată, cât și argumentele privind încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Nerecunoașterea de către inculpat a vinovăției în săvârșirea infracțiunilor incriminate, cât și criticile aduse de către avocat privind acțiunile și actele întocmite de către organul de urmărire penală, precum și autenticitatea probelor administrate pe această cale, instanța de apel le-a apreciat ca fiind niște declarații nejustificate, invocate cu scopul eschivării inculpatului de la răspundere penală. Complementar, instanța de apel a menționat că prima instanță, corect a încetat procesul penal intentat în privința lui Sîrbu Ion în baza art.328 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art.313 Cod contravențional, iar în temeiul art.30 Cod contravențional a încetat procesul contravențional, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională. La stabilirea categorie și termenului pedepsei, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care fac parte din categoria celor ușoare și grave, de pericolul social al infracțiunii comise, de personalitatea inculpatului, care nu a 12 conștientizat gravitatea faptelor comise, că s-a eschivat de la examinarea cauzei penale, că circumstanțe agravante și atenuante nu au fost stabilite, precum și de influența pedepsei asupra corijării și reeducării acestuia și corect a conchis că lui Sîrbu Ion urmează să-i fie aplicată pedeapsă penală, cu aplicarea prevederilor art.84 alin.(2) Cod penal, sub formă de 8 ani și 6 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani, fiind o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.

La data de 27 decembrie 2018, împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Dodica Ruslan în numele inculpatului care, indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 15) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză; - instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - instanța de apel s-a limitat doar la enumerarea parțială a probelor cercetate, preluând în întregime declarațiile martorilor și enumerând actele procedurale; - nu s-a expus în niciun fel referitor la argumentul apărării invocat în apel privind motivarea insuficientă a sentinței; - motivele sentinței contravin soluției de a califica acțiunile inculpatului drept punere în circulație a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, depășirea atribuțiilor de serviciu în legătură cu vânzarea drogurilor, păstrarea ilegală a armei de foc; - la baza sentinței de condamnare au fost puse declarațiile martorilor Mardari Maxim și Castraveț Nicolae (alias Plămădeală Andrei), care au avut rolul activ de agenți sub acoperire, ale martorului Ursu Vladimir – ofițer de investigație în acest proces și care a întocmit procesul-verbal de consemnare a rezultatelor investigației, ale specialiștilor Baran Stanislav și Gamurar Alexandru, care au examinat pe parcursul activității lor arma deținută la domiciliul inculpatului, precum și actele cauzei indicate în rechizitoriu, cu concluzii despre existența evenimentelor, dar care nu și-au găsit reflectare în documentele audio-video; - vinovăția inculpatului de comiterea faptelor imputate nu este probată, sentința fiind bazată doar pe presupuneri și interpretări distorsionate ale adevărului; - urmărirea penală a fost dusă unilateral și neobiectiv, concluziile învinuirii fiind bazate în exclusivitate pe date neveridice obținute de către ofițerii de investigație, fiind acordat prioritate doar caracterului acuzator; - instanța a ignorat poziția apărătorului vizavi de legalitatea probelor administrate în procesul penal, precum și de nulitatea actelor procedurale care au fost întocmite cu încălcarea normelor procesuale și a dreptului la apărare; - la atribuirea calității de corp delict substanțelor narcotice, neîndeplinind măsurile necesare în vederea excluderii posibilității substituirii acestor bunuri de către Castraveț Nicolae, admițându-le drept probe pertinente și concludente, instanța a ignorat prevederile art.158 alin.(3) Cod de procedură penală; - instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu a avut intenția de a comite infracțiunea de păstrare ilegală a armei de foc, or, la primirea permisului de port armă și a armei propriu-zise, în urma efectuării expertizei, potrivit căreia arma este confecționată în condiții de uzină și a suferit modificări doar prin înlocuirea patului și a închizătorului cu percutor, care nu îi modifică caracteristica și tipul, inculpatului i s-a comunicat că aceasta este semiautomată și respectiv, nu poate purta răspundere penală pentru păstrarea armei de foc despre care nu știa că este automată; - instanța a ignorat prevederile art.6 al Convenției EDO, potrivit cărora sentința pronunțată într-o cauză urmează a fi motivată, precum și jurisprudența Înaltei Curți, cauzele Hiro Balani contra 13 Spaniei, Van de Hurk contra Olandei, Ruiz Torija contra Spaniei, Highis contra Franței din 1998, Helle contra Finlandei 1997 și Boldea contra României din 2007.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece motivele recursului sunt lipsite de suport legal, respectiv hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția, iar în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunilor imputate.

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii instanței de apel din următoarele considerente: Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri nemotivate. În prezenta cauză recurentul își întemeiază de drept recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, invocând următoarele cazuri de casare: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și instanța de judecată internațională prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Deci, Colegiul penal lărgit reține că autorul recursului invocă unul din temeiurile de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. La cest capitol, instanța de recurs menționează că acest temei de casare poate fi aplicat în cazul când nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. Obligația motivării hotărârilor judecătorești este cuprinsă în dispozițiile art. 385-388, 394, 415-417 Cod de procedură penală. Motivarea hotărârii permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită de avut în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă, sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Verificând incidența temeiului pentru recurs menționat mai sus, Colegiul penal reține că apărătorul inculpatului a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care Sîrbu Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 290 alin. (1) Cod penal. În motivarea apelului declarat apărătorul în bună parte a criticat concluziile primei instanțe prin prisma faptului că probele administrate nu au fost cercetate minuțios, considerând că acestea nu confirmă vinovăția inculpatului în faptele incriminate lui, fiind astfel 14 încălcate prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează modalitatea de apreciere a probelor. Așadar, Colegiul penal lărgit notează că, în baza apelului se face o nouă judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizându-se și posibilitatea administrării de noi probe. Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate în ședința instanței de apel. Apelul constituind o continuare a judecării fondului cauzei, legea (art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală) prevede posibilitatea ca instanța să dea o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Însă, cu referire la caz, în opinia Colegiului penal lărgit instanța de apel nu a respectat în deplină măsură aceste prevederi legale. Analizând hotărârea instanței de apel sub acest aspect și verificând legalitate aprecierii probelor prin prisma prevederilor legii procesual penale, Colegiul constată că în decizia adoptată, instanța de apel în motivarea soluției sale (f.d. 25 v. 8) a reținut ca probă ce a fost pusă la baza concluziei de condamnare „ - conținutul declarațiilor martorului Ursu Vladimir, date în instan1ța de fond și verificate în instanța de apel..”, însă potrivit procesului verbal al ședinței de judecată în instanța de apel, o astfel de probă nu a fost examinată. La fel, instanța de apel a reținut în decizia adoptată (f.d. 33, v. 8) ca probă ce confirmă vinovăția – conținutul procesului-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații, fără a indica descrierea acestora, data întocmirii, fila și volumul dosarului unde se regăsește această probă; - achiziția de control din 03.01.2017 (f.d. 168-169, v. 2), aici însă Colegiul observă că la această filă a dosarului este un alt document anexat și anume proces-verbal de percheziție din 12.01.2017. De asemenea, instanța de apel indică în hotărârea adoptată (f.d. 34-36, v. 8) un șir de probe în confirmarea vinovăției inculpatului, precum ar fi documente și corpuri delicte. Însă, rezultând din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d. 12, v. 8), Colegiul penal atestă că probele menționate mai sus de instanța ierarhic inferioară, nu au fost verificate și cercetate suplimentar, precum este indicat în decizia instanței, nefiind consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată. Totodată, reieșind din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel în raport cu probele reținute ca confirmative a vinovăției inculpatului în decizia instanței, Colegiul reține neconformități și anume: în procesul verbal este indicat că a fost verificată suplimentar f.d. 25-27 –proces-verbal de ridicare, însă în decizia instanței de apel este indicat – conținutul procesului-verbal din 12.01.2017, privind efectuarea percheziției la domiciliul lui Sîrbu Ion… (f.d. 25-26, v. 1); în procesul verbal este indicat că a fost verificată suplimentar f.d. 27-29, v. 1 –proces-verbal de examinare a documentelor, însă în decizia instanței de apel este indicat – conținutul procesului- verbal de ridicare din 30.05.2016…; în procesul verbal este indicat că a fost verificată suplimentar f.d. 55-56, v.3 –proces-verbal de examinare a dosarului, însă în decizia instanței de apel este indicat – conținutul procesului-verbal de examinare a documentelor din 14.03.2017. 15 În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor. Revenind la speța supusă judecării, ținând cont de cele constatate mai sus Colegiul penal lărgit concluzionează că, instanța de apel la judecarea cauzei a adoptat o hotărâre care este bazată pe probe neexaminate și verificate în ședința instanței de apel. De asemenea, prin neconcordanțele evidențiate mai sus în prezenta decizie, dintre procesul verbal al ședinței de judecată la verificarea probelor și partea descriptivă a hotărârii adoptate de către instanța de apel, în opinia Colegiului penal a fost sfidată obiectivitatea analizei probelor menționate, ce au stat la baza concluziei de condamnare, or, potrivit alin. (3) art. 8 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează că, decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată în partea motivării soluției adoptate și prezintă deficiențe majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În astfel de circumstanțe, în cazul în care concluziile instanței de apel sunt axate și motivate pe probe care nu au fost verificate și cercetate în cadrul ședinței, dar au servit temei pentru constatarea vinovăției inculpatului, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea prezentei cauze Curtea de Apel Chișinău urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, 16 ținând cont și de argumentele expuse în recurs; să verifice și să aprecieze profund probele prezentate instanței în susținerea învinuirii inculpatului, precum și în susținerea nevinovăției acestuia, în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate în ce privește vinovăția sau nevinovăția inculpatului; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, probatoriul și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Dodica Ruslan în numele inculpatului Sîrbu Ion, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2018, în cauza penală în privința inculpatului Sîrbu Ion și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Decizia motivată pronunțată la data de 29 august 2019. Președinte Vladimir Timofti Judecători Victor Boico Nadejda Toma Anatolie Țurcan Elena Cobzac 17