1ra-1373/21 — art. 27, 145 alin. 2 lit. a, e, e-1, g, m CP

1ra-1373/21 — art. 27, 145 alin. 2 lit. a, e, e-1, g, m CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1373/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Sîrbu Andrei, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 03 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Sîrbu Andrei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxxx, s. xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

2020, Sîrbu Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g), m) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 15

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

A fost dispusă încasarea din contul lui Sîrbu Andrei în beneficiul părții

vătămate Sîrbu Natalia suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de

2000 lei pentru cheltuieli de asistență juridică.

De asemenea, a fost dispusă încasarea din contul lu Sîrbu Andrei în beneficiul

statului, cheltuielile judiciare în mărime de 6480 lei, fiind soluționată și soarta

corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Sîrbu Andrei,

începând cu o perioadă nestabilită de timp, fiind ghidat de nemulțumirile și

frustrările sale generate de divorțul și partajul averii cu fosta soție Sîrbu Natalia,

având intenția de a o omorî pe aceasta și pe fiul lor minor xxxxxxan, născut la

xxxxxxx, urmare a mai multor amenințări că o va incendia, a planificat și la 18 mai

2020, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a purces nemijlocit la realizarea planului

său criminal, după cum urmează:

1

La data de 18 mai 2020, aproximativ ora 21:38, Sîrbu Andrei, acționând în

vederea realizării intenției sale criminale de a o omorî pe fosta sa soție Sîrbu Natalia

și pe fiul lor minor - xxxxxxx, prin incendiere, în vederea realizării scopului criminal

propus, având în plan să confecționeze o bombă incendiară artizanală de model

„Cocktail Molotov”, s-a deplasat la stația PECO „Vento”, amplasată pe str. xxxxxx

din mun. xxxxxx, unde a procurat benzină pentru confecționarea bombei artizanale.

La aceiași dată, în perioada de timp cuprinsă între orele 21:38 și 22:40, Sîrbu

Andrei, urmare a achiziționării combustibilului de la stația PECO menționată, a

confecționat o bombă incendiară artizanală de model „Cocktail Molotov”, folosind

combustibilul procurat, o cârpă și o sticlă pentru băuturi alcoolice de marca „Maurt”,

din care în aceiași zi a consumat alcool, după care, fiind cu bomba deja

confecționată, acționând în vederea realizării planului său criminal prestabilit, s-a

deplasat în curtea blocului locativ amplasat pe str. xxxx, xxxx din mun. xxxxxx,

acolo unde domiciliază fosta sa soție Sîrbu Natalia și fiul lor minor xxxxxx.

Drept consecință, dorind să-și ducă la bun sfârșit intenția sa criminală, Sîrbu

Andrei, cunoscând cu certitudine faptul că fosta sa soție Sîrbu Natalia și fiul lor

minor xxxx se află la domiciliu, în apartamentul nr. x din blocul locativ nr. xxxx str.

xxxxxx, municipiul Chișinău, care este amplasat la etajul 1 al blocului nominalizat,

a aprins bomba de model „Cocktail Molotov” și acționând în vederea omorului fostei

sale soții Sîrbu Natalia si a fiului lor minor xxxxx, a aruncat-o în fereastra

apartamentului nr. x, însă sticla geamului nu s-a spart și explozia s-a produs în partea

exterioară a apartamentului nr. x, motiv din care, acțiunile lui Sîrbu Andrei nu și-au

atins scopul.

Prima instanță a calificat acțiunile lui Sîrbu Andrei în baza art. 27, 145 alin.

(2), lit. a), e), e1), g), m) Cod penal - tentativă de omor săvârșită cu premeditare,

asupra a două persoane, asupra unor membri de familie, cu bună știință asupra unui

minor, prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane.

2.1. Avocatul Taban Natalia în numele inculpatului Sîrbu Andrei, prin care a

solicitat casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de

achitare a inculpatului de sub învinuirea înaintată.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că în acțiunile inculpatului nu

sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate, nefiind probată intenția lui de a o

omorî pe partea vătămată și pe fiul lor minor.

2.1.1. La 03 februarie 2021, avocatul Taban Natalia a depus o cerere de

retragere a apelului declarat în numele inculpatului Sîrbu Andrei (f.d. 90, vol. II).

2.2. Inculpatul Sîrbu Andrei solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei

penale cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile sale să fie reîncadrate și

aplicată o pedeapsă mai blândă.

2

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- sentința pronunțată este neîntemeiată, deoarece instanța de judecată s-a bazat

doar pe declarațiile părții vătămate, fără a ține cont de intențiile lui reale. Din

declarațiile lui, reiese clar că el a dorit doar s-o sperie pe Sîrbu Natalia, din cauza că

ultima l-a dezis de drepturile părintești și a dorit ca ea să-și schimbe comportamentul,

să-i permită să-și vadă copilul pe care îl iubește mult;

- acțiunile și intențiile sale categoric nu se încadrează în art. 27, 145 Cod penal.

Infracțiunea comisă poate fi caracterizată ca intenție de incendiere, fără pagube

materiale. Instanța de judecată nu a luat în considerare faptul că nu a suferit cineva

pe plan fizic, nu a decedat nici o persoană și nici nu a avut intenție de a omorî pe

cineva;

- încadrarea juridică a acțiunilor sale nu a fost efectuată corect și pedeapsa

aplicată este ilegală. Instanța de judecată nu a luat în considerare că a efectuat

serviciul militar, are un copil minor la întreținere și părinți în etate, este angajat

neoficial în câmpul muncii.

2021, a fost admisă cererea înaintată de avocatul Taban Natalia de retragere a

apelului declarat în numele inculpatului, cu încetarea procedurii de apel în privința

acestei cereri de apel.

De asemenea, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat și

menținută sentința fără modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că avocatul Taban

Natalia a înaintat cerere de retragere a apelului în limita de timp stabilită de legea

procedurală - până la începerea cercetării, și astfel a admis cererea avocatului cu

privire la retragerea apelului și în baza art. 407 Cod de procedură penală a încetat

procedura de apel în legătură cu retragerea apelului.

De asemenea, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Sîrbu

Andrei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (2), lit. a), e), e1), g), m)

Cod penal.

Instanța de apel a atestat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt și

de drept, care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției

inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, iar afirmația inculpatului precum

că dânsul nu este vinovat de fapta incriminată, instanța de apel a considerat-o

declarativă, or, prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat soluția sub

aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 27, 145 alin. (2), lit. a), e), e1), g), m) Cod penal, luând în considerare probele

administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de

judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod

3

de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și

ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei

și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate.

La fel, instanța de apel a indicat că este declarativă afirmația inculpatului

precum că dânsul a dorit doar s-o sperie pe partea vătămată, or, inculpatul a știut cu

certitudine că partea vătămată și fiul lor comun minor, se află acasă, fapt declarat de

însăși inculpat în ședința de judecată, însă, din motiv de răzbunare, faptul dat nu l-a

oprit pe inculpat de la acțiunile sale infracționale, și acesta a aruncat coctailul

Molotov, în geamul locuinței părții vătămate, însă sticla geamului nu s-a spart și

explozia s-a produs în partea exterioară a apartamentului, motiv din care, acțiunile

lui Sîrbu Andrei nu și-au atins scopul.

Totodată, cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a atestat că prima

instanță a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, 81 Cod penal, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor

excepțional de grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că

infracțiunea a fost săvârșită cu intenție asupra unui membru al familiei, copilul

minor, de personalitatea inculpatului care anterior a fost judecat, lipsa

circumstanțelor atenuante.

Instanța de apel a considerat că anume pedeapsa de 15 ani închisoare, este

echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către

inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a

realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât

și personalitatea inculpatului. Or, dreptul la viață reprezintă un drept fundamental al

omului, care, prin importanța sa depășește sfera interesului personal, având relevanță

pentru întreaga societate. De aceea, acest drept fundamental capătă o dimensiune

socială, garantarea sa fiind necesară prin tratatele și convențiile internaționale, dar și

prin normele dreptului intern.

În acest sens, instanța de apel a notat că Sîrbu Andrei a comis o tentativă de

omor, prin urmare, se accentuează pericolul social deosebit pe care îl prezintă

infracțiunea comisă de către acesta, or infracțiunile de genul dat, reprezintă una din

cele mai intolerabile infracțiuni, fapt care explică necesitatea de a fi aplicată o

pedeapsă în concordanță cu circumstanțele de fapt stabilite.

Sîrbu Andrei, care invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală, și solicită rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

4

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub

învinuirea înaintată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- probele acuzării nu sunt concludente și utile, nefiind constatate de prima

instanță careva probe care ar demonstra că inculpatul a avut intenția de a săvârși un

omor, or aruncând cocktailul Molotov, în geamul apartamentului, nimeni nu a avut

de suferit, el având doar intenția de a o speria pe fosta soție și copilul lor.

penală, au depus referințe:

5.1. Procurorul care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat, or din ansamblul de probe administrat, s-a stabilit cu certitudine că fapta

inculpatului întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

27, 145 alin. (2) Cod penal.

Totodată, notează că recurentul își motivează contestația pe dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului

probator, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Procurorul a mai argumentat că hotărârea atacată conține motive clare și legale

pe care se întemeiază soluția, decizia fiind motivată conform prevederilor art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, cuprinzând temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea apelului declarat, cu menținerea sentinței primei instanțe.

5.2. Partea vătămată Sîrbu Natalia, care pledează pentru inadmisibilitatea

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În argumentare, aceasta invocă că din declarațiile inculpatului, părții vătămate

și a martorilor audiați, în cumul cu mijloacele materiale de probă cercetate în ședință,

instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au constatat vinovăția inculpatului

Sîrbu Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e),

e1), g), m) Cod penal, or el însuși a declarat că nu cunoștea cu certitudine că fiul

minor este acasă cu mama sa, dar admitea prezența acestuia în apartament, a dorit să

arunce cocktailul, doar ca să o sperie pe fosta soție, fiind relevante în acest sens și

mesajele de amenințare expediate părții vătămate, ce determină că era conștient de

posibilitatea survenirii urmărilor incriminate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

5

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, precum că nu

au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

atestă că motivele invocate de recurent în argumentarea recursului nu s-au confirmat

în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, Colegiul penal notează că temeiul de recurs invocat de recurent, prin

prisma aspectelor indicate de acesta, că: " probele acuzării nu sunt concludente și

utile, nefiind constatate de prima instanță careva probe care ar demonstra că

inculpatul a avut intenția de a săvârși un omor, or aruncând coctailul Molotov, în

geamul apartamentului, nimeni nu a avut de suferit, el având doar intenția de a o

speria pe fosta soție și copilul lor.", în prezenta speță nu s-au confirmat, or prin

hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante,

invocate în apelul declarat de către inculpat, stabilind just prezența elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g), m) Cod penal în

acțiunile inculpatului Sîrbu Andrei, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate

de prima instanță, verificate și apreciate corect și de instanța de apel prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d.

105-117, vol. II).

În acest sens, se atestă că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau

de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.

De asemenea, se reține că prin argumentele invocate, recurentul își manifestă

dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și instanța de apel, precum

că "nu a fost demonstrată intenția sa de a comite omorul prin aruncarea cocktailului

Molotov în geamul apartamentului, având intenția doar de a speria fosta soție și

copilul lor", însă instanța de recurs ordinar conchide că nu pot fi acceptate aceste

motive, or contravin constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, care

just a indicat că " inculpatul a știut cu certitudine că partea vătămată și fiul lor

6

comun minor, se află acasă, fapt declarat de însăși inculpat în ședința de judecată,

însă, din motiv de răzbunare, faptul dat nu l-a oprit pe inculpat de la acțiunile sale

infracționale, și acesta a aruncat cocktailul Molotov, în geamul locuinței părții

vătămate, însă sticla geamului nu s-a spart și explozia s-a produs în partea

exterioară a apartamentului, motiv din care, acțiunile lui Sîrbu Andrei nu și-au atins

scopul", ce sunt întemeiate pe întreg cumulul de probe descris, verificat și apreciat

de instanța de apel în decizia sa prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală (f.d. 105-117, vol. II), iar alegațiile recurentului nu sunt întemeiate pe careva

probe credibile, fiind doar declarative.

Mai mult, se conchide că instanța de apel a apreciat probele prin prisma

cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu

privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor

prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul

contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală, constatând just ca

demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului Sîrbu Andrei în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. a), e), e1), g), m) Cod penal, iar obiecțiile

recurentului reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestuia, or instanța de recurs

ordinar nu identifică vreun temei de a interveni în decizia instanței de apel, care este

legală și întemeiată.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că motivele invocate de recurent în

cererea de recurs, sunt similare cu cele invocate în apel, descrise și în pct. 2 a

prezentei decizii, în privința cărora instanța de apel în decizia sa (f.d. 113-117, vol.

II), s-a expus motivat, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor

instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică,

or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei probe

prezentate și chestiunilor esențiale invocate în apelul declarat de inculpatul Sîrbu

Andrei, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a

evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

7

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Sîrbu Andrei,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2021,

în cauza penală privindu-l pe Sîrbu Andrei Xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 august 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

8