1ra-1639/2019 — art. 264-1 al. 1, 3, 332 al. 1, 327 al. 1 CP

1ra-1639/2019 — art. 264-1 al. 1, 3, 332 al. 1, 327 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1639/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Alexandru Popa în numele inculpatului și ultimul, prin se care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în cauza penală

în privința inculpatului

Cepoi Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 11.01.2017 - 28.06.2018;

instanța de apel: 20.07.2018 - 02.04.2019;

instanța de recurs: 09.07.2019 - 04.12.2019.

a c o n s t a t a t :

privința lui Gheorghe Cepoi vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul expirării termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

Procesul penal în privința lui Gheorghe Cepoi vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal a fost încetat din motivul expirării termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală.

Inculpatul Gheorghe Cepoi a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal și art. 327 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa după cum urmează:

- în baza art. 327 alin. (1) Cod penal i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei în beneficiul statului

(în redacția de până la data emiterii Legii nr. 207 din 29.07.2016), cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții de conducere în organele publice pe un termen de 2 ani;

- în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 900 unități convenționale (în redacția Legii nr. 207 I din 29.07.2016),

1

echivalentul a 45 000 lei în beneficiul statului, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin absorbirea pedepsei

mai ușoare de pedeapsa mai aspră, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă lui Gheorghe

Cepoi sub formă de amendă în mărime de 900 unități convenționale, ceea ce constituie

45 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3

ani și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în organele publice pe un

termen de 2 ani.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul Primăriei s.

Bumbăta, r-nul Ungheni - Dumitru Paladi prin care s-a dispus încasarea de la Gheorghe

Cepoi în beneficiul Primăriei s. Bumbăta, r-nul Ungheni a prejudiciului material în

sumă de 59 972,94 și cheltuielile judiciare pentru asistenta juridică în mărime de 2 000

lei, iar în total 61 972,94 lei.

S-a respins cerința reprezentantului Primăriei s. Bumbăta, r-nul Ungheni privind

încasarea dobânzii calculată pentru perioada de la 01.01.2015 până la 20.03.2017 în

sumă de 21 055 lei, ca fiind neîntemeiată.

S-a dispus încasarea de la Gheorghe Cepoi în beneficiul statului cheltuielile

judiciare în sumă de 11,40 lei.

activând în funcția de Primar al s. Bumbăta, r-nul Ungheni, prin urmare în conformitate

cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, având o serie de

atribuții stipulate în art. 29 din Legea privind administrația publică locală, nr. 436-XV1

din 28.12.2006, inclusiv, de asigurare a executării deciziilor consiliului local; de

exercitare a funcției de ordonator principal de credite al satului (comunei), orașului

(municipiului), de verificare, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea mijloacelor

din bugetul local și informarea consiliului despre situația existentă; de inventariere și

administrare a bunurilor domeniului public și celui privat ale orașului în limitele

competenței sale; de reprezentare a colectivității locale în relațiile cu alte autorități

publice, persoane fizice sau juridice din țară sau din străinătate, precum și în instanțele

de judecătorești în condițiile legii; de semnare a actelor și contractelor încheiate în

numele colectivității locale; de constatare a încălcărilor legislației în vigoare comise de

persoane fizice și juridice în teritoriul administrat, de luare a măsurilor pentru

înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz, de sesizare a organelor de drept, care

sunt obligate să reacționeze cu promptitudine, în condițiile legii, la solicitările

primarului, etc., a săvârșit infracțiunea de abuz de serviciu și fals în acte publice în

următoarele circumstanțe:

2

Astfel, el activând în funcția sus nominalizată, în mod intenționat, folosind situația

de serviciu în interes material și personal, exprimate prin necesitatea camuflării

încălcărilor sale și redării acțiunilor sale a unui aspect legal în vederea nereturnării la

bugetul raional de către Primăria s. Bumbăta r-nul Ungheni a mijloacelor bănești în

sumă de 59 972. 94 lei, nefolosite de către primărie din suma de 330 000 lei alocată

Primăriei în anul 2014 de către Consiliul raional Ungheni pentru construcția Centrului

cultural multifuncțional din localitatea respectivă, planificate pentru cheltuieli în anul

2014, în perioada lunii decembrie a anului 2014 în cadrul administrării procesului de

recepție a lucrărilor de construcție a scărilor efectuate la Centrul cultural

multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni, contrar prevederilor art. 32 și art. 33 alin.

(6) lit. c) ale Legii privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, potrivit

cărora, cheltuielile bugetare se efectuează numai pe bază de documente justificative,

care confirmă angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, executarea

lucrărilor, prestarea serviciilor, plata salariilor și altor drepturi bănești, plata obligațiilor

către bugete, precum și a altor obligații, unde, autoritățile executive, în condițiile

legislației în vigoare, sunt responsabile de utilizarea conform destinației a alocațiilor

bugetare aprobate, contrar prevederilor pct. 8 și pct. 19 al Regulamentului de recepție

a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din

23.05.1996, potrivit cărora, pentru efectuarea recepției la terminarea lucrărilor,

investitorul desemnează comisia de recepție într-o componentă de cel puțin 5 persoane,

în care vor fi incluși reprezentantul investitorului, reprezentantul administrației

publice locale în teritoriul căreia este situată construcția și specialiști notorii din

domeniu vizat, care la terminarea examinării lucrărilor, își vor consemna obiecțiile și

concluziile în procesul-verbal de recepție, pe care îl vor înainta investitorului în termen

de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere cu sau fără obiecții a

recepției, fie amânarea sau respingerea ei, precum și contrar pct. 26 din Regulamentul

menționat, conform căruia, în cazul când admiterea recepției se face cu obiecții, în

procesul-verbal de recepție se vor indica în mod expres acele lipsuri care trebuie

remediate, în lipsa comisiei de recepție instituită în modul prevăzut de Regulamentul

sus indicat, a semnat două exemplare a procesului- verbal de recepție a lucrărilor

executate pe luna decembrie 2014 de IM NGC „Construct” SRL la Centrul cultural

multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni, în sumă de 59 982,92 lei, precum a

semnat și exemplarul nr. 1 al facturii fiscale cu seria JA și numărul 3497751 datată cu

19.12.2014, prezentată de administratorul IM NGC „Construct” SRL, Cazoni Cristian,

deși cunoștea personal că procesele-verbale nominalizate de recepție a lucrărilor

executate și factura fiscală menționată, conțin date false cu privire la volumul și

valoarea totală a lucrărilor de reparație efectuate la Centrul cultural multifuncțional din

3

s. Bumbăta r-nul Ungheni de către IM NGC „Construct” SRL, unde de facto lucrările în

cauză nu au fost efectuate, documente cu date false în baza cărora ÎM NGC „Construct”

SRL la 30.12.2014 de către Trezoreria Teritorială Ungheni, în baza ordinul de plată nr.

422 din 30.12.2014 perfectat de către contabilul șef al Primăriei s. Bumbăta r-nul

Ungheni, Domnica Croioru, i-a fost achitată suma de 59 982,92 lei, prin care fapt a

cauzat bugetului primăriei s. Bumbăta r-nul Ungheni, adică intereselor publice, un

prejudiciu în valoare de 59 982.92 lei.

Tot el, activând în aceiași funcție, având aceleași atribuții de serviciu, în mod

intenționat, în interes material și personal, exprimat prin necesitatea camuflării

încălcărilor sale și redării acțiunilor sale a unui aspect legal în vederea nereturnării la

bugetul raional de către primăria s. Bumbăta r-nul Ungheni a mijloacelor bănești în

sumă de 59 972, 94 lei, nefolosite de către primărie din suma de 330 000 lei, alocată

primăriei în anul 2014 de către Consiliul raional Ungheni pentru construcția Centrului

cultural multifuncțional din localitatea respectivă, planificate pentru cheltuieli în anul

2014, în cadrul administrării procesului de recepție a lucrărilor de construcție a scărilor

efectuate de către ÎMNGC „Construct” SRL la Centrul cultural multifuncțional din s.

Bumbăta, r-nul Ungheni, în perioada lunii decembrie a anului 2014 a semnat două

exemplare a procesului-verbal de recepție a lucrărilor executate pe luna decembrie 2014

de către ÎM NGC „Construct” SRL la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta,

r-nul Ungheni în sumă totală de 59 982.92 lei, precum a semnat și exemplarul nr. 1 al

facturii fiscale cu seria JA și numărul 3497751 datată cu 19.12.2014, prezentată de

administratorul ÎM NGC „Construct” SRL, Cristian Cazoni, deși cunoștea personal că

procesele-verbale nominalizate de recepție a lucrărilor executate și factura fiscală

menționată, conțin date false cu privire la volumul și valoarea totală a lucrărilor de

reparație efectuate la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni de

către IM NGC „Construct” SRL, unde de facto lucrările de construcție în cauză nu au

fost efectuate.

Ulterior, deținând documentele oficiale false în cauză, ca dovadă a plenitudinii

lucrărilor efectuate de către IM NGC „Construct” SRL la Centrul cultural

multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni și având drept scop transferul

mijloacelor financiare de la bugetul de stat pe contul Consiliului local Bumbăta și

ulterior pe contul agentului economic IM NGC „Construct” SRL, a organizat

prezentarea unui exemplar cu date false a procesului-verbal de recepție a lucrărilor

executate pe luna decembrie 2014 și exemplarul nr. 1 al facturii fiscale cu seria JA și

numărul 3497751 datată cu 19.12.2014, în contabilitatea primăriei s. Bumbăta, unde ca

rezultat al faptelor date și în baza documentelor oficiale perfectate cu date false, la

indicația lui de către contabilul șef al primăriei s. Bumbăta, r-nul Ungheni, Domnica

4

Croioru, a fost perfectat ordinul de plată nr. 422 din 30.12.2014, acte în baza cărora ÎM

NGC „Construct” SRL i-a fost achitată la 30.12.2014 de către Trezoreria Teritorială

Ungheni suma de 59 982.92 lei.

Tot el, Gheorghe Cepoi, la 12.02.2016, aproximativ la ora 17:00, a condus

automobilul de model „Opel Zafira” cu nr. de înmatriculare XXXXX în satul Bumbăta,

r-nul Ungheni, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

În rezultatul testării cu aparatul „Drager” s-a stabilit că concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat de la conducătorul auto Gheorghe Cepoi era de 0,62 mg/l.

Astfel, cet. Gheorghe Cepoi a încălcat cerințele Regulamentului Circulației

Rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr.357 din 13.05.2009,

prevăzute de art. (14) lit. (a) „conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul

în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența

preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau

într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”.

Tot el, Gheorghe Cepoi, la 26.02.2017, aproximativ la ora 20:30 min., deplasându-

se la volanul automobilului de model „Opel Zafira ”, cu n/î XXXXX, în satul Bumbăta,

r-nul Ungheni, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale și al consecințelor care

pot surveni, în rezultatul stopării de către colaboratorii Inspectoratului Național de

Patrulare a IGP, pentru verificarea actelor necesare conducerii mijlocului de transport,

fiind suspectat în consum de alcool și conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică, i-a fost solicitat testarea alcoolscopică și examenul medical în

vederea stabilirii stării de ebrietate, a naturii acesteia precum și recoltării probelor în

cadrul examenului medical, pe care șoferul a refuzat, împotrivindu-se cu rea voință și

împiedicând în acest mod activitatea legală de stabilire a stării de ebrietate, fapt

consemnat în procesul-verbal cu privire la constatarea refuzului de la examenul

medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice din

26.02.2017.

Astfel, Gheorghe Cepoi a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.357 din 13.05.2009, prevăzute de pct. 11 lit.

j) conform căruia „conducătorul de vehicul înainte de plecare și în timpul deplasării este

obligat: să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat

sau după cap examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării

alcoolemiei...” și pct. 14 conform căruia „Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă

vehiculul în stare de ebrietate”.

avocatul acestuia Alexandru Popa prin care au solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care a

5

dispune achitarea inculpatului Gheorghe Cepoi învinuit în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 327 alin. (1), 332 alin. (1), 2641 alin. (1), 2641 alin. (3) Cod penal.

În motivarea cernitelor au invocat următoarele aspecte:

- urmărirea penală în baza indicilor constitutivi ai infracțiunii prevăzute de art.

327 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost pornită în baza ordonanței procurorului - adjunct al

procurorului raionului Ungheni, Oleg Potîngă din 23.11.2015, și prin care se pretinde

că a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 04.11.2015, ca urmare a

faptului că aceasta fusese contestată de către Paladi Dumitru. Totodată, se constată că

la materialele cauzei penale lipsește o careva plângere din partea lui Paladi Dumitru

împotriva ordonanței din 04.11.2015;

- s-a constatat că impedimentul în continuarea lucrărilor de construcție a constat

în schimbarea persoanei primarului, care s-a opus acestor lucrări și nu a desemnat un

responsabil tehnic;

- probele pe capătul de învinuire de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (1) Cod penal, au fost administrate cu încălcarea art. 63 Cod procedură penală,

or, inculpatul a fost menținut în calitate de bănuit pe o perioadă de 3 luni și 14 zile;

- în ceea ce privește incriminarea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod

penal, aceasta la fel nu și-a găsit confirmare, datele din factura fiscală fiind reale și

conforme contractului, devizului de cheltuieli, transferului efectiv, și aceasta nici într-

un caz nu poate atesta plenitudinea efectuării lucrărilor de construcție;

- inculpatului nu-i este clară acuzația sub aspectul „cauzării daunelor în proporții

considerabile Primăriei satului Bumbăta, raionul Ungheni”, în condițiile în care

descriind fapta nu este dat un calificativ pretinsului prejudiciu, și acuzatorul de stat a

omis să explice și să probeze prin ce se exprimă acele daune în proporții considerabile;

- ordonanța de punere sub învinuire este una incompletă, neclară și contradictorie;

- dezacordul cu aprecierea probelor și condamnarea inculpatului doar în baza

presupunerilor.

au fost admise parțial, din alte motive, apelurile declarate de către inculpat și avocatul

acestuia Alexandru Popa, casată parțial sentința în partea laturii penale și pronunțată

următoarea hotărâre:

Se încetează procesul penal în privința lui Gheorghe Cepoi recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, pe motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, în rest au fost menținute

dispozițiile sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, instanța de fond,

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

6

admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume:-art. 327 alin. (1) Cod penal, individualizată prin - folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice; -art. 332 alin. (1) Cod penal, individualizată prin - înscrierea de către o persoană

publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de

documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din interes material sau din alte interese

personale; -art. 2641 alin. (1) Cod penal, individualizată prin - conducerea mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat; -art.

2641 alin. (3) Cod penal, individualizată prin - refuzul conducătorului mijlocului de

transport de la testarea alcooloscopică și de la examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că

vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate se dovedește prin cumulul de

probe administrate și anume: declarațiile reprezentantului părții vătămate Dumitru

Paladi; declarațiile martorilor Sergiu Nagherneac, Dumitru Paladi, Gheorghe Căpățînă,

Vitalie Boghean, Sergiu Lincov, Liviu Cepoi, Victor Țurcanu, Dumitru Cornea, Grigore

Roman, Domnica Croitoru, Constantin Lupu, Petru Pogîlă, Radu Dereș, Valentina

Bădănău, Cristian Cazoni, Valeriu Pînzaru, Cristian și Ecaterina Cazoni; procesul-

verbaș de cercetare de la fața locului din 05 octombrie 2015 (f.d. 8-10, vol. I); materialele

inspectării financiare complexe la Primăria Bumbăta, inclusiv și actul din 26.01.2016

(f.d. 16-106. Vol. I); actul de control nr. 13 din aprilie 2016 (f.d. 137-142, vol. I); ordonanța

și procesul-verbal de ridicare din 06 iunie 2016 (f.d. 145-156, vol. I); procesul-verbal

privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate

(f.d. 10, vol. I, dosarul penal nr. 1-137/2016); tichetul de testare alcooloscopică(f.d. 9, vol.

I, dosarul penal nr. 1-137/2016); procesul-verbal privind constatarea refuzului de la

examenul medical din 26 februarie 2017 (f.d. 8); procesul-verbal de ridicare și

examinare a obiecteleor CD-R cu înregistrările video ridicate de la cet. Radu Deriș din

10 martie 2017 (f.d. 28-29); raportul de expertiză cu nr. 7780-10-14/T din 30 octombrie

2014 (f.d. 24-25, vol. II); procesul-verbal de la fața locului din 13 octombrie 2016 (f.d.116-

118, vol.II); procesul-verbal de la fața locului din 13 octombrie 2016 (f.d.122-124, vol.II).

Raportând motivele invocate în apeluri la materialele cauzei penale, instanța de

apel a conchis că argumentele invocate de apelanți nu își găsesc confirmare în starea de

fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de apel a respins solicitarea

părții apărării privind pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului,

7

mai mult, probele administrate în cauza dată demonstrează cert și fără careva dubii că

ultimul se face vinovat de cele imputate prin rechizitoriu.

Cu referire la argumentele apelanților, precum că transferul sumei de 59982,92

lei către ÎM „NGC Construct” SRL a fost efectuat inclusiv în baza contractului pentru

achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică nr. 81a din 19.12.2014,

devizului de cheltuieli, procesului-verbal nr. 1 și angajamentului asumat de către ÎM

„NGC Construct” SRL, instanța de apel le-a apreciat critic, or, în cadrul cercetării

judecătorești s-a stabilit că inculpatul Gheorghe Cepoi, activând în calitate de Primar al

s. Bumbăta, r-nul Ungheni a semnat două exemplare a procesului-verbal de recepție a

lucrărilor executate pe luna decembrie 2014 de IM NGC „Construct” SRL la Centrul

cultural multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni, în sumă totală de 59 982,92 lei,

precum a semnat și exemplarul nr. 1 al facturii fiscale cu seria JA și numărul 3497751

prezentată de administratorul ÎM NGC „Construct” SRL Cristian Cazoni, deși cunoștea

personal că procesele-verbale nominalizate de recepție a lucrărilor executate și factura

fiscală menționată, conțin date false cu privire la volumul și valoarea totală a lucrărilor

de reparație efectuate la Centrul cultural multifuncțional din s. Bumbăta r-nul Ungheni

de către IM NGC „Construct” SRL, unde de facto lucrările în cauză nu au fost efectuate,

documente cu date false în baza cărora ÎM NGC „Construct” SRL la 30.12.2014 de către

Trezoreria Teritorială Ungheni, în baza ordinul de plată nr. 422 din 30.12.2014 perfectat

de către contabilul șef al Primăriei s. Bumbăta r-nul Ungheni, Domnica Croioru, i-a fost

achitată suma de 59 982,92 lei, prin care fapt a cauzat bugetului primăriei s. Bumbăta r-

nul Ungheni, un prejudiciu în valoare de 59 982,92 lei.

Ulterior, inculpatul deținând documentele oficiale false în cauză, ca dovadă a

plenitudinii lucrărilor efectuate de către IM NGC „Construct” SRL la Centrul cultural

multifuncțional din s. Bumbăta, r-nul Ungheni și având drept scop transferul

mijloacelor financiare de la bugetul de stat pe contul Consiliului local Bumbăta și

ulterior pe contul agentului economic IM NGC „Construct” SRL, a organizat

prezentarea unui exemplar cu date false a procesului-verbal de recepție a lucrărilor

executate pe luna decembrie 2014 și exemplarul nr. 1 al facturii fiscale cu seria JA și

numărul 3497751 datată cu 19.12.2014, în contabilitatea primăriei s. Bumbăta, unde ca

rezultat al faptelor date și în baza documentelor oficiale perfectate cu date false, la

indicația lui de către contabilul șef al primăriei s. Bumbăta, r-nul Ungheni, Domnica

Croioru, a fost perfectat ordinul de plată nr. 422 din 30.12.2014, acte în baza cărora ÎM

NGC „Construct” SRL i-a fost achitată la 30.12.2014 de către Trezoreria Teritorială

Ungheni, suma de 59 982.92 lei.

Instanța de apel a menționat că, prin actul de control nr. 13 din 04.04.2016 al

volumelor și costului lucrărilor executate la obiectul „Lucrări de construcții la Centrul

8

Cultural Multifuncțional din satul Bumbăta raionul Ungheni”, executat de către Inspecția

de Stat în Construcții s-a constatat, că în rezultatul controlului efectuat prin măsurări

instrumentale a volumelor de lucrări executate la obiectiv de facto și comparării lor cu

procesul-verbal de recepție, au fost constatate exagerări în sumă de 50,27 mii lei. Aceste

exagerări se exprimă prin lucrări neexecutate, prevăzute de proiect, incluse în costul

obiectului prezentat spre recepție.

De asemenea, referitor la episodul privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. (1) Cod penal, partea apărării a invocat că, probele pe acest capăt de

acuzare au fost administrate cu încălcarea art. 63 Cod de procedură penală, astfel,

Gheorghe Cepoi a fost recunoscut în calitate de bănuit pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, la p 21.06.2016 (f.d. 162, vol. I), fiind menținut

în această calitate până la 04.10.2016 (f.d. 101-T02, vol. II), adică pe parcursul a 3 luni și

14 zile. În așa mod, organul de urmărire penală a omis termenul de 3 luni, de punere

sub învinuire a bănuitului Gheorghe Cepoi, acesta aflându-se în calitate de bănuit mai

mult decât termenul limită stabilit de art. 63 alin. (2), (5) Cod procedură penală, ce

constituie o încălcare esențială a legii procesual-penale, care afectează drepturile și

interesele legitime ale persoanei.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, afirmațiile părții apărării privind

pretinsa încălcare a legii procesual-penale prevăzută de art. 63 alin. (2), (5) Cod

procedură penală și ca consecință solicitarea de a-l achita pe inculpat învinuit în baza

art. 327 alin. (1) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, or, nici în cadrul urmăririi penale,

nici în cadrul cercetării judecătorești, avocatul inculpatului sau inculpatul nu au

înaintat pretenții și nu au solicitat declararea nulității actului procedural - ordonanța cu

privire la punerea sub învinuire, invocând acest fapt doar în susținerile verbale în

instanța de fond.

Din materialele dosarului penal rezultă că, ordonanța de punere sub învinuire a

fost emisă la 04.10.2016, în prezența învinuitului Gheorghe Cepoi și a avocatului

Mărgărită Fedosenco, care au semnat-o, iar copia de pe ordonanța respectivă și

informația privind drepturile și obligațiile învinuitului prevăzute de art. 66 Cod

procedură penală, i-au fost înmânate și explicate de procuror, în prezența apărătorului

la 04.10.2016, or, potrivit art. 66 alin. (2), pct. 19) Cod procedură penală, învinuitul,

inculpatul, are dreptul să facă obiecții împotriva acțiunilor organului de urmărire

penală și să ceară includerea obiecțiilor sale în procesul-verbal al acțiunii procesuale,

iar pct. 27) al aceluiași aliniat, prevede că, are dreptul să atace, în modul stabilit de lege,

acțiunile și hotărârile organului de urmărire penală, însă, partea apărării nu a contestat

acțiunile acuzatorului de stat de la faza urmăririi penale.

9

Referitor la capătul de învinuire în comiterea de către inculpatul Gheorghe Cepoi

a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a stabilit în baza

probelor administrate la materialele cauzei, probe care se apreciază ca fiind pertinente,

concludente, utile și apreciate și din punct de vedere al coroborării lor faptul că

inculpatul la 12.02.2016, aproximativ la ora 17:00 a condus automobilul de model „Opel

Zafira” cu numărul de înmatriculare XXXXX, în satul Bumbăta, r-nul Ungheni, în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat, în rezultatul testării la aparatul „Drager” s-a

stabilit că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la conducătorul

autovehiculului Gheorghe Cepoi era de 0.62 mg/l.

Cu referire la argumentele apelanților, precum că din procesul-verbal cu privire

la constatarea infracțiunii din 29.02.2016 și raportul întocmit de către Iurii Oleg la

24.02.2016 se atestă dubii privind faptul că Gheorghe Cepoi ar fi condus mijlocul de

transport în stare de ebrietate, instanța de apel le-a apreciat critic, or, materialele la care

face referire partea apărării nu prezintă careva dubii, mai mult, partea apărării nu a

explicat în ce constau dubiile respective.

În acest context, instanța de apel a indicat că potrivit tichetului de la testarea

alcooloscopică se atestă că în aerul expirat de Gheorghe Cepoi s-a constatat o

concentrație de alcool de 0.62 mg/l.

În ceea ce privește alegațiile părții apărării referitor la faptul că tichetul „Drager

Alcooltest 8510” nu a fost recunoscut în calitate de mijloc de material de probă, instanța

de apel le-a apreciat critic și pasibil respingerii, or, la materialele cauzei a fost anexat

tichetul respectiv - f.d. 9, căruia instanța de judecată i-a dat apreciere în conformitate

cu art. 101 alin. (1) Cod procedură penală.

Cu referire la afirmațiile părții apărării precum că, persoana abilitată cu dreptul

de efectuare a testării alcooloscopice, în cazul dat agentul constatator Andrei Avădănii

nu a verificat starea funcțională a aparatului etilotest, nu a informat persoana despre

faptul că urmează a fi testat la existența vaporilor de alcool în aerul expirat, nu a explicat

contravenientului procedura testării alcooloscopice și nu este clar dacă a respectat

instrucțiunile privind ordinea testării alcoolscopice și normele sanitaro-igienice,

desigilând dispozitivul de protecție (muștiucul) în prezența examinatului, instanța de

apel le apreciază critic, or, din conținutul procesului-verbal privind constatarea faptei

de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate rezultă că, muștiucul a fost

desigilat în prezența cet. Gheorghe Cepoi, suspectat în consum de alcool la volan, a fost

supus testului alcoolscopic, rezultatul testului fiind 0,62 mg/l.

Mai mult, instanța de apel a notat că, procesul-verbal privind constatarea faptei

de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate din 12.02.2016 a fost

contrasemnat de inculpatul Gheorghe Cepoi, iar careva obiecții acesta nu a semnalizat,

10

fiind reflectat în conținutul procesului-verbal faptul că „este de acord cu rezultatul

alcooltestului” (f.d. 10, vol. I).

Pe acest capăt de acuzare, instanța de fond constatând faptul că inculpatul

Gheorghe Cepoi a comis o infracțiune ușoară, iar din ziua săvârșirii infracțiunii și până

la pronunțarea sentinței au expirat mai mult de 2 ani, a dispus încetarea procesului

penal pornit în privința acestuia, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție

de atragere la răspundere penală.

Referitor la capătul de învinuire în comiterea de către inculpatul Gheorghe Cepoi

a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a stabilit în baza

probelor administrate la materialele cauzei, probe care se apreciază ca fiind pertinente,

concludente, utile și apreciate și din punct de vedere al coroborării lor faptul că

inculpatul la 26.02.2017, aproximativ la ora 20:30 min., deplasându-se la volanul

automobilului de model „Opel Zafira ”, cu n/î XXXXX, în satul Bumbăta, r-nul Ungheni,

conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale și al consecințelor care pot surveni, în

rezultatul stopării de către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare a IGP,

pentru verificarea actelor necesare conducerii mijlocului de transport, fiind suspectat

în consum de alcool și conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică,

i-a fost solicitat testarea alcooloscopică și examenul medical în vederea stabilirii stării

de ebrietate, a naturii acesteia precum și recoltării probelor în cadrul examenului

medical, pe care șoferul a refuzat, împotrivindu-se cu rea voință și împiedicând în acest

mod activitatea legală de stabilire a stării de ebrietate, fapt consemnat în procesul-

verbal cu privire la constatarea refuzului de la examenul medical în vederea stabilirii

stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice din 26.02.2017.

Astfel, Gheorghe Cepoi a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.357 din 13.05.2009, prevăzute de pct. 11 lit.

j) conform căruia „conducătorul de vehicul înainte de plecare și în timpul deplasării este

obligat: să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat

sau după cap examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării

alcoolemiei...” și pct. 14 conform căruia I „Conducătorului de vehicul îi este interzis să

conducă vehiculul în stare de ebrietate”.

Cu referire la argumentele apelanților, precum că procesul-verbal de înlăturare

de la conducerea vehiculului din 26.02.2017, procesul-verbal de ridicare a obiectelor și

documentelor din 26.02.2017 și procesul-verbal din 26.02.2017 se constată că acestea au

fost întocmite în absența lui Gheorghe Cepoi, instanța de apel le apreciază ca nefondate,

or, din conținutul procesului-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din

26.02.2017 procesului-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 26.02.2017,

procesului-verbal cu privire la constatarea refuzului de la testarea alcooloscopică sau

11

examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice

din 26.02.2017 rezultă că, persoana înlăturată de la conducere, persoana care a refuzat

examinarea - Gheorghe Cepoi a refuzat să semneze.

În ceea ce privește raportul agentului constatator cu privire la înregistrarea și

evidența sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni din 26.02.2017 instanța de

apel a menționat că acest act este întocmit de către agentul constatator, iar pentru

valabilitatea acestuia nu este necesar ca acesta să fie întocmit în prezența făptuitorului.

Cu referire la argumentele părții apărării potrivit căreia înregistrările video, care

se pretind a fi efectuate cu telefonul mobil de model „ZTE”, de către Radu Deriș, acestea

nu pot fi admise în calitate de probe, or, înregistrările la care face referire partea apărării

nu au fost reținute ca probe nici de către acuzatorul de stat la întocmirea rechizitoriului

și nici de către instanța de fond la baza sentinței de condamnare.

Instanța de apel a reținut că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal,

în conformitate cu criteriile stabilite la art. 16 alin. (2) Cod penal se califică ca infracțiune

ușoară, iar potrivit art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere

penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei

infracțiuni ușoare.

În temeiul art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, în afară de temeiurile invocate

și cererile formulate de apelanți, examinând aspectele de fapt și de drept ale cauzei,

însă fără a înrăutăți situația apelantului, instanța de apel a casat sentința primei instanțe

parțial, în latura penală a cauzei de învinuire a lui Gheorghe Cepoi în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, pe motivul expirării termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală.

În conformitate cu art. 275 pct. 4) Cod procedură penală, urmărirea penală

pornită nu mai poate fi efectuată și va înceta în cazul în care a intervenit termenul de

prescripție. Drept consecință, instanța de apel a reținut că inculpatul a comis o

infracțiune ușoară, iar din ziua săvârșirii infracțiunii și până la pronunțarea prezentei

decizii, au expirat mai mult de 2 ani, din care considerente procesul penal pornit în

privința acestuia urmează a fi încetat, în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție de atragere la răspundere penală.

Gheorghe Cepoi și avocatul Alexandru Popa în numele inculpatului, prin care solicită

casarea integrală a deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță

de apel într-un alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate recurenții menționează că, instanța de apel s-a expus

superficial asupra faptului că Gheorghe Cepoi a avut calitatea de bănuit o perioadă mai

îndelungată decât cea prevăzută de lege, adică mai mult de 3 luni.

12

De asemenea, recurenții susțin că instanța de apel urma să ia în calcul faptul

declarării neconstituționale a sintagmei ,,intereselor publice” prevăzut de alin. (1) al art.

327 Cod penal.

Recurenții menționează că, învinuirea înaintată prin rechizitoriu este una

incompletă, neclară și incorectă.

În rest, apărarea indică același argumente invocate și în cererile de apel.

Inculpatul Gheorghe Cepoi și avocatul Alexandru Popa în numele inculpatului își

întemeiază cererile de recurs ordinar în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod

de procedură penală.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia reprezentantului Primăriei s.

Bumbăta, r-nul Ungheni - Dumitru Paladi, prin care solicită inadmisibilitatea acestora,

Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate, or, în

vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal remarcă că, apărătorul cât și inculpatul în cererile de recurs fac

referire la temeiurile de declarare a recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, și anume: o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursurile declarate,

Colegiul penal constată că niciunul din ele nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursurilor avocatul și inculpatul sunt de

părerea că, instanța de apel s-a expus superficial asupra faptului că Gheorghe Cepoi a

avut calitatea de bănuit o perioadă mai îndelungată decât cea prevăzută de lege, or,

lecturând decizia instanței de apel, Colegiul penal a constatat că aceasta a dat un

răspuns clar și bine argumentat, astfel alegațiile apărării sunt declarative (vezi pct. 4.1.

din prezenta decizie).

Verificând actele cauzei în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată că,

prima instanță, conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, judecând

13

cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a cercetat

materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod

obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunilor imputate a fost dovedită integral.

Instanța de apel, respectând prevederile legale, a supus unei verificări minuțioase

toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere justă, din punct de vedere al

pertinenței și concludenții, și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima

instanță privind vinovăția lui Gheorghe Cepoi în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 2641 alin. (1), 332 alin. (1), 2641 alin. (3) și 327 alin. (1) Cod penal.

În urma celor menționate mai sus, Colegiul penal va respinge ca fiind neîntemeiate

alegațiile apărării precum că, învinuirea înaintată prin rechizitoriu este una incompletă,

neclară și incorectă.

Mai mult decât atât, instanța de apel corect în partea descriptivă a deciziei

subliniază că ,,(…)potrivit art. 66 alin. (2), pct. 19) Cod procedură penală, învinuitul,

inculpatul, are dreptul să facă obiecții împotriva acțiunilor organului de urmărire penală și să

ceară includerea obiecțiilor sale în procesul-verbal al acțiunii procesuale, iar pct. 27) al aceluiași

aliniat, prevede că, are dreptul să atace, în modul stabilit de lege, acțiunile și hotărârile organului

de urmărire penală, însă, partea apărării nu a contestat acțiunile acuzatorului de stat de la faza

urmăririi penale”.

Probele indicate sunt detaliat descrise în sentință și în decizia instanței de apel,

care au fost examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de instanțe, nu prezintă

temei de îndoială și direct indică la comiterea de către inculpat a infracțiunilor de care

a fost recunoscut vinovat, vinovăția acestuia fiind dovedită cu certitudine și fără

echivoc.

În continuare Colegiul penal reține că prin „eroare de fapt” se înțelege o greșită

examinare a probelor administrate în cauză, în sensul că la dosar există o anumită

probă, când în realitate aceasta nu există sau atunci când se consideră că un anumit act,

un anumit raport de expertiză ar demonstra existenta unei împrejurări, când în realitate

din acest mijloc de probă reiese contrariul.

Eroarea gravă de fapt presupune reținerea unei împrejurări esențiale, fără ca

probele administrate să o susțină sau o nereținere a unei astfel de împrejurări esențiale,

deși probele administrate o confirmau, ambele ipoteze fiind rezultatul denaturării

grave a probelor.

În acest context, Colegiul penal constată că nu există contradicție evidentă între

cele reținute prin hotărârile recurate și conținutul probelor administrate, starea de fapt

reținută nefiind consecința unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul unei

14

analize coroborate a acestora, astfel că atât sentința cât și decizia nu cuprind vreun viciu

sub aspect de fapt sau de drept material sau procesual.

Totodată, Colegiul penal menționează că este neîntemeiată afirmația recurenților

precum că, instanța de apel urma să ia în calcul faptul declarării neconstituționale a

sintagmei ,,intereselor publice” prevăzut de alin. (1) al art. 327 Cod penal, or, această

sintagmă a fost exclusă din învinuirea inculpatului în instanța de fond, aceasta

calificând acțiunile inculpatului conform indicilor ,,folosirea intenționată de către o

persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”

Analizând materialele cauzei și decizia instanței de apel, Colegiul penal nu

constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea acesteia.

Totodată, Colegiul penal reține că, motivele invocate în recursurile declarate de

către inculpatul Gheorghe Cepoi și avocatul Alexandru Popa în numele inculpatului,

au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri

argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza

hotărârii de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea CtEDO, pct. 20, cazul Bujenița c. Moldovei).

Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursurile ordinare sunt vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Alexandru

Popa în numele inculpatului și ultimul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Cepoi Gheorghe

XXXXX ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 decembrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

15