1ra-1639/2019 — art. 264-1 al. 1, 3, 332 al. 1, 327 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 28 iunie 2018, procesul penal în privința lui Gheorghe Cepoi vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Procesul penal în privința lui Gheorghe Cepoi vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal a fost încetat din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Inculpatul Gheorghe Cepoi a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal și art. 327 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa după cum urmează: - în baza art. 327 alin. (1) Cod penal i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei în beneficiul statului (în redacția de până la data emiterii Legii nr. 207 din 29.07.2016), cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în organele publice pe un termen de 2 ani; - în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 900 unități convenționale (în redacția Legii nr. 207 I din 29.07.2016), 1 echivalentul a 45 000 lei în beneficiul statului, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă lui Gheorghe Cepoi sub formă de amendă în mărime de 900 unități convenționale, ceea ce constituie 45 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în organele publice pe un termen de 2 ani. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul Primăriei s. Bumbăta, r-nul Ungheni - Dumitru Paladi prin care s-a dispus încasarea de la Gheorghe Cepoi în beneficiul Primăriei s. Bumbăta, r-nul Ungheni a prejudiciului material în sumă de 59 972,94 și cheltuielile judiciare pentru asistenta juridică în mărime de 2 000 lei, iar în total 61 972,94 lei. S-a respins cerința reprezentantului Primăriei s. Bumbăta, r-nul Ungheni privind încasarea dobânzii calculată pentru perioada de la 01.01.2015 până la 20.03.2017 în sumă de 21 055 lei, ca fiind neîntemeiată. S-a dispus încasarea de la Gheorghe Cepoi în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 11,40 lei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Gheorghe Cepoi activând în funcția de Primar al s. Bumbăta, r-nul Ungheni, prin urmare în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, având o serie de atribuții stipulate în art. 29 din Legea privind administrația publică locală, nr. 436-XV1 din 28.12.2006, inclusiv, de asigurare a executării deciziilor consiliului local; de exercitare a funcției de ordonator principal de credite al satului (comunei), orașului (municipiului), de verificare, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea mijloacelor din bugetul local și informarea consiliului despre situația existentă; de inventariere și administrare a bunurilor domeniului public și celui privat ale orașului în limitele competenței sale; de reprezentare a colectivității locale în relațiile cu alte autorități publice, persoane fizice sau juridice din țară sau din străinătate, precum și în instanțele de judecătorești în condițiile legii; de semnare a actelor și contractelor încheiate în numele colectivității locale; de constatare a încălcărilor legislației în vigoare comise de persoane fizice și juridice în teritoriul administrat, de luare a măsurilor pentru înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz, de sesizare a organelor de drept, care sunt obligate să reacționeze cu promptitudine, în condițiile legii, la solicitările primarului, etc., a săvârșit infracțiunea de abuz de serviciu și fals în acte publice în următoarele circumstanțe: 2 Astfel, el activând în funcția sus nominalizată, în mod intenționat, folosind situația de serviciu în interes material și personal, exprimate prin necesitatea camuflării încălcărilor sale și redării acțiunilor sale a unui aspect legal în vederea nereturnării la bugetul raional de către Primăria s. Bumbăta r-nul Ungheni a mijloacelor bănești în sumă de 59 972. 94 lei, nefolosite de către primărie din suma de 330 000 lei alocată Primăriei în anul 2014 de către Consiliul raional Ungheni pentru construcția Centrului cultural multifuncțional din localitatea respectivă, planificate pentru cheltuieli în anul 2014, în perioada lunii decembrie a anului 2014 în cadrul administrării procesului de recepție a lucrărilor de construcție a scărilor efectuate la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni, contrar prevederilor art. 32 și art. 33 alin. (6) lit. c) ale Legii privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, potrivit cărora, cheltuielile bugetare se efectuează numai pe bază de documente justificative, care confirmă angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, plata salariilor și altor drepturi bănești, plata obligațiilor către bugete, precum și a altor obligații, unde, autoritățile executive, în condițiile legislației în vigoare, sunt responsabile de utilizarea conform destinației a alocațiilor bugetare aprobate, contrar prevederilor pct. 8 și pct. 19 al Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23.05.1996, potrivit cărora, pentru efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, investitorul desemnează comisia de recepție într-o componentă de cel puțin 5 persoane, în care vor fi incluși reprezentantul investitorului, reprezentantul administrației publice locale în teritoriul căreia este situată construcția și specialiști notorii din domeniu vizat, care la terminarea examinării lucrărilor, își vor consemna obiecțiile și concluziile în procesul-verbal de recepție, pe care îl vor înainta investitorului în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere cu sau fără obiecții a recepției, fie amânarea sau respingerea ei, precum și contrar pct. 26 din Regulamentul menționat, conform căruia, în cazul când admiterea recepției se face cu obiecții, în procesul-verbal de recepție se vor indica în mod expres acele lipsuri care trebuie remediate, în lipsa comisiei de recepție instituită în modul prevăzut de Regulamentul sus indicat, a semnat două exemplare a procesului- verbal de recepție a lucrărilor executate pe luna decembrie 2014 de IM NGC „Construct” SRL la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni, în sumă de 59 982,92 lei, precum a semnat și exemplarul nr. 1 al facturii fiscale cu seria JA și numărul 3497751 datată cu 19.12.2014, prezentată de administratorul IM NGC „Construct” SRL, Cazoni Cristian, deși cunoștea personal că procesele-verbale nominalizate de recepție a lucrărilor executate și factura fiscală menționată, conțin date false cu privire la volumul și valoarea totală a lucrărilor de reparație efectuate la Centrul cultural multifuncțional din 3 s. Bumbăta r-nul Ungheni de către IM NGC „Construct” SRL, unde de facto lucrările în cauză nu au fost efectuate, documente cu date false în baza cărora ÎM NGC „Construct” SRL la 30.12.2014 de către Trezoreria Teritorială Ungheni, în baza ordinul de plată nr. 422 din 30.12.2014 perfectat de către contabilul șef al Primăriei s. Bumbăta r-nul Ungheni, Domnica Croioru, i-a fost achitată suma de 59 982,92 lei, prin care fapt a cauzat bugetului primăriei s. Bumbăta r-nul Ungheni, adică intereselor publice, un prejudiciu în valoare de 59 982.92 lei. Tot el, activând în aceiași funcție, având aceleași atribuții de serviciu, în mod intenționat, în interes material și personal, exprimat prin necesitatea camuflării încălcărilor sale și redării acțiunilor sale a unui aspect legal în vederea nereturnării la bugetul raional de către primăria s. Bumbăta r-nul Ungheni a mijloacelor bănești în sumă de 59 972, 94 lei, nefolosite de către primărie din suma de 330 000 lei, alocată primăriei în anul 2014 de către Consiliul raional Ungheni pentru construcția Centrului cultural multifuncțional din localitatea respectivă, planificate pentru cheltuieli în anul 2014, în cadrul administrării procesului de recepție a lucrărilor de construcție a scărilor efectuate de către ÎMNGC „Construct” SRL la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta, r-nul Ungheni, în perioada lunii decembrie a anului 2014 a semnat două exemplare a procesului-verbal de recepție a lucrărilor executate pe luna decembrie 2014 de către ÎM NGC „Construct” SRL la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta, r-nul Ungheni în sumă totală de 59 982.92 lei, precum a semnat și exemplarul nr. 1 al facturii fiscale cu seria JA și numărul 3497751 datată cu 19.12.2014, prezentată de administratorul ÎM NGC „Construct” SRL, Cristian Cazoni, deși cunoștea personal că procesele-verbale nominalizate de recepție a lucrărilor executate și factura fiscală menționată, conțin date false cu privire la volumul și valoarea totală a lucrărilor de reparație efectuate la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni de către IM NGC „Construct” SRL, unde de facto lucrările de construcție în cauză nu au fost efectuate. Ulterior, deținând documentele oficiale false în cauză, ca dovadă a plenitudinii lucrărilor efectuate de către IM NGC „Construct” SRL la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni și având drept scop transferul mijloacelor financiare de la bugetul de stat pe contul Consiliului local Bumbăta și ulterior pe contul agentului economic IM NGC „Construct” SRL, a organizat prezentarea unui exemplar cu date false a procesului-verbal de recepție a lucrărilor executate pe luna decembrie 2014 și exemplarul nr. 1 al facturii fiscale cu seria JA și numărul 3497751 datată cu 19.12.2014, în contabilitatea primăriei s. Bumbăta, unde ca rezultat al faptelor date și în baza documentelor oficiale perfectate cu date false, la indicația lui de către contabilul șef al primăriei s. Bumbăta, r-nul Ungheni, Domnica 4 Croioru, a fost perfectat ordinul de plată nr. 422 din 30.12.2014, acte în baza cărora ÎM NGC „Construct” SRL i-a fost achitată la 30.12.2014 de către Trezoreria Teritorială Ungheni suma de 59 982.92 lei. Tot el, Gheorghe Cepoi, la 12.02.2016, aproximativ la ora 17:00, a condus automobilul de model „Opel Zafira” cu nr. de înmatriculare XXXXX în satul Bumbăta, r-nul Ungheni, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. În rezultatul testării cu aparatul „Drager” s-a stabilit că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la conducătorul auto Gheorghe Cepoi era de 0,62 mg/l. Astfel, cet. Gheorghe Cepoi a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr.357 din 13.05.2009, prevăzute de art. (14) lit. (a) „conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”. Tot el, Gheorghe Cepoi, la 26.02.2017, aproximativ la ora 20:30 min., deplasându- se la volanul automobilului de model „Opel Zafira ”, cu n/î XXXXX, în satul Bumbăta, r-nul Ungheni, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale și al consecințelor care pot surveni, în rezultatul stopării de către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare a IGP, pentru verificarea actelor necesare conducerii mijlocului de transport, fiind suspectat în consum de alcool și conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, i-a fost solicitat testarea alcoolscopică și examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate, a naturii acesteia precum și recoltării probelor în cadrul examenului medical, pe care șoferul a refuzat, împotrivindu-se cu rea voință și împiedicând în acest mod activitatea legală de stabilire a stării de ebrietate, fapt consemnat în procesul-verbal cu privire la constatarea refuzului de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice din 26.02.2017. Astfel, Gheorghe Cepoi a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.357 din 13.05.2009, prevăzute de pct. 11 lit. j) conform căruia „conducătorul de vehicul înainte de plecare și în timpul deplasării este obligat: să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat sau după cap examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei...” și pct. 14 conform căruia „Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu cereri de apel de către inculpat și avocatul acestuia Alexandru Popa prin care au solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care a 5 dispune achitarea inculpatului Gheorghe Cepoi învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), 332 alin. (1), 2641 alin. (1), 2641 alin. (3) Cod penal. În motivarea cernitelor au invocat următoarele aspecte: - urmărirea penală în baza indicilor constitutivi ai infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost pornită în baza ordonanței procurorului - adjunct al procurorului raionului Ungheni, Oleg Potîngă din 23.11.2015, și prin care se pretinde că a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 04.11.2015, ca urmare a faptului că aceasta fusese contestată de către Paladi Dumitru. Totodată, se constată că la materialele cauzei penale lipsește o careva plângere din partea lui Paladi Dumitru împotriva ordonanței din 04.11.2015; - s-a constatat că impedimentul în continuarea lucrărilor de construcție a constat în schimbarea persoanei primarului, care s-a opus acestor lucrări și nu a desemnat un responsabil tehnic; - probele pe capătul de învinuire de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, au fost administrate cu încălcarea art. 63 Cod procedură penală, or, inculpatul a fost menținut în calitate de bănuit pe o perioadă de 3 luni și 14 zile; - în ceea ce privește incriminarea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, aceasta la fel nu și-a găsit confirmare, datele din factura fiscală fiind reale și conforme contractului, devizului de cheltuieli, transferului efectiv, și aceasta nici într- un caz nu poate atesta plenitudinea efectuării lucrărilor de construcție; - inculpatului nu-i este clară acuzația sub aspectul „cauzării daunelor în proporții considerabile Primăriei satului Bumbăta, raionul Ungheni”, în condițiile în care descriind fapta nu este dat un calificativ pretinsului prejudiciu, și acuzatorul de stat a omis să explice și să probeze prin ce se exprimă acele daune în proporții considerabile; - ordonanța de punere sub învinuire este una incompletă, neclară și contradictorie; - dezacordul cu aprecierea probelor și condamnarea inculpatului doar în baza presupunerilor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019 au fost admise parțial, din alte motive, apelurile declarate de către inculpat și avocatul acestuia Alexandru Popa, casată parțial sentința în partea laturii penale și pronunțată următoarea hotărâre: Se încetează procesul penal în privința lui Gheorghe Cepoi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, în rest au fost menținute dispozițiile sentinței atacate. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma 6 admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare, și anume:-art. 327 alin. (1) Cod penal, individualizată prin - folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; -art. 332 alin. (1) Cod penal, individualizată prin - înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din interes material sau din alte interese personale; -art. 2641 alin. (1) Cod penal, individualizată prin - conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat; -art. 2641 alin. (3) Cod penal, individualizată prin - refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcooloscopică și de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical. În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate se dovedește prin cumulul de probe administrate și anume: declarațiile reprezentantului părții vătămate Dumitru Paladi; declarațiile martorilor Sergiu Nagherneac, Dumitru Paladi, Gheorghe Căpățînă, Vitalie Boghean, Sergiu Lincov, Liviu Cepoi, Victor Țurcanu, Dumitru Cornea, Grigore Roman, Domnica Croitoru, Constantin Lupu, Petru Pogîlă, Radu Dereș, Valentina Bădănău, Cristian Cazoni, Valeriu Pînzaru, Cristian și Ecaterina Cazoni; procesul- verbaș de cercetare de la fața locului din 05 octombrie 2015 (f.d. 8-10, vol. I); materialele inspectării financiare complexe la Primăria Bumbăta, inclusiv și actul din 26.01.2016 (f.d. 16-106. Vol. I); actul de control nr. 13 din aprilie 2016 (f.d. 137-142, vol. I); ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 06 iunie 2016 (f.d. 145-156, vol. I); procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate (f.d. 10, vol. I, dosarul penal nr. 1-137/2016); tichetul de testare alcooloscopică(f.d. 9, vol. I, dosarul penal nr. 1-137/2016); procesul-verbal privind constatarea refuzului de la examenul medical din 26 februarie 2017 (f.d. 8); procesul-verbal de ridicare și examinare a obiecteleor CD-R cu înregistrările video ridicate de la cet. Radu Deriș din 10 martie 2017 (f.d. 28-29); raportul de expertiză cu nr. 7780-10-14/T din 30 octombrie 2014 (f.d. 24-25, vol. II); procesul-verbal de la fața locului din 13 octombrie 2016 (f.d.116- 118, vol.II); procesul-verbal de la fața locului din 13 octombrie 2016 (f.d.122-124, vol.II). Raportând motivele invocate în apeluri la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de apelanți nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de apel a respins solicitarea părții apărării privind pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului, 7 mai mult, probele administrate în cauza dată demonstrează cert și fără careva dubii că ultimul se face vinovat de cele imputate prin rechizitoriu. Cu referire la argumentele apelanților, precum că transferul sumei de 59982,92 lei către ÎM „NGC Construct” SRL a fost efectuat inclusiv în baza contractului pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică nr. 81a din 19.12.2014, devizului de cheltuieli, procesului-verbal nr. 1 și angajamentului asumat de către ÎM „NGC Construct” SRL, instanța de apel le-a apreciat critic, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că inculpatul Gheorghe Cepoi, activând în calitate de Primar al s. Bumbăta, r-nul Ungheni a semnat două exemplare a procesului-verbal de recepție a lucrărilor executate pe luna decembrie 2014 de IM NGC „Construct” SRL la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni, în sumă totală de 59 982,92 lei, precum a semnat și exemplarul nr. 1 al facturii fiscale cu seria JA și numărul 3497751 prezentată de administratorul ÎM NGC „Construct” SRL Cristian Cazoni, deși cunoștea personal că procesele-verbale nominalizate de recepție a lucrărilor executate și factura fiscală menționată, conțin date false cu privire la volumul și valoarea totală a lucrărilor de reparație efectuate la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni de către IM NGC „Construct” SRL, unde de facto lucrările în cauză nu au fost efectuate, documente cu date false în baza cărora ÎM NGC „Construct” SRL la 30.12.2014 de către Trezoreria Teritorială Ungheni, în baza ordinul de plată nr. 422 din 30.12.2014 perfectat de către contabilul șef al Primăriei s. Bumbăta r-nul Ungheni, Domnica Croioru, i-a fost achitată suma de 59 982,92 lei, prin care fapt a cauzat bugetului primăriei s. Bumbăta r- nul Ungheni, un prejudiciu în valoare de 59 982,92 lei. Ulterior, inculpatul deținând documentele oficiale false în cauză, ca dovadă a plenitudinii lucrărilor efectuate de către IM NGC „Construct” SRL la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta, r-nul Ungheni și având drept scop transferul mijloacelor financiare de la bugetul de stat pe contul Consiliului local Bumbăta și ulterior pe contul agentului economic IM NGC „Construct” SRL, a organizat prezentarea unui exemplar cu date false a procesului-verbal de recepție a lucrărilor executate pe luna decembrie 2014 și exemplarul nr. 1 al facturii fiscale cu seria JA și numărul 3497751 datată cu 19.12.2014, în contabilitatea primăriei s. Bumbăta, unde ca rezultat al faptelor date și în baza documentelor oficiale perfectate cu date false, la indicația lui de către contabilul șef al primăriei s. Bumbăta, r-nul Ungheni, Domnica Croioru, a fost perfectat ordinul de plată nr. 422 din 30.12.2014, acte în baza cărora ÎM NGC „Construct” SRL i-a fost achitată la 30.12.2014 de către Trezoreria Teritorială Ungheni, suma de 59 982.92 lei. Instanța de apel a menționat că, prin actul de control nr. 13 din 04.04.2016 al volumelor și costului lucrărilor executate la obiectul „Lucrări de construcții la Centrul 8 Cultural Multifuncțional din satul Bumbăta raionul Ungheni”, executat de către Inspecția de Stat în Construcții s-a constatat, că în rezultatul controlului efectuat prin măsurări instrumentale a volumelor de lucrări executate la obiectiv de facto și comparării lor cu procesul-verbal de recepție, au fost constatate exagerări în sumă de 50,27 mii lei. Aceste exagerări se exprimă prin lucrări neexecutate, prevăzute de proiect, incluse în costul obiectului prezentat spre recepție. De asemenea, referitor la episodul privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, partea apărării a invocat că, probele pe acest capăt de acuzare au fost administrate cu încălcarea art. 63 Cod de procedură penală, astfel, Gheorghe Cepoi a fost recunoscut în calitate de bănuit pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, la p 21.06.2016 (f.d. 162, vol. I), fiind menținut în această calitate până la 04.10.2016 (f.d. 101-T02, vol. II), adică pe parcursul a 3 luni și 14 zile. În așa mod, organul de urmărire penală a omis termenul de 3 luni, de punere sub învinuire a bănuitului Gheorghe Cepoi, acesta aflându-se în calitate de bănuit mai mult decât termenul limită stabilit de art. 63 alin. (2), (5) Cod procedură penală, ce constituie o încălcare esențială a legii procesual-penale, care afectează drepturile și interesele legitime ale persoanei. În acest sens, instanța de apel a menționat că, afirmațiile părții apărării privind pretinsa încălcare a legii procesual-penale prevăzută de art. 63 alin. (2), (5) Cod procedură penală și ca consecință solicitarea de a-l achita pe inculpat învinuit în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, or, nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești, avocatul inculpatului sau inculpatul nu au înaintat pretenții și nu au solicitat declararea nulității actului procedural - ordonanța cu privire la punerea sub învinuire, invocând acest fapt doar în susținerile verbale în instanța de fond. Din materialele dosarului penal rezultă că, ordonanța de punere sub învinuire a fost emisă la 04.10.2016, în prezența învinuitului Gheorghe Cepoi și a avocatului Mărgărită Fedosenco, care au semnat-o, iar copia de pe ordonanța respectivă și informația privind drepturile și obligațiile învinuitului prevăzute de art. 66 Cod procedură penală, i-au fost înmânate și explicate de procuror, în prezența apărătorului la 04.10.2016, or, potrivit art. 66 alin. (2), pct. 19) Cod procedură penală, învinuitul, inculpatul, are dreptul să facă obiecții împotriva acțiunilor organului de urmărire penală și să ceară includerea obiecțiilor sale în procesul-verbal al acțiunii procesuale, iar pct. 27) al aceluiași aliniat, prevede că, are dreptul să atace, în modul stabilit de lege, acțiunile și hotărârile organului de urmărire penală, însă, partea apărării nu a contestat acțiunile acuzatorului de stat de la faza urmăririi penale. 9 Referitor la capătul de învinuire în comiterea de către inculpatul Gheorghe Cepoi a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a stabilit în baza probelor administrate la materialele cauzei, probe care se apreciază ca fiind pertinente, concludente, utile și apreciate și din punct de vedere al coroborării lor faptul că inculpatul la 12.02.2016, aproximativ la ora 17:00 a condus automobilul de model „Opel Zafira” cu numărul de înmatriculare XXXXX, în satul Bumbăta, r-nul Ungheni, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, în rezultatul testării la aparatul „Drager” s-a stabilit că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la conducătorul autovehiculului Gheorghe Cepoi era de 0.62 mg/l. Cu referire la argumentele apelanților, precum că din procesul-verbal cu privire la constatarea infracțiunii din 29.02.2016 și raportul întocmit de către Iurii Oleg la 24.02.2016 se atestă dubii privind faptul că Gheorghe Cepoi ar fi condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, instanța de apel le-a apreciat critic, or, materialele la care face referire partea apărării nu prezintă careva dubii, mai mult, partea apărării nu a explicat în ce constau dubiile respective. În acest context, instanța de apel a indicat că potrivit tichetului de la testarea alcooloscopică se atestă că în aerul expirat de Gheorghe Cepoi s-a constatat o concentrație de alcool de 0.62 mg/l. În ceea ce privește alegațiile părții apărării referitor la faptul că tichetul „Drager Alcooltest 8510” nu a fost recunoscut în calitate de mijloc de material de probă, instanța de apel le-a apreciat critic și pasibil respingerii, or, la materialele cauzei a fost anexat tichetul respectiv - f.d. 9, căruia instanța de judecată i-a dat apreciere în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod procedură penală. Cu referire la afirmațiile părții apărării precum că, persoana abilitată cu dreptul de efectuare a testării alcooloscopice, în cazul dat agentul constatator Andrei Avădănii nu a verificat starea funcțională a aparatului etilotest, nu a informat persoana despre faptul că urmează a fi testat la existența vaporilor de alcool în aerul expirat, nu a explicat contravenientului procedura testării alcooloscopice și nu este clar dacă a respectat instrucțiunile privind ordinea testării alcoolscopice și normele sanitaro-igienice, desigilând dispozitivul de protecție (muștiucul) în prezența examinatului, instanța de apel le apreciază critic, or, din conținutul procesului-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate rezultă că, muștiucul a fost desigilat în prezența cet. Gheorghe Cepoi, suspectat în consum de alcool la volan, a fost supus testului alcoolscopic, rezultatul testului fiind 0,62 mg/l. Mai mult, instanța de apel a notat că, procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate din 12.02.2016 a fost contrasemnat de inculpatul Gheorghe Cepoi, iar careva obiecții acesta nu a semnalizat, 10 fiind reflectat în conținutul procesului-verbal faptul că „este de acord cu rezultatul alcooltestului” (f.d. 10, vol. I). Pe acest capăt de acuzare, instanța de fond constatând faptul că inculpatul Gheorghe Cepoi a comis o infracțiune ușoară, iar din ziua săvârșirii infracțiunii și până la pronunțarea sentinței au expirat mai mult de 2 ani, a dispus încetarea procesului penal pornit în privința acestuia, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. Referitor la capătul de învinuire în comiterea de către inculpatul Gheorghe Cepoi a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a stabilit în baza probelor administrate la materialele cauzei, probe care se apreciază ca fiind pertinente, concludente, utile și apreciate și din punct de vedere al coroborării lor faptul că inculpatul la 26.02.2017, aproximativ la ora 20:30 min., deplasându-se la volanul automobilului de model „Opel Zafira ”, cu n/î XXXXX, în satul Bumbăta, r-nul Ungheni, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale și al consecințelor care pot surveni, în rezultatul stopării de către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare a IGP, pentru verificarea actelor necesare conducerii mijlocului de transport, fiind suspectat în consum de alcool și conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, i-a fost solicitat testarea alcooloscopică și examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate, a naturii acesteia precum și recoltării probelor în cadrul examenului medical, pe care șoferul a refuzat, împotrivindu-se cu rea voință și împiedicând în acest mod activitatea legală de stabilire a stării de ebrietate, fapt consemnat în procesul- verbal cu privire la constatarea refuzului de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice din 26.02.2017. Astfel, Gheorghe Cepoi a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.357 din 13.05.2009, prevăzute de pct. 11 lit. j) conform căruia „conducătorul de vehicul înainte de plecare și în timpul deplasării este obligat: să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat sau după cap examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei...” și pct. 14 conform căruia I „Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”. Cu referire la argumentele apelanților, precum că procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din 26.02.2017, procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 26.02.2017 și procesul-verbal din 26.02.2017 se constată că acestea au fost întocmite în absența lui Gheorghe Cepoi, instanța de apel le apreciază ca nefondate, or, din conținutul procesului-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din 26.02.2017 procesului-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 26.02.2017, procesului-verbal cu privire la constatarea refuzului de la testarea alcooloscopică sau 11 examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice din 26.02.2017 rezultă că, persoana înlăturată de la conducere, persoana care a refuzat examinarea - Gheorghe Cepoi a refuzat să semneze. În ceea ce privește raportul agentului constatator cu privire la înregistrarea și evidența sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni din 26.02.2017 instanța de apel a menționat că acest act este întocmit de către agentul constatator, iar pentru valabilitatea acestuia nu este necesar ca acesta să fie întocmit în prezența făptuitorului. Cu referire la argumentele părții apărării potrivit căreia înregistrările video, care se pretind a fi efectuate cu telefonul mobil de model „ZTE”, de către Radu Deriș, acestea nu pot fi admise în calitate de probe, or, înregistrările la care face referire partea apărării nu au fost reținute ca probe nici de către acuzatorul de stat la întocmirea rechizitoriului și nici de către instanța de fond la baza sentinței de condamnare. Instanța de apel a reținut că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, în conformitate cu criteriile stabilite la art. 16 alin. (2) Cod penal se califică ca infracțiune ușoară, iar potrivit art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. În temeiul art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, examinând aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului, instanța de apel a casat sentința primei instanțe parțial, în latura penală a cauzei de învinuire a lui Gheorghe Cepoi în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În conformitate cu art. 275 pct. 4) Cod procedură penală, urmărirea penală pornită nu mai poate fi efectuată și va înceta în cazul în care a intervenit termenul de prescripție. Drept consecință, instanța de apel a reținut că inculpatul a comis o infracțiune ușoară, iar din ziua săvârșirii infracțiunii și până la pronunțarea prezentei decizii, au expirat mai mult de 2 ani, din care considerente procesul penal pornit în privința acestuia urmează a fi încetat, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinar de către inculpatul Gheorghe Cepoi și avocatul Alexandru Popa în numele inculpatului, prin care solicită casarea integrală a deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate recurenții menționează că, instanța de apel s-a expus superficial asupra faptului că Gheorghe Cepoi a avut calitatea de bănuit o perioadă mai îndelungată decât cea prevăzută de lege, adică mai mult de 3 luni. 12 De asemenea, recurenții susțin că instanța de apel urma să ia în calcul faptul declarării neconstituționale a sintagmei ,,intereselor publice” prevăzut de alin. (1) al art. 327 Cod penal. Recurenții menționează că, învinuirea înaintată prin rechizitoriu este una incompletă, neclară și incorectă. În rest, apărarea indică același argumente invocate și în cererile de apel. Inculpatul Gheorghe Cepoi și avocatul Alexandru Popa în numele inculpatului își întemeiază cererile de recurs ordinar în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia reprezentantului Primăriei s. Bumbăta, r-nul Ungheni - Dumitru Paladi, prin care solicită inadmisibilitatea acestora, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal remarcă că, apărătorul cât și inculpatul în cererile de recurs fac referire la temeiurile de declarare a recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume: o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursurile declarate, Colegiul penal constată că niciunul din ele nu și-a găsit confirmare. După cum rezultă din conținutul recursurilor avocatul și inculpatul sunt de părerea că, instanța de apel s-a expus superficial asupra faptului că Gheorghe Cepoi a avut calitatea de bănuit o perioadă mai îndelungată decât cea prevăzută de lege, or, lecturând decizia instanței de apel, Colegiul penal a constatat că aceasta a dat un răspuns clar și bine argumentat, astfel alegațiile apărării sunt declarative (vezi pct. 4.1. din prezenta decizie). Verificând actele cauzei în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată că, prima instanță, conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, judecând 13 cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a cercetat materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită integral. Instanța de apel, respectând prevederile legale, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță privind vinovăția lui Gheorghe Cepoi în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (1), 332 alin. (1), 2641 alin. (3) și 327 alin. (1) Cod penal. În urma celor menționate mai sus, Colegiul penal va respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile apărării precum că, învinuirea înaintată prin rechizitoriu este una incompletă, neclară și incorectă. Mai mult decât atât, instanța de apel corect în partea descriptivă a deciziei subliniază că ,,(…)potrivit art. 66 alin. (2), pct. 19) Cod procedură penală, învinuitul, inculpatul, are dreptul să facă obiecții împotriva acțiunilor organului de urmărire penală și să ceară includerea obiecțiilor sale în procesul-verbal al acțiunii procesuale, iar pct. 27) al aceluiași aliniat, prevede că, are dreptul să atace, în modul stabilit de lege, acțiunile și hotărârile organului de urmărire penală, însă, partea apărării nu a contestat acțiunile acuzatorului de stat de la faza urmăririi penale”. Probele indicate sunt detaliat descrise în sentință și în decizia instanței de apel, care au fost examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de instanțe, nu prezintă temei de îndoială și direct indică la comiterea de către inculpat a infracțiunilor de care a fost recunoscut vinovat, vinovăția acestuia fiind dovedită cu certitudine și fără echivoc. În continuare Colegiul penal reține că prin „eroare de fapt” se înțelege o greșită examinare a probelor administrate în cauză, în sensul că la dosar există o anumită probă, când în realitate aceasta nu există sau atunci când se consideră că un anumit act, un anumit raport de expertiză ar demonstra existenta unei împrejurări, când în realitate din acest mijloc de probă reiese contrariul. Eroarea gravă de fapt presupune reținerea unei împrejurări esențiale, fără ca probele administrate să o susțină sau o nereținere a unei astfel de împrejurări esențiale, deși probele administrate o confirmau, ambele ipoteze fiind rezultatul denaturării grave a probelor. În acest context, Colegiul penal constată că nu există contradicție evidentă între cele reținute prin hotărârile recurate și conținutul probelor administrate, starea de fapt reținută nefiind consecința unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul unei 14 analize coroborate a acestora, astfel că atât sentința cât și decizia nu cuprind vreun viciu sub aspect de fapt sau de drept material sau procesual. Totodată, Colegiul penal menționează că este neîntemeiată afirmația recurenților precum că, instanța de apel urma să ia în calcul faptul declarării neconstituționale a sintagmei ,,intereselor publice” prevăzut de alin. (1) al art. 327 Cod penal, or, această sintagmă a fost exclusă din învinuirea inculpatului în instanța de fond, aceasta calificând acțiunile inculpatului conform indicilor ,,folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” Analizând materialele cauzei și decizia instanței de apel, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea acesteia. Totodată, Colegiul penal reține că, motivele invocate în recursurile declarate de către inculpatul Gheorghe Cepoi și avocatul Alexandru Popa în numele inculpatului, au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea CtEDO, pct. 20, cazul Bujenița c. Moldovei). Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Alexandru Popa în numele inculpatului și ultimul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Cepoi Gheorghe XXXXX ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 decembrie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 15