1cs-341/2024 — art. 217-1 alin. 4 lit.d, 290 alin. 1, 328 alin. 1 CP

Î N C H E I E R E

cu privire la soluționarea conflictului negativ de

competență la judecarea cererii de revizuire

în cauza penală privind învinuirea lui

Ion Sîrbu

(art. 217/1 alin. (4) lit. d), art. 290 alin. (1), art. 328 alin. (1) Cod penal)

(Dosarul nr. 1cs-341/2024,

Nr. PIGD 1-13116511-01-1cc-19072024)

Schimbarea practicii Curții Supreme de Justiție. Determinarea instanței de

judecată care ultima „s-a pronunțat asupra fondului cauzei” în cazul

examinării recursului ordinar și a recursului în anulare de către Curtea

Supremă de Justiție. Situația în care instanța de recurs se pronunță doar

asupra problemelor de drept invocate fără a analiza probele și vinovăția

condamnatului.

31 iulie 2024

Textul corespunde originalului

Soluționând în lipsa părților conflictul negativ de competență în cauza

penală privind învinuirea lui Ion Sîrbu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stella Bleșceaga, Președinte,

Lilia Roic-Botezatu

Vladislav Gribincea, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

vinovat pe Ion Sîrbu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d)

și art. 290 alin. (1) Cod penal. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, Ion

Sîrbu a fost condamnat la pedeapsă cu închisoare pe un termen de șapte ani și șase

luni, cu privarea de dreptul de a deține funcții publice pe un termen de doi ani. Prin

aceeași sentință a fost încetat procesul penal pe faptul comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta constituie contravenție

prevăzută de art. 313 Cod contravențional și a expirat termenul de prescripție de

tragere la răspundere contravențională.

avocatului Ruslan Dodica în interesele condamnatului, menținând sentința fără

modificări.

recursul ordinar, a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2018 și

a dispus rejudecarea cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

avocatul Ruslan Dodica în interesele lui Ion Sîrbu, a casat parțial sentința și a

pronunțat o nouă hotărîre prin care l-a recunoscut vinovat pe Ion Sîrbu în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. d) din Codul penal. În conformitate

cu art. 84 alin. (1) Cod penal, acesta a fost condamnat definitiv la pedeapsă cu

închisoare pe un termen de șapte ani și șase luni, cu privarea de dreptul de a deține

funcții publice pe termen de doi ani. Prin aceeași decizie, în conformitate cu art.

385 alin. (5) din Codul procedură penală, pedeapsa definitivă aplicată prin sentință

i-a fost redusă cu 372 zile, pentru detenția în condiții proaste. În rest, sentința a fost

menținută.

recursul ordinar declarat de avocatul Ludmila Bîrcă în interesele lui Ion Sîrbu.

Instanța de recurs a verificat legalitatea deciziei instanței de apel prin prisma

temeiurilor de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală și a constatat că probele administrate în cauză au fost analizate

1

corespunzător, a fost dat răspuns la toate argumentele invocate în apel, iar în

decizia instanței de apel a fost motivată suficient. Instanța de recurs nu a analizat

suficiența probelor pentru constatarea vinovăției.

recursului în anulare declarat de avocatul Oleg Mîța în interesele condamnatului

ca vădit neîntemeiat. Curtea nu a constatat prezența erorilor de drept, menționând

totuși că instanța de recurs în anulare nu declanșează un control asupra fondului

cauzei și nu dă o nouă apreciere a probelor administrate.

depus la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul prevăzut de art.458 alin.

(3) pct.4) Cod de procedură penală, o cerere de revizuire a sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 13 iulie 2018. în partea încetării procesului penal pe

faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal. În esență,

revizuentul invoca declararea neconstituționalității textului „intereselor publice

sau” din articolul 328 alin. (1) din Cod penal prin Hotărârea Curții Constituționale

nr. 22 din 27 iunie 2017.

neîntemeiată cererea de revizuire, deoarece prevederile hotărârii Curții

Constituționale nr. 22 din 27 iunie 2017 au fost aplicate și procesul penal în partea

art. 328 alin. (1) Cod penal, a fost încetat.

de Ion Sîrbu cît și de avocatul acestuia Oleg Mîța, a casat sentința Judecătoriei

Chișinău din 27 iulie 2022 și a trimis cauza la rejudecare în aceeași instanță, în alt

complet de judecată, deoarece instanța de fond a examinat cauza în lipsa

revizuentului Ion Sîrbu, care nu a fost citat legal.

competența în examinarea cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel Chișinău,

deoarece aceasta s-a pronunțat ultima asupra fondului cauzei.

examinarea cererii de revizuire în favoarea Judecătoriei Chișinău, deoarece aceasta

este instanța care s-a pronunțat asupra acuzației formulate în temeiul art. 328 alin.

(1) Cod penal. Curtea de Apel Chișinău a transmis cauza Curții Supreme de Justiție

pentru a soluționa conflictul negativ de competență.

Cauza penală a ajuns la Curtea Supremă de Justiție pe 18 iulie 2024.

MOTIVAREA INSTANȚEI

constatând că nu este competentă de a judeca cauza penală, prin încheiere, își

declină competența și trimite dosarul instanței de judecată competente. Conform

art. 45 alin. (1) din Codul de procedură penală, când două sau mai multe instanțe

2

își declină competența, conflictul se soluționează de instanța ierarhic superioară

comună. În acest caz, instanța ierarhic superioară comună, a instanțelor care și-au

declinat competența este Curtea Supremă de Justiție.

menționate la art. 458 alin. (3) pct. 1)–4) sunt de competența instanței de judecată

care ultima „s-a pronunțat asupra fondului cauzei”. Prevederile art. 460 alin. (4)

Cod de procedură penală se referă la „pronunțarea” asupra fondului, nu

„examinarea” fondului.

apel, iar instanța de apel susține că competentă este judecătoria. Instanța care

soluționează conflictul negativ de competență trebuie să ia decizie corectă, iar

această decizie nu poate fi dependentă de poziția instanțelor care și-au declinat

competența.

a fost respins de Curtea Supremă de Justiție ca inadmisibil. De asemenea, Curtea

Supremă de Justiție a respins și un recurs în anulare. Completul reiterează că, la 25

iulie 2024, în cauza 1cs-344/2024, ea a clarificat care este instanța competentă să

examineze cererea de revizuire când a fost examinat recurs și recurs în anulare. În

acea cauză ea a dat o soluție de principiu și a explicat ce înseamnă sintagma „s-a

pronunțat asupra fondului cauzei” din art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală,

în contextul existenței procedurii de recurs și recurs în anulare. În această

încheiere, Curtea Supremă a menționat următoarele:

„10. … Fondul cauzei o reprezintă chestiunile de fapt și de drept care trebuie

soluționate pentru a stabili vinovăția. Prin urmare, dacă a fost judecat anterior

un recurs, sintagma „s-a pronunțat asupra fondului cauzei” include:

a) admiterea recursului și pronunțarea unei noi hotărâri în ceea ce privește

stabilirea vinovăției;

b) respingerea recursului ca nefondat, când în recurs a fost verificată

temeinicia deciziei instanței de apel în ceea ce privește stabilirea

vinovăției;

c) declararea recursului inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, când în

decizia de inadmisibilitate este verificată temeinicia deciziei instanței de

apel în ceea ce privește stabilirea vinovăției.

…

12 Nu reprezintă o pronunțare asupra fondului, în sensul art. 460 alin.(4) Cod

de procedură penală, când:

a) recursul în care se pune în discuție vinovăția a fost respins ca inadmisibil

fără a examina temeinicia lui (art. 432 alin. (2) pct. 1) și 2) Cod de

procedură penală);

b) recursul este admis și cauza este trimisă la rejudecare;

3

c) recursul este admis și se pronunță o nouă hotărâre din motive exclusiv de

drept, cum ar fi temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod

de procedură penală;

d) recursul este admis, însă în recurs nu se contestă vinovăția, cum ar fi spre

exemplu individualizarea pedepsei.”

competentă să judece cererea de revizuire. În acea cauză, examinând recurs ordinar

și recurs în anulare, Curtea Supremă de Justiție a analizat în deciziile sale suficiența

probatoriului pentru stabilirea vinovăției și dacă sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii incriminate.

Supremă de Justiție, atunci când a respins ca inadmisibil recursul, a verificat doar

întrunirea temeiurilor prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6), 8), Cod de procedură

penală (în vigoare până la 01 septembrie 2023) (a se vedea paragraful 5 de mai

sus). Același lucru a fost făcut și la examinarea recursului în anulare (a se vedea

paragraful 7 de mai sus). Din motivarea actelor emise de Curtea Supremă de

Justiție este evident că aceasta nu a analizat probele și vinovăția condamnatului,

adică nu s-a pronunțat asupra fondului. Prin urmare, ea nu este instanța competentă

să examineze cererea de revizuire.

este instanța competentă să examineze cererea de revizuire atunci când a fost

exercitat apel, însă nu a fost exercitat recurs. În această încheiere, Curtea Supremă

a menționat următoarele:

„11. Conform art. 413 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de apel este

competentă să cerceteze suplimentar probele administrate în primă instanță și

poate administra probe noi. Art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală prevede

că instanța de apel este obligată să examineze din oficiu aspectele de fapt și de

drept ale cauzei, chiar dacă acestea nu au fost invocate de apelant. Conform

art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța de apel

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza tuturor probelor

examinate în prima instanță și în instanța de apel. Prin urmare, când nu are

bariere de procedură, instanța de apel este obligată conform legii să se

pronunțe asupra fondului cauzei atunci când examinează un apel.

Justiție consideră oportun în această cauză de a da o soluție de principiu.

Sintagma „s-a pronunțat asupra fondului cauzei” din art.460 alin.(4) Cod de

procedură penală, în contextul existenței procedurii de apel, include:

a) respingerea apelului ca nefondat (art.415, alin.(1) pct.1) lit.c) Cod de

procedură penală);

b) admiterea apelului și pronunțarea unei noi hotărâri (art.415, alin.(1), pct.2)

Cod de procedură penală).”

4

corectitudinea încetării procesului penal pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute

de art. 328 alin. (1) Cod penal, temei invocat în cererea de revizuire. Apelul a fost

inițial respins ca nefondat (a se vedea paragraful 2), iar după rejudecare a fost

admis (a se vedea paragraful 4). Din aceste considerente și având în vedere cele

menționate în paragraful precedent, curtea de apel „s-a pronunțat asupra fondului

cauzei” atunci când a soluționat apelul. Prin urmare, instanța de apel este

competentă să examineze cererea de revizuire.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Stabilește competența Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de

revizuire depuse de către avocatul Oleg Mîța, în numele lui Ion Sîrbu, împotriva

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 13 iulie 2018.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stella Bleșceaga

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Vladislav Gribincea

5