1ra-423/2019 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; 328 alin. 1; 290 alin. 1 CP

1ra-423/2019 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; 328 alin. 1; 290 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-423/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2018, declarat de

către avocatul Dodica Ruslan în numele inculpatului

Sîrbu Ion Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din s. xxxxx, r-nul xxxxx,

domiciliat în mun. xxxxx, str.

xxxxx, ap. xx

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 8 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani și în

baza art.290 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare.

În temeiul art.84 alin.(2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 8 ani și 6 luni

închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani.

Prin aceeași sentință, procesul penal intentat împotriva lui Sîrbu Ion în baza

art.328 alin.(1) Cod penal a fost încetat, pe motiv că fapta acestuia constituie

contravenție prevăzută de art.313 Cod contravențional.

În baza art.30 Cod contravențional, procesul contravențional în privința lui Sîrbu

Ion a fost încetat, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de atragere la

răspundere contravențională.

în cadrul direcției nr.5 al IGP al MAI, fiind persoană publică, căreia într-o instituție de

stat, i-a fost acordată permanent, prin stipularea legii și prin numire drepturi și obligații

în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art.19 lit.a), 20

lit.b) și 26 alin.(1) lit.a) ale Legii cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului

nr.320 din 27.12.2012, prin care polițistul urmează să asigure reacționarea promptă la

sesizările, comunicările despre infracțiuni, să constate cauzele și condițiile ce pot

genera sau contribui la săvârșirea infracțiunilor, să desfășoare activități de constatare a

infracțiunilor, să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului, să aibă un

comportament demn, contrar pct.15 lit.i) și j) din Codul de etică și deontologie al

polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.481 din 10.05.2006, a pus în

circulație ilegală droguri, manifestate prin păstrarea, distribuirea acestora cu scop de

1

înstrăinare, în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe.

La data de 28 decembrie 2016, ora 19:30, Sîrbu Ion, activând în calitate de șef al

secției nr.6 în cadrul direcției nr.5 al IGP al MAI, având calitate de persoană publică,

aflându-se pe str. Durlești, com. Dumbrava, mun. Chișinău, urmărind scopul

înstrăinării drogurilor, contrar prevederilor art.29 al Legii cu privire la circulația

substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor nr.382 din 06.05.1999, a păstrat și

înstrăinat, contra sumei de 170 euro, care la momentul săvârșirii infracțiunii, conform

cursului oficial BNM, constituia 3566 lei, un plic confecționat manual din revistă în

care, conform raportului de expertiză nr.34/12/1-R-7466 din 30.12.2016, se afla

substanță solid-lipicioasă de culoare brună în formă de paralelipiped, care reprezintă

hașiș, în cantitate de 95,347 g., ceea ce, conform Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum

și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006,

constituie proporții deosebit de mari, și o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de

culoare verde cafenie care reprezintă marijuana, în cantitate de 0,962 g., agentului sub

acoperire cu pseudonimul Plămădeală Andrei, care la rândul său, conform legendei le-a

transmis agentului sub acoperire Mardare Maxim, fiind predate organului de urmărire

penală.

Tot el, de comun acord cu persoane necunoscute organului de urmărire penală,

după aceeași schemă infracțională, la data de 02 ianuarie 2017, ora 19:30, aflându-se pe

str. Durlești, com. Dumbrava, mun. Chișinău, urmărind scopul înstrăinării drogurilor,

contrar prevederilor art.29 al Legii cu privire la circulația substanțelor stupefiante,

psihotrope și a precursorilor nr.382 din 06.05.1999, a păstrat și înstrăinat contra sumei

de 510 euro care, la momentul săvârșirii infracțiunii, conform cursului oficial BNM,

constituia 10770 lei, 3 paralelipipede, în care conform raportului de expertiză

nr.34/12/1-R-108/109 din 09.01.2017, se afla o substanță solid-lipicioasă de culoare

brună, care reprezintă hașiș, în cantitate de 286,85 g. (95,582 g. + 95,976 g. + 95,292

g.), ceea ce, conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții deosebit de mari, agentului sub acoperire cu pseudonim Plămădeală Andrei,

care, la rândul său, conform legendei, le-a transmis agentului sub acoperire Mardare

Maxim, fiind predate organului de urmărire penală.

Tot el, Sîrbu Ion a păstrat la domiciliul din str. Xxxxx, ap. xxx, mun. xxxxx,

pistolul-mitralieră cu numărul pe cutia mecanismelor „4257723” de model „AK-74M”

(automat Kalașnikov de model 1974 modernizat) cu țeavă ghintuită, medie, de calibrul

5.45x39 mm, cu lovitură centrală, confecționată industrial în anul 1985 la uzina

„Ijevskii uzina mecanică”, or. Ijevsk, Federația Rusă, care, în circumstanțe

necunoscute, conform expertizei nr.34/12/1-R-838 din 20.02.2017, a fost modificat prin

înlocuirea patului drept cu un pat rabatabil de la pistol-mitralieră „AKMS”, cal.

7.62x39 mm, cu înlăturarea mecanică a numărului de uzină de port-închizător și

închizător. Totodată, fiind stabilit faptul că pistolul-mitralieră de tip Kalașnikov, este în

stare de funcționare și util pentru trageri în regim foc cu foc și foc automat. Fapt ce

conform art.5 pct.(1) al Legii privind regimul armelor și al munițiilor cu destinația

civilă nr.130 din 08.06.2010, se interzice procurarea, deținerea, folosirea, portul de

către persoane fizice și juridice, a armelor de foc automate, cu excepția organelor cu

competențe în domeniul apărării naționale, securității statului și ordinei publice.

În continuare, Sîrbu Ion, cunoscând despre acest fapt, nu a predat benevol

organelor competente pistolul-mitralieră automat Kalașnikov, ci l-a păstrat în safeul din

domiciliul său pînă la data de 12.01.2017, ora 18:20, atunci când a fost depistat și

2

ridicat în cadrul percheziției efectuate pe cauza penală nr.2016428039.

Potrivit rechizitoriului, lui Sîrbu Ion i s-a mai incriminat că, activând în calitate de

șef al secției nr.6 în cadrul direcției nr.5 al IGP al MAI, fiind persoană publică căreia

într-o instituție de stat, i-a fost acordat permanent, prin stipularea legii și prin numire

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar

prevederilor art.19 lit.a), 20 lit.b) și 26 alin.(1) lit.a) ale Legii cu privire la activitatea

poliției și statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012, prin care polițistul urmează să

asigure reacționarea promptă la sesizările, comunicările despre infracțiuni, să constate

cauzele și condițiile ce pot genera sau contribui la săvârșirea infracțiunilor, să

desfășoare activități de constatare a infracțiunilor, să respecte cu strictețe drepturile,

libertățile omului, să aibă un comportament demn, contrar pct.15 lit.i) și j) din Codul de

etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.481 din

10.05.2006, conform căruia, în atribuțiile acestuia intrau apărarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale persoanelor, de prevenire, investigare, descoperire,

contracarare a infracțiunilor în special de tortură și punere în circulație a drogurilor, a

comis infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu, în următoarele circumstanțe.

În anul 2016, fiind persoană publică, activând în calitate de șef al secției nr.6 în

cadrul direcției nr.5 al IGP al MAI, și-a depășit în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate de lege, manifestate prin punerea în circulație ilegală pe teritoriul

mun. Chișinău a drogurilor de tip hașiș și marijuana în proporții deosebit de mari, fiind

cauzate daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice, prin denigrarea imaginii funcționării legale a

organelor de drept, totodată provocând un impact negativ asupra funcționării societății

și asupra sănătății persoanelor fizice, fiind un obstacol serios în dezvoltarea social-

economică, politică și culturală a societății moderne. Este unanim recunoscut că

consumul substanțelor narcotice și circulația ilegală a acestora au un impact negativ

asupra sănătății oamenilor, distrugându-le viața și familiile, compromițând dezvoltarea

armonioasă a personalității, generând criminalitate și corupție.

declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Sîrbu Ion să fie achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171

alin.(4) lit.d) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către acesta și de sub

învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.290 alin.(1) Cod penal, pe motiv

că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și contravenției, invocând

că prima instanță nu și-a motivat suficient sentința de condamnare, s-a limitat doar la

enumerarea parțială a probelor cercetate, preluând în întregime declarațiile martorilor și

enumerând actele procedurale; a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; -

vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunilor incriminate nu este probată, sentința

fiind bazată doar pe presupuneri și interpretări distorsionate ale adevărului; - urmărirea

penală a fost dusă unilateral și neobiectiv, concluziile învinuirii fiind bazate în

exclusivitate pe date neveridice obținute de către ofițerii de investigație, fiind acordat

prioritate doar caracterului acuzator; - instanța a ignorat poziția apărătorului vizavi de

legalitatea probelor administrate în procesul penal, precum și de nulitatea actelor

procedurale care au fost întocmite cu încălcarea normelor procesuale și a dreptului la

apărare; - instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu a avut intenția de a comite

infracțiunea de păstrare ilegală a armei de foc, precum și de faptul că, potrivit

expertizei, arma este confecționată în condiții de uzină și a suferit modificări doar prin

înlocuirea patului și a închizătorului cu percutor, care nu îi modifică caracteristica și

3

tipul, Sîrbu Ion nefiind pasibil să poarte răspundere penală pentru păstrarea armei de

foc, având în vedere că nu a știut că arma ridicată este automată; - la primirea

permisului de port armă și a armei propriu-zise a fost informat că pistolul-mitralieră

AK74M este semiautomat.

apelul avocatului Dodica Ruslan în numele inculpatului a fost respins ca nefondat, cu

menținerea sentinței.

corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și

corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor

incriminate, fiind întrunite elementele constitutive ale acestora.

Consecvent, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului se confirmă prin

următoarele probe:

- declarațiile martorului Mardari Maxim, potrivit cărora, pe inculpatul Sîrbu Ion

personal nu-l cunoaște, însă, i s-a propus să participe în calitate de cumpărător, unde

urma să procure substanțe narcotice de la cineva pe nume „Vanea” care activează în

poliție. A făcut cunoștință cu un băiat pe nume „Andrei” pe care de asemenea nu l-a

cunoscut și care la rândul său urma să-i facă cunoștință cu persoana pe nume „Vanea”.

Prin intermediul colaboratorilor de poliție s-a cunoscut cu „Andrei” și s-au văzut în față

o singură dată. Urma să joace rolul de cumpărător și urma să procure substanțe

narcotice. Întâlnirea cu Andrei a avut loc în oraș. Colaboratorii de poliție i-au

comunicat că persoana pe nume „Andrei” este persoana care îl cunoștea pe Vanea și cu

care îi va face și lui cunoștință, astfel prezentîndu-1 ca pe o cunoștință a sa. Susține, că

pe „Andrei” nu l-a cunoscut, însă, ulterior a fost telefonat de către colaboratorii de

poliție, care i-au comunicat că vânzătorul nu dorește să se întâlnească cu el. Personal nu

deținea numărul de telefon al lui Andrei, îl văzuseră undeva de trei ori, toate legăturile

cu Andrei se efectuat prin intermediul colaboratorilor de poliție cu care de asemenea nu

era cunoscut. La întâlnirea cu Andrei și colaboratorul de poliție erau doar ei trei.

Această procedură fusese una îndelungată, deoarece persoana pe nume Vanea ba era

ocupată ori nu putea să se întâlnească cu el. Într-o zi a fost telefonat de către

colaboratorii de poliție care i-au comunicat că urmează să se întâlnească cu Vanea.

Personal trebuia să se întâlnească cu Andrei care să-i transmită banii pentru procurarea

substanțelor narcotice, astfel colaboratorii de poliție i-au transmis suma de 150 euro și

lei moldovenești echivalentul a 20 euro. Întâlnirea urma să aibă loc în oraș nu ține

minte pe ce stradă, însă, banii i-au fost transmiși pe o stradă din or. Durlești denumirea

căreia la fel nu o ține minte. La întâlnirea cu persoana pe nume „Vanea” i-a transmis un

paralelipiped cu iarbă și o sacoșă în care la fel era iarbă pentru probă. Ulterior, au

telefonat colaboratorii de poliție care s-au apropiat și au ridicat substanțele în cauză,

zicându-i că este liber și că urmează să aștepte următorul sunet. Peste o lună a fost

telefonat din nou i-a fost transmisă suma de 500 euro și lei moldovenești echivalentul a

10 euro, pentru această sumă i-au fost transmise trei paralelipipede la care din nou fiind

telefonat de colaboratori de poliție le-a transmis-o acestora. Urma să mai aibă loc o

achiziție, însă pe motiv că a avut loc reținerea persoanei cu numele „Vanea" nu a mai

fost. După predarea paralelipipedelor, colaboratorii de poliție îl conducea la poliție

unde se întocmea actul de predare a achizițiilor în care se indica ceea ce se transmitea

în realitate. Personal nu a urmărit întâlnirile între Andrei și Vanea. Substanțele

narcotice erau în pungă de polietilenă, iar cum primea pachetul așa și îl transmitea

4

colaboratorului de poliție, care primise instructajul că nu are voie să intervină și să

deschidă pachetul, dar pachetele le lua fără mănuși. Dacă în ambele cazuri marfa fusese

ambalată la fel nu ține minte. Amprentele digitale nu i-au fost luate. Martorul a

menționat, că anterior a fost condamnat la pedeapsă condiționată în baza art. 190 alin.

(2) Cod penal, iar la evidența medicului narcolog nu s-a aflat niciodată. Toate acțiunile

de cumpărare, primire și predare a substanțelor narcotice se efectuau în aceeași zi,

aceștia îi erau transmiși în Inspectoratul de poliție. Despre faptul că Sîrbu Ion deținea

35 kg de substanțe narcotice i-a comunicat colaboratorul de poliție, acesta discuta cu

Andrei în prezența sa. Susține că despre cele 35 kg de substanțe narcotice aflase când

urma să joace rolul unui cumpărător în prezența lui Andrei Plămădeală și polițistul,

discutau cum urmau să se producă toate acțiunile. Despre faptul că vânzătorul dispune

de 35 kg de substanțe narcotice Andrei le-a comunicat colaboratorilor de poliție.

Declarațiile din cadrul urmăririi penale au fost scrise de el personal în limba rusă;

- declarațiilor martorului Ursu Vladimir, potrivit cărora, pentru efectuarea

acțiunilor de investigare în legătură cu descoperirea infracțiunilor de punere în

circulație și comercializare a drogurilor, pe cazul legat de Sîrbu Ion, fusese format

grupul de lucru în care au fost incluși mai mulți ofițeri de urmărire penală din cadrul

serviciului SPIA. În cadrul misiunilor fusese efectuate activități de investigare sub

acoperire și achiziția de control, pentru care au fost selectate persoane care să activeze

sub acoperire, fiind întocmit planul, agenda de lucru. Au fost incluși doi agenți de

investigație unul care avea rolul de cumpărător și celălalt intermediar. Intermediarului

i-a fost atribuit pseudonimul „Andrei Plămădeală” din motivul ca investigatorii să nu se

cunoască unul pe celălalt, pentru a evita o eventuală scurgere de informație și totodată,

pentru siguranța investigatorului și a membrilor familiei acestuia. La prima întâlnire,

care a avut loc la data de 13 decembrie 2016, s-a pus în discuție persoana care să

procure drogurile, cantitatea și prețul, deoarece Sîrbu Ion refuzase să se întâlnească la

direct cu cumpărătorul, solicitând ca toate măsurile să fie efectuate prin intermediul

investigatorului Andrei Plămădeală. La data de 28 decembrie 2016, investigatorul sub

acoperire care avea rolul de cumpărător s-a întâlnit cu al doilea investigator care avea

rolul de intermediar în or. Durlești, unde i-au fost transmise mijloacele bănești. După

care, Andrei Plămădeală s-a deplasat în com. Dumbrava, str. Durlești, în fața unui

magazin alimentar unde în automobil a avut loc achiziția - hașiș de aproximativ 100 gr.

și marijuana. Toate acțiunile au avut loc în comun cu documentarea subdiviziunii

specializată Direcția asigurare operativă a SPIA și au fost folosite mijloace tehnice

speciale audio-video, fiind înregistrate toate convorbirile avute în automobil. La data de

02 ianuarie 2017, investigatorul Mardari Maxim, care avea rolul de cumpărător, s-a

întâlnit cu Andrei Plămădeală în același loc în or. Durlești și, pentru procurarea a 300

grame de hașiș, i-a transmis 510 euro, dintre care 500 euro în valută străină și 10 euro

în lei moldovenești. După aceasta Andrei Plămădeală s-a deplasat de sine stătător în

com. Dumbrava, str. Durlești în același loc, unde i-a transmis banii lui Sîrbu Ion, care

apoi plecase în direcția vilelor din com. Dumbrava, revenind peste 10-15 min. Se oprise

pe cealaltă parte de carosabil și din automobil i-a transmis drogurile. Acțiunile

respective au fost documentate cu suportul serviciilor specializate SIS și mijloacele

tehnice speciale. Ulterior, urma efectuarea tranzacții a unei cantități mai mari de

droguri, însă aceasta nu avusese loc, deoarece Sîrbu Ion bănuia că era documentat și a

refuzat să comercializeze în continuare. La data de 02 ianuarie 2017, a avut loc

reținerea acestuia. Prima achiziție a fost de 96-100 gr. de marijuană, iar cea de-a doua

de 300 gr. de hașiș, în ambele cazuri investigatorii și-au dat acordul pentru a finisa

toate acțiunile. Mijloacele bănești au fost transmise investigatorului sub acoperire

5

Mardari Maxim din contul special al MAI, în baza procesului-verbal, iar după achiziția

de control, drogurile procurate de către Andrei Plămădeală erau transmise lui Mardari

Maxim, le preda subsemnatului - ofițer de legătură, prin act de primire-predare.

Acestea erau sigilate, cu semnăturile participanților și transmise procurorului pentru a fi

supuse expertizei chimice. Transmiterea banilor avea loc în incinta direcției, unde se

examinau și, în baza procesului-verbal, prin semnătură, i se transmiteau lui Mardari

Maxim. La fel avea loc și predarea-primirea drogurilor, care inițial îi erau transmise lui,

iar intermediarul le transmitea în or. Durlești;

- declarațiilor martorului Castraveț Nicolae, potrivit cărora, cu Sîrbu Ion se cunosc

prin intermediul altor cunoscuți de aproximativ 2-3 ani, în relații de dușmănie nu se

află. Aproximativ în lunile septembrie-octombrie 2016, s-a întâlnit cu acesta și alți

prieteni într-un local din sect. Ciocana, mun. Chișinău. Cunoștea că Sîrbu Ion era

colaborator de poliție în cadrul Direcției misiuni speciale. Sîrbu Ion se apropiase de el

întrebîndu-1 dacă nu cunoaște pe cineva care se interesează de procurarea drogurilor -

hașiș și marijuana. I-a spus că la acel moment nu cunoștea pe nimeni, însă urma să se

intereseze. Peste aproximativ trei săptămâni, aflându-se într-un local din sect. Ciocana

la o masă cu niște persoane, le-a întrebat dacă nu cunosc pe cineva care ar dori să

procure substanțe narcotice. În preajma lor se afla un colaborator de poliție care l-a luat

într-o parte zicându-i ca a doua zi să se prezinte la SPIA. Acesta i-a explicat ce

înseamnă toate aceste lucruri, că se intentează dosar penal și că toate lucrurile sunt

interzise. Motiv pentru care a decis să colaboreze cu organele de poliție. Peste 2-3 zile

a fost telefonat de către Sîrbu Ion cu care se întâlneau în regiunea Dumbrava. Ultimul i-

a comunicat că are o cantitate de până la 35 kg și dacă îl interesează pe cineva mai

mult. Prețul era de 170 euro pentru 100 gr. După aceasta a mers la poliție unde a

comunicat că dorește să colaboreze cu ei în continuare. Peste 3-5 zile făcuse cunoștință

cu o persoană pe nume Maxim care i-a spus că va fi cumpărătorul de droguri. Peste 1-2

zile l-a telefonat pe Sîrbu Ion zicându-i să vină să facă cunoștință cu cumpărătorul, la

care acesta i-a zis că nu dorește, dar să-i aducă bani și îi va da droguri. În luna

decembrie l-a telefonat și i-a zis să ia una de probă. S-au întâlnit cu Maxim în jurul orei

18:30, în or. Durlești, în locul unde se întorc rutierele, unde acesta i-a transmis 150

euro și 500 lei, în total 170 euro, pentru a lua de la Sîrbu Ion o plată de hașiș de 100 gr.

De la Durlești s-a deplasat la Schinoasa, după care în com. Dumbrava, unde urma să se

întâlnească cu Sîrbu Ion. În jurul orei 19:20, s-a întâlnit cu Sîrbu Ion și i-a transmis

banii, iar după 15 min. i-a mai adus încă 100 gr. hașiș, care era o plastină de culoare

cafenie. I-a mai dat și o sacoșă mică cu niște iarbă uscată de culoare verde pentru a o

transmite cumpărătorului, după care a mers înapoi la Durlești și i-a transmis lui Maxim

toate aceste lucruri. La data de 20-23 decembrie 2016, fusese telefonat de către Sîrbu

Ion care l-a întrebat ce-i cu proba și dacă îl interesează pe cumpărător sau nu. Toate

întâlnirile cu Sîrbu Ion aveau loc în regiunea Dumbrava, pe la ora 19:00-20:00. L-a

telefonat zicându-i că pe cumpărător îl interesează 300 gr. de hașiș. A doua zi s-a

întâlnit cu Maxim în or. Durlești, care i-a transmis 500 euro și 200 lei. După aceasta, pe

la orele 19:00, a mers în com. Dumbrava unde s-a întâlnit cu Sîrbu Ion, i-a transmis

banii și a așteptat vreo 10-15 min până acesta i-a adus 3 plastine a câte 100 gr. În acest

timp, Sîrbu Ion l-a întrebat dacă poate să ia o cantitate mai mare, la care i-a zis că nu

poate să-i dea un răspuns. Ulterior, s-a deplasat la Durlești, unde s-a întâlnit cu Maxim

și i-a transmis plastinele;

- declarațiilor martorului Baran Stanislav, potrivit cărora, pe Sîrbu Ion îl cunoaște

ca polițist de prin anul 2008, sunt colegi de serviciu. Din anul 2007 și pînă în 2015, a

activat în Direcția generală securitate publică. În Secția supraveghere circulație

6

armament a deținut funcția de inspector și inspector superior al secției. În perioada sa

de activitate, Sîrbu Ion i s-a adresat cu o cerere, în baza Hotărîrii Guvernului cu privire

la predarea benevolă a armelor de foc cu înregistrarea ulterioară. Arma în cauză era una

de model „SAIGA” cu regim semiautomat. La predarea armei nu era obligatoriu ca

persoana să declare de unde deține arma. Respectiv, fiind inspector și având obligațiuni

de serviciu, primise cererea care fusese înregistrată. Una din obligațiunile sale consta în

faptul de a efectua un demers în vederea expedierii armei la Direcția tehnico-

criminalistică pentru a fi supusă expertizei și efectuarea împușcăturilor în vederea

obținerii a 3 gloanțe pentru colecția de tuburi a MAI. Primise raportul de constatare

tehnico-științifică cu concluzia că arma prezentată era o armă de foc cu lovitură

centrală, iar după verificarea acesteia după baza de date, s-a constatat că aceasta nu

fusese implicată în comiterea vreunor infracțiuni. Nu a participat la efectuarea

expertizei și nici nu a întocmit raportul de expertiză. De asemenea, arma fusese

verificată la și la Serviciul tehnologii informaționale, referitor la faptul dacă nu este

sustrasă sau pierdută, rezultatul fiind unul negativ. Aceste două acte au servit pentru

înregistrarea armei de foc, predată benevol de către Sîrbu Ion. Referitor la greșeala din

permisul de port armă, a menționat că aceasta a fost comisă mecanic, fiind greșită o

cifră. Despre aceasta a aflat după intentarea dosarului penal, atunci când fusese chemat

la SPIA. Greșeala fusese inclusă automat în toate actele;

- declarațiilor martorului Gamurar Alexandru, potrivit cărora, a efectuat personal

expertiza cu nr.838 din 20.01.2017, referitor la pistolul-mitralieră, care se referă la

categoria armelor de foc letale, fiind o armă militară de model „AK-74 M”, cu țeavă

ghintuită. Nu a efectuat materialul atunci când arma efectua trageri cu regim foc-foc.

După ce a examinat arma, a venit o domnișoară căreia i-a dat explicații. Nu cunoaște

dacă arma era semiautomată. La momentul examinării văzuse arma pentru prima dată,

care trăgea în regim foc-foc și automat. La expertiză a văzut că fusese înlăturat numărul

de pe închizător și port-închizător. Avea patul modificat prin înlăturarea patului drept

cu unul rabotabil care se strânge. Dacă a fost modificată arma, atunci trebuia să fie unul

și același număr ca și pe cutia cu mecanisme. Arma de model „САЙГА” nu trebuie să

efectueze trageri cu foc automat, dar „AK-74M” are regim foc-foc și regim automat.

Vizual însă armele par aceleași, dar sunt de model diferit. El doar expertizează armele,

permisele de port armă fiind eliberate de către alte persoane și nu poate spune dacă

aceste arme fac parte din circuitul armelor pentru persoanele fizice. Susține că referitor

la modificarea patului, acesta era unul de la modelul „AKMC”, iar de la schimbarea

patului nu se schimbă regimul de tragere de la automat la semiautomat. Nu a verificat

după cartotecă dacă arma se află la evidență, deoarece nu deține această bază de date;

- declarațiile martorului Pelin Victor, potrivit cărora, pe Sîrbu Ion îl cunoaște din

copilărie, iar pe Castraveț Nicolae nu-l cunoștea personal. În anul 2014-2015, Sîrbu Ion

a cumpărat niște albini, iar ulterior, fiind tentat de această afacere, și-a cumpărat și el

niște știubeie de albini. Neavând experiență și fiind prieteni, ținea știubeiele la Sîrbu

Ion în satul Cornești. După culesul mierii în perioada septembrie și neavând o realizare

a mierii, Sîrbu Ion a intervenit cu propunerea că cunoaște o persoană care face ture în

Franța și să îi dea mierea lui spre realizare, care le va da un preț bun pentru produs. A

menționat că avea mai puțină miere decât Sîrbu Ion, cam 50 kg, la prețul propus de

Castraveț Nicolae trebuia să fie vreo 300 euro. Locuiește în mun. Chișinău, așa că urma

să plece în s. Cornești să încarce busul lui Nicolae. Din motiv că s-a reținut, a ajuns mai

târziu. S-a apropiat de domiciliul lui Sîrbu Ion, la poartă era parcat un bus alb, iar în

ogradă, în foișor, erau 5 persoane, dintre care pe 3 le cunoștea. Era Sîrbu Ion, fratele lui

și un vecin, ceilalți s-au prezentat ca fiind Colea și Slavic. În discuție cu Sîrbu Ion i s-a

7

comunicat că deja s-a făcut tot lucrul și dacă vrea poate să mai stea cu ei acolo. Fiind

limitat în timp, a mers la bunica sa pentru a-și face treburile. Discutând cu Sîrbu Ion,

acesta i-a comunicat că persoana ia mierea la realizare și le va da banii. După o

perioadă de reproșuri, în luna decembrie 2016, Castraveț Nicolae s-a achitat cu Sîrbu

Ion. Din cei 500 euro primiți, Sîrbu Ion i-a dat 300 euro, iar restul și i-a lăsat lui de

cheltuială, cerându-și scuză de situația creată. Castraveț Nicolae ducea mierea în

Franța;

și actele cauzei:

- raportului de expertiză nr.34/12/1-R-7466 din 30.12.2016, conform căruia,

substanța solid-lipicioasă de culoare brună, de forma paralelipiped, ridicată la

28.12.2016, în rezultatul efectuării achiziției de control, reprezintă „hașiș”, care se

atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței constituie 95,347 gr. Masa

vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, ridicată în aceleași

circumstanțe, reprezintă „marijuana”, care se atribuie la substanțele narcotice.

Cantitatea substanței narcotice constituie 0,962 gr. (f.d. 125-129 v.1);

- raportului de expertiză nr.34/12/1-R-J08/109 din 09.01.2017, conform căruia,

substanțele solid-lipicioase de culoare brună, de forma paralelipiped, ridicate la

28.12.2016, în rezultatul efectuării achiziției de control, reprezintă „hașiș”, care se

atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței constituie 286,85 gr. (f.d. 132-122

v.1);

- raportului de expertiză nr.34/12/1-R-838 din 20.02.2017, conform căruia,

pistolul mitralieră cu numărul pe cutia mecanismelor 4257723, prezentat la examinare,

se referă la categoria armelor de foc letale și este o armă militară, de model „AK-74M”,

cu țeava ghintuită medie, de calibrul 5.45x39 mm, cu lovitură centrală, confecționată

industrial în anul 1985 la uzina „Ижевский механический завод”, or. IjevsK,

Federația Rusă, modificat prin înlocuirea patului drept cu un pat rabatabil de la pistol-

mitralieră „AKMS”, cal. 7.62x39 și înlăturarea mecanică a numărului de uzină pe port-

închizător și închizător. Arma prezentată este în stare de funcționare și utilă pentru

trageri. Modificări în construcție nu au fost depistate. Pistolul-mitralieră prezentat la

examinare este în stare de funcționare și util pentru trageri în regim foc cu foc și foc

automat (f.d 170-174 v.1);

- raportului de expertiză nr.34/12/1-R-1812 din 28.05.2018, potrivit căruia, urmele

de pe tuburi de cartuș de calibrul 5,45x390141, obținute în urma tragerii de control la

efectuarea expertizei nr.34/12/l-R-838 din 20.02.2017, a armei „AK 74M”, cu numărul

pe cutia închizătorului „4257723”, nu coincid cu urmele de pe tuburi de cartuș, de

calibrul 5,45x390101, obținute în urma tragerii din arma de model „САЙГА MK”, cu

numărul pe cutia închizătorului „4257723”, prezentată la efectuarea raportului de

constatare tehnico-științifică nr.3088 din 11.06.2013. Diferența stabilită este din

motivul că închizătorul cu percutor este piese de bază pentru crearea urmelor pe tuburi

de cartuș. La arma de model „САЙГА MK”, cu numărul pe cutia închizătorului

„4257723”, prezentată la efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr.3088

din 11.06.2013, pe corpul închizătorului cu percutor a fost ștanțat numărul „723”, dar

numărul închizătorului cu percutor a armei „AK 74M”, cu numărul pe cutia

închizătorului „4257723”, din raportul de expertiză nr.34/12/l-R-838 din 20.02.2017,

este lichidat mecanic. Închizătorul armei de model „AK 74M” și a armei de model

„САЙГА MK” sunt similare, înlocuibile și schimbarea lor nu necesită modificări în

contracție. Coincidența sau diferența urmelor de pe gloanțe obținute în urma tragerii de

control la efectuarea expertizei nr.34/12/l-R-838 din 20.02.2017 a armei „AK 74M” cu

numărul pe cutia închizătorului „4257723”, cu urme de pe gloanțe obținute în urma

8

tragerii din arma de model „САЙГА MK”, cu numărul pe cutia închizătorului

„4257723”, prezentată la efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr.3088

din 11.06.2013, nu este posibilă de stabilit. Aceste coincidențe și diferențe pot fi

explicate prin numeroasele trageri din arma „AK 74M”, cu numărul pe cutia

închizătorului „4257723”, în regim foc cu foc și foc automat, deformarea esențială a

suprafețelor gloanțelor colectate experimental etc. (f.d.133-134 v.7);

- procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații - urmărirea

vizuală din 21.11.2016 (f.d.25-129 v.1);

- procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații - urmărirea

vizuală din 21.12.2016 (f.d.132-133 v.1);

- procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații -

documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și localizarea sau

urmărire prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice din

30.01.2017, și anume relevarea și fixarea acțiunilor cet. Sîrbu Ion, utilizând aparate

tehnice de utilizare, prin care s-a stabilit că, la 17.11.2016, în perioada de timp 21:54-

22:11, Sîrbu Ion. aflîndu-se la volanul automobilului de model Dacia Logan n/î

XXXXX, a staționat în spatele automobilului de model „KIA” n/î XXXXX în comuna

Dumbrava din mun. Chișinău, după care agentul sub acoperire cu pseudonimul Andrei

Plămădeală a coborât din automobil și împreună cu Sîrbu Ion au stat și au discutat în

timp ce fumau o țigară, după care ambii au urcat în automobilul agentului sub acoperire

cu datele cifrate Andrei Plămădeală, unde au continuat discuția care a durat

aproximativ 7 minute. La 13.12.2016, Sîrbu Ion, aflîndu-se la volanul automobilului de

model „Mercedes-Benz” alb cu n/î XXXXX, a staționat în spatele automobilului de

model „KIA”, cu n/î XXXXX, ce se afla la intersecția str. Durlești cu str. Buiucani,

mun. Chișinău, com. Dumbrava, mun. Chișinău, vis-a-vis de alimentara amplasată pe

str. Durlești 1c. Ulterior, Sîrbu Ion, coborând din automobilul menționat, folosindu-se

de ușa din dreapta a pasagerului, a urcat în salonul automobilului „KIA”, cu n/î

XXXXX, unde au stat și au discutat aproximativ 30 min. În continuare, la 02.01.2017,

ora 17:18:47, pe str. Durlești, în preajma magazinului alimentar amplasat pe str.

Durlești 1c din com. Dumbrava, mun. Chișinău, a staționat automobilul de model

„KIA”, cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla agentul sub acoperire cu pseudonimul

Andrei Plămădeală. Ulterior, la 18:59, lîngă acesta a staționat automobilul de model

„Wolkswagen”, cu n/î KVS 502, la volanul căruia se afla Sîrbu Ion și care, coborând

din automobil, a urcat pe bancheta din față a automobilul de model „KIA”, cu n/î

XXXXX, iar peste 2 minute a revenit în mijlocul său de transport, cu care s-a deplasat

în direcția str. Drumul Vilelor din com. Dumbrava pe cînd Andrei Plămădeală a rămas

să-l aștepte. La ora 19:16, Sîrbu Ion a revenit vis-a-vis de magazinul alimentar, a

traversat strada și apropiindu-se de autoturismul „KIA”, cu n/î XXXXX, unde prin

geamul deschis al șoferului i-a transmis agentului cu pseudonim Plămădeală Andrei

ceva neidentificat, iar ultimul i-a transmis lui Sîrbu Ion ceva în schimb (f.d.170-174

v.1);

- procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații -

investigația sub acoperire din 16.01.2017, potrivit căruia, Sîrbu Ion este implicat în

trafic ilicit de droguri, fiind identificate metodele de tranzacții ilicite a drogurilor, prețul

acestora și schema de punere în circulație a drogurilor. Având în vedere faptul că

scopul măsurii speciale de investigații a fost realizat în cumul cu alte măsuri speciale de

investigații autorizate de către judecătorii de instrucție cum ar fi înzestrarea

automobilului și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice, interceptarea

comunicărilor dintre agentul sub acoperire cu pseudonimul Andrei Plămădeală și Sîrbu

9

Ion, fiind relevate și fixate atât întâlnirile lui Sîrbu Ion cu agentul cu pseudonimul

Andrei Plămădeală, cât și discuțiile lui Sîrbu Ion referitor la modalitățile de punere în

circulație a drogurilor, schemele bine gândite întru a fi imposibil de către organele de

urmărire penală de a demasca persoanele ce pun ilicit în circulație droguri, cât și

locurile de plasare a acestora. Totodată, fiind relevate efectuarea de către agentul sub

acoperire Mardari Maxim, prin intermediul agentului sub acoperire cu pseudonimul

Plămădeală Andrei, a două achiziții de droguri de la Sîrbu Ion (f.d. 228 v.1);

- procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații - interceptarea

și înregistrarea comunicărilor și înregistrarea de imagini în cadrul întâlnirilor dintre

investigatorul sub acoperire cu pseudonimul Plămădeală Andrei și Sîrbu Ion din

14.12.2016, conform căruia, a fost stabilită și fixată întâlnirea dintre acesta cu agentul

sub acoperire cu pseudonimul Plămădeală Andrei din data de 13.12.2016. Din

imaginile și discuțiile înregistrate de tehnica specială, care au fost înscrise pe suport

electronic, rezultă modalitatea comercializării, cantitatea deținută de droguri hașiș și

ghidropon (marijuana), precum și prețul pentru un kg de hașiș 1700 euro și ghidropon

3000 lei pentru un kg. La fel, s-a constatat condițiile puse de Sîrbu Ion care urmează a

fi folosite la comercializarea drogurilor, cum ar fi ca Plămădeală Andrei să nu să

întâlnească cu alte persoane, să transmită din mână în mână drogurile și că prețul

solicitat nu poate fi diminuat, deoarece drogurile s-au scumpit pe piața neagră (f.d.50

v.2);

- procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații - cercetarea

automobilului de model „KIA”, cu n/î XXXXXși instalarea în el a aparatelor ce asigură

supravegherea și înregistrarea audio și video din 29.12.2016, conform căruia, la

28.12.2016, în perioada de timp 19:40:20-19:41:47, Sîrbu Ion s-a urcat în automobilul

de model KIA, parcat pe str. Durlești, comuna Dumbrava, mun. Chișinău, la volanul

căruia se afla investigatorul sub acoperire Plămădeală Andrei, discutând despre

modalitatea comercializării drogurilor și cantitatea de droguri care urmează a fi

procurată la următoarea întâlnire. De asemenea, Plămădeală Andrei îi transmite lui

Sîrbu Ion mijloacele bănești în sumă de 150 euro și 20 euro în lei, iar Sîrbu Ion îi

transmite lui Plămădeală Andrei drogurile (f.d.53 v.2);

- procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații - cercetarea

automobilului de model „KIA”, cu n/î XXXXX și instalarea în el a aparatelor ce

asigură supravegherea și înregistrarea audio și video din 03.01.2017, conform căruia, la

data de 02.01.2017, în intervalul de timp 18:59:45-19:20:00, Sîrbu Ion s-a urcat pe

bancheta din față a pasagerului în automobilul de model „KIA”, cu n/î XXXXX, parcat

pe str. Durlești 1c. din com. Dumbrava, mun. Chișinău, la volanul căruia se afla

investigatorul sub acoperire Plămădeală Andrei, discutând despre modalitatea

comercializării drogurilor și cantitatea de droguri care urmează a fi procurată la

următoarea întâlnire. De asemenea, Plămădeală Andrei i-a transmis lui Sîrbu Ion

mijloacele băneștii în sumă de 500 euro și 10 euro în valută națională. După

transmiterea mijloacelor bănești Sîrbu Ion a ieșit din automobilul ce-i aparține lui

Plămădeală Andrei, iar peste aproximativ 10-15 min s-a întors și i-a transmis acestuia,

prin geamul automobilului din partea șoferului, drogurile (f.d. 236-237 v.1);

- procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații - achiziția de

control din 03.01.2017 (f.d.168-169 v.2);

- procesul-verbal din 12.01.2017 privind efectuarea percheziției la domiciliul lui

Sîrbu Ion din str. Mihail Kogălniceanu 10, ap. 10 A, mun. Chișinău, în cadrul căreia a

fost depistată și ridicată arma cu nr.4257723 (f.d.25-26 v.1);

- procesul-verbal de ridicare din 30.05.2016 - purtătorul material de informații pe

10

suport hârtie (format A4), nr.52 din 31.07.2015, pe 14 file, cu denumirea - „Raport

despre rezultatele măsurilor speciale de investigații din 30.07.2015”; purtătorul

material de informații pe suport hârtie (format A4), nr.307 din 31.07.2015, pe 3 file, cu

denumirea - „Proces-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații”;

purtătorul material de informații pe suport hârtie (format A4), nr.55 din 03.08.2015, pe

20 file, cu denumirea - „Raport despre rezultatele măsurilor speciale de investigații din

31.07.2015”; purtătorul material de informații pe suport hârtie (format A4), nr.310 din

03.08.2015, pe 3 file, cu denumirea - „proces-verbal privind consemnarea măsurilor

speciale de investigații” (f.d.27-29 v.1);

- procesul-verbal de examinare a documentelor din 14.03.2017, ridicate în cauza

penală nr.2015428053 (f.d.55-56 v.3);

- procesul-verbal de examinare a dosarului de supraveghere nr.21/14901, prin care

se confirmă că pistolul-mitralieră, cu numărul pe cutia mecanismelor „4257723” de

model „AK-74M” (automat Kalașnikov de model 1974 modernizat), în circumstanțe

necunoscute a fost modificat prin înlocuirea patului drept cu un pat rabatabil de la

pistol-mitraliera „AKMS”, cal. 7.62x39 mm, cu înlăturarea mecanică a numărului de

uzină de port-închizător și închizător. Totodată, fiind stabilit faptul că pistolul

mitralieră de tip Kalașnikov este în stare de funcționare și util pentru trageri în regim

foc cu foc și foc automat, deși arma, în anul 2013, a fost înregistrată și eliberat permis

de port arme pentru arma de vânătoare semiautomată;

- purtătoarele materiale de informații pe suport hârtie (format A4), nr.52 din

31.07.2015, pe 14 file, cu denumirea - „Raport despre rezultatele măsurilor speciale de

investigații din 30.07.2015” și nr.307 din 31.07.2015, pe 3 file, cu denumirea - „Proces-

verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații” (f.d.58-63 v.1);

- purtătoarele materiale de informații pe suport hârtie (format A4), nr.55 din

03.08.2015, pe 20 file, cu denumirea - „Raport despre rezultatele măsurilor speciale de

investigații din 31.07.2015” și nr.310 din 03.08.2015, pe 3 file, cu denumirea - „proces-

verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații” (f.d.58-63 v.1);

- încheierea de înregistrare a armei de foc de model „SAIGA MK”, cal. 5,45 mm,

nr.4757723, pentru eliberarea lui Sîrbu Ion a permisului cu drept de păstrarea și purtare

a armei;

- cererea lui Sîrbu Ion din 03.06.2013, care în conformitate cu Hotărîrea

Guvernului nr.181 din 19.02.2007, prin care solicită înregistrarea armei cu nr.4757723,

cu două țevi (f.d.59 v.3);

- copia legitimației de serviciu (f.d.60 v.3);

- certificat eliberat de MAI precum că Sîrbu Ion a susținut probele de control la

cunoașterea armei din dotare, fiind apreciat cu nota 8 (f.d.61-62 v.3);

- încheiere privind rezultatele controlului posesorului armei cu glonț din

23.07.2008, prin care inspectorul-superior al SAS CPS Centru, maior de poliție

Diaconu Dorel propune ca lui Sîrbu Ion să-i fie eliberat permisul de procurare a armei

de foc cu glonț (f.d.58 v.3);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr.3088 din 10.06.2013, potrivit căruia,

arma cu nr.4257723, cu două țevi, prezentată la examinare de către Sîrbu Ion, este o

armă de foc de vânătoare, și anume carabină semiautomată, cal. 5.45x39 mm, cu

lovitura centrală, de model „САЙГА MK”, confecționată industrial la uzina de

armament din or. Ijevsk, F. Rusă în anul 1985 (f.d.64 v.3);

- certificatul eliberat de către expertul principal-criminalist al SEEB al CTCEJ al

IGP al MAI al RM (f.d.65 v.3);

- actul de primire predare spre examinare a armei de foc din 03.06.2013, potrivit

11

căruia, fiind examinată vizual, s-a stabilit că este într-o stare tehnică satisfăcătoare, fără

defecțiuni sau deteriorări evidente, toate piesele armei sunt integre (f.d.66 v.3);

- permisul de armă provizoriu nr.80002855 Tip A, pentru arma cu glonț carabin,

calibrul 5.45 mm, seria 4757723 eliberat la 09.11.2015 (f.d 67 v.3);

- permisul de armă nr.21/14091, pentru arma cu glonț carabin, calibrul 5.45 mm,

seria 4757723 eliberat la 10.06.2013, valabil până la 10.06.2018 (f.d.67 v.3);

- permisul de armă nr.A80002855, pentru arma cu glonț carabin, calibrul 5,45

mm, seria 4757723, eliberat la 09.11.2015, valabil până la 09.11.2020 (f.d.67 v.3);

- automobilul de model „Wolkswagen Cady”, nr/î XXXXX(f.d.213-214 v.2)

- substanța solid-lipicioasă de culoare brună, de forma paralelipiped;

- masa vegetală uscată și grosier mărunțită, de culoare verde-cafenie;

- substanțele solid-lipicioase de culoare brună, de forma paralelipiped;

- pistolul mitralieră cu numărul pe cutia mecanismelor „4257723”, de model „ДК-

74M”, cu țeava ghintuită medie, de calibrul 5.45x39, confecționată industrial în anul

1985 la uzina „Ижевский механический завод”, or. Ijevsk, Federația Rusă;

- 4 DVD-R, în care sunt relevate și fixate acțiunile lui Sîrbu Ion, prin consemnarea

măsurilor speciale de investigații - documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor

tehnice, după cum urmează: CD-DVD-R cu informația grafică la P-V nr.4/2-37 din

21.11.2016 și CD-R; CD-R cu informația grafică la P-V nr.4/2-48 din 21.12.2016; CD

de model „Omega” DVD-R 16x4,7GB, cu inscripția achiziția din 28.12.2016,

c.p.2016428039; CD de model „Omega” DVD-R 16x4,7GB, cu inscripția achiziția din

02.01.2017, c.p.2016428039;

- telefonul mobil de model „Iphone A 1688”;

- telefonul mobil de model „Samsung SM-A510F”;

- dosarul de supraveghere nr.21/14091 de deținător al armei.

Astfel, instanța de apel a precizat că probele enumerate supra și apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dezbat în totalitate

argumentele apărării, precum că fapta prevăzută de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, nu

a fost săvârșită de către inculpat, iar fapta încadrată în prevederile art.290 alin.(1) Cod

penal, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Argumentele enumerate în

apel și aduse în vederea casării sentinței fiind combătute prin însuși conținutul sentinței,

care corespunde prevederilor art.389 Cod de procedură penală și care cuprinde atât

analiza în parte și în cumul a probelor cercetate în ședința de judecată, cât și

argumentele privind încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului.

Nerecunoașterea de către inculpat a vinovăției în săvârșirea infracțiunilor

incriminate, cât și criticile aduse de către avocat privind acțiunile și actele întocmite de

către organul de urmărire penală, precum și autenticitatea probelor administrate pe

această cale, instanța de apel le-a apreciat ca fiind niște declarații nejustificate, invocate

cu scopul eschivării inculpatului de la răspundere penală.

Complementar, instanța de apel a menționat că prima instanță, corect a încetat

procesul penal intentat în privința lui Sîrbu Ion în baza art.328 alin.(1) Cod penal, pe

motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art.313 Cod

contravențional, iar în temeiul art.30 Cod contravențional a încetat procesul

contravențional, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de atragere la

răspundere contravențională.

La stabilirea categorie și termenului pedepsei, instanța de apel a indicat că prima

instanță a dat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de

gravitatea infracțiunilor săvârșite, care fac parte din categoria celor ușoare și grave, de

pericolul social al infracțiunii comise, de personalitatea inculpatului, care nu a

12

conștientizat gravitatea faptelor comise, că s-a eschivat de la examinarea cauzei penale,

că circumstanțe agravante și atenuante nu au fost stabilite, precum și de influența

pedepsei asupra corijării și reeducării acestuia și corect a conchis că lui Sîrbu Ion

urmează să-i fie aplicată pedeapsă penală, cu aplicarea prevederilor art.84 alin.(2) Cod

penal, sub formă de 8 ani și 6 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani, fiind o

pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.

recurs ordinar avocatul Dodica Ruslan în numele inculpatului care, indicând temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 15) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, pe motiv că instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - nu au fost întrunite elementele

infracțiunii; - instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat

o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și

în această cauză; - instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; -

instanța de apel s-a limitat doar la enumerarea parțială a probelor cercetate, preluând în

întregime declarațiile martorilor și enumerând actele procedurale; - nu s-a expus în

niciun fel referitor la argumentul apărării invocat în apel privind motivarea insuficientă

a sentinței; - motivele sentinței contravin soluției de a califica acțiunile inculpatului

drept punere în circulație a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari,

depășirea atribuțiilor de serviciu în legătură cu vânzarea drogurilor, păstrarea ilegală a

armei de foc; - la baza sentinței de condamnare au fost puse declarațiile martorilor

Mardari Maxim și Castraveț Nicolae (alias Plămădeală Andrei), care au avut rolul activ

de agenți sub acoperire, ale martorului Ursu Vladimir – ofițer de investigație în acest

proces și care a întocmit procesul-verbal de consemnare a rezultatelor investigației, ale

specialiștilor Baran Stanislav și Gamurar Alexandru, care au examinat pe parcursul

activității lor arma deținută la domiciliul inculpatului, precum și actele cauzei indicate

în rechizitoriu, cu concluzii despre existența evenimentelor, dar care nu și-au găsit

reflectare în documentele audio-video; - vinovăția inculpatului de comiterea faptelor

imputate nu este probată, sentința fiind bazată doar pe presupuneri și interpretări

distorsionate ale adevărului; - urmărirea penală a fost dusă unilateral și neobiectiv,

concluziile învinuirii fiind bazate în exclusivitate pe date neveridice obținute de către

ofițerii de investigație, fiind acordat prioritate doar caracterului acuzator; - instanța a

ignorat poziția apărătorului vizavi de legalitatea probelor administrate în procesul

penal, precum și de nulitatea actelor procedurale care au fost întocmite cu încălcarea

normelor procesuale și a dreptului la apărare; - la atribuirea calității de corp delict

substanțelor narcotice, neîndeplinind măsurile necesare în vederea excluderii

posibilității substituirii acestor bunuri de către Castraveț Nicolae, admițându-le drept

probe pertinente și concludente, instanța a ignorat prevederile art.158 alin.(3) Cod de

procedură penală; - instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu a avut intenția de

a comite infracțiunea de păstrare ilegală a armei de foc, or, la primirea permisului de

port armă și a armei propriu-zise, în urma efectuării expertizei, potrivit căreia arma este

confecționată în condiții de uzină și a suferit modificări doar prin înlocuirea patului și a

închizătorului cu percutor, care nu îi modifică caracteristica și tipul, inculpatului i s-a

comunicat că aceasta este semiautomată și respectiv, nu poate purta răspundere penală

pentru păstrarea armei de foc despre care nu știa că este automată; - instanța a ignorat

prevederile art.6 al Convenției EDO, potrivit cărora sentința pronunțată într-o cauză

urmează a fi motivată, precum și jurisprudența Înaltei Curți, cauzele Hiro Balani contra

13

Spaniei, Van de Hurk contra Olandei, Ruiz Torija contra Spaniei, Highis contra

Franței din 1998, Helle contra Finlandei 1997 și Boldea contra României din 2007.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a

solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

motivele recursului sunt lipsite de suport legal, respectiv hotărârea contestată conține

motive legale pe care se întemeiază soluția, iar în acțiunile inculpatului au fost întrunite

elementele infracțiunilor imputate.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii instanței de

apel din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze

echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei

hotărâri nemotivate.

În prezenta cauză recurentul își întemeiază de drept recursul în baza art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, invocând următoarele cazuri de casare:

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a admis o eroare gravă de fapt care

a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și

instanța de judecată internațională prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare

la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această

cauză.

Deci, Colegiul penal lărgit reține că autorul recursului invocă unul din temeiurile

de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. La cest capitol,

instanța de recurs menționează că acest temei de casare poate fi aplicat în cazul când nu

s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Este necesar ca hotărârea pronunțată să

fie motivată atât în fapt, cât și în drept. Obligația motivării hotărârilor judecătorești este

cuprinsă în dispozițiile art. 385-388, 394, 415-417 Cod de procedură penală. Motivarea

hotărârii permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate

cu legea. Necesită de avut în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă, sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de

casare.

Verificând incidența temeiului pentru recurs menționat mai sus, Colegiul penal

reține că apărătorul inculpatului a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin

care Sîrbu Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 290 alin. (1) Cod penal. În motivarea

apelului declarat apărătorul în bună parte a criticat concluziile primei instanțe prin

prisma faptului că probele administrate nu au fost cercetate minuțios, considerând că

acestea nu confirmă vinovăția inculpatului în faptele incriminate lui, fiind astfel

14

încălcate prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează

modalitatea de apreciere a probelor.

Așadar, Colegiul penal lărgit notează că, în baza apelului se face o nouă judecată

în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizându-se și posibilitatea

administrării de noi probe.

Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate în

ședința instanței de apel.

Apelul constituind o continuare a judecării fondului cauzei, legea (art. 414 alin.

(2) Cod de procedură penală) prevede posibilitatea ca instanța să dea o nouă apreciere

probelor administrate în fața primei instanțe.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele,

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, cu referire la caz, în opinia Colegiului penal lărgit instanța de apel nu a

respectat în deplină măsură aceste prevederi legale.

Analizând hotărârea instanței de apel sub acest aspect și verificând legalitate

aprecierii probelor prin prisma prevederilor legii procesual penale, Colegiul constată că

în decizia adoptată, instanța de apel în motivarea soluției sale (f.d. 25 v. 8) a reținut ca

probă ce a fost pusă la baza concluziei de condamnare „ - conținutul declarațiilor

martorului Ursu Vladimir, date în instan1ța de fond și verificate în instanța de apel..”,

însă potrivit procesului verbal al ședinței de judecată în instanța de apel, o astfel de

probă nu a fost examinată. La fel, instanța de apel a reținut în decizia adoptată (f.d. 33,

v. 8) ca probă ce confirmă vinovăția – conținutul procesului-verbal de consemnare a

măsurii speciale de investigații, fără a indica descrierea acestora, data întocmirii, fila și

volumul dosarului unde se regăsește această probă; - achiziția de control din

03.01.2017 (f.d. 168-169, v. 2), aici însă Colegiul observă că la această filă a dosarului

este un alt document anexat și anume proces-verbal de percheziție din 12.01.2017. De

asemenea, instanța de apel indică în hotărârea adoptată (f.d. 34-36, v. 8) un șir de probe

în confirmarea vinovăției inculpatului, precum ar fi documente și corpuri delicte. Însă,

rezultând din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d. 12, v. 8),

Colegiul penal atestă că probele menționate mai sus de instanța ierarhic inferioară, nu

au fost verificate și cercetate suplimentar, precum este indicat în decizia instanței,

nefiind consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată.

Totodată, reieșind din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel în

raport cu probele reținute ca confirmative a vinovăției inculpatului în decizia instanței,

Colegiul reține neconformități și anume: în procesul verbal este indicat că a fost

verificată suplimentar f.d. 25-27 –proces-verbal de ridicare, însă în decizia instanței de

apel este indicat – conținutul procesului-verbal din 12.01.2017, privind efectuarea

percheziției la domiciliul lui Sîrbu Ion… (f.d. 25-26, v. 1); în procesul verbal este

indicat că a fost verificată suplimentar f.d. 27-29, v. 1 –proces-verbal de examinare a

documentelor, însă în decizia instanței de apel este indicat – conținutul procesului-

verbal de ridicare din 30.05.2016…; în procesul verbal este indicat că a fost verificată

suplimentar f.d. 55-56, v.3 –proces-verbal de examinare a dosarului, însă în decizia

instanței de apel este indicat – conținutul procesului-verbal de examinare a

documentelor din 14.03.2017.

15

În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin.

(1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul

că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității

probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea

obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar

prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele

procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă

din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a

coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se

bazeze pe prevederile legale. Una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o

probă nu are o valoare dinainte stabilită.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența

și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea

acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt

examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele

în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor.

Revenind la speța supusă judecării, ținând cont de cele constatate mai sus Colegiul

penal lărgit concluzionează că, instanța de apel la judecarea cauzei a adoptat o hotărâre

care este bazată pe probe neexaminate și verificate în ședința instanței de apel. De

asemenea, prin neconcordanțele evidențiate mai sus în prezenta decizie, dintre procesul

verbal al ședinței de judecată la verificarea probelor și partea descriptivă a hotărârii

adoptate de către instanța de apel, în opinia Colegiului penal a fost sfidată obiectivitatea

analizei probelor menționate, ce au stat la baza concluziei de condamnare, or, potrivit

alin. (3) art. 8 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează că, decizia instanței de apel în

cauza dată, este afectată în partea motivării soluției adoptate și prezintă deficiențe

majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu

pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este

abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale

la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În astfel de circumstanțe, în cazul în care concluziile instanței de apel sunt axate și

motivate pe probe care nu au fost verificate și cercetate în cadrul ședinței, dar au servit

temei pentru constatarea vinovăției inculpatului, Colegiul penal lărgit consideră că,

decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea prezentei cauze Curtea de Apel Chișinău urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și

limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel,

16

ținând cont și de argumentele expuse în recurs; să verifice și să aprecieze profund

probele prezentate instanței în susținerea învinuirii inculpatului, precum și în susținerea

nevinovăției acestuia, în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere

cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate în ce privește vinovăția sau nevinovăția inculpatului; să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze

clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate,

probatoriul și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Dodica Ruslan în numele

inculpatului Sîrbu Ion, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 23 octombrie 2018, în cauza penală în privința inculpatului Sîrbu Ion și dispune

rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 29 august 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

17