1ra-1520/20 — art. 327 a l. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 04 aprilie 2019, s-a încetat procesul penal privind învinuirea lui Victor Lebedev în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal din motivul că fapta acestuia constituie contravenție prevăzută de art. 312 Cod contravențional. Victor Lebedev a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 312 Cod contravențional și încetat procesul contravențional privind învinuirea lui Victor Lebedev în comiterea contravenției prevăzute de art. 312 Cod contravențional din motivul intervenirii termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională. Acțiunea civilă a părții vătămate Gheorghe Catanoi privind încasarea prejudiciului material s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. S-a admis parțial acțiunea civilă a părții vătămate Gheorghe Catanoi privind repararea prejudiciului moral și încasat de la Victor Lebedev în folosul lui Gheorghe Catanoi suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Capătul de cerere cu privire la anularea certificatului de urbanism și a autorizației de construcție s-a lăsat fără soluționare explicând părții vătămate Gheorghe Catanoi că poate contesta eliberarea acestor acte în ordinea procedurii 1 contenciosului administrativ cu respectarea procedurii prealabile de soluționare a litigiului.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Victor Lebedev este deferit judecății pentru faptul că, la 25.05.2015, exercitând funcția de demnitate publică și anume a viceprimarului or. Căușeni, în temeiul deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr.03-1/10 din 05.01.2015, iar din 19.05.2015 funcția de primar al or. Căușeni, în temeiul dispoziției primarului or. Căușeni Grigore Repeșciuc, nr.02/1-7- 314 din 18.05.2015, cu privire la delegarea acestuia funcțiilor de primar, pentru perioada alegerilor locale generale din 14.06.2015, intenționat, folosind situația de serviciu cu încălcarea art.4 al Legii nr.163 din 09.07.2010, privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, care prevede că certificatul de urbanism pentru proiectarea construcțiilor se elaborează în baza documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură și urbanism din cadrul administrației publice locale, ignorând prevederile HG nr.306 din 30.03.2000 despre aprobarea Regulamentului privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor, fără a elabora schema de amplasare a imobilului și a rețelelor edilitare, în lipsa avizărilor de la organele supravegherii de stat și fără a consulta cetățenii inclusiv și vecinii în vederea schimbării destinației construcției anterioare, a eliberat cet. Dinu Rusu certificatul de urbanism nr. 45 pentru proiectarea unui depozit pentru păstrarea produselor agricole în XXXXX, necătând la faptul că construcția depozitului în cauză la acel moment practic era finisată, iar la 26.05.2015 a emis și a semnat în acest sens dispoziția nr. 02/1-7-334. Astfel, în urma acțiunilor ilegale ale lui Victor Lebedev, cet. Dinu Rusu a perfectat proiectul pentru construcția depozitului menționat și ulterior la 18.09.2015 a obținut autorizația de construcție, iar în final la 11.09.2015 a donat terenul cet. Eugenia Rusu, care a finisat construcția și la 15.06.2016 a dat depozitul în cauză în exploatare. Așadar, depozitul în cauză are suprafață de 725,5 m2 și demisiunile de 59,6 m x 12 m și este amplasat în nemijlocită apropiere de casa lui Gheorghe Catanoi din or. Căușeni, și anume, la o distanță de 14 metri de la casa și de la 2,3 m și 2,7 m de la grădina acestuia, ca urmare a construcției depozitului dat prin încălcarea procedurii a fost cauzată dauna în proporții considerabile a drepturilor și intereselor ocrotite de lege a lui Gheorghe Catanoi, fiindcă în urma construcției depozitului în cauză în casa acestuia din XXXXX, și în anexele casei au apărut rozătoare (șoareci, etc), care distrug construcțiile și creează incomodități în exploatarea acestora, persistă miros neplăcut din cauza râzătoarelor, la fel în timpul lucrărilor agregatelor și a tehnicii agricole din depozitul în cauză se produce un zgomot mare, care nu poate fi suportat de către 2 Gheorghe Catanoi, totodată depozitul în cauză umbrește grădina acestuia unde plantele nu se dezvoltă în mod normal. Astfel, i se impută lui Victor Lebedev comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin semnele calificative - folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, săvârșită de către o persoană cu funcție de demnitate publică.

Nefiind de acord cu decizia pronunțată de către instanța de fond a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea sentinței si pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Victor Lebedev să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal și ca măsură de pedeapsă să i se stabilească pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 2000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcțiile publice și cele de demnitate publică pe un termen de 10 ani, acțiunea civilă a părții vătămate Gheorghe Catanoi să fie admisă integral, cu anularea certificatului de urbanism nr.45 din 25.05.2015 și a autorizației de construcție 18.08.2015 eliberate pe numele Dinu Rusu, corpurile delicte de păstrat la materialele cauzei penale. În motivare apelului declarat, procurorul a susținut că, instanța de fond a dat o apreciere eronată probelor administrate în respectiva cauză penală, or, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate a fost demonstrată fără niciun dubiu. 3.1. De asemenea, nefiind de acord cu sentința a declarat apel partea vătămată prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Victor Lebedev să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal cu stabilirea unei sancțiuni în limitele legii, iar acțiunea civilă să fie admisă integral. În susținerea apelului declarat, partea vătămată a indicat că, instanța de fond eronat a apreciat valoarea prejudiciului cauzat, or, daunele cauzate pentru acesta sunt în proporții considerabile, ignorând faptul că i-au fost lezate drepturile și libertățile fundamentale. 3.2. Împotriva sentinței a înaintat apel comun avocatul Ion Oborocean în numele inculpatului Victor Lebedev și ultimul prin care au solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea cerințelor, apelanții au indicat că, sentința de condamnare este bazată exclusiv pe declarațiile părții vătămate și pe presupuneri, ceia ce contravine principiului prezumției nevinovăției. 3

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2020, apelurile declarate de către procuror și al părții vătămate Gheorghe Catanoi au fost respinse ca fiind neîntemeiate, iar apelul comun declarat de către avocatul Ion Oborocean în numele inculpatului Victor Lebedev și ultimul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță prin care Victor Lebedev a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că în acțiunile ultimului lipsesc elementele infracțiunii ce i se impută. 4.1. Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a constatat că prin rechizitoriu Victor Lebedev este învinuit că la 25.05.2015, exercitând funcția de demnitate publică și anume a viceprimarului or. Căușeni, în temeiul deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr.03-1/10 din 05.01.2015, iar din 19.05.2015 funcția de primar al or. Căușeni, în temeiul dispoziției primarului or. Căușeni Grigore Repeșciuc, nr.02/1-7-314 din 18.05.2015, cu privire la delegarea acestuia funcțiilor de primar, pentru perioada alegerilor locale generale din 14.06.2015, intenționat, folosind situația de serviciu cu încălcarea art.4 al Legii nr.163 din 09.07.2010, privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, care prevede că certificatul de urbanism pentru proiectarea construcțiilor se elaborează în baza documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură și urbanism din cadrul administrației publice locale, ignorând prevederile HG nr.306 din 30.03.2000 despre aprobarea Regulamentului privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor, fără a elabora schema de amplasare a imobilului și a rețelelor edilitare, în lipsa avizărilor de la organele supravegherii de stat și fără a consulta cetățenii inclusiv și vecinii în vederea schimbării destinației construcției anterioare, a eliberat cet. Dinu Rusu certificatul de urbanism nr. 45 pentru proiectarea unui depozit pentru păstrarea produselor agricole în XXXXX, necătând la faptul că construcția depozitului în cauză la acel moment practic era finisată, iar la 26.05.2015 a emis și a semnat în acest sens dispoziția nr. 02/1-7-334. Astfel, în urma acțiunilor ilegale ale lui Victor Lebedev, cet. Dinu Rusu a perfectat proiectul pentru construcția depozitului menționat și ulterior la 18.09.2015 a obținut autorizația de construcție, iar în final la 11.09.2015 a donat terenul cet. Eugenia Rusu, care a finisat construcția și la 15.06.2016 a dat depozitul în cauză în exploatare. Așadar, depozitul în cauză are suprafață de725,5 m2 și demisiunile de 59,6 m x 12 m și este amplasat în nemijlocită apropiere de casa lui Gheorghe Catanoi din or. Căușeni, și anume, la o distanță de 14 metri de la casa și de la 2,3 m și 2,7 m de la grădina acestuia, ca urmare a construcției depozitului dat prin încălcarea procedurii a fost cauzată dauna în proporții considerabile a drepturilor și intereselor ocrotite de lege a lui 4 Gheorghe Catanoi, fiindcă în urma construcției depozitului în cauză în casa acestuia din XXXXX, și în anexele casei au apărut rozătoare (șoareci, etc), care distrug construcțiile și creează incomodități în exploatarea acestora, persistă miros neplăcut din cauza râzătoarelor, la fel în timpul lucrărilor agregatelor și a tehnicii agricole din depozitul în cauză se produce un zgomot mare, care nu poate fi suportat de către Gheorghe Catanoi, totodată depozitul în cauză umbrește grădina acestuia unde plantele nu se dezvoltă în mod normal. Astfel, i se impută lui Victor Lebedev comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin semnele calificative - folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, săvârșită de către o persoană cu funcție de demnitate publică. Însă, instanța de apel analizând materialele cauzei și raportându-le la actul de învinuire, ținând cont de prevederile legale, procesual penale sus-indicate, a constatat cu certitudine că în acțiunile inculpatului Victor Lebedev lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel în susținerea poziției sale a indicat că, pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția lui Victor Lebedev acuzarea, prezentând probe care nu combat depozițiile inculpatului. Așadar, instanța de apel a subliniat că, declarațiile părții vătămate Gheorghe Catanoi nu combat declarațiile inculpatului și nevinovăția acestuia. Mai mult, declarațiile martorilor Dumitru Șipitca, Dinu Rusu, Alia Cucoș- Chisăliță, Dumitru Cheptanari, Vasile Boiștean, Elena Sareva, Sergiu Iordan, Veaceslav Fanic, Sergiu Untilov, Alexei Baluța, Alexandr Glavcev, Grigore Hadjalbu, Dinu Rusu, Balan Valeriu, Kazaciok Andrei, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală instanța le-a apreciat ca fiind utile, veridice, consecvente, în sensul în care aceste depoziții nu indică că în acțiunile inculpatului Victor Lebedev sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii incriminate lui, or niciunul din martorii audiați nu au indicat la persoana inculpatului și că ultimul ar fi admis careva derogări de la noemele legale, mai mult depozițiile martorilor coroborează cu mențiunile oferite de inculpat și combat declarațiile părții vătămate. De asemenea, instanța de apel a indicat că, organul de urmărire penală la baza actului de învinuire a pus sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi, decizia Consiliului orășenesc Căușeni nr.03- 1/10 din 05.01.2015, cu privire la asigurarea exercitării atribuțiilor viceprimarului or.Căușeni, potrivit căreia Victor Lebedev a fost delegat să exercite atribuțiile de 5 viceprimar al or. Căușeni, pe perioada vacanței funcției de viceprimar (f.d.90, vol. I); dispoziția primarului or. Căușeni Grigore Repeșciuc nr. 02/1-7-314 din 18.05.2015, cu privire la degrevarea acestuia din funcție, pentru perioada alegerilor locale generale din 14.06.2015 și exercitarea obligațiunilor de serviciu a acestuia de către Victor Levedev, executor al funcției de viceprimar al or. Căușeni, începând din 19.05.2015 (f.d. 91, vol. I); cererea părții vătămate Gheorghe Catanoi din 19.05.2015, adresată primăriei or. Căușeni în care acesta a solicitat verificarea legalității demolării construcțiilor din XXXXX, și construcției noi pe acest teren (f.d. 12, vol. I); răspunsul lui Victor Lebedev - executor al funcției de primar al or. Căușeni din 22.06.2015 nr.02/1-24-758, adresată lui Gheorghe Catanoi prin care acesta a confirmat faptul că în urma examinării plângerii ultimului în urma ieșirii la fața locului s-a stabilit că cet. Dinu Rusu, fiind proprietar al terenurilor din or. Căușeni str. Ranașterii și șos.Tighina nu dispune de documente necesare pentru demolarea construcțiilor și construcția depozitului. Cu Dinu Rusu a fost efectuată o convorbire, cu privire la modul și cerințele desființării construcțiilor atât și efectuarea construcțiilor noi și acesta a depus cerere pentru desființarea construcțiilor și cerere cu privire la eliberarea certificatului de urbanism pentru construcții auxiliare (f.d. 13,156, vol. I); cererea lui Dinu Rusu din 25.05.2015 adresată primăriei or. Căușeni cu privire la eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea a unui depozit din XXXXX (f.d. 30, vol. I); certificatul de urbanism nr. 45 din 25.05.2015, eliberat de către Victor Lebedev cet. Dinu Rusu (f.d. 99, vol. I); dispoziția primarului or. Căușenisemnată de V. Lebedev, nr. 02/1 -7- 334 din 26.05.2015, cu privire la eliberarea lui Dinu Rusu a certificatului de urbanism pentru proiectarea depozitului pentru păstrarea produselor agricole din XXXXX (f.d. 98, vol. I); avizul nr. 02/33-27 a Inspecției Ecologice Căușeni cu privire la acordarea terenului pentru amplasarea și proiectarea obiectului - depozitul pentru păstrarea produselor agricole din XXXXX, eliberat lui Dinu Rusu (f.d. 37, vol. I), avizul sanitar nr. 23 din 09.07.2015, eliberat de CSP Căușeni lui Dinu Rusu pentru proiectarea depozitului pentru păstrarea produselor agricole din XXXXX (f.d.119, , vol. I); avizul pentru obținerea certificatului de urbanism la proiectare nr. 22 din 04.08.2015 eliberat de DSE lui Dinu Rusu pentru proiectarea depozitului pentru păstrarea produselor agricole din XXXXX (f.d. 129, vol. I); actul nr. 74 din 10.06.2015, de examinare și selectare a terenului destinat proiectării depozitului pentru păstrarea produselor agricole din or. Căușeni, str. Căușeni, cu anexele acestuia - însuși planul terenului solicitat pentru proiectare, care a fost coordoant cu arhitectural primăriei or. Căușeni, Victor Lebedev, medicului șef al CSP A. Kazaciok, Direcția Situații Excepționale în persoana cet. S.Untilov, Inspecția Ecologică în persoana cet. I. Burlacu. Rețelele electrice fil. Căușeni în persoana lui A.Glavcev și SRL ,,Ștefan Vodă - Gaz” A.Baluță 6 (f.d. 39-41, vol. I); proiectul depozitului pentru păstrarea produselor agricole din XXXXX (f.d. 44-50); răspunsul la petiția cet. Gh. Catanoi a Centrului de Sănătate Publică din 07.08.2015, prin care s-a constatat că în urma construcției depozitului pentru păstrarea producției agricole din XXXXXX, construit de către Dinu Rusu a fost încălcat normativul zonei de protecție sanitară a depozitelor pentru păstrarea produselor agricole, care constituie 50 metri, fiindcă depozitul respectiv este amplasat la o distanță de 19 metri de la casa lui Gh. Catanoi din XXXXX (f.d. 17-18); ordinul medicului-șef al CSP nr. 47 din 13.08.2015, A.Kazaciok, prin care a fost retras avizul sanitar nr.23 privind atribuirea terenului pentru construcția depozitului pentru păstrarea produselor agricole a beneficiarului Dinu Rusu, (f.d. 118); procesul-verbal de cercetare la fața locului potrivit căruia s-a constatat că casa părții vătămate Gh.Catanoi din XXXXX este amplasată la o distanță de 14 metri până la hotarul, de la care la o distanța de 2.3 m este amplasat depozitul pentru păstrarea produselor agricole, care în prezent aparține cet. Elena Rusu în baza contractului de donație din 11.09.2015, încheiat între Dinu Rusu și Eugenia Rusu, (f.d. 131-140); informația medicului-șef al CSP A. Kazaciok din 13.10.2017, care a confirmat că anexele la casa părții vătămate Gh.Catanoi (bucătăria de vară, iarnă, depozit), sunt invadate de rozătoare au fost depistate găuri, excremente, șoareci în capcane (f.d. 166-168); procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.10.2017, prin care a fost examinat registrul de evidență a certificatelor de urbanism, eliberate de către primăria or. Căușeni potrivit căruia la 25.05.2015 cet. Dinu Rusu i-a fot eliberat certificatul de urbanism cu nr. 45 pentru proiectarea depozitului din or. Căușeni (fd. 169-173), procesul-verbal de recepție finală nr.17 depozitului pentru păstrarea produselor agricole potrivit căruia depozitul în cauză are suprafață totală de 725.5 m2 și are 59.6 m în lungime și 12.1 în lățime, (f.d. 176- 181). Astfel, instanța de apel ținând cont de circumstanțele menționate în actul de învinuire, a ajuns la concluzia că nu pot fi reținute, considerent din a achitat inculpatul de sub învinuirea înaintată, or, în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal. Subsecvent, instanța de apel a subliniat că, primul element al laturii obiective ale incriminării penale și/sau contravenționale îl reprezintă folosirea situației de serviciu, la caz, exercitarea de către Victor Lebedev a funcției de viceprimar al or. Căușeni, în temeiul deciziei Consiliului orăsenesc Căușeni nr.03-1/10 din 05.01.2015, iar din 19.05.2015 funcției de primar al or. Căușeni, în temeiul dispoziției primarului or. Căușeni Grigore Repeșciuc nr.02/1-7-314 din 18.05.2015, cu privire la delegarea acestuia funcției de primar. Folosirea intenționată a intereselor de serviciu se referă la acțiuni sau inacțiuni ce rezultă din atribuțiile de serviciu, în limitele drepturilor și 7 obligațiunilor funcționale cu care a fost învestită persoana publică și/ sau cu funcție de răspundere, după caz, săvârșite contrar intereselor de serviciu, ce aduc atingere desfășurării normale a activității organelor administrației publice, întreprinderilor, instituțiilor și organizaților de stat, autorităților publice și care cauzează daune în proporții considerabile, (în cazul abuzului de putere sau abuzului de serviciu prevăzut de art. 327 Cod penal RM), neînsemnate, (în cazul abuzului de putere sau abuzului de serviciu prevăzut de art. 312 Cod contravențional al RM), intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice. Elementul primordial al delimitării abuzului de putere sau abuzului de serviciu incriminat penal de cel incriminat contravențional rezidă în al doilea element al laturii obiective și anume cel legat de dauna cauzată de fapta ilegală. Astfel, în cazul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal, această daună este una considerabilă cauzată drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, ceea ce în cazul săvârșirii contravenției prevăzute de art. 312 Cod contravențional, nu-i este specifică aceasta categorie de daună, aici s-ar putea încadra numai daunele neînsemnate sau, astfel spus, atunci când nu se poate incrimina abuzul de putere sau abuzul de serviciu penal datorită faptului că nu există elementul daunei considerabile se va putea merge pe varianta contravențională a incriminării acestei fapte. În continuare, instanța de apel a constatat că daunele considerabile în prezenta cauză penală lipsesc, nefiind certificate careva urmări grave. Astfel, probele prezentate de acuzare nu au stabilit cu certitudine că în acțiunile lui Victor Lebedev este prezentă latura obiectivă a contravenției prevăzute de art. 312 Cod contravențional sau a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(2) lit. b) Cod penal, or inculpatul, fiind viceprimarul și delegarea acestuia mai târziu funcțiilor primarului, nu a săvârșit abuzul de serviciu, prin eliberarea cet. Dinu Rusu a certificatului de urbanism nr. 45 pentru proiectarea unui depozit pentru păstrarea produselor agricole, dar și emiterea și semnarea la 26.05.2015 a dispoziției nr. 02/1-7-334, nu a folosit intenționat situația de serviciu, nu a cauzat careva daune prin acțiunile sale părții vătămate Gheorghe Catanoi, deoarece în speță nu a fost probată folosirea intenționată a intereselor de serviciu. La fel, instanța de apel a semnalat faptul că, nu au fost prezentate probe pertinente, concludente și utile din care ar rezulta că prin acțiunile/inacțiunile lui Victor Lebedev părții vătămate Catanoi Gheorghe i-ar fi fost cauzate careva daune, partea vătămată a indicat că sunt prezenți șobolani, care deteriorează construcțiile, există miros, iar procurorul a preluat aceste argumente, fără însă a fi anexate careva probe certificate, administrate de către organele competente, rapoarte de expertiză 8 etc., aceste concluzii rezultă și din declarațiile martorilor care au fost audiați în sedințele de judecată, care au confirmat caracterul legal al documentelor ce au autorizat construcție depozitului în speță, și care nici direct și nici indirect nu au indicat la careva încălcări comise de inculpat. Mai mult, instanța de apel a reținut că martorii, specialiști ai autorității publice au precizat că referitor la forma, conținutul actelor în speță sunt verificate, iar ulterior sunt remise Cancelariei de Stat, care verifică legalitatea actului, în speță, careva mențiuni, acte oficiale ce ar indica că certificatul în speță nu întruneste cerințele legale lipsesc. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că în speța dată lipsesc daunele ce indică la o condiție primordială de a surveni răspunderea penală. De asemenea, instanța de apel a conchis că, latura obiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului lipsește, ceea ce indică la lipsa necesității tragerii la răspundere penală, or învinuirea lui Victor Lebedev este bazată exclusiv pe pretențiile lui Gheorghe Catanoi care, de fapt au fost anterior supuse examinărilor judecătorești, fiind emise soluții definitive care urmează a fi luate în calcul și care au fost trecute cu vederea de acuzare, și anume: hotărârea Judecătoriei Căușeni din 19 aprilie 2016, la dosarul nr.4-87/16 prin care procesul contravențional intentat în baza art. 179 Cod contravențional, în privința lui D. Rusu a fost încetat în legătură cu lipsa faptului contravenției, încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție la dosarul nr.2ra-2158/17 prin care recursul declarat de către Gheorghe Catanoi a fost considerat inadmisibil (f.d. 45-58, verso, vol. II). În continuare, instanța de apel a indicat că în speță lipsește latura subiectivă, or vis-a-vis de persoana inculpatului nu au fost probată, sau cel puțin identificată, intenția lui Victor Lebedev, de a obține un câștig material pentru sine, de a-și reține un câștig material și de a se elibera de careva cheltuieli materiale. Cu referire la argumentele expuse în sentință, instanța de apel a reiterat că latura subiectivă a contravenției prevăzute de art. 312 Cod contravențional, se caracterizează atât prin intenție directă cât și indirectă. La caz, nu sunt probe ce ar indica că inculpatul ar fi urmărit careva interes material sau interese personale, manifestate eventual prin acceptarea de servicii reciproce, obținerea unor facilități, etc. În această ordine de idei, ținând cont de circumstanțele menționate supra, instanța de apel a apreciat argumentele procurorului și a părții vătămate, expuse în cererea de apel ca fiind declarative și combătute prin probele analizate și apreciate mai sus. 9 Totodată, instanța de apel a menționat că în cazul în care inculpatul nu se face vinovat de cele incriminate, acțiunea civilă înaintată de presupusa parte vătămată urmează a fi respinsă. De asemenea, cerința procurorului și a părții vătămate privind anularea autorizației de construcție și certificatului de urbanism, nu poate fi reținută ca întemeiată, or, astfel de cerințe se soluționează într-o procedură separată, actele fiind eliberate de autoritatea publică locală sunt pasibile contestării în procedura contenciosului administrativ.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată. În susținerea celor invocate, procurorul indică că, instanța de apel a pronunțat o decizie nemotivată, contradictorie încălcând atât prevederile art. 101 Cod de procedură penală cât și dreptul la un proces echitabil. Astfel, instanța de apel nu a luat în calcul declarațiile medicului-șef CSP Căușeni A. Kazaciov, care a confirmat declarațiile părții vătămate, și anume, că casa acestuia este invadată de rozătoare. Totodată, procurorul susține că, instanța de apel incorect a apreciat valoarea daunelor cauzate, or, în acest caz urma să ia în calcul declarațiile părții vătămate. 5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel declară recurs ordinar avocatul Aurelia Parpalac în numele părții vătămate Gheorghe Catanoi care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată. În motivarea recursului, avocatul indică argumente similare din recursul procurorului, menționând totodată că instanța de apel a apreciat probele unilateral în favoarea inculpatului care se face vinovat de comiterea faptei imputate prin rechizitoriu.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate pe baza materialului din dosarul cauzei, motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că, acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. 10 În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Potrivit textelor recursurilor declarate, atât procurorul, cât și avocatul Aurelia Parpalac în numele părții vătămate Gheorghe Catanoi invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar. Verificând alegațiile recurenților, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titularii recursurilor, reieșind din raționamentele ce urmează. Recurenții susțin dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, indicând că instanțele ierarhic inferioare au apreciat probele unilateral în favoarea inculpatului Victor Lebedev, însă cumulul de probe administrat de către acuzare demonstrează vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate inculpatului. Astfel, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind nevinovăția lui Victor Lebedev în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) Cod penal, motivându-și decizia în acest sens în corespundere cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Art. 6 din Convenția europeană cu privire la drepturile omului, impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c. Franței). De asemenea, instanța de recurs subliniază că, procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. 11 Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurenți că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în procuratura de circumscripție Chișinău Dorina Tăut și avocatul Aurelia Parpalac în numele părții vătămate Gheorghe Catanoi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Lebedev Victor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 noiembrie 2020. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 12