1ra-2230/21 — art.192/1 al.1, art.30, 197 al.2 lt.b,d CP

1ra-2230/21 — art.192/1 al.1, art.30, 197 al.2 lt.b,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2230/21

1-19002972-01-1ra-14122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând recursul ordinar declarat de către avocatul Bodrug

Alexandru în numele inculpatului Sîrbu Victor, împotriva deciziei și a

încheierii Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15 septembrie

2021, și a sentinței Judecătoriei Cahul, sediul central din 25 martie 2021,

în cauza penală în privința lui

Sîrbu Victor XXXXX, născut la XXXXX.

Termenii de examinare:

prima instanță: 07.03.2019 – 25.03.2021;

instanța de apel: 16.04.2021 – 15.09.2021;

instanța de recurs: 14.12.2021 – 01.03.2022.

A C O N S T A T A T :

2021, Sîrbu Victor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. art.1921 alin.(1), 1921 alin.(1) și 30, 197 alin.(2), lit. a) Cod

penal și în baza acestor Legi, cu aplicarea art.3641 alin.(8) Cod penal, a fost

condamnat după cum urmează:

- art.1921 alin.(1) Cod penal – 1 (unu) an închisoare;

- art.1921 alin.(1) Cod penal – 1 (unu) an închisoare;

- art. art.30, 197 alin.(2), lit.a) Cod penal – 1 (unu) an închisoare.

În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, lui Sîrbu Victor i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pentru un termen de 1 (unu) an și

8 (opt) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

A fost prelungită măsura preventivă aplicată inculpatului Sîrbu Victor

sub formă de arest, cu menținerea până la devenirea executorie a sentinței.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din 25 martie

2021, cu includerea în acest termen a perioadei aflării în stare de arest, din

13 martie 2021 până la 25 martie 2021.

A fost dispusă încasarea de la Sîrbu Victor în beneficiul Statului, a

sumei de 2 580 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

A fost dispusă încasarea de la Sîrbu Victor în beneficiul părții

vătămate Crîleva Ecaterina, a sumei de 60 000 lei cu titlul de prejudiciu

material.

A fost admisă acțiunea civilă, dispunându-se încasarea de la Sîrbu

Victor în beneficiul lui Golubcov Ilia a prejudiciul material în sumă de 134

786 lei, și a prejudiciul moral în sumă de 2 000 lei.

Sîrbu Victor la 31 octombrie 2018 în jurul orei 02:30, aflându-se

afară în preajma casei de locuit nr. 77 pe str. XXXXX, or. XXXXX, r-nul

XXXXX, având scopul răpirii mijlocului de transport fără scop de însușire,

deschizând ușa stângă din față a automobilului, care nu era încuiată, a

pătruns ilegal în interiorul autoturismului de model ”Kia Rio” cu nr. de

înmatriculare a Republicii Bulgaria XXXXX, ce aparține lui Crîleva

Ecaterina Ivan, a.n. XXXXX, locuitoarea a r-lui XXXXX, or.XXXXX,

str.XXXXX 77, care era parcat pe terenul de beton din fața garajului

domiciliului menționat mai sus, apoi a răpit automobilul dat, deplasându-

se cu el 8 metri pe str. XXXXX, or. XXXXX, unde ulterior automobilul

menționat s-a blocat și pentru a ascunde urmele faptelor ilegale a incendiat

autoturismul dat, ascunzându-se de la locul infracțiunii.

Acțiunile lui Sîrbu Victor au fost încadrate juridic în baza art.1921

alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi - „răpirea mijlocului de transport

fără scop de însușire”.

Tot el, la 31 octombrie 2018 aproximativ la ora 03:30, aflându-se în

preajma magazinului „Golubcov Vladimir” pe str. XXXXX, or. XXXXX, r-nul

XXXXX, având scopul răpirii mijlocului de transport fără scop de însușire,

deteriorând mânerul ușii din partea stângă din față a automobilului, a

pătruns ilegal în interiorul autoturismului de model ”Renault Megane” cu

nr. de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Golubcov Ilia, a. n. XXXXX,

locuitor al r-lui XXXXX, or. XXXXX, str.XXXXX, ce era parcat lângă

magazinul Î.I. „Golubcov Vladimir” și a răpit autoturismul dat urcând la

volan și fără a porni motorul deplasându-se cu automobilul în cauză 5

metri pe str. XXXXX or. XXXXX, s-a oprit și ulterior pentru a ascunde

urmele infracțiunii săvârșite a incendiat autoturismul dat, ascunzându-se

de la locul faptei.

Acțiunile lui Sîrbu Victor au fost încadrate juridic în baza art.1921

alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi - „răpirea mijlocului de transport

fără scop de însușire”.

Tot el, la 31 octombrie 2018 în jurul orei 02:35, având scopul răpirii

mijlocului de transport fără scop de însușire și incendiere pe teritoriul or.

XXXXX, r-nul XXXXX, aflându-se afară lângă casa de locuit nr.77 pe

str.XXXXX, or.XXXXX, r-nul XXXXX, deschizând ușa stângă din față a

automobilului care era neîncuiată, a pătruns ilegal în interiorul

autoturismului de model „Kia Rio” cu nr. de înmatriculare al Republicii

Bulgaria XXXXX cu prețul 60 000 lei, ce aparține numitei Crîleva

Ecaterina, a. n. XXXXX, locuitoarea r-lui XXXXX, or.XXXXX, str.XXXXX

77, ce era parcat pe terenul de beton din fața garajului domiciliului

menționat mai sus al lui Crîleva Ecaterina, apoi a răpit automobilul dat,

2

deplasându-se cu el 8 metri pe str.XXXXX, or.XXXXX, unde automobilul

menționat s-a blocat și pentru a ascunde urmele faptelor ilegale,

intenționat a nimicit autoturismul dat prin incendierea lui, ascunzându-se

de la locul faptei, cauzându-i lui Crîleva Ecaterina prejudiciul material

considerabil la suma de 60 000 lei. După aceea, cu intenții infracționale,

Sîrbu Victor, la 31 octombrie 2018 aproximativ la ora 03:30 aflându-se în

preajma magazinului „Golubcov Vladimir” pe str.XXXXX, or.XXXXX, r-nul

XXXXX, deteriorând mânerul de la ușa stângă din față a automobilului, a

pătruns ilegal în interiorul autoturismului de model „Renault Megane” cu

nr. de înmatriculare XXXXX cu prețul 130 000 lei, ce aparține numitei

Golubcov Ilia, a.n. XXXXX, locuitor al r-lui XXXXX, or. XXXXX, str.

XXXXX, ce era parcat lângă magazinul Î.I. „Golubcov Vladimir” și a răpit

autoturismul dat, urcând la volan și fără a porni motorul deplasându-se cu

automobilul în cauză 5 metri pe str. XXXXX or. XXXXX, unde s-a oprit și

pentru a ascunde urmele faptelor ilegale intenționat a nimicit autoturismul

dat prin incendierea lui, ascunzându-se de la locul faptei, astfel cauzându-i

lui Golubcov Ilia prejudiciul material în proporții mari la suma de 130 000

lei.

Acțiunile lui Sîrbu Victor au fost încadrate juridic în baza art.30, 197

alin.(2), lit. a) Cod penal, după indicii calificativi - „distrugerea intenționată

a bunurilor, ce a cauzat daune în proporții mari, săvârșită prin incendiere”.

În cadrul ședinței preliminare, inculpatul Sîrbu Victor a înaintat

cerere, întocmită personal privind examinarea cauzei în procedură

simplificată în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală invocând că, recunoaște în totalitate faptele incriminate, este de

acord cu calificarea, nu solicită administrarea de noi probe.

3.1. Avocatul Bodrug Alexandru în numele inculpatului Sîrbu Victor,

prin care a solicitat casarea sentinței cu adoptarea unei noi hotărâri de

aplicare a prevederilor art.90 Cod penal. Admiterea în principiu a acțiunii

civile a părții vătămate Golubcov Ilia în sumă de 134 768 lei cu

transmiterea acesteia la examinare în ordine civilă.

În motivarea apelului, avocatul inculpatului a menționat că:

- inculpatul s-a căit de cele săvârșite, a fost de acord cu achitarea

prejudiciului material a părților vătămate și a solicitat aplicarea unei

pedepse cât mai blânde nelegate de privațiunea de libertate cu aplicarea

art.90 Cod penal;

- în sentința emisă nu a fost reflectată această solicitare din partea

inculpatului. Avocatul a solicitat aplicarea unei pedepse neprivative de

libertate din motivul că inculpatul anterior nu a săvârșit infracțiuni, având

cazierul judiciar curat și corespunzător niciodată nu a fost condamnat cu o

pedeapsă legată de privațiune de libertate, se caracterizează pozitiv, a

rămas orfan în perioada minoratului și a fost crescut de sora sa Tatiana,

care până la aplicarea măsurii preventive-arestul în privința lui Sîrbu

Victor nu a cunoscut despre existența acestui dosar penal din motivul că

se afla la muncă în Federația Rusă, având la întreținere 3 copii și doi frați

unul dintre care este inculpatul;

3

- instanța nu a luat în considerație și prevederile art.76 Cod penal,

nefiind motivată cauza neaplicării unei pedepse mai blânde;

- că aflarea în detenție a inculpatului Sîrbu Victor va avea un impact

negativ asupra reparării de către inculpat a prejudiciului material și moral

al părților vătămate. În condițiile de detenție, luând în considerație

atmosfera mediului în care se va afla în perioada de detenție vor avea un

impact negativ asupra stării sănătății, reeducării, conștientizări de către

ultimul a faptei infracționale, relatând că pedeapsa închisorii nu va avea

nici un efect asupra corectării și reeducării lui Sîrbu Victor în locurile de

detenție, nu a executat anterior pedeapsa cu închisoare;

- referitor la admiterea acțiunii civile a părții civile Golubcov Ilia în

sumă de 134786 lei a evidențiat că în materialele cauzei penale este

anexată o cerere semnată de Golubcov Ilia, care solicită eliberarea unui

certificat de la organul de urmărire penală referitor la incendierea

automobilului „Renault Megan” cu n/î XXXXX probabil pentru a fi

prezentat companiei de asigurare a automobilului său și în aceste condiții

dacă compania de asigurări i-a achitat prețul automobilului incendiat

atunci încasarea de la Sîrbu Victor a sumei prejudiciului material în

beneficiul lui Golubcov Ilia reprezintă o îmbogățire fără justă cauză, însă

partea vătămată în ședința de judecată nu a relatat instanței despre faptul

dacă acesta a fost despăgubit de compania de asigurări sau nu,

considerând că acest fapt pune la îndoială sinceritatea și onestitatea lui

Golubcov Ilia la depunerea acțiunii civile pe cauza dată.

3.2. Părțile vătămate Golubcov Ilia și Crîleva Ecaterina au solicitat

casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei cu aplicarea unei pedepse mai

aspre.

În motivarea apelului, au menționat că a fost stabilită o pedeapsă

prea blândă, instanța neluând în considerație natura și gradul de pericol

social, infracțiunea comisă de Sîrbu Victor, personalitatea sa, care s-a

ascuns de organele de urmărire penală și a fost anunțat în căutare.

Inculpatul nu a restituit prejudiciul material cauzat în proporții mari

(134 000 lei și respectiv 60 000 lei), precum și prejudiciul moral în sumă de

10 000 lei.

15 septembrie 2021, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de

avocatul Bodrug Alexandru în numele inculpatului Sîrbu Victor, și de

părțile vătămate Golubcov Ilia și Crîleva Ecaterina, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. Prin încheierea Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

15 septembrie 2021 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea avocatului

Bodrug Alexandru în numele inculpatului Sîrbu Victor, privind înlocuirea

măsurii preventive.

4.2. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că,

examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel formulate,

criticilor expuse, audiind părțile, cercetând materialele cauzei penale,

instanța de apel a considerat că prima instanță a respectat prevederile

procesuale la examinarea cauzei penale și de asemenea corect a apreciat

4

măsura de pedeapsă aplicată inculpatului Sîrbu Victor, ținând cont de

circumstanțele atenuante și agravante precum și cele reale și personale a

inculpatului.

În instanța de apel au fost examinate materialele din dosar, verificate

probele administrate, inclusiv declarațiile necontestate ale părților

vătămate Golubcov Ilia și Crîleva Ecaterina, martorilor Putere Ivan,

Glavceva Cristina, Cara Irina, Cara Vitalie, Curtov Anatoli, Dunarean

Vladimir, puse la baza sentinței de condamnare și probele materiale

examinate de prima instanță, care în opinia instanței de apel demonstrează

vinovăția inculpatului Sîrbu Victor în comiterea infracțiunilor incriminate.

Cu referire la argumentele părților vătămate privind înăsprirea

pedepsei, instanța de apel a considerat că acestea sunt neîntemeiate, iar

pedeapsa aplicată este una echitabilă, în privința inculpatului Sîrbu Victor

nefiind rațională aplicarea unei pedepse mai aspre. Prima instanță la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei și-a

argumentat soluția adoptată.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de judecată a acordat

deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, ținându-se cont de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de persoana celui vinovat, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării acestuia, stabilindu-i o pedeapsă în limitele

Legii.

Dat fiind faptul că, în conținutul rechizitoriului nu a fost inclusă nici

o circumstanță agravantă, instanța de apel nu a reținut nici o circumstanță

agravantă, or, în conformitate cu art. 77 Cod penal, enumerarea

circumstanțelor agravante are caracter exhaustiv.

Infracțiunile comise de către inculpatul Sîrbu Victor, prevăd

următoarele pedepse: art. 1921, alin. (1) Cod penal, amendă în mărime de

la 850 la 1350 unități convenționale sau închisoare de la 1 la 3 ani și art.

30, 197 alin. (2) lit. a) Cod penal - se pedepsește cu închisoare de până la 6

ani.

Astfel, în opinia instanței de apel, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, prima instanță corect a determinat tipul și termenul acesteia,

ținând cont de faptul că infracțiunea prevăzute de art. 30, 197, alin. (2), lit.

a) Cod penal, face parte din categoria celor grave, iar infracțiunea

prevăzută de art. 1921 alin.(1) Cod penal, face parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave, de persoana vinovatului Sîrbu Victor care nu

are antecedente penale și de caracterizarea pozitivă a acestuia la locul de

trai.

Totodată la aplicarea pedepsei a ținut cont și de prevederile art. 84

Cod penal, stabilind corect și pedeapsa definitivă de 1 an și 8 luni

închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Reieșind din circumstanțele cazului, ținând cont de scopul pedepsei

penale de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane, instanța de apel a conchis că prima

instanță corect a reținut că reeducarea și corectarea lui Sîrbu Victor este

5

posibilă în condițiile aplicării pedepsei cu închisoare, care va asigura

atingerea scopului Legii penale.

Instanța de apel a considerat că, criticile părții apărării nu sunt

întemeiate, or, în privința inculpatului Sîrbu Victor nu pot fi aplicate

prevederile art. 90 Cod penal, întrucât inculpatul deja a beneficiat de

reducerea cu 1/3 (o treime) a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu închisoare, iar instituția suspendării condiționate a

pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj acordat de Lege infractorilor, ci

trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială, care derivă din

organizarea unei politici penale adaptate la realitatea socială concretă.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal are la

origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea

infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de

urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta

social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei, cum ar fi: conduita

bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul

infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în

cursul procesului.

Totodată, instanța de apel a notat că, sintagma „poate” din textul art.

90 alin.(1) Cod penal, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de

judecată de a aplica prevederile acestei norme.

În acest sens, instanța de apel a evidențiat că prima instanță motivat

a stabilit categoria și măsura de pedeapsă, relevând în cuprinsul sentinței

circumstanțele cauzei, persoana inculpatului și, în așa mod, corect a

concluzionat că atingerea scopului pedepsei se va asigura prin aplicarea

pedepsei sub formă de închisoare cu executare în penitenciar.

Inculpatul a comis 3 infracțiuni, una din care este atribuită la

categoria celor grave, astfel că corectarea inculpatului Sîrbu Victor, ca scop

al pedepsei penale, va duce la conștientizarea celor săvârșite, or, pedeapsa

prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

Pedeapsa se consideră echitabilă când aceasta impune inculpatului

lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor statului și întregii societăți perturbate prin

infracțiune.

Executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 1 an și 8 luni în

penitenciar de tip semiînchis este generată de faptul că inculpatul a admis

mai multe acțiuni ilegale, a răpit în aceeași seară două automobile, ulterior,

a distrus automobilele prin incendiere, cauzând părților vătămate prejudicii

materiale considerabile.

Reținând aceste circumstanțe, a fost stabilit că inculpatul

Sîrbu Victor nu întrunește condițiile necesare pentru a dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare.

La, fel, instanța de apel a evidențiat că la materialele cauzei nu sunt

probe că compania de asigurare ar fi achitat lui Golubcov Ilia prejudiciul

6

material cauzat în urma incendierii automobilului, iar cele invocate de

partea apărării sunt doar presupuneri, nefiind susținute prin probe, motiv

din care instanța le-a respins ca neîntemeiate.

numele inculpatului Sîrbu Victor, a declarat recurs ordinar, prin care,

invocând prevederile art.427 alin.(1), pct.10) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea: încheierii Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

15 septembrie 2021 cu înlocuirea măsurii preventive aplicate de către

instanța de judecată, a deciziei Colegiului judiciar Curții de Apel Cahul din

15 septembrie 2021 și a sentinței cu adoptarea unei hotărâri de aplicare a

prevederilor art. 90 Cod penal.

5.1. În motivarea recursului, avocatul a menționat că:

- deținerea lui Sîrbu Victor la Instituția Penitenciară l-a reeducat și

resocializat și el niciodată nu va săvârși noi infracțiunii și contravenții;

- aflarea în detenție a inculpatului Sîrbu Victor va avea un impact

negativ asupra reparării prejudiciului material și moral cauzat părților

vătămate, însă în condițiile de detenție luând în considerție atmosfera

mediului în care se va afla în perioada de detenție vor avea un impact

negativ asupra stării sănătății, fizice și psihice;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, și anume despre propunerea lui Topal Nicolae în numele lui Sîrbu

Victor în adresa părții vătămate cu privire achitarea prejudiciului material.

procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat,

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat,

deoarece pedeapsa stabilită este echitabilă și proporțională faptelor comise.

atacate în baza materialelor din dosar, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, Colegiul penal lărgit conchide că, recursul urmează a fi

respins ca inadmisibil, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale

și a declarat recursul în termenul prevăzut de art.422 Cod de procedură

penală.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Din textul recursului, Colegiul penal lărgit atestă că, autorul critică

decizia instanței de apel, prin prisma art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de

procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi

7

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

În esență criticile recurentului se rezumă la faptul ca pedeapsa

aplicată este prea aspră, în opinia părții apărării fiind necesară aplicarea

art. 90 Cod penal.

Analizând decizia contestată în raport cu argumentele recursului,

Colegiul penal lărgit identifică faptul că instanța de apel a constatat și a

apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei

inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și cu prescripțiile de drept material, ținând cont de criteriile

esențiale pentru a stabili o pedeapsă echitabilă.

Conform art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală.

Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului

și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Art. 75 alin. (1) Cod penal stipulează că persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Cu referire la dezacordul părții apărării cu aplicarea de către prima

instanță a pedepsei definitive sub formă de închisoare pentru un termen de

1 (unu) an și 8 (opt) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

Colegiul penal lărgit a stabilit că recursul declarat de către avocat este

lipsit de o motivare corespunzătoare în raport cu temeiul de drept invocat,

fapt ce denotă că acest recurs este declarativ și neîntemeiat, or, partea

apărăii a omis relatarea concretă a argumentelor, care ar constituie erori

comise de instanța de apel, precum și care prevederi legale concrete au fost

aplicare eronat la individualizarea pedepsei sub formă de închisoare.

Infracțiunile comise de către inculpatul Sîrbu Victor, prevăd

următoarele pedepse: art. 1921, alin. (1) Cod penal, amendă în mărime de

la 850 la 1350 unități convenționale sau închisoare de la 1 la 3 ani (2

fapte); art. 30, 197 alin. (2) lit. a) Cod penal - se pedepsește cu închisoare

de până la 6 ani.

Potrivit sentinței, cauza a fost examinată în procedură simplificată,

astfel în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a

8

solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de o reducere cu o pătrime a limitelor

de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amenda.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, prima instanță corect a determinat tipul și termenul

acesteia, ținând cont de faptul că infracțiunea prevăzute de art. 30, 197,

alin. (2) lit. a) Cod penal, face parte din categoria celor grave, iar

infracțiunea prevăzută de art. 1921 alin.(1) Cod penal, face parte din

categoria infracțiunilor mai puțin grave, de persoana vinovatului Sîrbu

Victor care nu are antecedente penale și de caracterizarea pozitivă a

acestuia la locul de trai.

Totodată Colegiul consideră necesar de a evidenția că la stabilirea

pedepsei definitive în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prima

instanță a operat cumularea parțială a pedepselor stabilite pentru fiecare

infracțiune și nu cumulul total, deși avea această posibilitate.

Toate aceste circumstanțe atestă clar că, inculpatul Sîrbu Victor a

beneficiat de o pedeapsă stabilită la limita minimă posibilă și prevăzută de

Legea penală.

Rezultă că în privința inculpatului Sîrbu Victor, instanța de apel a

stabilit corect limitele noi de pedeapsă, indicate inclusiv în pct. 4.1. al

prezentei decizii, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă sub formă de

închisoare pe un termen de 1 (unu) an și 8 (opt) luni, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

Mai mult ca atât, părțile vătămate în instanța de apel au solicitat

înăsprirea pedepsei cu închisoarea.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că hotărârile

instanțelor de fond conțin motive clare pe care se întemeiază soluția, la

capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel nu a comis erori

ce ar duce la casarea deciziei, ținându-se cont de toate circumstanțele

prezentei cauze penale și cele personale ale inculpatului Sîrbu Victor, care

potrivit materialelor cauzei nu este la prima abatere încadrată în

prevederile Legii penale, anterior în privința acestuia fiind încetată cauza

penală nr. 2017390449 în baza art.186 alin.(2), lit.b), c), d) Cod penal, în

temeiul art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea părților (f.d. 57-58,

vol. I), și cu toate acestea inculpatul a comis cu intenție noi infracțiuni,

aspecte care îl caracterizează ca personalitate, care nu na concluzionat că

faptele social periculoase sunt supuse răspunderii penale, inclusiv și

pedepsei cu închisoare, astfel justificând concluzia instanțelor de fond.

Cu referire la alegațiile avocatului inculpatului privind necesitatea

dispunerii suspendării executării pedepsei cu închisoare, Colegiul penal

lărgit notează că în conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la

stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru

infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că

9

nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului,

indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei și termenul de probațiune.

Astfel, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de

judecată de a aplica prevederile acestei norme.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de

Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Astfel, instanțele de fond corect au reținut că inculpatul a comis 2

infracțiuni mai puțin grav și 1 gravă, cu intenție, și luându-se în

considerație pericolul social al infracțiunilor respective și faptul

personalitatea inculpatului, corect au apreciat iraționalitatea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la

origine persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea

infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de

urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul

își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei

cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a

înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită,

comportarea sinceră în cursul procesului.

Stabilirea tipului, duratei precum și a modului de executare a

pedepsei, de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în

raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului,

care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de

comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol

creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs

sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și

scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului

penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și

socială, etc.

Aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu reprezintă o categorie

aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin Lege de a

demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării

pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate

a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o

acorde.

Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatului, modul de

comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol

creată prin incendierea automobilelor părților vătămate și cu cauzarea unor

prejudicii considerabile, Colegiul penal lărgit conchide asupra faptului că

infracțiunile comise de către Sîrbu Victor nu reprezintă un incident în viața

10

acestuia, dar acțiuni intenționate, fapt care determină lucid temeinicia

soluției instanței de apel privind executarea reală a pedepsei cu închisoare.

Respectiv, instanța de apel corect a concluzionat, că scopul Legii

penale prevăzut de art. 61 Cod penal, poate fi realizat doar prin izolarea de

societate a acestuia, deoarece faptele comise prezintă un pericol sporit

pentru cetățeni, iar pedeapsa stabilită va contribui la corectarea și

reeducarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea ultimului, cât și a altor persoane.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că hotărârea

instanței de apel în latura atacată de către partea apărării, nu conține erori

ce ar duce la casarea acesteia.

Cu referire la solicitarea recurentului privind casarea încheierii

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15 septembrie 2021, de

respingere ca inadmisibilă a cererii avocatului Bodrug Alexandru în numele

inculpatului Sîrbu Victor, privind înlocuirea măsurii preventive, Colegiul

penal lărgit reamintește părții apărării că odată ce instanța de apel a

respins apelurile declarate și a menținut fără modificări sentința de

condamnare a inculpatului Sîrbu Victor la pedeapsa cu închisoare, în

temeiul art. 415 alin. (3) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării.

Prin urmare, instanța de apel corect a respins cererea avocatului

inculpatului.

Analizând în cumul argumentele invocate de către recurent în

susținerea recursului, se identifică faptul că în esență sunt argumente

identice celor din apelul părții apărării, constituind deja obiect de

examinare în instanța de apel, asupra cărora instanța s-a expus, complet,

argumentat și motivat.

În acest sens, Colegiul penal lărgit face trimitere la pct. 37 a hotărârii

CtEDO din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că,

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi

interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument

(cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să

examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia

motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această

instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor problemelor

esențiale invocate în speță, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una

proporțională și echitabilă faptelor comise.

În acest context, Colegiul penal lărgit statuează că eroarea invocată în

recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și

întemeiată, astfel că recursul urmează a fi respins, ca fiind inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

11

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul

Bodrug Alexandru în numele inculpatului Sîrbu Victor, cu menținerea

deciziei și a încheierii Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15

septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Sîrbu Victor XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 07 aprilie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

12