1ra-597/2020 — 201-1 alin. 3 lit. a CP

Dosarul nr. 1ra-597/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în

procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 09 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l

pe

BOTEZAT Andrei XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.02.2019 – 04.04.2019;

Instanța de apel: 03.05.2019 – 09.10.2019;

Instanța de recurs: 16.12.2019 – 29.01.2020.

c o n s t a t ă:

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Botezat Andrei a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen

de probă de 5 ani și nu va fi executată dacă condamnatul în termenul de probă nu va comite

o nouă infracțiune și prin purtarea exemplară va confirma încrederea acordată, totodată

obligându-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului care exercită

controlul asupra comportării celui condamnat.

jurul orei 17.30, aflând-se în gospodăria sa situată în XXXXX, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, în urma relațiilor de conflict apărute cu fiul Botezat Victor, cu care locuiesc

împreună, manifestând lipsă de respect față de aceasta, cu scopul de a-i cauza suferințe fizice

și psihice, intenționat, i-a aplicat ultimului o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea

abdomenului, cauzându-i prin aceasta vătămări corporale care conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 20182EDO 123 din 26.10.2018, se califică ca grave.

1

procuror, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Soroca în privința inculpatului

În motivarea apelului procurorul a invocat următoarele considerente:

-la pronunțarea sentinței, instanța de judecată a dat o apreciere justă circumstanțelor

cauzei și a calificat corect acțiunile inculpatului, încadrându-le în baza art.2011 alin. (3) lit.

a) Cod Penal, stabilindu-i pedeapsa conform sancțiunii articolului respectiv, însă din motive

neîntemeiate i-a numit o pedeapsă prea blândă și inechitabilă, care nu corespunde categoriei

și gravității faptei comise de către el,

-instanța de fond n-a ținut cont de caracterul social periculos al faptei comise, de

consecințele care au survenit în urma comiterii infracțiunii și în cele din urmă de faptul că

infracțiunea săvârșită a avut consecințe negative asupra sănătății și integrității fizice ale

părții vătămate,

- din declarațiile părții vătămate și ale martorilor se stabilește că nu este clară

argumentarea instanței de judecată în partea descriptivă a sentinței care a luat în considerație

declarațiile inculpatului „că atât el cât și partea vătămată la momentul comiterii infracțiunii

se aflau în stare de ebrietate”, fapte care nu au fost declarate de către inculpat sau alte pârți,

-în partea descriptivă a sentinței s-a menționat că „Verificând temeinicia acțiunii civile

înaintate, instanța de judecată a concluzionat că aceasta urmează a fi admisă în principiu...”,

o situație neclară deoarece în cadrul acestui proces penal nu a fost înaintată o acțiune civilă,

-concomitent, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată a respins solicitarea de

încasare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată,

-consideră că prin aplicarea pedepsei cu închisoarea și suspendarea condiționată a

executării acesteia, precum și neîncasarea cheltuielilor judiciare, nu s-a realizat o oarecare

echitate socială și s-ar putea afirma că nu s-a atins și scopul de „exemplaritate” al pedepsei

penale.

procurorului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței în latura neîncasării cheltuielilor de

judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

după cum urmează.

S-a admis solicitarea procurorului și s-a încasat de la inculpatul în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în mărime de 320 lei. În rest s-a menținut dispozițiile instanței de fond.

art. 227-229 Cod de procedură penală a fost admis solicitarea procurorului privind încasarea

de la inculpat a cheltuielilor de judecată. Instanța de apel nu a constatat temeiuri de eliberare

a inculpatului de la plata cheltuielilor judiciare pe caz, inculpatul este căsătorit, nu este

angajat în câmpul muncii, totodată în ședința instanței de apel inculpatul a declarat, că starea

materială a familiei sale este bună și este de acord să achite cheltuielile judiciare, astfel că

cheltuielile judiciare în valoare de 320 lei urmează a fi încasate din contul lui Botezat Andrei.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a conchis, că instanța de

fond la stabilirea pedepsei inculpatului a acordat deplină eficientă și s-a condus de principiile

generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod Penal ce ține de scopul

pedepsei penale, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de

2

art. 75 CP, iar ținând cont de circumstanțele reale și personale și de persoana vinovată, corect

stabilind inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, totodată cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune în temeiul art. 90 CP RM.

La fel la stabilirea termenului pedepsei instanța de fond a ținut cont de prevederile art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, potrivit cărora inculpatul care a recunoscut săvârșirea

faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate

în faza urmăririi penale beneficiază de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.

Circumstanțe atenuante prevăzute de art. 76 și 77 Cod Penal, în acțiunile inculpatului

au fost stabilite căința sinceră, recunoașterea vinovăției și săvârșirea infracțiunii în stare de

ebrietate alcoolică. De asemenea instanța de fond a ținut cont de faptul, că inculpatul a

conștientizat pericolul social al acțiunilor sale, regretă sincer cele comise și promite să nu

admită pe viitor un astfel de comportament.

Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării pedepsei

aplicată de către instanța de judecată prin hotărârea de condamnare de a se suspenda pe o

anumită perioadă de timp executarea pedepsei aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite

condiții.

În părerea Colegiului penal, pedeapsa stabilită inculpatului este una conformă și

Recomandării Nr. R (92) 16 a Comitetului de miniștri către statele membre referitoare la

regulile europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate, adoptată de Comitetul de

Miniștri la 19 octombrie 1992, cu ocazia celei de a 482-a reuniune a Delegațiilor de Miniștri,

potrivit căreia „natura și durata sancțiunilor și măsurilor aplicate în comunitate trebuie de

asemenea să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delincvent a fost

condamnat sau o persoană este inculpată, cât și cu situația personală a acesteia ținând cont

de circumstanțele săvârșirii infracțiunii”. Astfel, se va asigura realizarea scopului pedepsei

penale de restabilire a echității sociale și prevenire de săvârșirea de noi infracțiuni, atât de

către inculpat, cât și din partea altor persoane.

Nu a putut fi reținut nici afirmațiile invocate în apel, că instanța de fond n-a ținut cont

de caracterul social periculos al faptei comise, de consecințele care au survenit în urma

comiterii infracțiunii și în cele din urmă de faptul că infracțiunea săvârșită a avut consecințe

negative asupra sănătății și integrității fizice ale părții vătămate, fapt probat cu mijloacele

materiale de probă anexate la cauza penală, deoarece sunt declarative în circumstanțele

stabilite pe caz. Instanța de apel a ținut cont și de poziția părții vătămate pe caz, care nu a

avut pretenții și a solicitat inculpatului să nu-i fie agravată pedeapsa.

Instanța de apel a considerat posibilă corectarea vinovatului fără izolare de societate,

mai ales că pedeapsa numită inculpatului este prevăzută de legislator și la aplicarea pedepsei

inculpatului de către instanța de fond nu au fost încălcate principiile de stabilire a pedepsei,

pedeapsa aplicată fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și instanța

consideră că va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 10 Cod de procedură penală, solicitând casarea

deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin excludere din pedeapsa

3

aplicată a art. 90 Cod penal.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu a ținut cont de criteriile generale

de individualizare a pedepsei, neglijând prevederile art. 75 Cod penal. La stabilirea pedepsei

nu s-a ținut cont de caracterul social al faptei comise, de consecințele care au survenit în

urma comiterii infracțiunii, și în cele din urmă că infracțiunea săvârșită a avut consecințe

negative asupra sănătății integrității fizice ale părții vătămate.

Infracțiunea a fost comisă în stare de ebrietate. Prin aplicarea pedepsei cu închisoare și

suspendarea condiționată, nu s-a realizat o echitate socială și nu s-a atins scopul de

exemplaritate al pedepsei penale.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de apel,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Din conținutul recursului declarat se constată că, procurorul critică decizia sub

aspectul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că, instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, însă Colegiul analizând decizia atacată, conchide că nici un temei prevăzut de

norma menționată, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul

că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5),

417 alin. (1) pct. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Distinct de aceste considerente, Colegiul atestă că recurentul critică decizia instanței

de apel și sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate, temei de recurs prevăzut

la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Referitor la motivele invocate de recurent în acest sens, Colegiul menționează că,

potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare cu

criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța

de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și

4

mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,

ținând-se cont de influenta pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat

inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune

în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute

de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

La caz, Colegiul penal constată că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe

privind aplicarea pedepsei principale sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată

a executării acesteia, corect a stabilit că corectarea și reeducarea lui Botezat Andrei este

posibilă fără privarea de libertate, punând la baza soluției prevederile art. 7, 75, 90 Cod

penal, art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece în cadrul ședinței de judecată în instanța

de fond, inculpatul a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, recunoscându-și

vina în cele comise, precum și gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul acesteia,

personalitatea celui vinovat și circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea.

De asemenea, se reține că instanțele de fond ținând cont de circumstanțele cauzei, de

personalitatea inculpatului, precum și de valorile sociale care au fost lezate prin comiterea

infracțiunii, de faptul că Botezat Andrei este de acord să achite cheltuielile de judecată,

corect au considerat necesar a dispune în privința inculpatului aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, or, Colegiul careva interdicții prevăzute de lege în acest sens, nu a constatat.

Subsidiar, instanța menționează că, procurorul nu a invocat careva motive care ar

justifica aplicarea unei pedepse mai aspre în privința inculpatului, or, criticile formulate de

procuror au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și

cărora li s-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta

decizie, iar argumentele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezentei erorilor de drept, care ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei

instanței de apel.

Colegiul constată, că pedeapsa individualizată de instanțele de fond, răspunde atât

principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal,

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar declarat de procuror și potrivit legii se impune inadmisibilitatea

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în procuratura de

5

circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de

Apel Bălți din 09 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Botezat Andrei XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 februarie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

6