1ra-839/21 — art. 152 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 18 iunie 2020, procesul penal, în cauza penală privind învinuirea lui Capșa Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, a fost încetat, din motiv că fapta constituie o contravenție prevăzută de art. 78 alin. (1) Cod contravențional. Procesul contravențional, în privința lui Capșa Gheorghe în comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Codul contravențional, a fost încetat, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Nichitova Maria a fost lăsată fără examinare, urmând ca asupra acesteia, să hotărască instanța civilă.

Pentru a pronunța sentința în cauză, instanța de fond a constatat că, de către acuzatorul de stat, inculpatul Capșa Gheorghe este învinuit de faptul că, la 01.05.2017, aproximativ ora 13:30, aflându-se în curtea comună, din or.XXXXX, în urma unui conflict apărut spontan cu vecina Nichitova Maria, în mod intenționat i-a aplicat acesteia o lovitură cu pumnul în regiunea toracică, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară nr. 113/D, din data de 15.05.2017, fractură închisă de corp stemal fără deplasare, contuzie pulmonară, care au fost provocate de la acțiunea traumatică 1 a unui obiect contondent, dur, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie. Astfel, acțiunile lui Capșa Gheorghe au fost calificate de către acuzatorul de stat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, individualizată prin indicii calificativi ,,vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările provocate de art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății”.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Serghei Steliman în numele inculpatului a declarat apel, prin care a solicitat casarea sentinței instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care inculpatul Capșa Gheorghe să fie achitat de sub învinuirea înaintată, pe motiv că fapta nu a fost comisă de ultimul. În motivarea cererii de apel a invocat că sentința este ilegală și neîntemeiată, necesară de a fi casată din motiv că la materialele cauzei lipsesc probe ce ar confirma faptul că inculpatul se face vinovat de cele imputate. Mai mult, apărătorul a indicat că în momentul când se pretinde că lui Nichitov Maria i-ar fi fost cauzate leziuni corporale, Capșa Gheorghe nu era acasă și respectiv nu putea să-i provoace careva leziuni corporale. De asemenea, apelantul a indicat că instanța de fond nu a dat nicio apreciere declarațiilor lui Capșa Gheorghe și martorului Capșa Elena, că Nichitov Maria se afla în relații ostile cu fostul său ginere Diordiev Stanislav, cu care la acel moment locuiau împreună, și atât în privința lui, cât și în privința lui Nichitov Maria, fiind emise mai multe ordonanțe de protecție a victimiei violenței în familie, între ei fiind mai multe acte de violență în familie reciproce. Astfel leziunile corporale depistate la Nichitov Maria, puteau să fie provocate de Deordiev Stanislav. Aceasta rezultă și din aceea că, cu doua zile înainte de 01 mai 2017 la IP Orhei a fost înregistrată o sesizare despre un conflict între Nichitov Maria și Diordiev Stanislav (extrasul din registrul IP Orhei fiind anexat la materialele cauzei), iar expertul nu a exclus posibilitatea cauzării de leziuni corporale pînă la 01 mai 2020. Totodată, avocatul a indicat că, instanța urma să aprecieze critic declarațiile părții vătămate și a martorului minor Deordiev Ilie și urma să pună la baza sentinței declarațiile martorilor Capșa Elena, Leca Ion, Timuș Mircea, Țugui Ivan și Lencuța Văile, care îl dezvinovățesc pe inculpat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2020, a fost respins apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția lui Capșa Gheorghe de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional, cercetarea 2 judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Instanța de apel a menționat că, în pofida faptului că Capșa Gheorghe nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional, audiind participanții la proces, analizând cumulul de probe din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, vinovăția contravenientului Capșa Gheorghe se dovedește, prin următoarele probe ale cauzei penale: declarațiile părții vătămate Nichitova Maria; declarațiile martorului Leca Ion, declarațiile martorului Capșa Elena; declarațiile martorului Timus Mircea; declarațiile martorului Croitorul Lilian, declarațiile martorului Cobîscan Dumitru; declarațiile martorului minor Deordiev Ilie; declarațiile martorului Țugui Ivan; declarațiile martorului Lencuța Vasile; raportul privind recepționarea informației telefonice despre comunicarea unei fapte ilicite din 01.05.2017, ora 13.55 min, conform căruia Nichitova Marian, a solicitat inspectorul de sector la domiciliul pentru data de 01.05.2017 (V-I, f.d.10); procesul-verbal de confruntare din 16.06.2017, între partea vătămată Nichitova Maria și bănuitul Capșa Gheorghe (V-I, f.d. 75-76); raportul de constatare nr. 216 din 03.05.2017, prin care s-a constatat că, la Nichitova Maria, factură de corp sternal fără deplasare de fragmente, contuzie pulmonară, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie (V-I, f.d. 37-38); raportul de expertiză judiciară nr. 113/D din 15.05.2017, prin care la Nichitova Maria, s-a constatat: fractură închisă de corp sternal fără deplasare de fragmente, contuzie pulmonară, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, care putea fi pumnul și mai puțin probabil de la căderea corpului de la propria înălțime, posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie , însă ulterior a fost efectuat un alt raport de expertiză a se vedea mai jos (V-I, f.d. 39-40); raportul de expertiză judiciară nr. 201925D0376 din 11.12.2019, prin care la Nichitova Maria, s-a constatat: stare după traumatism vechi suportat al regiunii sternale, modificări artrozice difuze posttraumatice la nivelul joncțiunilor manubrio-sternale și sterno-xifoidiene, care au putut fi provocate de la acțiunea traumatică cu obiect contondent, dur, cu mai mult timp înainte de data de 01.05.2017 sau după (pînă la formarea modificărilor descrise în tomografie), de dat răspuns cu certitudine vechimii leziunilor corporale este imposibil de stabilit și pune la îndoială dacă au avut loc asemenea leziuni (V-II, f.d. 38-39); raportul de expertiză judiciară nr. 202004X0002 din 06.04.2020, prin care la examenul medico-legal, efectuat în ziua de 02.05.2017, pe corpul cet. Nichitova Maria a fost depistată o echimoză, 3 localizată în regiunea corpului sternal (formă ovală-neregulată, culoare vilacee, dim.2x3 cm). Echimoza a fost cauzată în rezultatul acțiunilor traumatice, prin mecanism de lovire cu obiect contondent-dur, proprietățile căruea le posedă și pumnul, ca vechime, poate data timpului indicat (01.05.2017) și se califică ca vătămare neînsemnată a integrității corporale, ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile sau o incapacitate permanentă de muncă („Regulamentul de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale”, în vigoare, partea V, p.74). În circumstanțele stabilite, cauzarea echimozei în regiunea sternului, în urma căderii corpului de la înălțime proprie, cu sau fără accelerație, se exclude. Acest fapt se confirmă și de relatările pătimitei, în care indică circumstanțe, că a fost lovită cu pumnul în regiunea pieptului (Proces- verbal de audiere a părții vătămate - Vol. I, f.d. 26,46,75). Studiul repetat al radiografiei din 2017și tomografiei computerizate, de la 19.XI.2019, a toracelui, pe numele cet. Nichitova Maria, efectuat de specialistul radiolog-imagist al Centrului de Medicină Legală (Dr. în medicină, conferențiar universitar Condrea Silviu) constată că sternul este fără semne de fractură sau calus osos (țesutul osos nou care sudează oasele fracturate). Astfel, concluziile radiologice elaborate anterior: „Fractură de corp sternal în regiunea porțiunii inferioare fără deplasare de fragmente. Contuzie pulmonară” (Raportul de constatare medico-legală nr. 216 de la 03.05.2017) și „Stare după traumatism vechi suportat al regiunii sternale. Sternul prezintă o înfundare veche a procesului xifoid al sternuluii. Modificări artrozice difuze posttraumatice la nivelul joncțiunilor manubrio-sternale și sterno- xifoidiene„ (Raportul de expertiză judiciară suplimentară nr. 201925D0376 de la 11.12.2019) nu s-au confirmat, din care motiv nu pot fi calificate medico-legal (Regulamentul de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale, în vigoare, partea 1, p. 17/1). Date obiective a unui traumatism al sternului (fractură) sau consecințe ale acestuea (înfundare veche a procesului xifoid al sternului; modificări artrozice difuze posttraumatice la nivelul joncțiunilor manubrio-sternale și sterno- xifoidiene, indicate în raportul de expertiză, ca rezultat al unor acțiuni din 01.05.2017, sau a unor traume mai vechi, ulterior la examinarea repetată a materialului radiologic prezentat (clișeele rediologice, CT și CD, n-au fost depistate. În același contexct, menționează că tomografia computerizată este mai performantă și informativă decît radiografia, ca metodă de depistare a fracturilor oasele și vechimii acestora. Reieșind din cele relatate, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a constatat că, prin acțiunile sale Capșa Gheorghe a comis contravenția prevăzută de art. 78 alin. (1) Cod contravențional. Analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și 4 coroborării lor, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a încadrat juridic acțiunile lui Capșa Gheorghe în baza art. 78 alin. (1) Cod penal - adică, vătămarea integrității corporale, care s-a manifestat prin maltratarea sau alte acțiuni violente care au cauzat vătămarea neînsemnată a integrității corporale. Instanța de apel a subliniat că, instanța de fond corect a constatat că, în acțiunile lui Capșa Gheorghe se conțin elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional, adică vătămarea integrității corporale , care s-a manifestat prin maltratarea sau alte acțiuni violente care au cauzat vătămarea neînsemnată a integrității corporale , și astfel se constată că Capșa Gheorghe la data de 01.05.2017, aproximativ 13:30, aflându-se în curtea comună, din or. XXXXX, în urma unui conflict apărut spontan cu vecina Nichitova Maria, în mod intenționat i-a aplicat acesteia o lovitură cu pumnul în regiunea toracică, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară nr.202004X0002 din 06.04.2020 la Nichitova Maria s-a constatat eschimoză localizată în regiunea corpului sternal (forma ovală-neregulată, culoare vilacee, dim.2x3 cm, care se califică ca vătămare neînsemnată a integrității corporale. În acest sens, instanța de apel a respins alegațiile apelantului precum că, reieșind din declarațiile martorilor Capșa Elena, Leca Ion, Timuș Mircea, Lencuița Vasile, a inculpatului Capșa Gheorghe și celorlalte probe materiale cercetate în ședință de judecată nu rezultă că, la momentul incidentului ultimul nu era acasă, dar se afla în ospeție la Leca Ion, or, instanța de fond corect a apreciat critic aceste declarații, acestea fiind combătute prin declarațiile părții vătămată Nichitova Maria și a martorului minor Deordiev Ilie, care au declarat că, la data de 01.05.2017, aproximativ la ora 1330, aflându-se în curtea comună, din XXXXX, în urma unui conflict apărut spontan cu vecina Nichitova Maria, Capșa Gheorghe în mod intenționat i-a aplicat acesteia o lovitură cu pumnul în regiunea toracică, fapt confirmat și prin concluziilor raportului de expertiză judiciară nr. 202004X0002 din 06.04.2020, la examenul medico- legal, pe corpul cet. Nichitova Maria a fost depistată o echimoză, localizată în regiunea corpului sternal (formă ovală-neregulată, culoare vilacee, dim.2x3 cm). Echimoza a fost cauzată în rezultatul acțiunilor traumatice, prin mecanism de lovire cu obiect contondent-dur, proprietățile căruia le posedă și pumnul, ca vechime, poate data timpului indicat (01.05.2017) și se califică ca vătămare neînsemnată a integrității corporale, ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile sau o incapacitate permanentă de muncă. Mai mult ca atât, potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr. 202004X0002 din 06.04.2020, instanța de apel a reținut că, studiul repetat al radiografiei din 2017 și tomografiei computerizate, de la 19.XI.2019, a toracelui, pe numele cet. Nichitova Maria, efectuat de specialistul radiolog-imagist al Centrului de Medicină 5 Legală (Dr. în medicină, conferențiar universitar Condrea Silviu) constată că sternul este fără semne de fractură sau calus osos (țesutul osos nou care sudează oasele fracturate). Astfel, concluziile radiologice elaborate anterior: „Fractură de corp sternal în regiunea porțiunii inferioare fără deplasare de fragmente. Contuzie pulmonară” (Raportul de constatare medico-legală nr. 216 de la 03.05.2017) și „Stare după traumatism vechi suportat al regiunii sternale. Sternul prezintă o înfundare veche a procesului xifoid al sternuluii. Modificări artrozice difuze posttraumatice la nivelul joncțiunilor manubrio-sternale și sterno-xifoidiene„ (Raportul de expertiză judiciară suplimentară nr. 201925D0376 de la 11.12.2019) nu s-au confirmat, din care motiv nu pot fi calificate medico-legal (Regulamentul de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale, în vigoare, partea 1, p.17/1). Date obiective a unui traumatism al sternului (fractură) sau consecințe ale acestuia (înfundare veche a procesului xifoid al sternului; modificări artrozice difuze posttraumatice la nivelul joncțiunilor manubrio- sternale și sterno-xifoidiene, indicate în raportul de expertiză, ca rezultat al unor acțiuni din 01.05.2017, sau a unor traume mai vechi, ulterior la examinarea repetată a materialului radiologic prezentat (clișeele rediologice, CT și CD, n-au fost depistate. În același contexct, menționează că tomografia computerizată este mai performantă și informativă decît radiografia, ca metodă de depistare a fracturilor oasele și vechimii acestora. În acest sens, instanța de apel a respins argumentele invocate de către apelant în ceea ce privește emiterea de către instanța de fond a unei sentințe neîntemeiate, bazată pe o interpretare eronată. Mai mult, argumentele invocate în apelul avocatului Șteliman Serghei precum că instanța de fond nu a elucidat deplin toate circumstanțele cauzei și a reținut la baza sentinței de condamnare doar declarațiile părții vătămate și martorului Diordiev Ilie, iar declarațiile martorilor apărării Capșa Elena, Leca Ion, Timuș Mircea, Țugui Ivan și Lencuța Vasile nu le-a dat o apreciere cuvenită, instanța de apel le-a respins ca declarative or, în urma analizei ansamblului de probe administrate, cercetate și verificate în modul stabilit, instanța de apel consideră că prima instanță a constatat cu certitudine și fără nici un dubiu rezonabil că, acțiunile lui Capșa Gheorghe corect au fost încadrate în baza art. 78 alin. (1) Cod contravențional și versiunea apărării că, în perioada de timp 12:30-13:50 nu s-a aflat în ograda comună de pe XXXXX, este o versiune de apărare și de eschivare a inculpatului de la răspundere contravențională, cu atît mai mult că declarațiile acestuia se combat cu declarațiile martorilor, potrivit căruia Capșa Gheorghe a declarat că a fost la o masă de pomină, însă pe parcurs s-a constatat că de fapt a fost și a jucat cărți la Leca Ion, care ultimul l-a invitat pe Timuș Mircea la un pahar de vin , deoarece era sărbătoare, însă de fapt în prima jumătate a 6 zilei Capșa Gheorghe a fost acasă, ulterior a plecat de acasă după conflictul avut cu Nichitova Maria, și astfel prin toate argumentele invocate de avocat nu este altceva, decât să ducă în eroare instanța de judecată . Analizând în ansamblu probele administrate, instanța de apel a ajuns la concluzia că depozițiile părții vătămate Nichitov Maria și a martorului Deordiev Ilie sunt succesive și nu se contrazic. Acestea se confirmă și prin declarațiile lui Capșa Gheorghe din 01.05.2017, potrivit cărora acesta a declarat că, „...la data de 01.05.2017, de dimineață partea vătămată împreună cu nepoții săi se afla în curtea comună și jucau fotbal, lovind cu mingea în geam și ușa de la intrare a casei ce aparține familiei Capșa, iar la observațiile făcute, aceștea au continuat să joace cu mingea și să lovească în geam și ușa de la intrare, indicând că, el nu a lovit-o dar din contra anume partea vătămată îl provoca la conflict, numindu-l cu cuvinte necenzurate în prezența nepoților săi minori...”, astfel, se confirmă faptul că, la data de 01.05.2017, în prima jumătate a zilei acesta era acasă, declarații similare a dat și Capșa Elena (f.d. 13, 15, vol. I). Totodată, potrivit raportului privind recepționarea informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite, potrivit căruia la data de 03.05.2017, ora 05:45 în Serviciul de Gardă al IP Orhei, a parvenit comunicarea telefonică a medicului Ursachi din secția internare a spitalului r-nul Orhei, care a comunicat că, la 02.05.2017, ora 10:30 după ajutor medical s-a adresat cet. Nichitova Maria, loc. XXXXXX, cu diagnoza fractură de corp sfernal, contuzie pulmonară, agresiune. Pe data de 01.05.2017 a fost agresată de vecin, Capșa Gheorghe (f.d. 18, vol. I). Mai mult ca atât, capitanul de poliție Dumitru Borș al IP Orhei, l-a preîntâmpinat pe Capșa Gheorghe ca pe viitor să nu admită careva conflicte cu vecinii săi (f.d. 103, vol. I). Astfel, Capșa Gheorghe a comis contravenția prevăzută de art. 78 alin. (1) Cod penal și anume, vătămarea integrității corporale, care s-a manifestat prin maltratarea sau alte acțiuni violente care au cauzat vătămarea neînsemnată a integrității corporale. În aceste circumstanțe, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de către apelant precum că, Nichitov Maria fiind în relații ostile cu Capșa Gheorghe din răzbunare putea să declare că a fost bătută de ultimul, or, aceste argumente au fost combătute prin probele cercetate supra cât și prin concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 202004X0002 din 06.04.2020, la examenul medico- legal, efectuat în ziua de pe corpul cet. Nichitova Maria a fost depistată o echimoză, localizată în regiunea corpului sternal (formă ovală-neregulată, culoare vilacee, dim.2x3 cm). Echimoza a fost cauzată în rezultatul acțiunilor traumatice, prin mecanism de lovire cu obiect contondent-dur, proprietățile căruia le posedă și pumnul, ca vechime, poate data timpului indicat (01.05.2017) și se califică ca vătămare 7 neînsemnată a integrității corporale, ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile sau o incapacitate permanentă de muncă. În concluzie, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect și întemeiat potrivit circumstanțelor menționate a stabilit că, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) și (2) din Codul contravențional, termenul general de prescripție al răspunderii contravenționale este de 1 (un) an, iar de la data comiterii faptei 01.05.2017, până la momentul examinării cauzei 18.06.2020, este un termen de aproximativ 3 (trei) ani, situație care, prin prisma prevederilor art. 30 alin. (1) Cod contravențional, denotă expirarea termenului de tragere la răspundere contravențională, iar instanța de fond legal a încetat procesul contravențional pe motivul expirării termenului de tragere la răspundere contravențională.

Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Șteliman Serghei în numele inculpatului și ultimul care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12), 15) și 16) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată din motiv că fapta nu a fost comisă de către acesta. În motivarea celor solicitate, recurenții susțin unanim dezacordul cu aprecierea probelor indicând că decizi instanței de apel este bazată doar pe presupuneri, nefiind prezentate probe care să constate cu certitudine vinovăția inculpatului în cele imputate. Mai mult decât atât, recurenții invocă alegații similare celor indicate în cererea de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat, se reține că recurenții invocă temeiurile pentru recurs stipulat la pct. 6), 12), 15) și 16) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșit, instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză și norma de drept 8 aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului și eronat a menținut sentința prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional. Astfel, Colegiul penale reamintește că, o instanță de recurs doar verifică dacă s- a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor. În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurenților precum că, instanțele de fond la adoptarea hotărârii de condamnare a inculpatului s-au bazat în exclusivitate pe probele părții acuzării care sunt doar niște presupuneri și nu coroborează cu celelalte probe, or, acesta reprezintă poziția subiectivă a părții apărării. Subsecvent, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine judecătorului. Totodată, Colegiul penal accentuează că, argumentele recurenților invocate în cererea de recurs privind modalitatea de apreciere a probelor, au constituit obiect de examinare în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., concluzii care se însușesc de către instanța de recurs pe deplin. În aceste circumstanțe, nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând 9 un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de către partea apărării nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenții erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șteliman Serghei în numele inculpatului și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2020, în cauza penală în privința inculpatului Capșa Gheorghe XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 iulie 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 10