ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.07.2021

1ra-839/21 — art. 152 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
30.07.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 152 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 12, 15, 16 CPP
Citează această cauză
1ra-839/21 — art. 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-839/2021

Curtea Supremă de Justiție

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șteliman

Serghei în numele inculpatului și de către inculpat, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2020, în cauza penală în

privința lui

Capșa Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 23.08.2017 până la 18.06.2020;

Instanța de apel de la 13.07.2020 până la 06.10.2020;

Instanța de recurs de la 27.01.2021 până la 23.06.2021.

a c o n s t a t a t :

penal, în cauza penală privind învinuirea lui Capșa Gheorghe în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, a fost încetat, din motiv că fapta constituie o

contravenție prevăzută de art. 78 alin. (1) Cod contravențional.

Procesul contravențional, în privința lui Capșa Gheorghe în comiterea

contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Codul contravențional, a fost încetat, pe

motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Nichitova Maria a fost lăsată fără

examinare, urmând ca asupra acesteia, să hotărască instanța civilă.

acuzatorul de stat, inculpatul Capșa Gheorghe este învinuit de faptul că, la 01.05.2017,

aproximativ ora 13:30, aflându-se în curtea comună, din or.XXXXX, în urma unui

conflict apărut spontan cu vecina Nichitova Maria, în mod intenționat i-a aplicat

acesteia o lovitură cu pumnul în regiunea toracică, cauzându-i conform Raportului de

expertiză judiciară nr. 113/D, din data de 15.05.2017, fractură închisă de corp stemal

fără deplasare, contuzie pulmonară, care au fost provocate de la acțiunea traumatică

1

a unui obiect contondent, dur, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă

durată și se califică ca vătămare medie.

Astfel, acțiunile lui Capșa Gheorghe au fost calificate de către acuzatorul de stat

în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, individualizată prin indicii calificativi ,,vătămarea

intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață

și nu a provocat urmările provocate de art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea

îndelungată a sănătății”.

a declarat apel, prin care a solicitat casarea sentinței instanței de fond, cu emiterea unei

noi hotărâri prin care inculpatul Capșa Gheorghe să fie achitat de sub învinuirea

înaintată, pe motiv că fapta nu a fost comisă de ultimul.

În motivarea cererii de apel a invocat că sentința este ilegală și neîntemeiată,

necesară de a fi casată din motiv că la materialele cauzei lipsesc probe ce ar confirma

faptul că inculpatul se face vinovat de cele imputate.

Mai mult, apărătorul a indicat că în momentul când se pretinde că lui Nichitov

Maria i-ar fi fost cauzate leziuni corporale, Capșa Gheorghe nu era acasă și respectiv

nu putea să-i provoace careva leziuni corporale.

De asemenea, apelantul a indicat că instanța de fond nu a dat nicio apreciere

declarațiilor lui Capșa Gheorghe și martorului Capșa Elena, că Nichitov Maria se afla

în relații ostile cu fostul său ginere Diordiev Stanislav, cu care la acel moment locuiau

împreună, și atât în privința lui, cât și în privința lui Nichitov Maria, fiind emise mai

multe ordonanțe de protecție a victimiei violenței în familie, între ei fiind mai multe

acte de violență în familie reciproce. Astfel leziunile corporale depistate la Nichitov

Maria, puteau să fie provocate de Deordiev Stanislav.

Aceasta rezultă și din aceea că, cu doua zile înainte de 01 mai 2017 la IP Orhei a

fost înregistrată o sesizare despre un conflict între Nichitov Maria și Diordiev

Stanislav (extrasul din registrul IP Orhei fiind anexat la materialele cauzei), iar

expertul nu a exclus posibilitatea cauzării de leziuni corporale pînă la 01 mai 2020.

Totodată, avocatul a indicat că, instanța urma să aprecieze critic declarațiile

părții vătămate și a martorului minor Deordiev Ilie și urma să pună la baza sentinței

declarațiile martorilor Capșa Elena, Leca Ion, Timuș Mircea, Țugui Ivan și Lencuța

Văile, care îl dezvinovățesc pe inculpat.

2020, a fost respins apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția lui Capșa Gheorghe de comiterea

contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional, cercetarea

2

judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind

administrarea probelor.

Instanța de apel a menționat că, în pofida faptului că Capșa Gheorghe nu a

recunoscut vinovăția în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod

contravențional, audiind participanții la proces, analizând cumulul de probe din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, vinovăția

contravenientului Capșa Gheorghe se dovedește, prin următoarele probe ale cauzei

penale: declarațiile părții vătămate Nichitova Maria; declarațiile martorului Leca Ion,

declarațiile martorului Capșa Elena; declarațiile martorului Timus Mircea; declarațiile

martorului Croitorul Lilian, declarațiile martorului Cobîscan Dumitru; declarațiile

martorului minor Deordiev Ilie; declarațiile martorului Țugui Ivan; declarațiile

martorului Lencuța Vasile; raportul privind recepționarea informației telefonice

despre comunicarea unei fapte ilicite din 01.05.2017, ora 13.55 min, conform căruia

Nichitova Marian, a solicitat inspectorul de sector la domiciliul pentru data de

01.05.2017 (V-I, f.d.10); procesul-verbal de confruntare din 16.06.2017, între partea

vătămată Nichitova Maria și bănuitul Capșa Gheorghe (V-I, f.d. 75-76); raportul de

constatare nr. 216 din 03.05.2017, prin care s-a constatat că, la Nichitova Maria, factură

de corp sternal fără deplasare de fragmente, contuzie pulmonară, care au fost

provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată

și se califică ca vătămare medie (V-I, f.d. 37-38); raportul de expertiză judiciară nr.

113/D din 15.05.2017, prin care la Nichitova Maria, s-a constatat: fractură închisă de

corp sternal fără deplasare de fragmente, contuzie pulmonară, care au fost provocate

de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, care putea fi pumnul și mai

puțin probabil de la căderea corpului de la propria înălțime, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată

și se califică ca vătămare medie , însă ulterior a fost efectuat un alt raport de expertiză

a se vedea mai jos (V-I, f.d. 39-40); raportul de expertiză judiciară nr. 201925D0376 din

11.12.2019, prin care la Nichitova Maria, s-a constatat: stare după traumatism vechi

suportat al regiunii sternale, modificări artrozice difuze posttraumatice la nivelul

joncțiunilor manubrio-sternale și sterno-xifoidiene, care au putut fi provocate de la

acțiunea traumatică cu obiect contondent, dur, cu mai mult timp înainte de data de

01.05.2017 sau după (pînă la formarea modificărilor descrise în tomografie), de dat

răspuns cu certitudine vechimii leziunilor corporale este imposibil de stabilit și pune

la îndoială dacă au avut loc asemenea leziuni (V-II, f.d. 38-39); raportul de expertiză

judiciară nr. 202004X0002 din 06.04.2020, prin care la examenul medico-legal, efectuat

în ziua de 02.05.2017, pe corpul cet. Nichitova Maria a fost depistată o echimoză,

3

localizată în regiunea corpului sternal (formă ovală-neregulată, culoare vilacee,

dim.2x3 cm). Echimoza a fost cauzată în rezultatul acțiunilor traumatice, prin

mecanism de lovire cu obiect contondent-dur, proprietățile căruea le posedă și

pumnul, ca vechime, poate data timpului indicat (01.05.2017) și se califică ca vătămare

neînsemnată a integrității corporale, ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult

de 6 zile sau o incapacitate permanentă de muncă („Regulamentul de apreciere

medico-legală a gravității vătămării corporale”, în vigoare, partea V, p.74). În

circumstanțele stabilite, cauzarea echimozei în regiunea sternului, în urma căderii

corpului de la înălțime proprie, cu sau fără accelerație, se exclude. Acest fapt se

confirmă și de relatările pătimitei, în care indică circumstanțe, că a fost lovită cu

pumnul în regiunea pieptului (Proces- verbal de audiere a părții vătămate - Vol. I, f.d.

26,46,75). Studiul repetat al radiografiei din 2017și tomografiei computerizate, de la

19.XI.2019, a toracelui, pe numele cet. Nichitova Maria, efectuat de specialistul

radiolog-imagist al Centrului de Medicină Legală (Dr. în medicină, conferențiar

universitar Condrea Silviu) constată că sternul este fără semne de fractură sau calus

osos (țesutul osos nou care sudează oasele fracturate). Astfel, concluziile radiologice

elaborate anterior: „Fractură de corp sternal în regiunea porțiunii inferioare fără

deplasare de fragmente. Contuzie pulmonară” (Raportul de constatare medico-legală

nr. 216 de la 03.05.2017) și „Stare după traumatism vechi suportat al regiunii sternale.

Sternul prezintă o înfundare veche a procesului xifoid al sternuluii. Modificări

artrozice difuze posttraumatice la nivelul joncțiunilor manubrio-sternale și sterno-

xifoidiene„ (Raportul de expertiză judiciară suplimentară nr. 201925D0376 de la

11.12.2019) nu s-au confirmat, din care motiv nu pot fi calificate medico-legal

(Regulamentul de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale, în vigoare,

partea 1, p. 17/1). Date obiective a unui traumatism al sternului (fractură) sau

consecințe ale acestuea (înfundare veche a procesului xifoid al sternului; modificări

artrozice difuze posttraumatice la nivelul joncțiunilor manubrio-sternale și sterno-

xifoidiene, indicate în raportul de expertiză, ca rezultat al unor acțiuni din 01.05.2017,

sau a unor traume mai vechi, ulterior la examinarea repetată a materialului radiologic

prezentat (clișeele rediologice, CT și CD, n-au fost depistate. În același contexct,

menționează că tomografia computerizată este mai performantă și informativă decît

radiografia, ca metodă de depistare a fracturilor oasele și vechimii acestora.

Reieșind din cele relatate, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect

a constatat că, prin acțiunile sale Capșa Gheorghe a comis contravenția prevăzută de

art. 78 alin. (1) Cod contravențional.

Analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art.101 Cod

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

4

coroborării lor, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a încadrat juridic

acțiunile lui Capșa Gheorghe în baza art. 78 alin. (1) Cod penal - adică, vătămarea

integrității corporale, care s-a manifestat prin maltratarea sau alte acțiuni violente care au

cauzat vătămarea neînsemnată a integrității corporale.

Instanța de apel a subliniat că, instanța de fond corect a constatat că, în acțiunile

lui Capșa Gheorghe se conțin elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1)

Cod contravențional, adică vătămarea integrității corporale , care s-a manifestat prin

maltratarea sau alte acțiuni violente care au cauzat vătămarea neînsemnată a

integrității corporale , și astfel se constată că Capșa Gheorghe la data de 01.05.2017,

aproximativ 13:30, aflându-se în curtea comună, din or. XXXXX, în urma unui conflict

apărut spontan cu vecina Nichitova Maria, în mod intenționat i-a aplicat acesteia o

lovitură cu pumnul în regiunea toracică, cauzându-i conform Raportului de expertiză

judiciară nr.202004X0002 din 06.04.2020 la Nichitova Maria s-a constatat eschimoză

localizată în regiunea corpului sternal (forma ovală-neregulată, culoare vilacee,

dim.2x3 cm, care se califică ca vătămare neînsemnată a integrității corporale.

În acest sens, instanța de apel a respins alegațiile apelantului precum că,

reieșind din declarațiile martorilor Capșa Elena, Leca Ion, Timuș Mircea, Lencuița

Vasile, a inculpatului Capșa Gheorghe și celorlalte probe materiale cercetate în ședință

de judecată nu rezultă că, la momentul incidentului ultimul nu era acasă, dar se afla

în ospeție la Leca Ion, or, instanța de fond corect a apreciat critic aceste declarații,

acestea fiind combătute prin declarațiile părții vătămată Nichitova Maria și a

martorului minor Deordiev Ilie, care au declarat că, la data de 01.05.2017, aproximativ

la ora 1330, aflându-se în curtea comună, din XXXXX, în urma unui conflict apărut

spontan cu vecina Nichitova Maria, Capșa Gheorghe în mod intenționat i-a aplicat

acesteia o lovitură cu pumnul în regiunea toracică, fapt confirmat și prin concluziilor

raportului de expertiză judiciară nr. 202004X0002 din 06.04.2020, la examenul medico-

legal, pe corpul cet. Nichitova Maria a fost depistată o echimoză, localizată în regiunea

corpului sternal (formă ovală-neregulată, culoare vilacee, dim.2x3 cm). Echimoza a

fost cauzată în rezultatul acțiunilor traumatice, prin mecanism de lovire cu obiect

contondent-dur, proprietățile căruia le posedă și pumnul, ca vechime, poate data

timpului indicat (01.05.2017) și se califică ca vătămare neînsemnată a integrității

corporale, ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile sau o incapacitate

permanentă de muncă.

Mai mult ca atât, potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr.

202004X0002 din 06.04.2020, instanța de apel a reținut că, studiul repetat al radiografiei

din 2017 și tomografiei computerizate, de la 19.XI.2019, a toracelui, pe numele cet.

Nichitova Maria, efectuat de specialistul radiolog-imagist al Centrului de Medicină

5

Legală (Dr. în medicină, conferențiar universitar Condrea Silviu) constată că sternul

este fără semne de fractură sau calus osos (țesutul osos nou care sudează oasele

fracturate). Astfel, concluziile radiologice elaborate anterior: „Fractură de corp sternal

în regiunea porțiunii inferioare fără deplasare de fragmente. Contuzie pulmonară”

(Raportul de constatare medico-legală nr. 216 de la 03.05.2017) și „Stare după

traumatism vechi suportat al regiunii sternale. Sternul prezintă o înfundare veche a

procesului xifoid al sternuluii. Modificări artrozice difuze posttraumatice la nivelul

joncțiunilor manubrio-sternale și sterno-xifoidiene„ (Raportul de expertiză judiciară

suplimentară nr. 201925D0376 de la 11.12.2019) nu s-au confirmat, din care motiv nu

pot fi calificate medico-legal (Regulamentul de apreciere medico-legală a gravității

vătămării corporale, în vigoare, partea 1, p.17/1). Date obiective a unui traumatism al

sternului (fractură) sau consecințe ale acestuia (înfundare veche a procesului xifoid al

sternului; modificări artrozice difuze posttraumatice la nivelul joncțiunilor manubrio-

sternale și sterno-xifoidiene, indicate în raportul de expertiză, ca rezultat al unor

acțiuni din 01.05.2017, sau a unor traume mai vechi, ulterior la examinarea repetată a

materialului radiologic prezentat (clișeele rediologice, CT și CD, n-au fost depistate.

În același contexct, menționează că tomografia computerizată este mai performantă și

informativă decît radiografia, ca metodă de depistare a fracturilor oasele și vechimii

acestora.

În acest sens, instanța de apel a respins argumentele invocate de către apelant

în ceea ce privește emiterea de către instanța de fond a unei sentințe neîntemeiate,

bazată pe o interpretare eronată.

Mai mult, argumentele invocate în apelul avocatului Șteliman Serghei precum

că instanța de fond nu a elucidat deplin toate circumstanțele cauzei și a reținut la baza

sentinței de condamnare doar declarațiile părții vătămate și martorului Diordiev Ilie,

iar declarațiile martorilor apărării Capșa Elena, Leca Ion, Timuș Mircea, Țugui Ivan și

Lencuța Vasile nu le-a dat o apreciere cuvenită, instanța de apel le-a respins ca

declarative or, în urma analizei ansamblului de probe administrate, cercetate și

verificate în modul stabilit, instanța de apel consideră că prima instanță a constatat cu

certitudine și fără nici un dubiu rezonabil că, acțiunile lui Capșa Gheorghe corect au

fost încadrate în baza art. 78 alin. (1) Cod contravențional și versiunea apărării că, în

perioada de timp 12:30-13:50 nu s-a aflat în ograda comună de pe XXXXX, este o

versiune de apărare și de eschivare a inculpatului de la răspundere contravențională,

cu atît mai mult că declarațiile acestuia se combat cu declarațiile martorilor, potrivit

căruia Capșa Gheorghe a declarat că a fost la o masă de pomină, însă pe parcurs s-a

constatat că de fapt a fost și a jucat cărți la Leca Ion, care ultimul l-a invitat pe Timuș

Mircea la un pahar de vin , deoarece era sărbătoare, însă de fapt în prima jumătate a

6

zilei Capșa Gheorghe a fost acasă, ulterior a plecat de acasă după conflictul avut cu

Nichitova Maria, și astfel prin toate argumentele invocate de avocat nu este altceva,

decât să ducă în eroare instanța de judecată .

Analizând în ansamblu probele administrate, instanța de apel a ajuns la

concluzia că depozițiile părții vătămate Nichitov Maria și a martorului Deordiev Ilie

sunt succesive și nu se contrazic. Acestea se confirmă și prin declarațiile lui Capșa

Gheorghe din 01.05.2017, potrivit cărora acesta a declarat că, „...la data de 01.05.2017,

de dimineață partea vătămată împreună cu nepoții săi se afla în curtea comună și jucau fotbal,

lovind cu mingea în geam și ușa de la intrare a casei ce aparține familiei Capșa, iar la

observațiile făcute, aceștea au continuat să joace cu mingea și să lovească în geam și ușa de la

intrare, indicând că, el nu a lovit-o dar din contra anume partea vătămată îl provoca la conflict,

numindu-l cu cuvinte necenzurate în prezența nepoților săi minori...”, astfel, se confirmă

faptul că, la data de 01.05.2017, în prima jumătate a zilei acesta era acasă, declarații

similare a dat și Capșa Elena (f.d. 13, 15, vol. I).

Totodată, potrivit raportului privind recepționarea informației telefonice

despre comiterea unei fapte ilicite, potrivit căruia la data de 03.05.2017, ora 05:45 în

Serviciul de Gardă al IP Orhei, a parvenit comunicarea telefonică a medicului Ursachi

din secția internare a spitalului r-nul Orhei, care a comunicat că, la 02.05.2017, ora

10:30 după ajutor medical s-a adresat cet. Nichitova Maria, loc. XXXXXX, cu diagnoza

fractură de corp sfernal, contuzie pulmonară, agresiune. Pe data de 01.05.2017 a fost

agresată de vecin, Capșa Gheorghe (f.d. 18, vol. I). Mai mult ca atât, capitanul de

poliție Dumitru Borș al IP Orhei, l-a preîntâmpinat pe Capșa Gheorghe ca pe viitor să

nu admită careva conflicte cu vecinii săi (f.d. 103, vol. I).

Astfel, Capșa Gheorghe a comis contravenția prevăzută de art. 78 alin. (1) Cod

penal și anume, vătămarea integrității corporale, care s-a manifestat prin maltratarea

sau alte acțiuni violente care au cauzat vătămarea neînsemnată a integrității corporale.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat

argumentul invocat de către apelant precum că, Nichitov Maria fiind în relații ostile

cu Capșa Gheorghe din răzbunare putea să declare că a fost bătută de ultimul, or,

aceste argumente au fost combătute prin probele cercetate supra cât și prin concluziile

raportului de expertiză judiciară nr. 202004X0002 din 06.04.2020, la examenul medico-

legal, efectuat în ziua de pe corpul cet. Nichitova Maria a fost depistată o echimoză,

localizată în regiunea corpului sternal (formă ovală-neregulată, culoare vilacee,

dim.2x3 cm). Echimoza a fost cauzată în rezultatul acțiunilor traumatice, prin

mecanism de lovire cu obiect contondent-dur, proprietățile căruia le posedă și

pumnul, ca vechime, poate data timpului indicat (01.05.2017) și se califică ca vătămare

7

neînsemnată a integrității corporale, ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult

de 6 zile sau o incapacitate permanentă de muncă.

În concluzie, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect și întemeiat

potrivit circumstanțelor menționate a stabilit că, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1)

și (2) din Codul contravențional, termenul general de prescripție al răspunderii

contravenționale este de 1 (un) an, iar de la data comiterii faptei 01.05.2017, până la

momentul examinării cauzei 18.06.2020, este un termen de aproximativ 3 (trei) ani,

situație care, prin prisma prevederilor art. 30 alin. (1) Cod contravențional, denotă

expirarea termenului de tragere la răspundere contravențională, iar instanța de fond

legal a încetat procesul contravențional pe motivul expirării termenului de tragere la

răspundere contravențională.

numele inculpatului și ultimul care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12), 15) și 16)

Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată din motiv că

fapta nu a fost comisă de către acesta.

În motivarea celor solicitate, recurenții susțin unanim dezacordul cu aprecierea

probelor indicând că decizi instanței de apel este bazată doar pe presupuneri, nefiind

prezentate probe care să constate cu certitudine vinovăția inculpatului în cele

imputate.

Mai mult decât atât, recurenții invocă alegații similare celor indicate în cererea

de apel.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este

în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat, se reține că recurenții invocă temeiurile

pentru recurs stipulat la pct. 6), 12), 15) și 16) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșit, instanța de

judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a

drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză și norma de drept

8

aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior

de către Curtea Supremă de Justiție.

În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat

pe deplin în esența acțiunilor inculpatului și eronat a menținut sentința prin care

inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78

alin. (1) Cod contravențional.

Astfel, Colegiul penale reamintește că, o instanță de recurs doar verifică dacă s-

a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea

sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor.

În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

recurenților precum că, instanțele de fond la adoptarea hotărârii de condamnare a

inculpatului s-au bazat în exclusivitate pe probele părții acuzării care sunt doar niște

presupuneri și nu coroborează cu celelalte probe, or, acesta reprezintă poziția

subiectivă a părții apărării.

Subsecvent, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2)

Cod de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri,

formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege.

Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine

judecătorului.

Totodată, Colegiul penal accentuează că, argumentele recurenților invocate în

cererea de recurs privind modalitatea de apreciere a probelor, au constituit obiect de

examinare în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., concluzii care se însușesc

de către instanța de recurs pe deplin.

În aceste circumstanțe, nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în

cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CtEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

9

un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de către

partea apărării nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenții erorilor de drept,

care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate

și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șteliman Serghei

în numele inculpatului și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2020, în cauza penală în privința

inculpatului Capșa Gheorghe XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 iulie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-06-17
0,95
1ra-269/2021 — art. 201-1 alin. 1, art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-269/2021 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 17 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor, Mardari Dumitru, a judec
CSJ 2021-12-16
0,95
1ra-1619/2021 — art. 201/1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1619/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Ţurcan Anatolie,
CSJ 2020-07-17
0,94
1ra-1242/2020 — art. 187 alin. 2 lit. d Cp
Dosarul nr. 1ra-1242/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 24 iunie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în camera
CSJ 2021-03-26
0,94
1ra-13/21 — art. 196 alin. 4, 361 alin. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-13/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boi
CSJ 2019-12-18
0,94
1ra-1639/2019 — art. 264-1 al. 1, 3, 332 al. 1, 327 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1639/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 04 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea în prin
Sursă