1ra-748/2020 — art. 188 al. 2 lit. b, d, f CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central din 13.06.2019, Catană Victor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare stabilită, cu stabilirea perioadei de probațiune de 3 (trei) ani. Catană Victor a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent. Conform art. 261 Cod de executare, exercitarea controlului privind comportamentul și executarea pedepsei de către Catană Victor, inclus spre respectarea restricțiilor stabilite de instanță, a fost pusă în sarcina Biroului Probațiune Glodeni. 1 Măsura preventivă arestul a fost schimbat în obligațiunea de nepărăsire a țării până la devenirea definitivă a hotărârii instanței de judecată, eliberându-l de sub arest din sala de judecată. S-a încasat de la Catană Victor în beneficiul statului cheltuielile suportate de stat pentru extrădarea acestuia din Federația Rusă în sumă de 22540,09 (douăzeci și două mii cinci sute patruzeci lei 09 bani) lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Catană Victor la data de 25.01.2012, în jurul orei 21.00-22.00, prin înțelegere prealabilă cu Sopivnic Veaceslav, Cerneleanu Ion, Burlacu Saveli și Iacob Constantin, în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, având scopul atacului tâlhăresc, intenționat, aplicând forța fizică, forțând ușa de la intrare în casa de locuit a lui Gnatiuc Victor, locuitor a s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, prealabil deconectând energia electrică de la contorul electric al casei de locuit, ilegal au pătruns în casă, apoi i-au aplicat mai multe lovituri peste corp cet. Gnatiuc Victor, cauzându-i astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr. 23 D din 10.02.2012 traumă craniu-cerebrală cu comoție cerebrală, fractura oaselor nazale, plăgi contuzionare a frunții și echimoze pe diferite regiuni ale corpului, care puteau fi produse cu corpuri dure-contondente, posibil în timpul și circumstanțele indicate și au dus la dereglarea de scurtă durată a sănătății până la 21 de zile și corespund categoriei de vătămări corporale ușoare, după care au însușit două aparate de perforare electrice, un aparat de rotit cu acumulator, o cutie cu șuruburi pentru construcții și un telefon mobil de model NOKIA, cu care apoi au dispărut, prin ce i-au cauzat părții vătămate Gnatiuc Victor o daună materială considerabilă în sumă totală de 1800 lei. În ședința de judecată, inculpatul Catană Victor, până la începerea cercetării judecătorești, a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, și-a recunoscut vina, nesolicitând administrarea de probe noi, prin cerere scrisă personal, a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la urmărirea penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții. Instanța de fond a pronunțat sentința în cauză în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Glodeni Mărgineanu Ion, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea totală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care al recunoaște vinovat pe Catană Victor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 2 3.1. În motivarea apelului a invocat următoarele: - pronunțarea sentinței, instanța a comis o eroare esențială privitor la stabilirea pedepsei și greșit a interpretat normele procesual penale și principiile individualizării pedepsei. Instanța a concluzionat, că circumstanțele ce atenuiază răspunderea penală conform art. 76 Cod penal, în privința inculpatului Catană Victor sunt: căința sinceră, are la întreținere un copil minor, precum și nu a constat circumstanțe care agravează răspunderea penală conform art. 77 Cod penal. Astfel, potrivit pct. 10 al Hotărârii nr. 08 al Plenului CSJ din 11.11.2013 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”: în cazul în care instanța de judecată a constatat circumstanțe atenuante și a redus pedeapsa, după caz până la minim, aceste circumstanțe nu mai pot servi temei de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept i se acordă o dublă valență juridică. În atare situație, în speța în cauză circumstanțele atenuante apreciate de către instanța de judecată au un efect nul; - potrivit pct. 3 al Hotărârii nr. 08 al Plenumului CSJ din 11.11.2013 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale” în conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art. 7 CP) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia; - conform art. 61 alin. (1) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor; -conform art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane; - potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. 3 La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum si de condițiile de viată ale familiei acestuia; - conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă; - art. 8 Cod penal stipulează că caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei, iar potrivit art. 10 alin. (2) Cod penal, legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv; - prin urmare, față de Catană Victor instanța urma să aplice o pedeapsă în limitele legii penale în vigoare la data comiterii de acesta a infracțiunii imputate. Sancțiunea articolului 188 alin. (2) lit. b, d), f) Cod penal la momentul comiterii infracțiunii - 25 ianuarie 2012, prevedea o pedeapsă sub formă de închisoare de la 6 la 10 ani; - dat fiind faptul că cauza a fost examinată în baza probelor administrate în fața de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, limitele maxime și minime a pedepsei cu închisoarea prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b, d, f) Cod penal, vor fi de la 4 ani până la 6 ani și 8 luni; - la caz, instanța de judecată, nu a ținut cont la stabilirea pedepsei de următoarele circumstanțe ale cauzei date: gravitatea și rezonanța socială a infracțiunii imputate inculpatului, caracterul acțiunilor infracționale ale inculpatului exprimate prin faptul că inculpatul a comis un atac cu scopul sustragerii bunurilor, în urma înțelegerii prealabile cu un grup de persoane, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate; - totodată, instanța nu a ținut cont de faptul că Catană Victor, după comiterea infracțiunii, s-a ascuns de organul de urmărire penală, din care motiv el a fost anunțat în căutare la 27.02.2012, în privința acestuia fiind aplicată măsură preventivă și eliberat un mandat de arest pe un termen de 30 zile; - Catană Victor după comiterea infracțiunii imputate și-a schimbat numele său din Cazacu în Catană, ceia ce reprezintă o modalitate și încercare de a se eschiva de la pedeapsă pentru fapta comisă; 4 - inculpatul a fost anunțat repetat în căutare la 11.10.2017, fiind reținut de către organele competențe ale Federației Ruse și extrădat în Republica Moldova abia la 17.04.2019, iar pentru extrădarea acestuia statul a suportat cheltuieli în sumă de 22 540,09 lei; - fapta infracțională comisă de Catană Victor se califică ca o infracțiune gravă, ce prezintă un pericol social sporit pentru societate, iar suspendarea condiționată pe o perioadă de probațiune a unei pedepse cu închisoarea pentru așa gen ce crime nu va duce la restabilirea echității sociale, precum și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de acest gen din partea altor persoane; - având în vedere natura și gravitatea faptei comise, în contextul circumstanțelor reale de săvârșire a infracțiunii și a celor personale ale inculpatului Catană Victor, pedeapsa aplicată inculpatului sub formă de suspendare condiționată pe o perioadă de probațiune a pedepsei cu închisoare, este una prea blândă, nu poate servi ca temei de reeducare și îndreptarea acestuia, nu poate preîntâmpina săvârșirea de către Catană Victor a unor noi infracțiunii similare, nu duce la restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de acest gen din partea altor persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2019, a fost admis apelul declarat de către procuror, sentința casată partial, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează: Lui Catană Victor recunoscut vinovat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de închisoare pe termen de 4 (patru) ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, judecând cauza penală, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Catană Victor și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor lui în baza de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal. În opinia instanței de apel probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală, adică sunt pertinente, concludente, utile, pentru a putea fi puse la baza sentinței de condamnare, ele fiind în coroborare și demonstrând deplin vinovăția inculpatului în sensul învinuirii aduse, în deplină măsură. Instanța de apel a reținut, că materialele cauzei penale denotă faptul, că inculpatul 5 printr-un înscris autentic a solicitat judecarea cauzei conform procedurii simplificate prevăzute de art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, declarând că recunoaște fapta de care este învinuit și este deacord ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Instanța de fond prin încheiere a dispus judecarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Referitor la pedeapsă, care a fost conteststă de procuror, instanța de apel a considerat, că există temei legal pentru casarea sentinței în latura pedepsei penale, din următoarele considerente. Instanța de apel a apreciat, că în privința inculpatului instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea blândă, care nu este echitabilă faptei infractorice comise, nu corespunde împrejurărilor cauzei și normelor legale și nu va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, astfel există temei legal pentru casarea sentinței în latura aplicării pedepsei inculpatului, dat fiind că la soluționarea chestiunii respective nu s-a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. art. 61, 75 Cod penal, privitor la scopul pedepsei penale și criteriile generale de individualizare a pedepsei. Din materialele cauzei s-a atestat, că Catană Victor după comiterea infracțiunii s-a ascuns de organul de urmărire penală, din care motiv el a fost anunțat în căutare la 27.02.2012, în privința acestuia fiind aplicată măsură preventivă și eliberat un mandat de arest pe un termen de 30 zile (f.d. 126-127, vol. I). Totodată, instanța de apel a menționat și faptul, că inculpatul Catană Victor, potrivit certificatului de căsătorie nr. xxxxx din 21.10.2016 și-a schimbat numele din Cazacu în Catană (f.d. 205, vol. I), fapt care poate fi apreciat ca fiind o modalitate și încercare de a se eschiva de la pedeapsă pentru fapta comisă, din ce considerente căutarea ultimului s-a efectuat o periaodă lungă de timp. Astfel, prin ordonanța procurorului în Procuratura raionului Glodeni, Junghină Valerian din 11.10.2017 s-a dispus căutarea lui Catană Victor (f.d. 143, vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Drochia din 25.10.2017 inculpatul Catană Victor a fost anunțat în căutare repetat. Potrivit procesului-verbal de reținere, Catană Victor a fost reținut pe teritoriul Republicii Moldova la data de 17.04.2019, fiind ulterior extrădat din Federația Rusă (f.d. 198 vol. I). Astfel, având în vedere aceste circumstanțe, precum și faptul, că inculpatul Catană Victor s-a eschivat o perioadă îndelungată de organul de urmărire penală și instanța de judecată fiind reținut pe teritoriul Federației Ruse și extradat în Republica Moldova, 6 instanța de apel a conchis, că inculpatul Catană Victor nu întrunește condițiile necesare pentru a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei numite. La fel, fapta infracțională comisă de Catană Victor se califică ca o infracțiune gravă, ce prezintă un pericol social sporit pentru societate, iar suspendarea condiționată pe o perioadă de probațiune a unei pedepse cu închisoarea pentru așa gen de crime nu va duce la restabilirea echității sociale, precum și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de acest gen din partea altor persoane. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a atestat, că la adoptarea soluției în partea stabilirii pedepsei inculpatului, instanța de fond nu a ținut cont de toate criteriile de individualizare a pedepsei și eronat a conchis aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Instanța de apel a notat că, aplicarea art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ei este un incident în viața acestora. În viziunea instanței de apel, prima instanță insuficient a abordat condițiile ce vizează natura infracțiunii și faptul că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia. În susținerea raționamentelor sale, instanța de recurs a notat, că potrivit lucrărilor dosarului, inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, care potrivit art. 16 Cod penal se califică ca fiind gravă. Catană Victor nu întrunește condițiile necesare pentru a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei numite și respectiv aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În speța dată, instanța de apel a găsit întemeiate argumentele declarate de procuror și a constatat că concluzia instanței de fond precum că scopul legii penale poate fi atins și fără executarea pedepsei reale cu închisoare, aplicând prevederile art. 90 Cod penal, ca fiind eronată și neîntemeiată, din ce considerente a exclus-o.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Inculpatul Catană și avocatul acestuia, Cazacu Dorin, care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, invocând următoarele argumente: - în termenul de pedeapsă aplicată a fost omis intenționat sau eronat termenul de ținere a condamnatului în stare de arest pe teritoriul Federației Ruse, adică de la 2 decembrie 2018 până la 17 aprilie 2019, când a fost predat autorităților Republicii 7 Moldova; - inculpatul a fost condamnat pentru acțiuni savârșite în anul 2012, iar impactul asupra relațiilor sociale și-a pierdut din actualitate peste 7 ani de zile, nefiind implicat în comiterea altor infracțiuni pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a altor state; - în procedura examinării apelului instanța a admis încălcări procedurale care nu pot fi reparate de instanța de recurs, judecând apelul în absența părții vătămate Gnatiuc Victor, nefiind pusă în discuție posibilitatea examinării apelului în lipsa acesteia, nefiind vre-o cerere de examinare în lipsa sa, ceea ce nemijlocit a dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil, precum și dreptul acestuia de acces la justiție; - la comiterea acestei infracțiuni au participat 5 persoane, ceilalți patru fiindu-le aplicate pedepse cu suspendarea executării acesteia pe perioade de probe de 3 ani, iar Catană Victor neavând un rol deosebit în comiterea infracțiunii este unicul condamnat la 4 ani de închisoare real, ceea ce relevă despre o justiție selectivă, unde în spețe identice oamenii sânt tratați diferit prin aplicarea diferitor pedepse penale; - Catană Victor în perioada 2012-2018 a traversat de câteva ori frontiera de stat fără a fi reținut sau informat despre intentarea unei cauze penale, iar în 2016 și-a schimbat familia din Cazacu în Catană nu pentru o eventuală eschivare de la răspundere penală, ci doar din cauza că avea interdicția de intrare pe teritorul Federației Ruse pentru încălcarea regimului de ședere, acolo unde locuia cu familia sa și unde lucra; - până la pronunțarea deciziei instanței de apel Catană Victor a reparat prejudiciul integral, a reparat cheltuielile de extrădare, nu avea antecedente penale, are la întreținere un copil minor, iar soția este însărcinată, a recunoscut integral vina, s-a căit sincer și a solictat examinarea cauzei într-o procedură simplificată (conform art. 3641 CPP). 5.2. Partea vătămată Gnatiuc Victor, care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, invocând următoarele argumente: - la data de 30.10.2019 a fost examinat apelul procurorului pe cauza unde am statut de parte vătămată, iar în acea zi nu am putut fi prezent la ședință din cauza stării de sănătate. Astfel, instanța de apel mi-a încălcat drepturile mele procedurale; - careva pretenții materiale sau morale față de Catană Victor eu nu am, l-am iertat și doream să depun o cerere de împăcare cu acesta conform prevederilor art. 109 Cod penal, însă am fost ilegal privat de acest drept; - atacul tâlhăresc asupra locuinței mele a fost săvârșit în 2012, iar la moment Catană 8 Victor nu reprezintă un pericol pentru societate, de aceea consider că acesta a fost condamnat de Curtea de apel Bălți la pedeapsă prea aspră și doresc ca ultimul să-și execute pedeapsa în închisoare pentru o greșeală comisă în tinerețe, cu atât mai mult că paguba mi-a fost reparată, iar el are familie și copil mic.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, deoarece instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite inculpatului, ținând cont în deplină măsură de principiile generale de aplecare a pedepsei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor declarate din următoarele considerente. În drept, soluția de inadmisibilitate a recursului declarat de procuror, își are sediul juridic în dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, unde este stipulat că, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, poate să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Din analiza recursurilor ordinare declarate de către inculpat, avocatul inculpatului și partea vătămată, Colegiul penal a stabilit că recurenții indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când: - cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; - instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanțri; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând lucrările dosarului în raport cu criticile invocate de către recurenți, Colegiul consideră, că nici un temei pentru casare din cele menționate supra, nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță. Cu referire la temeiul pentru recurs, invocat de către partea vătămată, precum că 9 respectiva cauză a fost judecată în apel în lipsa acesteia, Colegiul penal constată că nu este incident în speță, iar argumentele invocate în susținerea acestuia sunt neîntemeiate, or din analiza materialelor cauzei penale (f.d. 107, 109, vol. III), rezultă că în adresa părții vătămate a fost expediată citația cu aviz simplu, pe care s-a și semnat, însă partea vătămată nemotivat nu s-a prezentat în ședință, fapt ce denotă lipsa vreunei încălcări a drepturilor părții vătămate, în privința acesteia fiind respectate rigorile de citare prevăzute de Codul de procedură penală, mai mult că în prezenta speță cauza a fost examinată în procedura simplificată, iar împotriva sentinței apel a depus doar procurorul, solicitând casarea acesteia în partea individualizării pedepsei, cu excluderea prevederilor art. 90 Cod penal. Referitor la argumentul părții vătămate precum că, la examinarea cauzei în ordine de apel a dorit să depună o cerere de împăcare cu inculpatul, conform prevederilor art. 109 Cod penal, însă a fost ilegal privată de acest drept, Colegiul constată că nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva circumstanțe care l-ar justifica, dat fiind faptul că, instanța de apel a respectat rigorile de citare prevăzute de Codul de procedură penală, și nu putea să prevadă intenția părții vătămate, odată ce aceasta nemotivat nu s-a prezentat în ședința de judecată stabilită pentru data de 30.10.2019. De asemenea, nici temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței – nu persistă în cauza dată. Or, avocatul Cazacu Dorin și inculpatul Catană Victor, indicând această eroare de drept, nu au concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal în raport cu motivele invocate în recurs, care sunt declarative, constată că o astfel de eroare nu șia găsit confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de 10 recurs în sensul casării hotărârii contestate întrucât instanța de apel i-a aplicat inculpatului Catană Victor în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 6, 7, 61, 75-77 Cod penal și cu respectarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, o pedeapsă echitabilă și în limitele Legii penale. Subsidiar, Colegiul penal menționează că pedeapsa este echitabilă când impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Totodată, Colegiul penal este solidar cu concluzia instanței de apel privind pedeapsa stabilită inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal și anume pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fiind luat în considerație că fapta comisă de inculpat se califică ca o infracțiune gravă, că inculpatul după comiterea infracțiunii s-a ascuns de organul de urmărire penală, din care motiv el a fost anunțat în căutare, în privința acestuia fiind aplicată măsura preventivă și eliberat un mandat de arest pe un termen de 30 zile. Această concluzie este legală, argumentată, bazată pe cumulul de probe, verificate și apreciate de instanța de apel, iar argumentele recurenților precum că, instanța de apel greșit a individualizat pedeapsa aplicată inculpatului, formal a examinat criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, cât și neîntemeiat a exclus art. 90 Cod penal, admițând o eroarea de drept comisă prin aplicarea extensivă și defavorabilă a legii penale față de inculpat art. 3 alin. (2) Cod penal nu pot fi reținute, or, instanța de apel reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei stabilite la art. 75 Cod penal, din caracterul infracțiunii, care este una gravă și ținând cont de noile limite minime și maxime ale pedepsei prevăzute de norma penală, în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală (4 ani până la 6 ani și 8 luni închisoare) a constatat că inculpatului Catană Victor este echitabilă aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel corect a stabilit inculpatului Catană Victor categoria și durata pedepsei, individualizând pedeapsa în aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, concluzionând că scopul pedepsei nu poate fi atins prin suspendarea executării pedepsei aplicate. Or, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de el este un incident în viața acestuia. 11 Totodată, la caz se constată lipsa circumstanțelor care ar servi drept temei pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Or, la caz recunoașterea vinovăției și căința sinceră, constatate de instanță, au servit drept temei pentru reducerea pedepsei până la limita minimă prevăzută de lege, ținând cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar argumentele din recursurile ordinare declarate de inculpatul Catană Victor și avocatul acestuia, Cazacu Dorin, partea vătămată Gnatiuc Victor, sunt vădit neîntemeiate. 7. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Catană Victor și avocatul acestuia, Cazacu Dorin, de către partea vătămată Gnatiuc Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Catană Victor Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 23 iunie 2020. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 12