1ra-905/2019 — Art. 369 al. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 octombrie 2018, cauza fiind judecată în procedura prevăzută de articolul 3641 Cod de procedură penală, a fost încetat procesul penal în cauza privind învinuirea lui Catană Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 369 alin. (2) lit. c) din Codul penal. Catană Gheorghe, care a săvârșit fapta ce conține semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 369 alin. (2) lit. c) din Codul penal, a fost liberat de răspundere penală și a fost atras la răspundere contravențională, conform art. 55 din Codul penal și i s-a aplicat o sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale, ceea ce constituie 7 500 lei. Demersul acuzatorului de stat cu privire la încasarea de la inculpat în contul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 128 lei, a fost respins ca neîntemeiat.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, Catană Gheorghe, a săvârșit infracțiunea privind încălcarea regulilor statutare cu privire la relațiile dintre militari, în timpul îndeplinirii serviciului militar, dacă între ei nu există raporturi de subordonare și dacă această încălcare s-a manifestat prin acte de violență, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale, în următoarele circumstanțe: La 04 iunie 2018, în jurul orelor 17.30 - 17.40 min., militarul serviciului în termen al unității militare 1002 a Departamentului Trupelor de Carabinieri, soldat Catană Gheorghe, în timp ce se afla pe teritoriul unității (XXX), dislocată pe XXX, a încălcat grav cerințele art. 26 a Legii Republicii Moldova nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 „Cu privire la statutul militarilor", art. art. 14, 15, 19, 94 ale Regulamentului Serviciului Interior al Forțelor Armate ale Republicii Moldova și art. 5 al Regulamentului Disciplinei Militare, aprobate prin Decretul Președintelui Republicii 1 Moldova nr. 2327-IV din 03 septembrie 2009: care-1 obliga să se conducă de cerințele stabilite de legislația în vigoare și de regulamentele militare; să respecte Jurământul militar și prevederile regulamentelor militare, să prețuiască onoarea unității militare, să păstreze demnitatea gradului și uniformei militare pe care o poartă, sa fie disciplinat și vigilent, să prețuiască camaraderia militară, să respecte drepturile și libertățile tuturor cetățenilor, să nu-și permită deprinderi dăunătoare; să ajute comandanții și superiorii la menținerea ordinii și disciplinei; să servească în permanență drept exemplu de înaltă cultură, modestie și cumpătare, să păstreze cu sfințenie onoarea militară, să-și apere demnitatea și să stimeze demnitatea celorlalți; să ofere personal exemplul de educație, de atitudine sârguincioasă față de serviciu, precum și ritualurile militare; să manifeste grijă pentru consolidarea prieteniei dintre militari; să contribuie la menținerea și la restabilirea ordinii regulamentare; să se comporte cu demnitate atât în unitatea militară, cât și în afara ei, să nu-și permită nici sie și nici altora să încalce ordinea publică, să contribuie pe toate căile la apărarea onoarei și demnității cetățenilor, la menținerea prestigiului Forțelor Armate. În pofida obligațiilor stabilite în actele normative menționate, soldatul Catană Gheorghe, a admis intenționat încălcarea regulilor statutare cu privire la relațiile dintre militari dacă între ei nu există raporturi de subordonare, cu aplicarea violenței, în următoarele împrejurări: La 04 iunie 2018, în jurul orelor 17.30 - 17.40 min., militarul serviciului în termen al unității militare 1002 a Departamentului Trupelor de Carabinieri, soldat Catană Gheorghe, în timp ce se afla pe teritoriul unității (XXX), dislocată pe XXX, fără careva motive întemeiate, i-a aplicat intenționat caporalului Buga Vasile o lovitură puternică cu piciorul drept încălțat în bocan în regiunea osului piciorului drept mai jos de genunchi, după care în scurt timp i-a mai aplicat și o lovitură puternică cu pumnul stâng în regiunea obrazului drept. În rezultatul acțiunilor violente a soldatului Catană Gheorghe, părții vătămate Buga Vasile i-a fost cauzat: „defect de dinți 2.3 de pe maxilă din dreapta cu implicarea pulpei dentare”, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală ușoară.

Nefiind de acord cu sentința menționată, procurorul, a atacat cu apel, în care a solicitat casarea acesteia, din motivul blândeții pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a-1 recunoaște pe Catană Gheorghe vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 369 alin. (2) lit. c) Cod penal și aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, iar în conformitate cu prevederile art. 90 din Codul penal, urmează a fi dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu stabilirea termenului de probă de 2 ani și a incasa de la inculpatul Catană Gheorghe în contul statului cheltuielile judiciare în sumă de 128 lei - costul raportului de expertiză extrajudiciară. În susținerea apelului declarat, procurorul a considerat că hotărârea primei instanțe nu este întemeiată și suficient motivată, iar pedeapsa aplicată inculpatului Catană Gheorghe este prea blândă, deoarece instanța de fond neîntemeiat a aplicat prevederile art. 55 Cod penal în privința acestuia. De asemenea, apelantul consideră că, obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale si a judecării cauzei, pentru a i se aplica 2 pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli; de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală, incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către prima instanță și în astfel de circumstanțe, acuzarea consideră că cheltuieli de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Catană Gheorghe urmează să fie încasate din contul acestuia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2019, a fost admis apelul procurorului casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează: Se recunoaște vinovat Catană Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 369 alin. (2) lit. c) Cod penal, și se numește pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani. Conform art. 90 Cod penal, de suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii, cu fixarea unei perioade de probațiune pentru o durată de 2 ani. Se admite demersul procurorului și se încasează de la Catană Gheorghe în contul statului cheltuielile judiciare în sumă de 128 lei. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Catană Gheorghe a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, vina inculpatului Catană Gheorghe s-a dovedit integral de întreaga sistemă de probe, materiale și documente anexate la dosar, cât și de declarațiile inculpatului; declarațiile părții vătămate Buga Vasile Tudor (f. d. 146); declarațiile martorului Cristea Andrei (f. d. 9, 10); declarațiile martorului Pîntea Mihail (f. d. 11, 12); declarațiile martorului Alexeev Adrian (f.d. 13, 14); raportul de expertiză judiciară nr. XXX din 06 iunie 2018, ce se califică ca vătămare corporală ușoară, (f. d. 7, 8, 79, 80); Document - extrasul din Ordinul (de zi) a Comandantului unității militare 1002 a Departamentului Trupelor de Carabinieri cu nr. 1 din 02 ianuarie 2018 (f. d. 47, 61); Document - extrasul din Ordinul (de zi) a Comandantului unității militare 1002 a Departamentului Trupelor de Carabinieri cu nr. 3 din 4 ianuarie 2018 (f. d. 48, 62). Astfel, reieșind din sistema de probe analizată și apreciată prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate este dovedită pe deplin, iar acțiunile se încadrează în componența de infracțiune, prevăzută de art. 369 alin. (2), lit. c) Cod penal. La numirea felului și măsurii de pedeapsă instanța de apel a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social și prejudiciabil al infracțiunii, conform prevederilor art. 16 Cod penal se referă la infracțiuni ușoare, de personalitatea infractorului, că nu are antecedente penale, a comis pentru prima dată o infracțiune. Circumstanțe agravante, n-au fost stabilite. 3 Conform art. 55 alin. (1) Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunii prevăzute la art. 326, poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s- a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. Instanța de apel a conchis că, la numirea pedepsei, instanța de judecată a ignorat prevederile art. 55 Cod penal și nefondat, a dispus că Catană Gheorghe se liberează de răspundere penală cu atragerea la răspundere contravențională, numind-i pedeapsă sub formă de amendă. Instanța de apel a conchis că, o pedeapsă contravențională este insuficientă pentru îndreptarea și corectarea inculpatului Catană Gheorghe, or, aplicarea prevederilor art. 55 din Codul penal în acest caz nu constituie o garanție și o asigurare a drepturilor militarilor, precum și acțiunile inculpatului Catană Gheorghe au avut loc în fața mai multor militari în termen inclusiv și unui superior și că prin acțiunile ultimului a fost știrbită imaginea Trupelor de Carabinieri. Toate acestea în ansamblu ar putea influența negativ asupra respectării drepturilor și libertăților consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte acte normative. Instanța de apel a considerat că, măsura de pedeapsă sub formă de amendă contravențională, aplicată de instanța de fond în mărime de 150 unități convenționale, nu-și va atinge scopul urmărit al legii penale și creează dezechilibru în aplicarea uniformă a legii. Astfel, instanța de apel a conchis că, în împrejurările indicate, prima instanță nu a ținut cont de faptul că liberarea de răspunderea penală a inculpatului Catană Gheorghe, fără aplicarea față de dânsul a unei pedepse penale, nu v-a duce la corijarea și corectarea inculpatului Catană Gheorghe și preîntâmpinarea de a comite noi fapte similare de către dânsul, și, din aceste considerente ajunge la concluzia că dânsul trebuie să fie sancționat penal, în baza art. 369 alin. (2) lit. c) Cod penal, prin numirea pedeapsa lui Catană Gheorghe pe art. 369 alin. (2) lit. c) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, iar conform art. 90 Cod penal, de a-i suspenda condiționat executarea pedepsei închisorii cu fixarea unui termen de probațiune de 2 (doi) ani, or, dânsul deja nu mai este militar și astfel, dânsului îi poate fi numită o perioadă de probațiune pe un termen de 2 ani. Mai mult instanța de apel a conchis că instanța de fond, la numirea pedepsei, nu a ținut cont de faptul că dânsul era soldat carabinier, iar Legea cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne Nr.806-XII din 12.12.91 stabilește că Trupele de carabinieri (trupele interne) sunt destinate să asigure, de comun acord cu poliția sau independent, ordinea publică, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, avutului proprietarului, prevenirea faptelor de încălcare a legii. Ele se constituie în componentă a Forțelor Armate și participă la acțiunile de apărare a țării, în condițiile legii. Astfel dânsul, având obligațiunile funcționale să asigure, de comun acord cu poliția sau independent, ordinea publică, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, avutului proprietarului, prevenirea faptelor de încălcare a legii, singur a încălcat aceste drepturi ale cetățenilor Privitor la solicitarea apelantului ce ține de încasarea de la Catană Gheorghe, în beneficiul statului, a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei extrajudiciare în mărime de 128 lei, instanța de apel a reiterat că, 4 potrivit art. 229 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Alin. (2) al art. 143 din Codul de procedură penală, a fost abrogat prin Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, potrivit căruia „Plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat”, iar cauza a fost examinată după adoptarea acestei Legi, adică la 11 octombrie 2018, solicitarea apelantului cu privire la încasarea de la inculpatul Catană Gheorghe, în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare în mărime 128 lei este una întemeiată și astfel, instanța de apel a considerat necesar de a o admite.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Catană Gheorghe, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu decizia instanței de apel motivând că, acesta neîntemeiat a încasat de la inculpat cheltuielile judiciare, ori, în ziua efectuării raportului de expertiză, mama inculpatului a achitata suma de 128 lei. De asemenea, inculpatul a achitata amenda contravențională, se căiește sincer de cele săvîtșite, a solicitat examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, partea vătămată nu are pretenții față de inculpat, este la prima abatere de la legea penală, infracțiunea fiind mai puțin gravă, ori, toate aceste circumstanțe permit aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal. 5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Catană Gheorghe, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece decizia instanței de apel este justă și corespunde prevederilor legale.

Examinând argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră recursul declarat întemeiat și urmînd a fi admis. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs, când apelul a fost greșit admis, casează hotărârea atacată și menține hotărârea primei instanțe. Din conținutul recursurilor declarate de către procuror și apărătorul părții vătămate, rezultă că aceștia critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală – hotărîrea 5 instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanța de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția s-au aplicat pedepse individualizate contrat prevederilor legale - temei care își găsește reflectare în decizia contestată. Referitor la esența cauzei, Colegiul penal lărgit reține faptul că instanțele de fond corect au constatat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 369 alin. (2) lit. c) Cod penal. În speță, chestiunea litigiului privind aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, pentru o infracțiune mai puțin gravă, constituie obiectul procesului prezent Colegiul concluzionează că, decizia instanței de apel urmează a fi casată cu menținerea sentinței primei instanțe din următoarele considerente. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Potrivit pct.14.7 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările ulterioare, una din chestiunile de drept pe care trebuie să le soluționeze instanța de apel este: dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just. În acest aspect, motivele invocate de recurent la pct. 5 al prezentei decizii, referitor la individualizarea pedepsei, instanța de recurs le consideră întemeiate, deoarece instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpatului la suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare. Astfel spus, instanța de apel, casând sentința și aplicînd în privința acestuia a unei noi pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune, a apreciat din nou circumstanțele atenuante și agravante ale cauzei stabilite de instanța de fond, însă, fără a stabili altele noi, nu a ținut pe deplin cont de regulile de individualizare a pedepsei și nu s-a expus argumentat asupra circumstanțelor cauzei, care ar da posibilitatea de a agrava pedeapsa. Prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal, cer ca pedeapsa aplicată să fie nu numai echitabilă și legală, ci și individualizată. Individualizarea pedepsei constă în obligația instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. În acest sens, Colegiul penal reține că, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal, a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, numindu-i inculpatului o pedeapsă legală și echitabilă, capabilă să atingă scopul restabilirii echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea acestuia, cît și a altor persoane. Instanța de apel casînd hotărîrea instanței de fond în sensul excluderii aplicării prevederilor art. 55 Cod penal, și-a argumentat decizia prin faptul că instanța de fond 6 nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, menționînd că sentința primei instanțe nu cuprinde motivele pentru aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, evidențiind faptul că inculpatul anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv la locul de trai, a săvârșit pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, a recunoscut vina, cauza fiind examinată în procedură simplificată, a recuperat dauna părții vătămate, circumstanțe agravante nu au fost stabilite în cauză. O asemenea argumentare nu poate servi temei de agravare a pedepsei, ori, aceste circumstanțe au fost luate în considerație la aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal de către instanța de fond, iar alte circumstanțe ce ar servi temei de agravare a pedepsei nu au fost stabilite. Astfel, instanța de apel urma să efectueze o analiză amplă a personalității infractorului în perioada premergătoare săvârșirii infracțiunii și după săvârșirea acesteia. Or, cele menționate în ansamblul lor esențial scad gradul de pericol social al infracțiunii comise. De asemenea, din art. 7 alin. (1) Cod de procedură penală, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, iar, reieșind din prevederile art. 55 Cod penal, în cazul săvârșirii pentru prima oară a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave – să fie discutată posibilitatea corectării fără a fi supusă răspunderii penale cu aplicarea sancțiunii contravenționale. Posibilitatea corectării persoanei fără a fi condamnată real are la bază informații conform cărora făptuitorul poate fi corectat fără a fi supus răspunderii penale. Prima instanță a aplicat prevederile art. 55 Cod penal. Instanța de apel, însă, a ajuns la concluzia diametral opusă decât prima instanță, motivarea fiind expusă în pct. 4.1 din prezenta decizie. Soluțiile adoptate în instanțele judecătorești nu trebuie să conțină formulări inadmisibile. Prin urmare, la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei, instanța de apel nu a respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de condamnat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate, fapt ce constituie temei de casare a deciziei. Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație faptul că, mama inculpatului a prezentat factura de achitare a raportului de expertiză, ori, în dispozitivul deciziei instanța de apel a încasat de la inculpat din nou aceste cheltuieli de judecată. Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel agravând pedeapsa lui Catană Gheorghe și-a motivat prin faptul că, prima instanță, la stabilirea pedepsei nu a ținut cont și de faptul că actele de violență săvârșite asupra militarilor sunt similare torturii și tratamentelor degradante, care are aceeași latură obiectivă ce poate fi catalogată ca tratament contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la care Republica Moldova este parte, fapt inadmisibil, ori, instanța de apel, prin formulările date a ieșit din limitele învinuirii aduse inculpatului. În consecință, Colegiul penal lărgit va admite recursul ordinar declarat de către avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Catană Gheorghe, întrucât apelul a fost greșit admis. 7

În conformitate cu prevederile art. 431, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Coptu Sergiu în numele inculpatului Catană Gheorghe, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2019, în privința lui Catană Gheorghe XXX și menține sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 octombrie 2018, deoarece apelul a fost greșit admis. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 25 iunie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Dumitru Mardari Maria Ghervas 8