1ra-1359/2022 — art. 187 alin. 2 lit. f CP

1ra-1359/2022 — art. 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1359/2022

1-16170501-01-1ra-02092022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Marinescu Tudor în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

15 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui

Sîrbu Tudor XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 13.06.2016 – 13.08.2019.

Instanța de apel: 24.09.2019 – 15.04.2022.

Instanța de recurs: 02.09.2022 – 30.11.2022.

A C O N S T A T A T :

Sîrbu Tudor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la o pedeapsă

în limita a 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a dispus ca începutul termenului de executare a pedepsei, de calculat din

momentul reținerii condamnatului, după devenirea definitivă a sentinței. În

termenul de executare a pedepsei, s-a dispus de a fi inclus durata reținerii și

aflării în stare de arest, din data de 05 mai 2016, ora 10:30, până la data de 03

iunie 2016, ora 17:15.

S-a aplicat în privința inculpatului Sîrbu Tudor XXXX, măsura preventivă –

obligarea de nepărăsire a țării – până când sentința va deveni definitivă, cu

reținerea ulterioară și plasarea în penitenciar pentru executarea pedepsei.

constatat că, Sîrbu Tudor, la 29 aprilie 2016, aproximativ la ora 07:45, aflându-se în

curtea IMSP ”Spitalul Clinic de Psihiatrie”, situată pe str. Costiujeni, 3, mun.

Chișinău, intenționat, cu scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, s-a

apropiat de dl. Dombrovschi Aurel și în mod deschis i-a sustras de la gât un lanț de aur,

evaluat de către partea vătămată la suma de 5000 lei, după care, cu bunul sustras, a

1

părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate o daună materială în

proporții considerabile.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Sîrbu Tudor a

comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal – jaf, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea daunelor în proporții

considerabile.

Totodată, în sentință s-a menționat:

„În pofida faptului că inculpatul s-a prezentat în ședința de judecată din data de 04

iunie 2019 și a depus declarații, ultimul s-a eschivat de a se prezenta ulterior, instanța

considerând posibilă examinarea cauzei în lipsa acestuia.

În acest sens, instanța explică că a dat dovadă de diligența necesară pentru a asigura

prezența inculpatului în ședința de judecată. În mod primar, instanța de judecată a citat

inculpatul pentru ședința din data de 19 septembrie 2017 și pentru ședința din data de

23 octombrie 2017. Potrivit avizului (f.d. 105), inculpatul a recepționat citația pentru

ședința de judecată, din data de 23 octombrie 2017, însă nu s-a prezentat. Astfel, în

urma comportamentului neglijent al inculpatului față de instanța de judecată, în

privința acestuia au fost emise mai multe încheieri de aducere silită (f.d. 107,131, 136-

137, 162-163, 186).

Totodată, în privința acestuia au fost emise mai multe încheieri de anunțare în

căutare (f.d 147-148, f.d 193-194). Astfel, având în vedere încheierile de aducere silită și

de anunțare în căutare emise de către instanță, nu se desprinde altă concluzie decât

aceea că inculpatul de eschivează de la judecată.”

- avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului, prin care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

Sîrbu Tudor să fie achitat;

- avocatul Ceban Vadim în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea

sentinței și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanța prin care Sîrbu Tudor să fie achitat.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Culeac-Reul Natalia a

invocat că:

- în cadrul cercetării judecătorești, nu au fost studiate minuțios și sub toate

aspectele probele administrate în cauză, în baza unei analize și aprecieri

superficiale și instanța nejustificat a ajuns la concluzia, că în cauză existenta

fapta infracțională pusă în seama inculpatului, acesta fiind incorect recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) Cod penal;

- procurorul în susținerea vinovăției, s-a referit doar la declarațiile părții

vătămate care nici nu a fost audiată în ședința de judecată, fiind date citire

declarațiile acestuia de la urmărirea penală, nefiind probat de nici un martor;

2

- probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de

acuzatorul de stat, puse la dispoziția instanței de judecata, nu dau temei pentru

stabilirea în mod cert a vinovăției lui Sîrbu Tudor în săvârșirea justă, în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării

reciproce, a stabili cu certitudine, toate aspectele de fapt și de drept, și

încadrarea corectă a acțiunilor lui Sîrbu Tudor, cu achitarea acestuia, deoarece

în acțiunile dânsului nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) Cod penal;

- din declarațiile lui Sîrbu Tudor date in cadrul cercetării judecătorești

rezultă că nu a comis infracțiunea imputată. Pînă la începerea acțiunilor

procesuale, organul de urmărire penală l-a prezentat părții vătămate pe Sîrbu

Tudor fiind întrebat dacă îl cunoste. Partea vătămată Dombrovschi Aurel nu a

recunoscut pe inculpat, ca ulterior sa fie efectuată acțiunea procesuală și

Dombrovschi Aurel să-și schimbe poziția de recunoaștere;

- după ședința de judecată din 04 iunie 2019, cauza a fost examinată în lipsa

lui Sîrbu Tudor fără a fi dispusă aducerea silită a inculpatului. Examinarea

cauzei penale în lipsa părții vătămate Dombrovschi Aurel, refuzul instanței de

judecată de a acorda termen în vederea asigurării martorilor apărării în urma

analizei probelor cercetate și verificate, conduce la ferma concluzie că nu-i pot fi

imputate inculpatului acțiunile calificate în baza art. 187 alin. (2) Cod penal,

deoarece careva probe ce ar indica direct la Sîrbu Tudor în materialele cauzei

penale nu se regăsesc cu excepția părții vătămate care are interes.

2022 au fost respinse apelul avocatului Culeac-Reul Natalia și apelul avocatului

Ceban Vadim care acționează în numele inculpatului, ca fiind nefondate și

menținută sentința fără modificări.

Termenul de ispășire a pedepsei stabilite inculpatului Sîrbu Tudor, s-a

dispus de a fi calculat de la data pronunțării deciziei cu includerea în această

perioadă, durata aflării în stare de reținere și arest începând cu 05.05.2016 până

la 03.06.2016.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii

vinovăției inculpatului Sîrbu Tudor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2) lit. f) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de

către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta

cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 al. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept și ajungând la

3

concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptei și

prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii de jaf.

Instanța de apel a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina

inculpatului Sîrbu Tudor, și pe deplin prin probele anexate la materialele cauzei

penale, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează

între ele.

Descriind probele și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2) lit. f) Cod penal, instanța de apel a considerat dovedită indubitabil

vina inculpatului Sîrbu Tudor în comiterea jafului, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile, art. 187 alin.

(2) lit. f) Cod penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă răspunderii penale.

Instanța de apel a remarcat în decizie că „în speță s-a dovedit existența laturii

obiective a infracțiunii de jaf, astfel că în acest sens, a reținut declarațiile părții

vătămate Dombrovschi Aurel, oferite la faza de urmărire penală, unde ultimul a indicat

că, activează în calitate de lemnar la Spitalul de Psihiatrie din 2014. La data de 29

aprilie 2016, aproximativ pe la orele 07:45, se afla pe str. Costiujeni și se îndrepta spre

serviciu. Mergea pe jos. În acest timp a auzit cum din urma sa, mergea un tânăr, pe

care anterior nu l-a văzut. A întors capul, tânărul se afla la o distanță de 5 m, și-a

continuat calea mai departe. La un moment dat tânărul care mergea din urma sa, s-a

apropiat și cu mâna i-a dat în jos puloverul și i-a smuls lanțul de aur de la gât, după

care imediat a sărit gardul la Spitalul de Psihiatrie și s-a făcut nevăzut. În sensul dat,

partea vătămată Dombrovschi Aurel a menționat că, tânărul era de o statură înaltă, era

îmbrăcat într-o scurtă de culoare sură și avea pe cap un chipiu de culoare deschisă.

Acesta mai avea o hematomă la ochiul stâng. Explică că, persoana necunoscută i-a

sustras în mod deschis lanțul de aur cu greutate de 3 și ceva grame, la prețul de 5000

lei, care pentru el este o sumă considerabilă.”

Instanța de apel a statuat că din procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

din 05 mai 2016, s-a constatat că partea vătămată a recunoscut pe persoana sub

nr. 2, ca persoana care a comis jaful. Persoana sub nr. 2, fiind Sîrbu Tudor.

Astfel, instanța de apel a atestat că în urma acțiunilor inculpatului Sîrbu Tudor

a avut loc o fapta prejudiciabilă, manifestată prin acțiunea de luare ilegală și

gratuită a lanțul din aur care aparține părții vătămate Dombrovschi Aurel, iar în

urma acestei acțiuni, partea vătămată a suportat un prejudiciu patrimonial, prin

urmare există o legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile.

Instanța de apel a reținut că instanța de judecată la individualizarea,

stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Sîrbu Tudor a ținut

cont de prevederile articolelor 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin

4

prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită

din intenție, nu au recunoscut vinovăția incriminată, de personalitatea

inculpaților, de starea familiară.

Marinescu Tudor în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) a

dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea și

judecarea recursului, emiterea unei decizii de casare a sentinței și a deciziei,

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, cu eliberarea inculpatului

Sîrbu Tudor din penitenciar.

5.1 În susținerea recursului, avocatul Marinescu Tudor invocă că, instanțele

de fond au admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, ori, neîntemeiat

s-a considerat precum că Sîrbu Tudor este autorul infracțiunii, deoarece partea

vătămată inițial nu l-a recunoscut pe inculpat, iar la efectuarea acțiunii

procesuale, ultimul și-a schimbat poziția de recunoaștere.

Totodată, menționează în recurs avocatul că, din 04 iunie 2019 cauza penală

a fost examinată în lipsa inculpatului.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază criticile,

prin prisma temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, indicând de fapt că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, în partea recunoașterii lui Sîrbu Tudor drept autor al

5

infracțiunii.

După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța

de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au

dus la menținerea sentinței primei instanțe, or în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată. Motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și

lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor de amănunt, atâta timp cît sunt valorificate toate aspectele

relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel,

în cauza dată.

Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat corect

de a menține soluția primei instanțe.

Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la

examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile articolelor

27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele

administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, cât și a indicat toate

circumstanțele ce rezultă din acestea și a făcut o coroborate în ansamblu în

sensul art. 101 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal menționează că instanța de apel, dând răspuns la

toate argumentele părții apărării invocate în apel, corect a descris și analizat

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate inculpatului Sîrbu Tudor, în

special, just a constatat subiectul infracțiunii.

Colegiul penal constată că instanțele inferioare just au concluzionat că

anume Sîrbu Tudor, la 29.04.2019 a sustras în mod deschis bunurile cet.

Dombrovschi Aurel, fiind astfel subiect al infracțiunii de jaf, reieșind din

procesul-verbal de confruntare efectuat între partea vătămată Dombrovschi

Aurel și inculpatul Sîrbu Tudor și din procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei din 05 mai 2016, în urma cărora partea vătămată l-a recunoscut pe cet.

Sîrbu Tudor ca persoana ce a comis jaful.

Instanța de recurs reține drept declarative argumentele avocatului, precum

că neîntemeiat s-a considerat precum că Sîrbu Tudor este autorul infracțiunii, deoarece

partea vătămată inițial nu l-a recunoscut pe inculpat, iar la efectuarea acțiunii

procesuale, ultimul și-a schimbat poziția de recunoaștere, or, acestea au fost

combătute prin cumulul de probe cercetate în ședința de judecată în apel, fiind

apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de vedere al

6

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor.

Prin urmare, concluziile și motivările instanțelor judecătorești inferioare

referitor la vinovăția inculpatului Sîrbu Tudor sunt legale și întemeiate.

Colegiul penal constată că în textul recursului depus, avocatul Marinescu

Tudor indică asupra faptului că „din 04 iunie 2019 cauza a fost examinată în

lipsa lui Sîrbu Tudor”, fără însă a concretiza și a argumenta sub aspectul

existenței erorii de drept comise de către instanțele de judecată.

Din materialele cauzei, Colegiul penal atestă că inculpatul a participat la

examinarea cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de apel (f.d. 117-119,

126-127, 211-214, Vol. I; f.d. 85-98, Vol. II).

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile,

le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest

fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van

de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

Colegiul penal consideră că nu a fost constatată prezența în speța examinată

a careva erori, ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei

contestate prin prisma celor invocate, astfel că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

În conformitate cu dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Instanța de recurs statuează că, temeiul pentru recurs invocat de către

avocatul Marinescu Tudor în numele inculpatului, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată, instanțele de

fond nu au comis vreo eroare gravă de fapt care ar fi afectat soluția, iar decizia

atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

7

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Marinescu

Tudor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 15 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Sîrbu Tudor

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 27 ianuarie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

8