1ra-13/21 — art. 196 alin. 4, 361 alin. 2 lit. b, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 196 alin. 4, 361 alin. 2 lit. b, d CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6, 8, 12 CPP
1ra-13/21 — art. 196 alin. 4, 361 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-13/21
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
09 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor, Pitic Mariana,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile
ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,
Popov Oleg, de către partea vătămată Zaițev Pavel, de către avocatul Gavriliuc Ion
în numele inculpatelor și inculpatele Capcelea Galina și Iacovenco (Loghin)
Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 mai
2019, în cauza penală în privința lui
Capcelea Galina xxxxx, născută la xxxxx,
originară din xxxxx, xxxxx și domiciliată în
xxxxx
Iacovenco (Loghin) Natalia xxxxx, născută la
xxxxx, originară și domiciliată în xxxxx
Climciuc Anna xxxxx, născută la xxxxx,
originară din xxxxx și domiciliată în xxxxx
Termenul de examinare:
Prima instanță: 03.10.2012 – 28.12.2016;
Instanța de apel: 13.03.2017 – 12.12.2017;
Instanța de recurs: 19.09.2018 – 22.01.2019;
Instanța de apel: 19.03.2019 – 15.05.2019;
Instanța de recurs: 23.01.2020 – 09.02.2021.
A C O N S T A T A T
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din
28 decembrie 2016:
- a fost încetat procesul penal în privința lui Capcelea Galina, învinuită
în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție;
- a fost încetat procesul penal în privința lui Loghin (Iacovenco)
Natalia, învinuită în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și
art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de
1
prescripție;
- a fost încetat procesul penal în privința lui Climciuc Anna, învinuită în
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție.
A fost încetat procesul civil în privința acțiunii civile cu privire la
încasarea prejudiciului cauzat, din contul inculpatelor Capcelea Galina,
Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna în beneficiul persoanei juridice
SRL „Donteh Plus”, cu informarea reclamantului că în temeiul art. 266 alin. (2)
Cod de procedură civilă, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași
părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.
A fost respinsă acțiunea civilă înaintată de către Zaițev Pavel cu privire la
încasarea prejudiciului cauzat din contul inculpatelor Capcelea Galina,
Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna.
A fost anulat sechestrul aplicat pe bunurile mobile și imobile și pe
mijloacele financiare în limita valorii acțiunii de 11 067 778 lei, ce aparțin
inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna,
aplicat prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din
27 noiembrie 2015.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că:
Capcelea Galina, activând în calitate de contabil-șef al SRL „Donteh Plus”,
fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 2 din
02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Loghin Natalia, angajată
a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil și cet. Climciuc Anna, angajată a
aceleiași întreprinderi în calitate de manager de vânzări, acționând cu intenție
directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând
urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, prin
introducerea datelor false în documentația contabilă a întreprinderii în care
activau, pe parcursul anilor 2006-2009, acționând astfel, contrar obligațiilor de
serviciu, au lipsit întreprinderea SRL „Donteh Plus” de mijloace bănești în sumă
totală de 374 631 lei și de marfă în sumă de 132 419 lei, stabilite ca lipsă
conform raportului de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 seria BB002066,
astfel, cauzându-i agentului economic nominalizat, prin abuz de încredere, o
daună materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 507 050 lei.
Tot ea, activând în calitate de contabil-șef al SRL „Donteh Plus”, fiind
angajată în baza contractului individual de muncă nr. 2 din 02 ianuarie 2004,
de comun acord și împreună cu cet. Loghin Natalia, angajată a aceleiași
întreprinderi în calitate de contabil și cet. Climciuc Anna, angajată a aceleiași
întreprinderi în calitate de manager pe vânzări, acționând cu intenție directă,
dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând
urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având
scopul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care
acordă drepturi sau eliberează de obligații, în circumstanțe nestabilite de
organul de urmărire penală a introdus, conform raportului de expertiză
grafoscopică în comisie nr. 1487 din 08 iulie 2012, date vădit false și a
2
contrafăcut semnătura directorului întreprinderii SRL „Donteh Plus”,
Zaițev Pavel, în conținutul dispozițiilor de plată nr. 266 din 26 octombrie 2007,
nr. 309 din 31 decembrie 2007, nr. 242 din 26 septembrie 2007, nr. 299 din
15 octombrie 2007 și nr. 43 din 05 aprilie 2008, cauzându-i agentului economic
nominalizat o daună materială în proporții deosebit de mari.
Iacovenco (Loghin) Natalia, activând în calitate de contabil al
SRL „Donteh Plus”, fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 3
din 02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Capcelea Galina,
angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil-șef și
cet. Climciuc Anna, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de manager de
vânzări, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod
conștient survenirea acestor urmări, prin introducerea datelor false în
documentația contabilă a întreprinderii în care activau, pe parcursul anilor
2006-2009, acționând astfel, contrar obligațiilor de serviciu, au lipsit
întreprinderea SRL „Donteh Plus” de mijloace bănești în sumă totală de
374 631 lei și de marfă în sumă de 132 419 lei, stabilite ca lipsă conform
raportului de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 seria BB002066, astfel,
cauzându-i agentului economic nominalizat, prin abuz de încredere, o daună
materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 507 050 lei.
Tot ea, activând în calitate de contabil al SRL „Donteh Plus”, fiind angajată
în baza contractului individual de muncă nr. 3 din 02 ianuarie 2004, de comun
acord și împreună cu cet. Capcelea Galina, angajată a aceleiași întreprinderi în
calitate de contabil-șef și cet. Climciuc Anna, angajată a aceleiași întreprinderi
în calitate de manager pe vânzări, acționând cu intenție directă, dându-și seama
de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și
admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având scopul
confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care acordă
drepturi sau eliberează de obligații, în circumstanțe nestabilite de organul de
urmărire penală a introdus, conform raportului de expertiză grafoscopică în
comisie nr. 1487 din 08 iulie 2012, date vădit false și a contrafăcut semnătura
directorului întreprinderii SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel, în conținutul
dispozițiilor de plată nr. 266 din 26 octombrie 2007, nr. 309 din
31 decembrie 2007, nr. 242 din 26 septembrie 2007, nr. 299 din
15 octombrie 2007 și nr. 43 din 05 aprilie 2008, cauzându-i agentului economic
nominalizat o daună materială în proporții deosebit de mari.
Climciuc Anna, activând în calitate de manager de vânzări al
SRL „Donteh Plus”, fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 4
din 02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Capcelea Galina,
angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil-șef și
cet. Loghin Natalia, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil,
acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al
acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea
acestor urmări, prin introducerea datelor false în documentația contabilă a
3
întreprinderii în care activau, pe parcursul anilor 2006-2009, acționând astfel,
contrar obligațiilor de serviciu, au lipsit întreprinderea SRL „Donteh Plus” de
mijloace bănești în sumă totală de 374 631 lei și de marfă în sumă de
132 419 lei, stabilite ca lipsă conform raportului de expertiză judiciar-contabilă
nr. 2104 seria BB002066, astfel, cauzându-i agentului economic nominalizat,
prin abuz de încredere, o daună materială în proporții deosebit de mari, în sumă
totală de 507 050 lei.
Tot ea, activând în calitate de manager de vânzări al SRL „Donteh Plus”,
fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 4 din
02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Capcelea Galina, angajată
a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil-șef și cet. Loghin Natalia,
angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil, acționând cu intenție
directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând
urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având
scopul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care
acordă drepturi sau eliberează de obligații, în circumstanțe nestabilite de
organul de urmărire penală a introdus, conform raportului de expertiză
grafoscopică în comisie nr. 1487 din 08 iulie 2012, date vădit false și a
contrafăcut semnătura directorului întreprinderii SRL „Donteh Plus”,
Zaițev Pavel, în conținutul dispozițiilor de plată nr. 266 din 26 octombrie 2007,
nr. 309 din 31 decembrie 2007, nr. 242 din 26 septembrie 2007, nr. 299 din
15 octombrie 2007 și nr. 43 din 05 aprilie 2008, cauzându-i agentului economic
nominalizat o daună materială în proporții deosebit de mari.
Acțiunile inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și
Climciuc Anna, au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza
art. 191 alin. (5) Cod penal, și anume, delapidarea averii străine, adică însușirea
ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu
cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, și în baza art. 361 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal, și anume, confecționarea, deținerea și folosirea
documentelor oficial false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații,
săvârșite de către două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții
mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
2.1. Prima instanță a reîncadrat acțiunile inculpatelor Capcelea Galina,
Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, din art. 191 alin. (5) Cod penal, în
baza art. 196 alin. (4) Cod penal, și anume, cauzarea de daune materiale în
proporții deosebit de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o
însușire, săvârșită de două sau mai multe persoane.
Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care:
Capcelea Galina, să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza
art. 191 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare și în baza art. 361 alin. (2) lit. b),
d) Cod penal, la 2 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar conform
art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor
4
aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 9 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis;
Loghin (Iacovenco) Natalia, să fie recunoscută vinovată și condamnată în
baza art. 191 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare și în baza art. 361 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal, la 2 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar
conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al
pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de
închisoare pe un termen de 9 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis;
Climciuc Anna, să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 191
alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare și în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d)
Cod penal, la 2 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar conform
art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor
aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 9 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.
3.1. În motivarea apelului a indicat, că prima instanță greșit a reîncadrat
acțiunile inculpatelor, deoarece vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 191 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, este dovedită
integral prin următoarele probe, și anume: declarațiile reprezentantului părții
vătămate Zaițev Pavel, declarațiile martorilor Talpă Vasile, Timofti Alexandru,
Cvasnițchi Andrei, Romanenco Natalia, Zaițeva Alisa, raportul de expertiză
judiciar-contabilă nr. 2104 din 12 noiembrie 2010, raportul de expertiză
grafologică nr. 463 din 19 octombrie 2010, raportul de contraexpertiză
grafologică nr. 1487 din 08 iulie 2011, precum și prin corpurile delicte.
Partea vătămată Zaițev Pavel, a contestat sentința cu apel, solicitând
casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatele Capcelea Galina,
Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, să fie recunoscute vinovate și
condamnate în baza art. art. 191 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu
dispunerea încasării din contul acestora în beneficiul părții vătămate
Zaițev Pavel, prejudiciul material în sumă de 12 831 199,86 lei.
4.1. În motivarea apelului a indicat, că prima instanță neîntemeiat a
recalificat acțiunile inculpatelor din prevederile art. 191 alin. (5) Cod penal, în
baza art. 196 alin. (4) Cod penal.
A menționat, că prima instanță nu a luat în considerație suma care a fost
delapidată, și anume 2 338 658 lei, cu titlu de prejudiciu material, formată din
mijloace bănești neconfirmate prin semnătura destinatarului în sumă de
1 674 999 lei, neajunsuri de mijloace bănești în casă în sumă de 531 240 lei,
precum și neajuns de marfă în sumă de 132 419 lei, stabilite prin raportul de
expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 din 29 septembrie 2011.
A precizat, că acțiunile inculpatei Loghin (Iacovenco) Natalia privind
falsificarea semnăturilor părții vătămate Zaițev Pavel și a martorului
Cvasnițchi Andrei, fapt ce rezultă din raportul de expertiză grafoscopică,
reprezintă delapidarea sumelor indicate din momentul în care banii în numerar
erau eliberați din casa societății, or, potrivit declarațiilor martorilor, s-a
5
constatat că nu au primit aceste sume, din care motiv consideră că nu există
temei juridic pentru reîncadrarea acțiunilor prin indicarea concluziei că
lipsește faptul însușirii.
Cu referire la acțiunile inculpatei Loghin (Iacovenco) Natalia, care
deținea funcția de contabil, privind eliberarea din casa întreprinderii a sumelor
bănești în numerar, pe numele părții vătămate Zaițev Pavel și luate la evidența
contabilă de către Capcelea Galina, care deținea funcția de contabil-șef, fapt
stabilit prin raportul de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 din
29 septembrie 2011, a indicat că se atestă delapidarea sumelor menționate, în
contextul în care banii erau eliberați din casa societății, însă efectiv nu a primit
aceste sume, iar la data eliberării sumelor, se afla peste hotare.
A precizat, că potrivit expertizei contabile nr. 2104 din
29 septembrie 2011, a fost stabilit cuantumul prejudiciului material în sumă de
2 338 658 lei și invocând prevederile art. 619 Cod civil, a subliniat partea
vătămată că perioada de întârziere începe cu data terminării controlului de
audit – 01 octombrie 2009, în baza căruia s-a stabilit cauzarea prejudiciului în
proporții deosebit de mari în perioada 2006-2009.
A mai invocat, că prin acțiunile infracționale ale inculpatelor, societatea a
falimentat, și astfel a pierdut investițiile asociatului unic, Zaițev Pavel, din
capitalul statutar al întreprindereii, în cuantum de 386 200 lei, iar ca
consecință, Zaițev Pavel nu mai are o sursă de venit, și anume salariul lunar al
administratorului societății în sumă de 4 000 lei.
De asemenea, a subliniat că a fost contractat un credit bancar, pentru care
au fost gajate două apartamente în mun. Chișinău, iar din motiv că inculpatele
au cauzat întreprinderii un prejudiciu material considerabil, apartamentele
menționate au fost adjudecate de către banca comercială și debitorii gajiști au
fost deposedați de locuințe.
În opinia părții vătămate, urmează a fi încasat prejudiciul moral în sumă
de 1 000 000 lei, din contul inculpatelor, deoarece i-au fost cauzate sentimente
de umilire, dispreț și frustrare, precum și fiind cauzate suferințe psihice
membrilor familiei.
A precizat, că suma totală a acțiunii civile, constituie 12 831 199,86 lei,
formată din dobânda de întârziere pentru suma de 2 338 658 lei pentru
perioada 01 octombrie 2009 – 01 februarie 2017, în cuantum de
2 920 118,88 lei; investiții în fondul statutar în cuantum de 386 200 lei;
dobânda de întârziere pentru suma de 386 200 lei pentru perioada
01 octombrie 2009 – 01 februarie 2017, în cuantum de 482 220,98 lei; salariul
ratat pentru perioada octombrie 2009 – februarie 2017, în cuantum de 356 000
lei; compensarea venitului ratat din activitatea întreprinderii, în cuantum de
2 800 000 lei; dauna cauzată pentru reputația profesională, în cuantum de
3 000 000 lei și prejudiciul moral în cuantum de 1 000 000 lei.
Avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatei Climciuc Anna, a contestat
sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
6
inculpatele Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, să fie
achitate.
5.1. În motivarea apelului, a indicat că concluziile primei instanțe cu
referire la neajunsul mijloacelor bănești în sumă de 531 240 lei, precum și
neajunsul de marfă în valoare de 132 419 lei, contravin concluziilor raportului
de expertiză nr. 1577 din 26 octombrie 2015, potrivit căruia presupunerile
expuse în actele de revizie și rapoartele precedente de expertiză, că soldul de
mijloace bănești în casa entității la sfârșitul perioadei anului 2009, trebuia să
fie în sumă de 531 240 lei, nu are temei contabil și nu este asigurat cu
documente contabile primare, iar conform materialelor prezentate
suplimentar, în registrul de casă a casierului la data de 28 decembrie 2009,
soldul la sfârșitul zilei este indicat ,,0” ( zero).
A indicat apărarea, că sunt neîntemeiate concluziile primei instanțe cu
referire la raportul de expertiză nr. 2104 din 29 septembrie 2011 privind
neajunsul mijloacelor bănești depistate în martie 2010, precum și în privința
faptului că Climciuc Anna, la acel moment, era casierul persoanei juridice,
deoarece aceasta, pe parcursul activității sale în SRL ,,Donteh-Plus”, nu a acupat
funcția de casier, or, în cadrul dezbaterilor judiciare apărarea a menționat că
potrivit raportului de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 din
29 septembrie 2011, în anii 2006 – 2009, nu a fost efectuată inventarierea
bunurilor materiale și a celor bănești.
A menționat, că la inventarierea din 01 aprilie 2010, a fost stabilit
neajunsul bunurilor materiale, în sumă de 132 419 lei, și anume după un an,
ulterior eliberării lui Climciuc Anna din funcția de șef al depozitului, ceea ce
rezultă că neajunsul s-a format după transmiterea bunurilor în luna martie
2010 la SRL ,,Ialoveni service”, circumstanță declarată și de către noul șef al
depozitului, Railean Anna, fapt constatat prin actul de revizie economică
financiară tematică din 15 aprilie 2010, întocmit de către Centrul pentru
combaterea Crimelor Economice și Corupției.
A precizat, că potrivit raportului de expertiză din 29 septembrie 2011, ca
concluzie la întrebarea 1 și 4, s-a constatat că pentru stabilirea neajunsului sau
surplusului de mijloace fixe, mijloace bănești, alte bunuri materiale, este
necesar de efectuat inventarierea conform actelor normative nominalizate, din
care motiv a conchis apărarea că în lipsa actelor de inventariere, expertul are
dubii în privința neajunsurilor stabilite, dubiu care se exprimă și în concluzia la
întrebarea nr. 3, potrivit căreia în legătură cu aceea că de la data de
01 ianuarie 2010, până la data de 01 aprilie 2010, a trecut un trimestru, nu se
poate de expus în privința confirmării datelor.
Mai mult ca atât, apărarea a subliniat faptul, că fiind audiat în cadrul
instanței de judecată, expertul care a efectuat expertiza contabilă a declarat că
pe parcursul anilor 2006 – 2009, la întreprindere nu s-au efectuat inventarieri,
iar raportul de expertiză nu confirmă perioada de apariție a lipsurilor bunurilor
materiale și mijloacelor financiare, având presupunerea că acest fapt era
posibil să se producă și până în anul 2010.
7
Prin urmare, apărarea a indicat, că expertul nu poate confirma faptul că
neajunsul s-a format doar după 01 ianuarie 2010, concluzionând în acest
context că în lipsa inventarierilor de care expertul nu a luat cunoștință, acesta
nu poate indica dacă a apărut careva lipsuri de bunuri și bani în perioada pentru
care au fost puse sub învinuire Climciuc Anna, Capcelea Galina și
Loghin (Iacovenco) Natalia, or, expertul presupune că neajunsul era posibil să
se formeze și până în anul 2010, și anume după eliberarea acestora din serviciu,
fapt ce atestă imposibilitatea expertului de a confirma sau infirma apariția
neajunsului după data de 01 ianuarie 2010.
A evidențiat apărarea, că inventarierea în baza căreia s-au stabilit
neajunsurile, pe care se întemeiază și învinuirea înaintată inculpatelor, a fost
efectuată la data de 01 aprilie 2010, or, expertul are dubii referitor la
corectitudinea sumei deduse a neajunsurilor de bunuri și bani, iar potrivit
concluziei la întrebarea nr. 5 din raportul de expertiză, s-a indicat că din
motivul neefectuării inventarierilor bunurilor materiale și a mijloacelor bănești
pentru anii 2006 – 2009, nu se poate constata care este neajunsul acestora.
De asemenea, a menționat că prima instanță a admis argumentele
apărării privind lipsa unei învinuiri concrete, însă aceasta neîntemeiat a
concluzionat că argumentele apărării în acest context, nu constituie temei
pentru declararea nulității actului procesual vizat, prin prisma art. 251
Cod de procedură penală, or, există și circumstanțe care exclud tragerea la
răspundere penală, și anume încălcarea prevederilor legale privind sesizarea
instanței de judecată, în contextul în care inculpatele nu au fost informate
concret și detaliat cu privire la fapta incriminată, iar expunerea evazivă în
privința faptei reținute în rechizitoriu, echivalează cu lipsa informației despre
fapta incriminată.
A mai indicat, că instanța de judecată este valabil sesizată și este în drept
să judece cauza cu condiția că ordonanța de punere sub învinuire și
rechizitoriul sunt întocmite în corespundere cu prevederile legii, iar reieșind
din analiza ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriul, în privința lui
Climciuc Anna, se atestă că acestea nu sunt suficient motivate sub aspectul
informării cu privire la învinuirea înaintată, sunt insuficient descrise și sunt
imprecise.
A subliniat, că ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriul, sunt
neclare prin indicarea faptei, că „Climciuc Anna...., de comun acord cu
Capcelea Galina...., și Loghin (Iacovenco) Natalia..., având scopul însușirii ilegale
a bunurilor altei persoane, încredințate în administrare, din interes material, cu
folosirea situației de serviciu, pe parcursul anilor 2006 – 2009, a însușit ilegal din
casa întreprinderii nominalizate, bani în sumă totală de 374 631 lei și bunuri
materiale în sumă totală de 132 419 lei, stabilite ca lipsă conform raportului de
expertiză judiciar contabilă”, deoarece lipsesc elementele obligatorii cum sunt,
indicarea concretă a datei, locului, valorii în bani, însușite de fiecare dată,
modalitatea de însușire cum ar fi sumele încasate ca datorii, sau prin trecerea
după partea vătămată Zaițev Pavel, sau prin realizarea mărfurilor la un preț mai
8
înalt.
Cu referire la al doilea capăt de învinuire în privința lui Climciuc Anna, cu
privire la confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false în
conținutul a patru dispoziții de plată din 2007 – 2008, prin ce a cauzat o daună
materială, a menționat apărarea, că în textul învinuirii sunt indicate ,,proporții
deosebit de mari”, însă în partea rezolutivă a învinuirii sunt indicate ,,proporții
mari”, fără a fi specificate sumele pentru fiecare dispoziție de plată.
Organul de urmărire penală nu a colectat mostre a semnăturii lui
Climciuc Anna, or, legea procesual penală prevede că organul de urmărire
penală este în drept să colecteze mostre de la bănuit și învinuit, iar în speță,
faptul dat urma a fi efectuat după data de 24 septembrie 2012, ulterior
înaintării învinuirii lui Climciuc Anna, fapt care a fost ignorat de către organul
de urmărire penală, și astfel Climciuc Anna a fost ilegal pusă sub învinuire
pentru confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false în baza
art. 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal.
A invocat apărarea, faptul că o învinuire neconcretizată și un rechizitoriu
contrar legii, au servit motive de anulare a sentințelor judecătorești în practica
instanțelor naționale, indicând în acest context deciziile Colegiului penal al
Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-598/08 din 27 mai 2008 și nr. 1ra-948/08
din 19 august 2008.
A conchis, că prima instanță nu a analizat conținutul evaziv al ordonanței
de punere sub învinuire și rechizitoriul, astfel distorsionând cele invocate de
apărare și neîntemeiat a indicat că inculpatele au fost informate despre
întocmirea rechizitoriului fiind anexate recipisele de înmânare.
Cu referire la fixarea termenului cauzei penale, a precizat apărarea că
potrivit ordonanței privind pornirea urmăririi penale, în privința lui
Climciuc Anna și conform rechizitoriului, cauza penală cu nr. 2009011397 a
fost pornită la 09 noiembrie 2009, iar termenul de urmărire penală în această
cauză penală, a fost fixat din data de 05 noiembrie 2009, și anume cu 4 zile
anticipat emiterii ordonanței de pornire a urmăririi penale.
Astfel, consideră apărarea, că întrucât ordonanța din 05 noiembrie 2009
de fixare a termenului de urmărire penală nu a fost efectuată în interiorul
termenului prevăzut de lege, și anume până la începerea urmăririi penale,
aceasta urmează a fi recunoscută nulă, invocând prevederile art. 251 alin. (2) și
(3) Cod de procedură penală.
În opinia apărării, prima instanță neîntemeiat a respins cererea privind
recunoașterea nulă și ilegală a ordonanței procurorului din 13 februarie 2010
privind reluarea urmăririi penale după scoaterea inculpatelor de sub
urmărirea penală, prin încheierea din 12 mai 2016, în contextul în care a
solicitat examinarea cererii o dată cu fondul cauzei.
De asemenea, a menționat că ordonanța din 21 septembrie 2012 privind
anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărirea penală și reluarea
urmăririi penale în privința lui Capcelea Galina și Loghin (Iacovenco) Natalia,
este ilegală și urmează a fi declarată nulă din motiv că potrivit art. 63 alin. (2)
9
și alin. (3) Cod de procedură penală, persoana în privința căreia a fost emisă
ordonanță de recunoaștere în calitate de bănuit, nu se poate afla mai mult de
trei luni și organul de urmărire penală este obligat să dispună scoaterea
persoanei de sub urmărireă penală, or, în speță, date despre prelungirea
termenului de aflare în calitate de bănuit și informarea persoanelor, nu sunt.
În opinia apărării, concluzia procurorului ierarhic superior despre lipsa
temeiului legal de scoatere de sub urmărirea penală, după expirarea a trei luni
de la recunoașterea în calitate de bănuit, contravine și prevederilor art. 63
alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, or, acesta nu a indicat în ordonanță ce
probe suplimentare au fost acumulate, invocând în acest context hotărârea
CEDO din 06 aprilie 2010, Ștefan vs România, în care Curtea a menționat că
procurorul avea obligația de a reflecta pretinsele erori înainte de pronunțarea
unei hotărâri definitive, iar statul este cel care trebuie să-și asume erorile
comise de instanța de judecată și că acele erori nu trebuie reparate în
detrimentul persoanei vizate în procedura în cauză.
Inculpata Iacovenco (Loghin) Natalia, a contestat sentința cu apel,
solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitată de sub
învinuirea înaintată în baza art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod
penal.
6.1. În motivarea apelului, a indicat că prima instanță neîntemeiat a
concluzionat în privința faptului, că responsabile pentru cauzarea daunei
materiale întreprinderii părții vătămate, sunt contabilul Loghin (Iacovenco)
Natalia și contabilul-șef Capcelea Galina, reieșind din concluziile expertului
judiciar formulate în raportul de expertiză, cu privire la încălcarea prevederilor
Legii contabilității nr. 426 din 04 aprilie 1995, și anume a art. 39 și 40, precum
și încălcarea prevederilor Legii contabilității nr. 113-XVI, a art. 24, 29 pct. 9).
A menționat, că potrivit concluziilor expertului Sajin Petru, rezultă că
conform art. 40 lit. c) al Legii contabilității nr. 426 din 04 aprilie 1995,
efectuarea inventarierii se face din inițiativa conducătorului, iar potrivit art. 39
pct. 2), obiectele și termenele de efectuare a inventarierii se stabilesc de
conducerea agentului economic, instituției bugetare.
A precizat inculpata, că potrivit concluziei actului de revizie executat de
către CCCEC, s-a constatat că la data de 01 aprilie 2010, la SRL „Donteh Plus” a
fost efectuată inventarierea mijloacelor bănești și bunurilor materiale, care a
stabilit lipsuri de mijloace bănești în sumă de 531 240 lei și bunuri materiale în
sumă de 132 419 lei, iar reieșind din cele expuse, conducătorul întreprinderii,
Zaițev Pavel, nu a asigurat integritatea mijloacelor bănești și a bunurilor
materiale, or, și art. 9 al Regulamentului privind inventarierea, prevede că
responsabilitatea pentru efectuarea inventarierii îi revine conducătorului
entității, iar conform art. 11 din Regulament, conducătorul entității numește
prin Ordin (Dispoziție) privind efectuarea inventarierii (Anexa 1) comisia de
inventariere și/sau comisia centrală, după caz.
În acest context, a subliniat inculpata, că atât ea, precum și contabilul-șef
10
Capcelea Galina, nu aveau obligația de a efectua inventarierea din propria
inițiativă, în lipsa unui Ordin emis de către conducătorul întreprinderii,
Zaițev Pavel, care în același timp este proprietar și unicul fondator al
întreprinderii, astfel concluzionând că nu a încălcat o careva prevedere a
Legii contabilității.
Inculpata a invocat dezacordul și în privința concluziei primei instanțe,
prin care instanța a reținut că atribuțiile de serviciu ale inculpatei
Loghin (Iacovenco) Natalia, rezultă din pct. 3.3.4. al contractului individual de
muncă nr. 3 din 02 ianuarie 2004, potrivit căruia angajatorul are dreptul să
atragă lucrătorul la răspundere disciplinară și materială în modul stabilit de
prezentul Contract și legislația muncii a RM, deoarece invocând prevederile
art. 339 Codul muncii, în coroborare cu Nomenclatorul funcțiilor și lucrărilor,
precum și contractul-tip cu privire la răspunderea materială individuală
deplină a conchis inculpata, că angajatorul nu a încheiat un careva contract-tip
de răspundere materială individuală deplină, fiind doar un contract tipizat de
muncă.
A mai susținut, că prima instanță a ignorat concluzia din rapotul de
expertiză grafologică nr. 463 din 19 octombrie 2010 și contraexpertiză
grafologică nr. 1487 din 08 iulie 2011, potrivit căreia semnăturile din
dispozițiile de plată nr. 266 din 26 octombrie 2007, nr. 309 din
31 decembrie 2007, nr. 242 din 26 septembrie 2007, nr. 299 din
15 octombrie 2007, și nr. 43 din 05 aprilie 2008, pe lângă faptul că acestea nu
au fost efectuate de către Zaițev Pavel și Cvasnițchi Andrei, semnăturile nu au
fost efectuate nici de către Loghin (Iacovenco) Natalia și Capcelea Galina.
Totodată a menționat, că prima instanță eronat a indicat faptul că potrivit
declarațiilor inculpatei Loghin (Iacovenco) Natalia, aceasta a recunoscut că a
aplicat semnătura în locul administratorului, pe dispozițiile de plată, or,
inculpata a precizat că nu a recunoscut faptul dat, dar a comunicat că a indicat
numele și prenumele lui Zaițev Pavel, doar pe dispoziția de plată nr. 43 din
05 aprilie 2008, neavând intenția de a falsifica semnătura acestuia.
A mai indicat că este neîntemeiată și concluzia primei instanțe, precum
că faptele infracționale au avut loc în perioada anilor 2006-2009, perioadă în
care s-a constatat lipsa mijloacelor bănești din casa întreprinderii, fapt ce
rezultă din Raportul de expertiză nr. 2104 din 29 septembrie 2011, în contextul
în care prima instanță nu a luat în considerație faptul că inventarierea a vut loc
în luna aprilie 2010, și anume peste opt luni ulterior concedierii sale din
serviciu, iar potrivit concluziilor expertului expuse în pct. 5 din raportul de
expertiză, rezultă că este imposibil de constatat care a fost neajunsul de bunuri
materiale și finaciare pentru perioada anilor 2006-2009, din motiv că în această
perioadă, nu a fost efectuată nici o inventariere, concluzie care rezultă și din
raportul de expertiză contabilă nr. 1577 din 26 octombrie 2015.
Prin urmare, a precizat inculpata, că prima instanță neîntemeiat a indicat
faptul că lipsa mijloacelor materiale și financiare, s-a format în perioada anilor
2006-2009, și nu a reținut posibilitatea apariției lipsurilor în perioada
11
septembrie 2009 – aprilie 2010, perioadă în care inculpata nu a mai activat la
SRL „Donteh Plus”, însă întreprinderea și-a continuat activitatea economică,
fapt ce rezultă din extrasele eliberate de BC „Comerțbank” SA și anexate la
materialele cauzei penale (f.d.149-153), prin care se atestă faptul că doar în
perioada 01 septembrie 2009 – 31 decembrie 2009, pe contul de decontare al
companiei s-au depus încasări din vânzarea mărfurilor în sumă totală de
382 190 lei.
Inculpata Capcelea Galina, a contestat sentința cu apel solicitând
casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitată de sub
învinuirea înaintată în baza art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod
penal, iar în motivarea apelului a reiterat aceleași argumente care au fost
invocate de către inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
12 decembrie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către
procuror și partea vătămată Zaițev Pavel și admise apelurile declarate de către
avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatei Climciuc Anna, de către inculpata
Iacovenco (Loghin) Natalia și de către Capcelea Galina, cu pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a încetat
procesul penal privind tragerea la răspundere penală în baza art. 191 alin. (5)
și 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, a inculpatelor Capcelea Galina,
Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, în temeiurile: a) există o hotărâre
a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă
de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală, și b) există o circumstanță
care exclude tragerea la răspundere penală – încălcarea prevederilor legale
referitoare la sesizarea instanței.
Acțiunea civilă înaintată în procesul penal, a fost lăsată fără soluționare.
8.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a reținut
că ordonanțele procurorului din 13 februarie 2010 (vol. I, f. d. 181, 182), prin
care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a lui Capcelea Galina și
Iacovenco (Loghin) Natalia din motivul că acțiunile acestora nu conțin
elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (5) și
art. 361 alin. (1) Cod penal, prin prisma prevederilor art. 467 Cod de procedură
penală, au caracter obligatoriu, fiind documente executorii, or, ordonanța de
reluare a urmăririi penale nu conține fapte noi ori recent descoperite sau un
viciu fundamental în cadrul procedurii precedente ce ar fi afectat hotărârea
pronunțată. În atare situație, reluarea urmăririi penale după scoaterea de sub
urmărire penală a persoanelor este lovită de nulitate absolută. Or, în cauză
există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane
pentru aceeași faptă de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală, și chiar
dacă această hotărâre se referă la Capcelea Galina și Iacovenco (Loghin) Natalia,
are efecte juridice similare și față de Climciuc Anna, deoarece învinuirea
înaintată la urmărirea penală și susținută în ședința de judecată de către
procuror, se referă la toate trei inculpate, după loc, timp și împrejurări cuprinse
12
în faptele incriminate.
Cu privire la cauza de înlăturare a răspunderii penale, că există
circumstanța care exclude tragerea la răspundere penală a inculpatelor –
încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței, instanța de apel
a indicat că potrivit art. 251 Cod de procedură penală, una din încălcările care
atrage nulitatea actelor procedurale este încălcarea prevederilor legale
referitoare la sesizarea instanței.
Instanța de apel a menționat, că inculpatele se fac vinovate de cele
imputate în lipsa unei concluzii de revizie sau raport al expertizei contabile, în
contextul în care din pct. 5 al raportului de expertiză contabilă (vol. II, f. d.
75-89) și din declarațiile expertului prezentate primei instanțe la data de
14 martie 2014, s-a constatat că nu este posibil de a stabili perioada de formare
a lipsei bunurilor materiale în sumă de 132 149 lei și sursei financiare de
531 240 lei, astfel, instanța de apel concluzionând că învinuirea ce vizează
însușirea bunurilor în valoare de 516 105,68 lei, nu este clară, precisă și
previzibilă.
Referitor la învinuirea privind confecționarea și folosirea documentelor
oficial false, care acordă drepturi, soldate cu daune în proporții mari
drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, instanța de
apel a precizat, că învinuirea este abstractă, deoarece nu este indicat locul,
timpul și metoda confecționării fiecărui document menționat, pretins a fi fost
falsificat de inculpate, precum și rezultatul infracțional, în fiecare caz separat,
la fel, învinuirea nu cuprinde locul, timpul, metoda și rezultatul infracțional
folosirii fiecărui document menționat, pretins a fi fost falsificat de inculpate,
precum și rezultatul infracțional, în fiecare caz separat, nu a fost descris
argumentat probatoriul ce confirmă legătura cauzală între acțiunile imputate și
consecințele rezultate, în opina părții acuzării, or, simpla indicare în cuprinsul
rechizitoriului a documentelor pretinse a fi falsificate, precum și enumerarea
unor probe, fără a fi apreciate în modul cuvenit, fără relevarea, sistematizarea
și formularea concluziilor clare și precise în susținerea învinuirii înaintate în
raport cu mijloacele de apărare, echivalează cu încălcarea dreptului
inculpatelor de a fi informate cu privire la învinuirea înaintată în baza art. 361
alin. (2) lit. b) și d) Cod penal.
În privința acțiunii civile, reținând prevederile art. 225 alin. (4) Cod de
procedură penală, instanța de apel a conchis, că acțiunea civilă înaintată în
procesul penal de către partea vătămată Zaițev Pavel, urmează a fi lăsată fără
soluționare, însă faptul dat nu limitează persoana care a inițiat acțiunea civilă
de a o intenta în ordinea procedurii civile.
Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar solicitând casarea
acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.
9.1. În argumentarea recursului, a indicat că instanța de apel a admis o
eroare gravă de fapt încetând procesul penal în privința inculpatelor deoarece
a recunoscut ordonanțele de reluare a urmăririi penale nule, or acestea
13
corespund cerințelor legale fiind indicate circumstanțe noi care au dus la
reluarea urmăririi penale.
A menționat, că instanța de apel eronat a indicat că în acțiunile
inculpatelor lipsește faptul însușirii mijloacelor bănești, deoarece probele
acumulate în respectiva cauză penală demonstrează contrariul.
Partea vătămată Zaițev Pavel, fără a indica un temei concret pentru
declararea recursului din cele conținute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar solicitând casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie
admisă acțiunea civilă, cu dispunerea încasării solidare din contul inculpatelor,
a prejudiciului material în sumă de 12 831 199,86 lei și aplicarea sechestrului
pe mijloacele financiare, bunurile mobile și imobile ce aparțin inculpatelor.
10.1. În motivarea recursului, partea vătămată a invocat argumente
similare celor menționate de către procuror, suplimentar indicând că instanța
de apel eronat nu a admis acțiunea civilă, or, conform legislației naționale,
precum și jurisprudenței CtEDO, acțiunea civilă urma a fi examinată în cadrul
procesului penal.
A precizat, că valoarea acțiunii este de 12 831 199,86 lei, formată din
suma de 2 338 658 lei – prejudiciul material, suma de 2 920 118,88 lei –
dobânda de întârziere, suma de 386 200 lei – investiții în fondul statutar al
întreprinderii, suma de 356 000 lei – salariul ratat pentru perioada
octombrie 2009 – februarie 2017, suma de 2 800 000 lei – compensarea
venitului ratat, suma de 3 000 000 lei – prejudiciul cauzat pentru reputație
profesională, și suma de 1 000 000 lei – prejudiciul moral.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
22 ianuarie 2019, au fost admise recursurile ordinare declrate, casată total
decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
11.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de recurs a indicat,
că instanța de apel a încetat procesul penal privind tragerea la răspundere
penală a inculpatelor în baza învinuirii înaintate, indicând că există o hotărâre
a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă
de scoatere a acesteia de sub urmărire penală, și astfel instanța de apel
menționând în partea descriptivă a deciziei că ,,Deși, această hotărâre se referă
la Capcelea Galina și Iacovenco (Loghin) Natalia, ea are efecte juridice similare și
față de Anna Climciuc dat fiind că învinuirea înaintată la urmărirea penală și
susținută în ședința de judecată de către procuror se referă la toate trei inculpate,
după loc, timp și împrejurări cuprinse în faptele incriminate”.
În acest context, instanța de recurs a stabilit, că instanța de apel eronat a
interpretat atât situația de fapt, cât și de drept, deoarece prin ordonanța din
09 ianuarie 2009 (f.d. 1, vol. I) s-a dispus începerea urmăririi penale conform
semnelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (5) și art. 361
alin. (1) Cod penal, acțiuni săvârșite de către Capcelea Galina și
Loghin (Iacovenco) Natalia, iar la 13 februarie 2010, au fost emise ordonanțele
14
cu privire la scoaterea de sub urmărirea penală a acestora (f.d. 181, 182, vol. I),
astfel că prin ordonanța din 21 septembrie 2012, au fost anulate ordonanțele
de scoaterea de sub urmărire penală a inculpatelor ca fiind ilegale și
neîntemeiate (f.d. 183, vol. I).
Instanța de recurs a menționat, că din materialele dosarului rezultă că
Climciuc Anna, la 05 martie 2012, a fost audiată în calitate de martor în această
cauză penală (f.d. 77, vol. IV), și în ordonanțele de prelungire a termenului de
urmărire penală, procurorul a indicat de asemenea calitatea procesuală a
acesteia în respectiva cauză penală, de martor, iar prin raportul privind
consemnarea rezultatului urmăririi penale din 07 septembrie 2012 (f.d. 182,
vol. IV), s-a propus de către ofițerul de urmărire penală punerea sub învinuire
a lui Climciuc Anna, astfel că la 24 septembrie 2012, acesteia fiindu-i înaintată
învinuirea, fapt confirmat prin ordonanța de punere sub învinuire (f.d. 204,
vol. IV).
Instanța de recurs a precizat, că instanța de apel greșit a conchis că
ordonanța reluării urmăririi penale care este nulă conform art. 251 Cod de
procedură penală, are efecte juridice similare și față de Climciuc Anna, or,
aceasta a fost pusă sub învinuire abia la 24 septembrie 2012, iar la data emiterii
ordonanței, inculpata Climciuc Anna nu avea nici o calitate procesuală în
respectiva cauză penală, mai mult aceasta fiind audiată în calitate de martor la
05 martie 2012.
Reținând prevederile art. 255 Cod de procedură penală, instanța de
recurs a subliniat, că decizia contestată prezintă și deficiențe sub aspectul
motivării, deoarece instanța s-a pronunțat superficial asupra motivelor
invocate în apeluri, a făcut o motivare contradictorie, încetând procesul penal
din motiv, că a) există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra
aceleiași persoane pentru aceeași faptă de scoatere a persoanei de sub
urmărirea penală, și b) există o circumstanță care exclude tragerea la
răspundere penală – încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea
instanței, însă în hotărâre menționează și faptul că, ,,se fac vinovate de cele
imputate în lipsa unei concluzii de revizie sau raport a expertizei contabile, or,
din pct. 5 al raportului de expertiză contabilă (vol. II, f. d. 75-89) și din declarațiile
expertului prezentate primei instanțe la data de 14 martie 2014, constatăm că nu
este posibil a aprecia perioada de formare a lipsei bunurilor materiale în sumă de
132 149 lei și surse financiare de 531 240 lei. În atare situație, învinuirea ce
vizează însușirea bunurilor în valoare de 516 105,68 lei nu este clară, precisă și
previzibilă”, or, instanța de apel urma să elucideze aceste neconcordanțe, nu
doar să le indice.
Instanța de recurs a conchis, că instanța de apel a pronunțat o hotărâre
contradictorie și nemotivată, contrară prevederilor art. 6 CEDO.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
15 mai 2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către
procuror și de către partea vătămată Zaițev Pavel, și au fost admise apelurile
declarate de către avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatei Climciuc Anna,
15
de către inculpata Iacovenco (Loghin) Natalia și de către inculpata
Capcelea Galina, cu casarea parțială a sentinței primei instanțe, inclusiv din
oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:
- Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și Climciuc Anna, au fost
recunoascute vinovate în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2)
lit. b) Cod penal, și liberate de pedeapsă penală în temeiul art. 60 Cod penal, din
motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.
În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe, au fost menținute.
12.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a constatat,
că prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de
judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și
veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele
administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, recalificând acțiunile
infracționale ale inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și
Climciuc Ana, în baza art. 196 alin. (4) Cod penal – cauzarea de daune materiale
în proporții deosebit de mari, prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o
însușire, săvârșită de două sau mai multe persoane.
De asemenea, instanța de apel a indicat, că prima instanță a încadrat
acțiunile inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și
Climciuc Anna în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea,
deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau
eliberează de obligații, săvârșite de către două sau mai multe persoane, soldate
cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor juridice.
În acest context, instanța de apel a menționat, că prin Hotărârea Curții
Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017 privind excepția de
neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d)
Cod penal (abuzul de putere sau abuzul de serviciu) (sesizările nr. 80g/2017 și
nr. 129g/2017) s-a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din
alin. (1) al art. 327 și de la lit. d) din alin. (2) al art. 361 Codul penal nr.985-XV
din 18 aprilie 2002.
Reținând prevederile art. 385 Cod procedură penală, instanța de apel a
constatat că:
- Inculpata Capcelea Galina, activând în calitate de contabil-șef la SRL
„Donteh Plus”, fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 2 din
02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Loghin (Iacovenco)
Natalia, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil și
cet. Climciuc Anna, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de manager pe
vânzări, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod
conștient survenirea acestor urmări, având scopul confecționării, deținerii și
folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de
obligații, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a introdus,
16
conform raportului de expertiză grafoscopică în comisie nr. 1487 din
08 iulie 2012, date vădit false și a contrafăcut semnătura directorului
întreprinderii SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel în conținutul dispozițiilor de
plată nr. 266 din 26 octombrie 2007, nr. 309 din 31 decembrie 2007, nr. 242
din 26 septembrie 2007, nr. 299 din 15 octombrie 2007 și nr. 43 din
05 aprilie 2008.
- Inculpata Iacovenco (Loghin) Natalia, activând în calitate de contabil
al SRL „Donteh Plus”, fiind angajată în baza contractului individual de muncă
nr. 3 din 02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Capcelea Galina,
angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil-șef și
cet. Climciuc Anna, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de manager pe
vânzări, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod
conștient survenirea acestor urmări, având scopul confecționării, deținerii și
folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de
obligații, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a introdus,
conform raportului de expertiză grafoscopică în comisie nr. 1487 din
08 iulie 2012, date vădit false și a contrafăcut semnătura directorului
întreprinderii SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel în conținutul dispozițiilor de
plată nr. 266 din 26 octombrie 2007, nr. 309 din 31 decembrie 2007, nr. 242
din 26 septembrie 2007, nr. 299 din 15 octombrie 2007 și nr. 43 din
05 aprilie 2008.
- Inculpata Climciuc Anna, activând în calitate de manager de vânzări al
SRL „Donteh Plus”, fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 4
din 02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Capcelea Galina,
angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil-șef și
cet. Loghin (Iacovenco) Natalia, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de
contabil, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod
conștient survenirea acestor urmări, având scopul confecționării, deținerii și
folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de
obligații, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a introdus,
conform raportului de expertiză grafoscopică în comisie nr. 1487 din
08 iulie 2012, date vădit false și a contrafăcut semnătura directorului
întreprinderii SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel în conținutul dispozițiilor de
plată nr. 266 din 26 octombrie 2007, nr. 309 din 31 decembrie 2007, nr. 242
din 26 septembrie 2007, nr. 299 din 15 octombrie 2007 și nr. 43 din
05 aprilie 2008.
Instanța de apel a stabilit, că analizând probele administrate la faza de
urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond,
cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenței,
utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,
a încadrat acțiunile inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și
Climciuc Anna în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod Penal – confecționarea,
17
deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau
eliberează de obligații, săvârșite de către două sau mai multe persoane.
Instanța de apel a reținut, că începând cu data de 02 ianuarie 2004, în
baza contractului de muncă nr. 2, inculpata Capcelea Galina a fost angajată în
calitate de contabil-șef al SRL „Donteh Plus”, activând până la sfârșitul anului
2009, când s-a eliberat din funcție, fapt confirmat prin copia contractului de
muncă anexat la materialele cauzei penale, precum și prin declarațiile
participanților la proces.
Totodată, inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia a fost angajată în cadrul
întreprinderii SRL „Donteh Plus”, în calitate de contabil în baza contractului de
muncă nr. 3, începând cu data de 02 ianuarie 2004, ceea ce se confirmă atât prin
copia contractului de muncă (f.d. 57-59, vol. I), copia carnetului de muncă
(f.d. 157-161, vol. I), precum și prin declarațiile participanților la proces.
Ulterior, în baza ordinului nr. 131, inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia
a fost eliberată din funcție din cadrul SRL „Donteh Plus” la data de
01 septembrie 2009, din propria inițiativă (f.d. 161, vol. I).
Instanța de apel a mai constatat, că inculpata Climciuc Anna a fost
angajată în cadrul SRL „Donteh Plus” în calitate de manager de vânzări în baza
contractului individual de muncă nr. 4, începând cu data de 02 ianuarie 2004,
activând până la sfârșitul anului 2009, când s-a eliberat din funcție, fapt ce
rezultă atât din copia contractului de muncă (f.d. 194-196, vol. IV), precum și
din declarațiile participanților la proces.
Prin urmare, în perioada anilor 2006 – 2009, în cadrul căreia s-a
constatat cauzarea unei daune materiale la SRL „Donteh Plus” în proporții
deosebit de mari, inculpatele Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și
Climciuc Anna, au activat în cadrul întreprinderii în funcțiile nominalizate.
Instanța de apel a conchis, că reieșind din împuternicirile delegate atât
inculpatei Capcelea Galina, activând în calitate de contabil-șef, inculpatei
Loghin (Iacovenco) Natalia, activând în calitate de contabil, cât și inculpatei
Climciuc Anna, activând în calitate de manager de vânzări, prin prisma
funcțiilor sale, în virtutea obligațiunilor stabilite de contractele individuale de
muncă încheiate și prevederile legislației în vigoare aplicabile acestora,
inculpatele, prin aplicarea semnăturilor în locul administratorului Zaițev Pavel
pe dispozițiile de plată, abuzând de încrederea acestuia au eliberat mijloace
bănești, cu indicarea unei alte destinații, încălcând prevederile
Legii contabilității, au contribuit la cauzarea de daune materiale întreprinderii
în proporții deosebit de mari, și anume în baza raportului de expertiză judiciar
contabilă nr. 2104 din 29 septembrie 2011 seria BB002066 în cuantum de
663 659 lei.
Instanța de apel a menționat, că cele constatate mai sus se dovedesc și
prin actul de revizie economico-financiară tematică efectuat la
SRL „Donteh Plus” de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și
Corupției din 15 aprilie 2010 (f.d .3-13, vol. II), potrivit căruia, s-a concluzionat
că încălcând art. 13, 18 pct. 1) și 4) din Hotărârea Guvernului nr. 764 din
18
25 noiembrie 1992 privind aprobarea Normelor pentru efectuarea
operațiunilor de casă în economia națională și art. 15 pct. 1) lit. a) și c) a Legii
contabilității nr. 426-XIII din 04 aprilie 1995, art. 12, 14 al Legii contabilității
nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, în perioada anilor 2005 – 2009 din casa
întreprinderii au fost eliberate mijloace bănești în sumă totală de 704 990 lei,
iar la data de 01 aprilie 2010, la SRL „Donteh Plus” a fost efectuată inventarierea
mijloacelor bănești și bunurilor materiale care a stabilit lipsuri a mijloacelor
bănești în sumă de 531 240 lei și bunuri materiale în sumă de 132 419 lei.
Astfel, instanța de apel a subliniat, că în baza probelor acumulate,
cercetate și administrate în cadrul ședinței de judecată, nu s-a stabilit că
inculpatele Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, prin
acțiunile lor, au însușit acele mijloace bănești, care s-au constatat lipsă în casa
persoanei juridice SRL „Donteh Plus”.
Instanța de apel a subliniat, că în procesul examinării cauzei penale,
acuzarea nu a prezentat probe care să demonstreze că inculpatele
Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, exercitând
funcțiile sale, respectiv, de contabil-șef, contabil și manager de vânzări, în
cadrul întreprinderii părții vătămate au însușit ilegal bunurile acesteia sub
formă de mijloace bănești care se invocă, dispunând astfel de ele după propria
lor voință.
Prin urmare, instanța de apel a conchis, că la baza învinuirii inculpatelor
Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, în comiterea
infracțiunii de delapidare a averii străine, de către acuzare au fost puse actele
ce dovedesc lipsa de mijloace bănești în casa întreprinderii, însă nu și nemijlocit
faptul însușirii ilegale a acestora de către fiecare dintre inculpate.
Astfel, instanța de apel a reiterat faptul, că probele acumulate și anexate
la materialele dosarului dovedesc nemijlocit faptul cauzării de daune materiale
întreprinderii, prin abuz de încredere, de către inculpatele Capcelea Galina,
Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, însă nu și faptul însușirii acestor
bunuri, cu majorarea patrimoniului său.
Instanța de apel a subliniat, că inculpatele Capcelea Galina,
Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, atât în timpul urmăririi penale,
precum și în cadrul ședinței de judecată au avut o poziție certă, nu au
recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, iar argumentele acestora
în nerecunoașterea vinovăției nu au fost combătute prin probele acuzării.
Faptul aplicării semnăturii pe dispozițiile de plată de către inculpata
Loghin (Iacovenco) Natalia, nu și de către celelalte inculpate, ceea ce nici nu a
negat inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia pe parcursul examinării cauzei
penale, nu demonstrează în același timp și faptul însușirii în mod ilegal a
bunurilor respective, dispunerii de ele după propria sa voință nici de către
Loghin (Iacovenco) Natalia, și nici de către celelalte inculpate, or, inculpatele nu
au avut intenția de a însuși în mod ilegal bunurile altei persoane, încredințate
în administrarea sa în virtutea atribuțiilor de serviciu, și astfel, prin prisma
art. 101 Cod procedură penală, faptul însușirii ilegale nu a fost dovedit prin nici
19
o probă pertinentă, concludentă, utilă și veridică, ceea ce atestă că probele
prezentate nu dovedesc vinovăția inculpatelor Capcelea Galina,
Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal.
Totodată, instanța de apel a respins solicitarea apărării referitor la
pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatelor, or, în cadrul
cercetării judecătorești, s-a stabilit vinovăția acestora în săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Subsidiar, instanța de apel a stabilit, că pe parcursul examinării cauzei
penale, acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente care ar
demonstra vinovăția inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia
și Climciuc Anna în săvârșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, iar prin
acțiunile lor inculpatele au comis infracțiunea de cauzare de daune materiale în
proporții deosebit de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o
însușire, faptă prevăzută de art.196 alin. (4) Cod penal.
Mai mult, instanța de apel a precizat, că nici declarațiile martorilor
Talpă Vasile, Timofti Alexandru, Cvasnițchi Andrei, Romanenco Natalia
invocate ca probe de către acuzare, nu dovedesc faptul însușirii ilegale a
bunurilor ce s-au constatat lipsă în casa întreprinderii SRL „Donteh Plus”, or,
martorii menționați, pe parcursul examinării cauzei penale, au fost angajați în
cadrul SRL „Donteh Plus” și au confirmat doar faptul că transmiteau banii
primiți în rezultatul realizării mărfii, depozitarului Climciuc Anna, însă, prin
aceste declarații nu se dovedește nemijlocit faptul însușirii de către inculpata
Climciuc Anna a mijloacelor bănești primite și dispunerea de ele după propria
sa voință.
Astfel, instanța de apel a conchis, că soluția primei instanțe privind
reîncadrarea acțiunilor inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco)
Natalia și Climciuc Anna din art. 191 alin. (5) Cod penal, în baza art. 196 alin. (4)
Cod penal – cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari, prin abuz
de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire, săvârșită de două sau mai multe
persoane, urmează a fi menținută.
Instanța de apel a constatat cu certitudine, că prin acțiunile inculpatelor
îndreptate spre cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari
întreprinderii SRL „Donteh Plus”, în care erau angajate inculpatele
Capcelea Galina, în calitate de contabil-șef, Loghin (Iacovenco) Natalia, în
funcție de contabil și Climciuc Anna, în calitate de manager de vânzări,
folosindu-se de abuz de încredere, fără a avea nemijlocit scopul de însușire, au
comis infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal, în contextul în care
inculpatele, folosindu-se de încrederea administratorului SRL „Donteh Plus”,
aplicând semnăturile pe dispozițiile de plată, neefectuând inventarierea
mijloacelor bănești și bunurilor materiale în cadrul întreprinderii, au cauzat
prejudiciu material acesteia în cuantum de 507 050 lei, fiind unul de proporții
deosebit de mari.
Instanța de apel a reținut, că acuzarea a incriminat inculpatelor cauzarea
20
prejudiciului în cuantum de 507 050 lei, format din mijloace bănești în sumă de
374 631 lei și bunuri materiale evaluate la 132 419 lei, însă potrivit raportului
de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 seria BB002066 din
29 septembrie 2011, la care face referire acuzarea, mărimea prejudiciului
cauzat părții vătămate a constituit un neajuns de mijloace bănești în cuantum
de 531 240 lei și de marfă în sumă de 132 419 lei, în total fiind suma de
663 659 lei.
Reținând prevederile art. 325 alin. (1), (2) Cod de procedură penală,
instanța de apel a menționat, că la stabilirea mărimii prejudiciului cauzat, prima
instanță a ținut cont de limitele învinuirii înaintate inculpatelor, și astfel, prin
prisma limitelor învinuirii, se constată cert că inculpatele au cauzat părții
vătămate SRL „Donteh Plus” un prejudiciu în cuantum de 507 050 lei, suma
fiind compusă din mijloacele bănești în sumă de 374 631 lei și bunurile
materiale evaluate în sumă de 132 419 lei.
Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării referitor la faptul
că în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu nu este indicat concret
ce a încălcat Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna și
prin care probe este dovedită vinovăția acestora, or, după cum rezultă atât din
ordonanțele de învinuire a inculpatelor, precum și din rechizitoriu, contrar
argumentelor apărătorului, în conținutul acestora, acuzarea a indicat clar și
concis circumstanțele săvârșirii faptei infracționale, articolul din partea
specială a Codului penal ce i se incriminează acestora și probele pe care le pune
la baza învinuirii, din care motiv aceste argumente nu pot fi temei de declarare
a nulității actului procedural în conformitate cu art. 251 alin. (2) Cod de
procedură penală.
De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării
potrivit cărora în rechizitoriu nu este indicat actul normativ în baza căruia
inculpata Capcelea Galina a fost desemnată în calitate de administrator al
SRL „Donteh Plus”, în baza căruia aceasta activa, în care să fie indicate
împuternicirile acesteia și atribuțiile de care dispunea, or, reieșind atât din
rechizitoriu, precum și din materialele cauzei penale, inculpata Capcelea Galina
a fost angajată oficial în cadrul SRL „Donteh Plus” în calitate de contabil-șef în
baza contractului individual de muncă nr. 2 din 02 ianuarie 2004, în care sunt
indicate expres atribuțiile sale de serviciu, inclusiv și răspunderea materială pe
care o purta, și anume în baza pct. 3.3. subpct. 3.3.4. al contractului, unde este
prevăzut nemijlocit că, „Angajatorul are dreptul să atragă lucrătorul la
răspundere disciplinară și materială în modul stabilit de prezentul Contract și
legislația muncii a RM” (f.d. 53-55, vol. I), atribuții prevăzute și în contractul
individual de muncă nr. 3 din 02 ianuarie 2004.
Totodată, și inculpata Climciuc Anna a fost angajată oficial în cadrul
SRL „Donteh Plus” în calitate de contabil-șef, în baza contractului individual de
muncă nr. 4 din 02 ianuarie 2004, în care sunt indicate expres atribuțiile sale
de serviciu, inclusiv și răspunderea materială pe care o purta, și anume în baza
pct. 3.3, subpct. 3.3.4. al contractului, unde este prevăzut nemijlocit că
21
„Angajatorul are dreptul să atragă lucrătorul la răspundere disciplinară și
materială în modul stabilit de prezentul Contract și legislația muncii a RM”
(f.d. 194-196, vol. IV).
Instanța de apel a menționat, că sunt neîntemeiate și argumentele
apărării precum că nu a fost încheiat un contract de răspundere materială cu
Capcelea Galina și celelalte inculpate, și faptul că nici nu prevede Contractul de
muncă astfel de clauze.
Argumentele inculpatei Climciuc Anna și apărătorului acesteia, precum
că neajunsul depistat este din cauza transmiterii de către șefa depozitului
Railean Ana a bunurilor materiale, la Ialoveni, instanța de apel le-a respins ca
fiind neîntemeiate, reținând în acest context că perioada de referință, în care au
fost săvârșite faptele infracționale, au avut loc între anii 2006 – 2009, perioadă
în care prin raportul de expertiză nr. 2104 din 29 septembrie 2011, s-a
constatat lipsa mijloacelor bănești din casa întreprinderii și nemijlocit
încălcarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 764 din 25 noiembrie 1992,
care a fost efectuată de casierul persoanei juridice, aceasta fiind Climciuc Anna
la acel moment.
În opinia instanței de apel, sunt neîntemeiate și argumentele apărării
referitor la faptul că la materialele cauzei lipsește un act de inventariere, de
predare-primire a bunului sau un raport de expertiză care să confirme faptul
delapidării de către inculpate a bunurilor materiale în cuantum de 132 419 lei,
o recipisă sau un act de primire a acestor bunuri, inclusiv o listă de bunuri sau
în ce formă au fost primite.
Or, contrar acestor argumente, instanța de apel a reținut că potrivit
materialelor cauzei, a fost întocmit atât un Act de revizie economico-financiară
tematică din 15 aprilie 2010 de către Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice și Corupției la SRL „Donteh Plus”, cât și un raport de expertiză
judiciar contabilă nr. 2104 din 29 septembrie 2011, seria BB002066, potrivit
cărora s-a stabilit cert că în casa întreprinderii lipsesc mijloace bănești în sumă
de 531 240 lei și de marfă în sumă de 132 419 lei, și în total fiind suma
prejudiciului material cauzat în cuantum de 663 659 lei, iar răspunsul
Inspectoratului Fiscal de Stat, anexat la materialele cauzei, precum că în darea
de seamă pentru anul 2009 nu sunt date despre faptul că întreprinderea a
suferit de cazuri de delapidări cu indicarea sumei prejudiciului cauzat, nu poate
fi reținut ca temei care să demonstreze lipsa săvârșirii de către inculpate a
faptei infracționale prevăzute la art. 196 alin. (4) Cod penal.
Instanța de apel a apreciat critic și argumentele apărării referitor la faptul
că acuzarea nu a indicat concret nici în ordonanțele de învinuire și nici în
rechizitoriu, data, ora și locul săvârșirii faptei infracționale, or, rechizitoriul a
fost întocmit în strictă conformitate cu art. 296 Cod de procedură penală, în care
este indicat atât perioada săvârșirii faptelor infracționale, locul, precum și
modul comiterii acesteia, iar acestea nu constituie temeiuri pentru declararea
nulității actului procesual vizat prin prisma art. 251 Cod de procedură penală.
Instanța de apel apreciind ca fiind neîntemeiate și argumentele apărării
22
precum că în temeiul art. 94 Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot
fi admise ca probe, care au fost obținute cu încălcarea dreptului la apărare al
bănuitului, învinuitului, inculpatului, părții vătămate, martorului și astfel
urmând a fi excluse din dosarul penal, actul de revizie economico-financiare
tematică din 15 aprilie 2010, raportul de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104
din 10 octombrie 2011, raportul de expertiză grafoscopică nr. 463 din
19 octombrie 2010 și raportul de expertiză grafoscopică nr. 487 din
08 iulie 2011, a reținut instanța că prin ordonanța ofițerului superior de
urmărire penală pe CE SUP CGP mun. Chișinău, locotenent - colonel de poliție,
Vasiloi Dinu din 06 iunie 2010, luând în considerație rezultatele actului de
revizie întocmit de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și
Corupției din 15 aprilie 2010, s-a dispus efectuarea expertizei contabile a
activității financiar-economice de către Centrul Național de Expertize Judiciare
a Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin care s-au formulat anumite
întrebări (f.d. 51-52, vol. II).
Ulterior, la data de 30 iunie 2010 a fost emisă o altă ordonanță de numire
a expertizei judiciar-contabile, cu formularea unor noi întrebări, în legătură cu
depunerea cererii privind soluționarea în fața expertului contabil a unor
întrebări suplimentare, fiind depusă nemijlocit de apărătorul inculpatei
Capcelea Galina, Frunză Iurie (f.d. 57-59, 60-62, vol. II), iar despre ordonanța
de numire a expertizei judiciar-contabile au fost notificate în modul prevăzut
de lege, atât inculpata Capcelea Galina, inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia,
precum și partea vătămată Zaițev Pavel, ceea ce se confirmă prin
procesele-verbale de notificare a părților privind dispunerea expertizei
(f.d. 64-66, vol. II).
La fel, după efectuarea raportului de expertiză nr. 2104 din
29 septembrie 2011, despre rezultatele și conținutul acestuia au fost informați
atât partea vătămată Zaițev Pavel, cât și inculpatele Capcelea Galina și
Loghin (Iacovenco) Natalia, fapt confirmat prin procesele-verbale de
comunicare a raportului de expertiză din 11 octombrie 2011 și
13 octombrie 2011 (f.d. 34-36, vol. II).
Mai mult ca atât, apărătorul inculpatei Capcelea Galina, avocatul
Postolachi Gheorghe, la data de 27 octombrie 2011, în cadrul urmăririi penale
a înaintat un demers privind numirea unei expertize contabile în comisie
(f.d. 101, vol. II).
Totodată, pentru efectuarea expertizei grafoscopice, a fost notificată
partea vătămată Zaițev Pavel, prin procesul-verbal de notificare a părților
privind dispunerea expertizei din 06 octombrie 2010 (f.d.130, vol. II), iar după
efectuarea raportului de expertiză nr. 463 din 19 octombrie 2010, conținutul
acestuia i-a fost comunicat lui Zaițev Pavel (f.d. 134, vol. II).
Ulterior, prin ordonanța din 10 mai 2011 a fost numită o contraexpertiză
grafoscopică, în baza căreia au fost colectate și mostrele necesare de semnături
și scris anume de la Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia, ceea ce se
confirmă prin ordonanțele de colectare a mostrelor, procesele-verbale de
23
colectare a mostrelor și procesele-verbale de notificare a părților privind
dispunerea expertizei (f.d. 161-166, vol. II), iar despre rezultatul expertizei, au
fost informați în modul corespunzător atât partea vătămată Zaițev Pavel,
inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia, cât și inculpata Capcelea Galina, ceea ce
se confirmă prin procesele-verbale de comunicare a raportului de expertiză din
07 iulie 2011, 02 septembrie 2011 și 03 septembrie 2011 (f.d. 184-186, vol. II).
De asemenea, instanța de apel a precizat, că chiar și în cadrul examinării
cauzei penale în instanța de judecată, la fel, la cererea participanților la proces,
a fost numită o expertiză repetată contabilă în comisie prin încheierea din
28 octombrie 2014, iar ulterior prin încheierea din 04 decembrie 2014, a fost
numită o expertiză suplimentară cu formularea unor întrebări adăugătoare (f.d.
191-196, vol. V).
Astfel, cele enunțate, atestă faptul că nu a fost încălcat dreptul
inculpatelor și al părții vătămate, la apărare, la un proces echitabil și
contradictoriu.
Instanța de apel a subliniat, că reieșind din probele cercetate și analizate,
s-a constatat cert suma care lipsește din casa întreprinderii și care persoane
sunt responsabile pentru această faptă prejudiciabilă, or, prin dispozițiile de
plată falsificate se elibera în mod concret o anumită sumă, cu indicarea în ele a
destinației plății, care sunt diferite de cele invocate de către apărare.
Instanța de apel a precizat, că sunt inaplicabile prevederile art. 13 din
Legea contabilității nr. 113 din 27 aprilie 2007, care prevede răspunderea
pentru ținerea contabilității și raportarea financiară care revine nemijlocit
conducerii entității, care trebuie să organizeze și să asigure ținerea
contabilității din momentul înregistrării până la lichidarea acesteia, or, reieșind
din atribuțiile de administrator ale lui Zaițev Pavel în cadrul SRL „Donteh Plus”,
acesta urma să asigure ținerea contabilității în mod continuu, însă nu a fost
angajat nemijlocit în calitate de contabil al persoanei juridice, și nu avea în
atribuțiile sale ținerea contabilității.
În acest context, instanța de apel a concluzionat, că pentru încălcările
produse în contabilitate, prin ce s-a cauzat o daună materială considerabilă
persoanei juridice, urmează să răspundă potrivit contractului individual de
muncă, prin prisma clauzei privind răspunderea materială, persoanele angajate
în funcție de contabili, și anume Capcelea Galina, activând în calitate de
contabil-șef și Loghin (Iacovenco) Natalia, activând în funcție de contabil.
Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate și argumentele
apărării precum că în raportul de expertiză nr. 1577 din 26 octombrie 2015, la
pagina nr. 17, la întrebarea nr. 4, s-a stabilit că din cauza neprezentării a
documentelor contabile primare, solicitate suplimentar și a evidenței contabile
imperfecte, nu este posibil de stabilit neajunsul de bunuri materiale, când la
întreprindere activau inculpatele Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia
și Cliumciuc Anna, or, concluzia expertului, nu constituie temei de achitare a
inculpatelor, deoarece s-a constatat cert prin acest raport că nu a fost posibil de
stabilit neajunsul întreprinderii, nefiind un răspuns concret la întrebarea
24
formulată.
De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate,
argumentele apărării precum că sunt irelevante și nu se bazează pe acte
confirmatorii, Actul de revizie economico-financiară tematică efectuată de
către CCCEC din 15 aprilie 2010 și raportul de Audit, în contextul în care potrivit
raportului de expertiză nr. 1577 din 26 octombrie 2015, s-a constatat cert că
din cauza neasigurării cu documentele primare de casă, concluzia precum că în
soldul întreprinderii este suma de 531 240 lei, este una fără suport contabil,
fapt ce atestă că expertul a ajuns la această concluzie doar din considerentul că
nu au fost prezentate documentele primare.
Astfel, instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării precum că
expertul a presupus că neajunsul s-a format posibil până în anul 2010, făcând
și o remarcă instanței că termenul presupunerilor săvârșirii infracțiunii este
acel dintre anii 2006-2009, iar inculpatele s-au eliberat în anul 2009, după ce
directorul Zaițev Pavel a început defăimarea lor în însușirea proprietății, iar
Climciuc Anna s-a eliberat la începutul anului 2009.
Instanța de apel a reținut, că potrivit concluziei formulate la prima
întrebare din raportul de expertiză nr. 2104 din 29 septembrie 2011
(f.d. 75-89, vol. II), expertul judiciar a concluzionat cert că în perioada dintre
anii 2006-2009, de către SRL „Donteh Plus” nu a fost efectuată inventarierea
bunurilor materiale și cele bănești, prin ce și s-au încălcat prevederile legale
citate, dar bazându-se doar pe actele de inventariere din 01 aprilie 2010 puse
la dispoziția expertului, rezultă că la întreprindere este neajuns de mijloace
bănești în sumă de 531 240 lei și de marfă în sumă de 132 419 lei.
Cu referire la perioada încălcărilor, instanța de apel a indicat că perioada
de referință pentru verificarea corectitudinii efectuării inventarierii bunurilor
întreprinderii, a fost invocată nemijlocit prin ordonanța de numire a expertizei,
în care au fost formulate întrebările referitor doar la perioada dintre anii
2006 – 2009, care a fost verificată de către expert și în cadrul căreia acesta a
concluzionat cert despre existența neajunsurilor.
Formulând răspunsul la întrebarea nr. 7 din ordonanța organului de
urmărire penală, persoana responsabilă de încălcările depistate anume în
perioada anilor 2006 – 2009, a fost constatată ca fiind casierul, care în acea
perioada a fost inculpata Climciuc Anna potrivit actelor anexate la dosar.
De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate și
argumentele apărării privind declararea nulității acțiunilor întreprinse pe
parcursul urmăririi penale, în temeiul art. 251 Cod de procedură penală.
Prin urmare, instanța de apel a subliniat, că nemijlocit ordonanța din
09 noiembrie 2009, prin care s-a dispus pornirea urmăririi penale este una
legală și emisă în corespundere cu prevederile art. 262, 274 Cod de procedură
penală, iar ordonanța privind fixarea termenului de urmărire penală în temeiul
art. 259 Cod de procedură penală, este una ce contribuie la desfășurarea justă
și promptă a urmăririi penale în continuare, or, indicarea din eroare tehnică a
unei date mai înainte de data emiterii ordonanței de pornire a urmăririi penale
25
nu atrage nulitatea acestui act.
Instanța de apel a menționat, că în motivarea acestei ordonanțe este
indicat expres faptul că prezenta cauză penală a fost pornită la data de
09 noiembrie 2009, iar termenul de urmărire penală a fost fixat până la data de
28 februarie 2010, nefiind astfel afectată desfășurarea urmăririi penale, prin
indicarea greșită a datei emiterii acesteia, fapte ce nu servesc în temeiul art. 251
Cod de procedură penală, nulitatea actului procesual (f.d. 2, vol. I).
Cu referire la netemeinicia argumentelor apărării, precum că la
trimiterea cauzei în instanța de judecată, și respectiv, sesizarea instanței,
inculpatul nu a fost informat cu privire la fapta incriminată de procuror, ceea
ce reprezintă încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței,
instanța de apel a precizat, că inculpatele Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco)
Natalia și Climciuc Anna, au fost informate despre conținutul rechizitoriului,
fapt confirmat prin recipisele semnate de acestea și anexate la cauza penală
(f.d. 250-252, vol. IV).
Mai mult ca atât, în cadrul ședințelor de judecată, la întrebarea instanței
dacă inculpatelor le-a fost înmânat rechizitoriul și dacă conținutul acestuia le
este clar, acestea au confirmat faptul că le-a fost înmânat rechizitoriul și la
depunerea declarațiilor au menționat că învinuirea le este clară.
Referitor la alegațiile apărării, precum că acuzarea presupunea faptul
săvârșirii infracțiunilor incriminate și de către Climciuc Anna, însă aceasta a
fost audiată în calitate de martor, ca ulterior să-i fie înaintată învinuirea,
instanța de apel a indicat că organul de urmărire penală, pe parcursul
desfășurării urmăririi penale a efectuat acțiunea de audiere a inculpatei
Climciuc Anna în calitate de martor, la acea etapă când încă nu i-a fost înaintată
învinuirea, însă ulterior acumulării probelor suplimentare, s-a constatat
bănuiala rezonabilă că și inculpata Climciuc Anna a participat la săvârșirea
acțiunilor infracționale în calitate de autor, din care motiv a fost emisă corect și
legal ordonanța de punere sub învinuire a acesteia la data de
24 septembrie 2012 (f.d. 204- 205, vol. IV).
În privința alegațiilor apărării precum că ordonanța din 21 septembrie
2012 privind anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărirea penală și
reluarea urmăririi penale, urmează a fi recunoscută nulă, instanța de apel a
subliniat, că deja în privința acestei chestiuni, prima instanță s-a expus prin
încheierea din 12 mai 2016 (f.d. 183-189, vol. VI), prin care a respins ca
neîntemeiată cererea apărătorilor în acest context.
Or, în temeiul art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, organul de
urmărire penală corect a decis scoaterea de sub urmărirea penală a lui
Loghin (Iacovenco) Natalia și Capcelea Galina, iar ulterior, în temeiul art. 287
alin. (4) Cod de procedură penală, au apărut circumstanțe noi, recent
descoperite care au servit temei de reluare a procesului penal.
Cu referire la capătul de învinuire înaintat inculpatelor, și anume în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal,
instanța de apel a exclus din învinuirea înaintată inculpatelor agravanta
26
prevăzută la lit. d) alin. (2) art. 361 Cod penal, ca urmare a efectelor Hotărârii
Curții Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017 prin care s-a declarat
neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) al art. 327 și de la
lit. d) din alin. (2) al art. 361 Cod penal.
Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate și fără suport legal
argumentele apărării precum că în speță, lipsește componența infracțiunii
prevăzute la art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece nu este obiectul
infracțiunii, iar dispozițiile de plată invocate de către procuror ca fiind
falsificate, nu cad sub incidența art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, acestea nefiind
documente oficiale.
În acest context, instanța de apel a subliniat, că obiectul material al
infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, constituie
documentele oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații ori
imprimantele, ștampilele sau sigiliile false aparținând unor întreprinderi,
instituții sau organizații.
Astfel, contrar argumentelor apărării, reținând prevederile art. 1256
alin. (1), 1257 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a indicat că în speță,
dispozițiile de plată, constatate ca fiind falsificate de către inculpate, reprezintă
documente oficiale, care acordă drepturi și care se consideră nemijlocit
obiectul acestei componențe de infracțiuni.
Instanța de apel a precizat, că prin prisma art. 1258 lit. i) Cod civil, unul
din elementele obligatorii care trebuie să conțină o dispoziție de plată este
semnătura persoanei autorizate a ordonatorului, în speță fiind administratorul
SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel, care avea dreptul să aplice semnătura pe
dispozițiile de plată, însă, reieșind din circumstanțele stabilite în cadrul
examinării cauzei penale și probelor acumulate la dosar, instanța de apel a
conchis că prin falsificarea semnăturii ordonatorului, s-a viciat voința acestuia
și s-a dispus eliberarea unor dispoziții de plată ce au oferit posibilitatea de a
executa plăți conform destinației indicate în acestea.
În concluzie, instanța de apel a subliniat, că dispoziția de plată cu
certitudine este un document oficial, care acordă drepturi și constituie obiectul
material al infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) lit. b) Cod penal.
Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate și argumentele apărării
precum că dispozițiile de plată sunt documente de uz intern și chiar dacă conțin
informație despre persoana care a ridicat banii, aceste dispoziții nu au fost
prezentate la careva autorități publice, adică nu au fost supuse procedurii
publice de autentificare ca documente oficiale. Aici instanța a reținut, că
falsificarea dispozițiilor de plată, prin aplicarea semnăturii în locul
administratorului SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel, este una din modalitățile de
cauzare a daunelor materiale aduse persoanei juridice, care în coroborare cu
celelalte probe, au dovedit existența laturii obiective a infracțiunii prevăzute la
art. 196 alin. (4) Cod penal.
Mai mult ca atât, nici în componența infracțiunii prevăzute de art. 191
alin. (5) Cod penal, și nici la componența infracțiunii prevăzute de art. 196
27
alin. (4) Cod penal, nu este prevăzută ca o condiție sau modalitate obligatorie
de falsificare a documentelor.
Instanța de apel a mai precizat, că fapta infracțională a avut loc în
perioada anilor 2006 – 2009, astfel fiind finalizată în anul 2009, iar pentru
infracțiunea incriminată, fiind din categoria celor mai puțin grave, prin prisma
art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, termenul de prescripție pentru tragere la
răspundere penală constituie 5 ani, iar la expirarea acestuia, persoana urmează
să fie liberată de răspundere penală.
Cu referire la acțiunea civilă înaintată în procesul penal, instanța de apel
a conchis că urmează a fi menținută soluția primei instanțe, în acest context,
indicând prevederile art. 219 alin. (1), 220 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură
penală.
Reținând prevederile art. 59 alin. (1) Cod de procedură civilă și
prevederile art. 57 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, instanța de apel a
concluzionat, că dat fiind faptul că, persoana juridică SRL „Donteh Plus” a fost
radiată din Registrul de Stat și aceasta nu are capacitate de folosință, procesul
civil intentat la acțiunea civilă depusă de Zaițev Pavel, urmează a fi încetat, în
contextul în care potrivit art. 60 alin. (1) Cod civil, capacitatea de folosință a
persoanei juridice se dobândește la data înregistrării de stat și încetează la data
radierii ei din Registrul de Stat în modul și în termenele prevăzute de lege.
Referitor la capătul de cerere privind încasarea prejudiciului în beneficiul
lui Zaițev Pavel ca parte civilă, instanța de apel a menționat că chiar dacă prin
ordonanța organului de urmărire penală din 18 noiembrie 2009, Zaițev Pavel a
fost recunoscut ca fiind parte vătămată (f.d. 97, vol. I), prin recunoașterea
vinovăției inculpatelor în săvârșirea infracțiunilor incriminate acestora, s-a
cauzat un prejudiciu persoanei juridice SRL „Donteh Plus”, însă nu nemijlocit
lui Zaițev Pavel, care este o persoană fizică, iar în acest context, instanța de apel
a respins solicitarea privind încasarea din contul inculpatelor în beneficiul lui
Zaițev Pavel, prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 15 139 853,34 lei.
Or, prejudiciul cauzat părții vătămate SRL „Donteh Plus”, nu poate fi
încasat în beneficiul fostului administrator Zaițev Pavel, al cărui patrimoniu
este separat de acel al întreprinderii create.
Mai mult ca atât, instanța de apel a precizat, că la materialele cauzei
lipsesc probe concludente și pertinente ce să demonstreze faptul că nemijlocit
inculpatele prin acțiunile sale, au creat starea de incapacitate de plată a SRL
„Donteh Plus”, prin ce au dus-o la faliment.
Prin infracțiunile săvârșite, s-a constatat suma prejudiciului în sumă de
507 050 lei, ce a fost cauzată nemijlocit persoanei juridice SRL „Donteh Plus”,
însă care cu certitudine nu a constituit motivul falimentului, lichidării și radierii
acesteia din Registrul de stat al persoanelor juridice.
Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură
penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea
acesteia, cu restituirea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, din motiv
că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
28
13.1. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel, judecând în
fapt și în drept cererile de apel depuse, s-a expus neargumentat asupra
motivelor invocate de către acuzatorul de stat și părtea vătămată, deoarece nu
a reținut nici un motiv dintre cele invocate în cererile propriu-zise.
Consideră acuzarea, că instanța de apel, casând sentința primei instanțe
și adoptând soluția privind reîncadrarea acțiunilor inculpatelor de la
infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit.b) și d) Cod penal, la infracțiunea
prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, a interpretat greșit Hotărârea
Curții Constituționale nr. 33 din 7 decembrie 2017 privind excepția de
neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și 361 alin. (2)
lit. d) Cod penal (abuzul de putere sau abuzul de serviciu) (sesizările nr.
80g/2017 și nr. 129g/2017) prin care a fost declarat neconstituțional textul
„intereselor publice sau” de la lit. d) din alin. (2) al art. 361 Cod penal.
Astfel, acuzarea menționează, că la faza urmăririi penale, procurorul nu a
incriminat inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc
Anna, semnul „intereselor publice” și nici prima instanță prin sentință, nu a
reținut acest element al infracțiunii prevăzute la art. 361 Cod penal.
Or, la faza urmăririi penale, inculpatelor le-a fost incriminată acțiunea de
confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale false, care acordă
drepturi sau eliberează de obligații, săvârșită de către două sau mai multe
persoane (lit. b) alin. (2) art. 361 Cod penal), care s-a soldat cu daune în
proporții mari, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
juridice (lit. d) alin. (2) art. 361 Cod penal), în speță – părții vătămate și civile
SRL „Donteh Plus”.
Consideră acuzarea, că instanța de apel nu urma să excludă din învinuire
calificativul prevăzut la lit. d) alin. (2) art. 361 Cod penal, incriminat
inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna,
deoarece textul „soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice’’, nu a fost supus controlului
constituțional de legalitate și nici nu a fost exclus din norma materială penală
la data pronunțării deciziei contestate.
De asemenea, acuzarea precizează că instanța de apel, constatând fapta
de confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale false, care acordă
drepturi sau eliberează de obligații, săvârșită de către inculpate, neîntemeiat a
exclus din învinuire că această faptă a cauzat agentului economic
SRL „Donteh Plus”, o daună materială în proporții deosebit de mari.
Prin urmare, indică că instanța de apel excluzând din învinuire, cauzarea
prin acțiunile inculpatelor a unei daune materiale în proporții deosebit de mari,
a stabilit contrariul în partea descriptivă a deciziei recurate, că reieșind din
împuternicirile delegate atât inculpatei Capcelea Galina, care a activat în
calitate de contabil-șef, inculpatei Loghin (Iacovenco) Natalia, care a activat în
calitate de contabil, precum și inculpatei Climciuc Anna, care a activat în calitate
de manager de vânzări, prin prisma funcțiilor sale, în virtutea obligațiunilor
stabilite de contractele individuale de muncă încheiate și prevederile legislației
29
în vigoare aplicabile acestora, inculpatele, prin aplicarea semnăturilor în locul
administratorului Zaițev Pavel pe dispozițiile de plată, abuzând de încrederea
acestuia, au eliberat mijloace bănești, cu indicarea unei alte destinații, încălcând
prevederile Legii contabilității, au contribuit la cauzarea de daune materiale
întreprinderii în proporții deosebit de mari, și anume în baza raportului de
expertiză judiciar contabilă nr. 2104 din 29 septembrie 2011 seria BB002066 în
sumă de 663 659 lei. Iar, falsificarea dispozițiilor de plată, prin aplicarea
semnăturii în locul administratorului SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel, este una
din modalitățile de cauzare a daunelor materiale aduse persoanei juridice.
În acest context, consideră acuzarea că excluderea din învinuire a
mențiunii privind cauzarea de daune SRL „Donteh Plus”, reprezintă o eroare
gravă de fapt care a afectat legalitatea și temeinicia soluției instanței de apel.
Cu referire la capătul de acuzare incriminat inculpatelor în baza art. 191
alin. (5) Cod penal, indică acuzarea că prima instanță greșit a reîncadrat
acțiunile inculpatelor în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, iar instanța de apel a
menținut această soluție și a reținut doar argumentul că la baza învinuirii
inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, în
săvârșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, de către acuzare au fost
puse actele ce dovedesc lipsa de mijloace bănești în casa întreprinderii, însă nu
și nemijlocit faptul însușirii ilegale a acestora de fiecare dintre inculpate.
Astfel consideră, că instanța de apel urma să determine și să constate
corespunderea exactă între semnele faptei prejudiciabile efectiv săvârșite și
semnele componenței infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, și
respectiv art. 196 alin. (4) Cod penal, în contextul în care a constatat că
inculpatele au acționat prejudiciabil în coraport cu partea vătămată
SRL „Donteh Plus”.
Subliniază, că în baza probelor acumulate, cercetate și administrate în
cadrul ședinței de judecată, instanța de apel nu a stabilit că inculpatele, prin
acțiunile sale, au însușit acele mijloace bănești, dar a constatat lipsă în casa
persoanei juridice SRL „Donteh Plus", invocând faptul că reieșind din
componența de infracțiune prevăzută la art. 191 alin. (5) Cod penal, însușirea
este un semn obligatoriu al acestei infracțiuni, iar absența acestui semn
obligatoriu din latura obiectivă, atrage după sine și lipsa componenței de
infracțiune a delapidării averii străine.
Indică acuzarea, că necesitatea condamnării inculpatelor în baza art. 191
alin. (5) Cod de procedură penală, rezultă din următoarele probe, și anume
declarațiile părții vătămate Zaitev Pavel, declarațiile martorilor Talpă Vasile,
Timofti Alexandru, Cvasnițchi Andrei, Romanenco Natalia, Zaițeva Alisa,
raportul de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 din 12 noiembrie 2010,
raportul de expertiză grafologică nr. 463 din 19 octombrie 2010, raportul de
contraexpertiză grafologică nr. 1487 din 08 iulie 2011, procesele-verbale de
confruntare a declarațiilor părții vătămate Zaițev Pavel și bănuitei Loghin
(Iacovenco) Natalia, bănuitei Capcelea Galina (f.d. 162, 167, vol.I), procesele-
verbale de ridicare a documentelor întreprinderii SRL „Donteh Plus” (f.d. 17,
30
19, 28, 32, 72, vol.II), procesele-verbale de ridicare a rulajelor conturilor
bancare a SRL „Donteh Plus” (f.d. 14, vol.III), procesul-verbal de examinare a
pașaportului cet. Zaițev Pavel (f.d. 196, 200, vol.III; f.d. 102-103, vol.IV),
documentele ridicate de la Serviciul Vamal al Republicii Moldova din
12 septembrie 2011 (f.d. 173, 186-187, 190-195, vol. III), documentele
prezentate de către Serviciul Grăniceri al RM din 12 septembrie 2011 (f.d. 187-
195, vol.III), documentul Direcției Statistică Chișinău din 12 iulie 2012 (f.d. 125-
130, vol.IV), documentul Direcției administrare fiscală Botanica din 31 iulie
2012 (f.d. 132-134, 170-177, vol.IV) și actul reviziei economico-financiară
tematică la SRL „Donteh Plus” a CCCEC din 15 aprilie 2010 (f.d. 3-13, vol.II).
Consideră acuzarea, că au fost acumulate și cercetate suficiente probe
pertinente și concludente care demonstrează vinovăția inculpatelor în baza
art. 191 alin. (5) Cod penal și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.
Conchide, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, iar decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
nefiind supuse verificării probele prezentate de partea acuzării și nefiind
apreciată fiecare probă în parte în raport cu motivele acuzării expuse în apelul
declarat.
Partea vătămată Zaițev Pavel, fără a indica un temei concret din cele
prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, contestă decizia
instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu dispunerea
rejudecării cauzei.
14.1. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel s-a expus
superficial asupra motivelor invocate în apel, unele argumente nici nu au fost
reflectate, iar motivarea este una contradictorie cu probatoriul prezentat la
materialele cauzei.
Susține, că la aprecierea prejudiciului, instanța de apel a indicat o sumă
care contravine cu cea estimată de către expert.
În opinia recurentului, instanța de apel eronat a constatat că prin
ordonanța organului de urmărire penală din 18 noiembrie 2009, Zaițev Pavel a
fost recunoscut ca reprezentant legal al părții vătămate a SRL „Donteh Plus”
(f.d. 97-99, vol. I), or, nemijlocit Zaițev Pavel a fost recunoscut ca parte
vătămată.
Menționează, că sumele delapidate de la întreprindere au avut ca
proveniență investițiile personale ale lui Zaițev Pavel, ca asociat unic, în fondul
statutar în cuantum de 382 000 lei, și creditul bancar garantat de către
Zaițev Pavel prin ipotecarea a două apartamente.
Relevă, că instanța de apel nu a motivat și nu a reflectat în decizie,
argumentul esențial și decisiv al părții vătămate, precum că sumele delapidate
sunt indicate incorect, în realitate cuantumul sumelor delapidate fiind de
2 338 658 lei, format din suma de 1 674 999 lei – mijloace bănești neconfirmate
prin semnătura destinatarului și conform legislației în vigoare se consideră
neajuns în casă; suma de 531 240 lei – neajunsuri de mijloace bănești în casă și
suma de 132 419 lei – neajuns de marfă, stabilit conform expertizei judiciar-
31
contabile nr. 2104 din 29 septembrie 2011 (f.d.85, vol.II).
Precizează, că instanța de apel nu a motivat și nu a reflectat în decizie
faptul neincluderii în cuantumul sumelor prejudiciului cauzat, suma de
1 674 999 lei, ce reprezintă mijloace bănești neconfirmate prin semnătura
destinatarului, or, conform art. 27 Hotărârii de Guvern nr. 764 din
25 noiembrie 1992, eliberarea banilor din casă, neconfirmată prin semnătura
beneficiarului din dispoziția de plată sau alt document care o substituie, se
consideră lipsă de bani în casă.
Indică, că instanța de apel, examinând superficial materialele cauzei,
eronat a conchis că suma prejudiciului cauzat în cuantum de 531 240 lei, nu
putea duce la falimentul întreprinderii, astfel ignorând raportul de expertiză
judiciar-contabilă nr. 2104 din 29 septembrie 2011 (f.d.85, vol.II).
Susține partea vătămată, că a fost contractat un credit bancar, pentru care
au fost gajate două apartamente în mun. Chișinău, iar din motiv că inculpatele
au cauzat întreprinderii un prejudiciu material considerabil, apartamentele
menționate au fost adjudecate de către banca comercială și debitorii gajiști au
fost deposedați de locuințe.
Avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatelor și inculpatele
Capcelea Galina și Iacovenco (Loghin) Natalia, în temeiul art. 427 alin. (1)
pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs
ordinar, solicitând casarea acestea, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța
de apel, în alt complet de judecată.
15.1. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel s-a expus
asupra lipsei bunurilor materiale, însă a ignorat faptul constatării locului aflării
acestor bunuri, or, prezența bunurilor a fost constatată în cadrul reviziei al
neajunsului în sumă de 132 419 lei, care s-a format după eliberarea din serviciu
a inculpatelor, prin transmiterea bunurilor în martie 2010, de la depozitele
SRL „Donteh-Plus” la SRL „Ialoveni Service”, fapt efectuat și explicat de noul șef
al depozitului Railean Anna, care nu a fost audiată, din motivul aflării
permanente cu locul de trai, în Federația Rusă și astfel refuzând să se prezinte
în instanța de judecată, însă aceste circumstanțe au fost constatate din
explicațiile lui Railean Ana, făcute în cadrul reviziei economică financiară –
tematică din 15 aprilie 2010, efectuat de către Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice și Corupției (f.d.3-13, vol.II,).
Menționează, că instanța de apel, în partea descriptivă a deciziei, a
motivat soluția de calificare a acțiunilor inculpatelor în săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 196 alin. (4), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în dispozitivul
deciziei, instanța recunoaște ca fiind vinovate inculpatele Capcelea Galina,
Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, doar în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, fapt ce atestă o situație
contradictorie, ori dispozitivul a fost expus neclar, astfel lipsind sintagma „se
recunosc vinovate în săvârțirea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod
penal”.
Consideră, că instanța de apel eronat a dispus condamnarea inculpatelor,
32
în contextul în care urmărirea penală a fost reluată ilegal, ordonanțele de
punere sub învinuire și rechizitoriul nu corespund prevederilor legale, iar suma
prejudiciului cauzat, fiind stabilită neîntemeiat.
Invocă apărarea, că potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din
14 mai 2015, Curtea a menționat că conform Convenției Europene, două situații
pot determina redeschiderea unei cauze penale și anume: dacă există fapte noi
sau recent descoperite și 2) dacă există un viciu fundamental.
Astfel, susține că instanța de apel neîntemeiat a respins argumentele
apărării și a apreciat faptul reluării urmăririi penale ca fiind întemeiat, doar în
baza încheierii primei instanțe din 12 mai 2016, în contextul în care Hotărârea
Curții Constituționale nr. 12 din 14 mai 2015, statuează că principiul non bis in
idem impune autorităților publice competențe nu doar interdicția de a judeca
repetat o persoană dar și interdicția de a urmări penal de mai multe ori o
persoană pentru aceiași faptă, iar acest principiu urmeză a fi aplicat numai
atunci când a fost emis un act cu caracter definitiv, fie că este vorba de o
ordonanță de încetare a urmăririi penale, de clasare a cauzei penale sau de
scoatere a persoanei de sub urmărirea penală, fie de o hotărîre judecătorească
definitivă.
În acest context, indică apărarea că întrucât prin Hotărârea Curții
Constituționale nr. 12 din 14 mai 2015 au fost recunoscute constituționale doar
prevederile de reluare a urmăririi penale în cazul prezenței de„fapte noi” sau a
unui „viciu fundamental”, iar în ordonanța procurorului ierarhic superior din
21 septembrie 2012 de reluare a urmăririi penale, nu au fost indicate fapte noi
sau un viciu fundamental, urma a fi recunoscută ilegală reluarea urmăririi
penale, or, în lipsa legalității efectuării urmăririi penale reluate, este ilegală
punerea sub învinuire a lui Climciuc Anna la data de 24 septembrie 2012.
Susține, că constatarea vinovăției după o reluare ilegală a urmăririi
penale, în lipsa unor „fapte noi”, contravine prevederilor art. 50 din Carta
Drepturilor Fundamentele a Uniunii Europene, art. 4 din Protocolul nr. 7 CEDO,
art. 6) pct.44), 22 alin. (2), 287 alin. (4) Cod de procedură penală și art. 7
alin. (2) Cod penal.
Mai indică, că expunerea evazivă asupra faptei reținute prin rechizitoriu,
echivalează cu lipsa informației despre fapta incriminată și cu neinformarea
inculpatului cu privire la învinuirea înaintată, or, în cazul în care persoana nu
este informată cu privire la învinuirea înaintată, aceasta este lipsită de dreptul
să-și asigure posibilitatea pregătirii și exercitării apărării.
Precizează, că instanța de judecată este valabil sesizată și, respectiv, este
în drept să judece cauza, cu condiția că ordonanța de punere sub învinuire și
rechizitoriul să cuprindă, printre altele, informații despre fapta încriminată
persoanei în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, adică, formularea
învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a
infracțiunii, consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor, semnelor
calificative pentru încadrarea juridică a faptei.
În opinia apărării, actele procesuale – ordonanța de punere sub învinuire
33
și rechizitoriul, în speță, sunt ineficient motivate sub aspectul informării cu
privire la învinuirea înaintată, or, faptele imputate inculpatelor sunt insuficient
descrise, sunt imprecise și nu sunt stabilite ca mod de operare, prin loc și timp.
Subliniază, că învinuirile nu întrunesc elementele obligatorii, fără
indicarea concretă a datei, locului, valorii în bani însușite de fiecare dată,
modalității de însușire, cum ar fi sumele încasate ca datorii sau prin trecerea
după partea vătămată Zaițev Pavel, sau prin realizarea mărfurilor la un preț mai
înalt, invocând apărarea în acest context, cauza Adrian Constantin vs România,
Hotărârea din 12 aprilie 2011.
Menționează, că concluziile instanței de apel, cu referire la neajunsul de
mijloace bănești în sumă de 531 240 lei și de marfă în valoare de 132 419 lei,
contravin raportului de expertiză nr. 1577 din 26 octombrie 2015, care a rămas
fără o analiză în decizia instanței de apel și în care se concluzionează că
presupunerile expuse în actele de revizie și rapoartele precedente de expertiză,
precum că soldul de mijloace bănești în casa entității la sfârșitul perioadei
anului 2009, trebuia să fie în sumă de 531 240 lei, nu are temei contabil și nu
este asigurat cu documente contabile primare.
Subliniază apărarea, că experții au indicat faptul că conform materialelor
prezentate suplimentar, în registrul de casă a casierului la data de
28 decembrie 2009, soldul la sfârșitul zilei este indicat „0” (zero), iar
documente contabile primare precum că în casieria entității au fost careva
mișcări de mijloace bănești în perioada 29 – 31 decembrie 2009, nu sunt.
De asemenea, invocă că pe presupuneri sunt bazate și argumentele
instanței de apel cu referire la raportul de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104
din 29 septembrie 2011.
Relevă, că martorul Gavrilan Gheorghe, fostul administrator al
SRL „Ialoveni Service” a confirmat că primea cu împrumut materiale de la
SRL „Donteh Plus”.
Reiterează apărarea, că inventarierea prin care s-au stabilit neajunsurile
pe care se bazează învinuirea, a fost efectuată la data de 01 aprilie 2010.
Consideră, că concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatelor
sunt lipsite de probatoriu, în contextul în care există dubii în privința
neajunsului de surse financiare deținute în actele de revizie/expertiză, fiind
stabilită suma de 531 240 lei, iar în învinuire fiind suma de 374 631 lei și
constatarea prezenței bunurilor materiale în sumă de 132 419 lei.
La baza soluției sale, instanța de apel a pus declarațiile martorilor
Gavrilan Gheorghe, Gavrilan Dumitru, Gavrilan Maxim, Talpă Vasilie și
Timofti Alexandru, care nu au declarat careva fapte de însușire, înșelăciune și
abuz de încredere ale inculpatelor, or, acești martori au declarat despre
activitatea corectă a inculpatelor și despre însușirea surselor financiare de
către directorul firmei Zaițev Pavel, iar declarații acuzatorii privind cauzarea
prejudiciului material a depus doar partea vătămată Zaițev Pavel.
Mai indică, că instanța de apel nu s-a expus în privința prezenței intenției
de cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin abuz de
34
încredere sau acțiuni concrete îndreptate spre săvârșirea acestor acțiuni,
precum și confecționarea, deținerea sau folosirea documentelor oficiale false,
respectiv lipsind latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii.
Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea sunt pasibile admiterii din
considerentele ce urmează.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune
rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu
poate fi corectată de către instanța de recurs.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță,
acestea se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de
procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel
atunci când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele
infracțiunii; 12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în
recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile
aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă
judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece la
judecarea cauzei în ordine de apel, nu au fost respectate pe deplin prevederile
procesual penale.
În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de
procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și
temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,
conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel
sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de
apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se
pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă
fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de
inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin
prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu
art. 101 Cod de procedură penală.
35
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,
penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să
conțină răspuns la toate motivele invocate.
Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond
trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile
legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica
corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu
numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în
termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune
esențială apare astfel ca un viciu de procedură.
După cum rezultă din materialele dosarului penal, Capcelea Galina,
Loghin Natalia și Climciuc Ana, potrivit rechizitoriului au fost învinuite de
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal – delapidarea
averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în
administrarea vinovatului, de două sau mai multe personae, cu folosirea situației
de serviciu, săvârșită în proporții deosebit de mari, precum și în baza art. 361
alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor
oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite de către
două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
Fiind învestită cu judecarea în fond a cauzei penale, prima instanță a
reîncadrat acțiunile inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și
Climciuc Anna, din prevederile art. 191 alin. (5) Cod penal, în baza art. 196
alin. (4) Cod penal, și anume, cauzarea de daune materiale în proporții deosebit
de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire, săvârșită de
două sau mai multe persoane.
Totodată, prima instanță a dispus încetarea procesului penal în privința
inculpatelor Capcelea Galina, Loghin Natalia și Climciuc Ana, învinuite în
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție.
La rândul său, fiind la a două rundă a procedurilor în ordine de apel,
instanța de apel a ajuns la concluzia respingerii ca nefondate a apelurilor
declarate de către procuror și de către partea vătămată Zaițev Pavel, și
admițând apelurile declarate de către avocatul Gavriliuc Ion în numele
inculpatei Climciuc Anna, de către inculpata Iacovenco (Loghin) Natalia și de
către inculpata Capcelea Galina, a dispus casarea parțială a sentinței, inclusiv
din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală cu pronunțarea unei
noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:
Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și Climciuc Anna, au fost
recunoascute vinovate în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2)
lit. b) Cod penal, și liberate de pedeapsă penală în temeiul art. 60 Cod penal, din
motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, în
36
rest, dispozițiile sentinței primei instanțe fiind menținute.
Cu referire la soluția dată de instanța de apel, Colegiul penal lărgit
constată că în speță își găsește confirmare temeiul de casare prevăzut la
art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, când hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii și dispozitivul hotărîrii este expus neclar. Or, în acest
context urmează a fi menționat că prima instanță nu a recunoscut vinovăția
inculpatelor Capcelea Galina, Loghin Natalia și Climciuc Ana, învinuite în
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal, ci doar a dispus încetarea procesului penal din motivul
intervenirii termenului de prescripție.
Tototdată, deși instanța de apel pe de o parte a dispus casarea parțială a
sentinței, și a recunoscut vinovăția inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco
(Loghin) Natalia și Climciuc Anna, doar în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, dispunând liberarea de pedeapsă penală a
acestora în temeiul art. 60 Cod penal, din motivul expirării termenului de
prescripție de tragere la răspundere penală.
Pe de altă parte, menținând celelalte dispoziții ale sentinței primei
instanțe, instanța de apel s-a expus asupra corectitudinii soluției primei
instanțe privind reîncadrarea faptelor inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco
(Loghin) Natalia și Climciuc Anna din prevederile art. 191 alin. (5) Cod penal,
în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, considerând că vinovăția acestora a fost
dovedită cu certitudine, cu toate acestea a constatat fapta ca fiind vovedită doar
pe marginea învinuirii inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia
și Climciuc Anna, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b)
Cod penal.
De altfel, instanța de recurs remarcă și faptul, că instanța de apel, casând
sentința primei instanțe și adoptând soluția privind reîncadrarea acțiunilor
inculpatelor de la infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod
penal, la infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu a ținut
cont de faptul că inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și
Climciuc Anna le-a fost incriminată infracțiunea de confecționare, deținere și
folosire a documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de
obligații, săvârșită de către două sau mai multe persoane (lit. b) alin. (2) art. 361
Cod penal), care s-a soldat cu daune în proporții mari, drepturilor și intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor juridice (lit. d) alin. (2) art. 361 Cod penal), adică
nici nu le-a fost imputat semnul „intereselor publice” de la lit. d) din alin. (2) al
art. 361 Cod penal, care a fost declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții
Constituționale nr. 33 din 7 decembrie 2017 privind excepția de
neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și 361 alin. (2)
lit. d) Cod penal.
Mai mult, Colegiul penal lărgit reține și faptul, că instanța de apel
constatând fapta de confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale
false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșită de către
37
inculpate, a exclus din învinuire sintagma că această faptă a cauzat agentului
economic SRL „Donteh Plus”, o daună materială în proporții deosebit de mari,
însă fără a oferi o careva argumentare juridică pe marginea acestei soluții.
De altfel, din faptele constatate ca fiind dovedite în sarcina inculpatelor
Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și Climciuc Anna de către instanța
de apel în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu rezultă concret data sau
perioada săvârșirii infracțiunii. Pe când conform practicii judiciare, una din
condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a
ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța
trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să
soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în
aceeași consecutivitate.
Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă
descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se: locul,
timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele
infracțiunii.
În conexiunea celor relatate, instanța de recurs atestă și faptul că instanța
de apel a trecut cu vederea o serie de argumente invocate în apelurile apărării,
fără a le oferi o motivare corespunzătoare.
Astfel, avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatei Climciuc Ana a invocat,
că atât ordonanța de punere sub învinuire, cât și rechizitoriul sunt neclare prin
indicarea faptei, deoarece lipsesc elementele obligatorii cum sunt, indicarea
concretă a datei, locului, valorii în bani, însușite de fiecare dată, modalitatea de
însușire cum ar fi sumele încasate ca datorii, sau prin trecerea după partea
vătămată Zaițev Pavel, sau prin realizarea mărfurilor la un preț mai înalt.
În același context apărarea a evidențiat, că pe învinuirea adusă inculpatei
Climciuc Anna în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, în textul învinuirii
sunt indicate ,,proporții deosebit de mari”, însă în partea rezolutivă a învinuirii
sunt indicate ,,proporții mari”, fără a fi specificate sumele pentru fiecare
dispoziție de plată.
Aici Colegiul penal lărgit atestă, că de fapt această discrepanță persistă pe
învinuirile aduse în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, la toate 3
inculpate, însă instanța de apel nu a pătruns în esența acestor argumente și nu
s-a pronunțat deloc la aspectul dat.
De asemenea instanța de apel nu a analizat esența argumentelor aduse în
apel de către inculpatele Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și
Climciuc Anna cu referire la faptul că, lipsa mijloacelor bănești din casa
întreprinderii s-a constatat pentru perioada anilor 2006-2009, însă din
Raportul de expertiză nr. 2104 din 29 septembrie 2011, rezultă că
inventarierea a avut loc în luna aprilie 2010, și anume după ce inculpatele sau
concediat de la SRL „Donteh Plus”, iar potrivit concluziilor expertului expuse în
pct. 5 din raportul de expertiză, rezultă că este imposibil de constatat care a fost
neajunsul de bunuri materiale și finaciare pentru perioada anilor 2006-2009,
din motiv că în această perioadă, nu a fost efectuată nici o inventariere,
38
concluzie care rezultă și din raportul de expertiză contabilă nr. 1577 din
26 octombrie 2015.
Totodată, la inventarierea din 01 aprilie 2010, a fost stabilit neajunsul
bunurilor materiale, în sumă de 132 419 lei, și anume după un an, ulterior
eliberării lui Climciuc Anna din funcția de șef al depozitului, ceea ce rezultă că
neajunsul s-a format după transmiterea bunurilor în luna martie 2010 la SRL
,,Ialoveni service”, circumstanță declarată și de către noul șef al depozitului,
Railean Anna, fapt constatat prin actul de revizie economică financiară tematică
din 15 aprilie 2010, întocmit de către Centrul pentru combaterea Crimelor
Economice și Corupției.
De asemenea instanța de recurs atestă că instanța de apel respingând
argumentele apărării cu referire la faptul că inculpatele nu au avut încheiat un
contract de răspundere materială cu angajatorul, a făcut concluzii
contradictorii, pe de o parte indicând că inculpata Climciuc Anna a fost angajată
în cadrul SRL „Donteh Plus” în calitate de contabil-șef în baza contractului
invidual de muncă nr. 4 din 02 ianuarie 2004, ca ulterior să constate că lipsa
mijloacelor bănești din casa întreprinderii se datorează casierului persoanei
juridice la acel moment Climciuc Anna, cu toate că în fapta constatată se
menționează că această inculpată a activat în calitate de manager de vânzări.
Colegiul penal lărgit ține să menționeze și faptul că potrivit art. 436
alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile
instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne
cea care a existat la soluționarea recursului, iar în contextul acestor prevederi
instanța de apel nu a ținut cont de indicațiile instanței ierarhic superioare
punctate în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
22 ianuarie 2019 (a se vedea pct. 11 din prezenta decizie).
Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată
și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală, „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și
dispozitivul hotărîrii este expus neclar”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței
de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de
judecată.
La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de
rejudecare și limitele acesteia, urmând să înlăture erorile menționate, să țină
seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției
adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să
verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă
probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101
Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor
înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și, în
dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și
39
motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, de către partea vătămată Zaițev Pavel, de
către avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatelor și inculpatele Capcelea Galina
și Iacovenco (Loghin) Natalia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 15 mai 2019, în cauza penală în privința lui Capcelea Galina
xxxxx, Iacovenco (Loghin) Natalia xxxxx și Climciuc Anna xxxxx și dispune
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Boico Victor
Pitic Mariana
40