1ra-13/21 — art. 196 alin. 4, 361 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-13/21 — art. 196 alin. 4, 361 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-13/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor, Pitic Mariana,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Popov Oleg, de către partea vătămată Zaițev Pavel, de către avocatul Gavriliuc Ion

în numele inculpatelor și inculpatele Capcelea Galina și Iacovenco (Loghin)

Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 mai

2019, în cauza penală în privința lui

Capcelea Galina xxxxx, născută la xxxxx,

originară din xxxxx, xxxxx și domiciliată în

xxxxx

Iacovenco (Loghin) Natalia xxxxx, născută la

xxxxx, originară și domiciliată în xxxxx

Climciuc Anna xxxxx, născută la xxxxx,

originară din xxxxx și domiciliată în xxxxx

Termenul de examinare:

Prima instanță: 03.10.2012 – 28.12.2016;

Instanța de apel: 13.03.2017 – 12.12.2017;

Instanța de recurs: 19.09.2018 – 22.01.2019;

Instanța de apel: 19.03.2019 – 15.05.2019;

Instanța de recurs: 23.01.2020 – 09.02.2021.

A C O N S T A T A T

28 decembrie 2016:

- a fost încetat procesul penal în privința lui Capcelea Galina, învinuită

în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție;

- a fost încetat procesul penal în privința lui Loghin (Iacovenco)

Natalia, învinuită în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și

art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de

1

prescripție;

- a fost încetat procesul penal în privința lui Climciuc Anna, învinuită în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție.

A fost încetat procesul civil în privința acțiunii civile cu privire la

încasarea prejudiciului cauzat, din contul inculpatelor Capcelea Galina,

Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna în beneficiul persoanei juridice

SRL „Donteh Plus”, cu informarea reclamantului că în temeiul art. 266 alin. (2)

Cod de procedură civilă, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași

părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

A fost respinsă acțiunea civilă înaintată de către Zaițev Pavel cu privire la

încasarea prejudiciului cauzat din contul inculpatelor Capcelea Galina,

Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna.

A fost anulat sechestrul aplicat pe bunurile mobile și imobile și pe

mijloacele financiare în limita valorii acțiunii de 11 067 778 lei, ce aparțin

inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna,

aplicat prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

27 noiembrie 2015.

Capcelea Galina, activând în calitate de contabil-șef al SRL „Donteh Plus”,

fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 2 din

02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Loghin Natalia, angajată

a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil și cet. Climciuc Anna, angajată a

aceleiași întreprinderi în calitate de manager de vânzări, acționând cu intenție

directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, prin

introducerea datelor false în documentația contabilă a întreprinderii în care

activau, pe parcursul anilor 2006-2009, acționând astfel, contrar obligațiilor de

serviciu, au lipsit întreprinderea SRL „Donteh Plus” de mijloace bănești în sumă

totală de 374 631 lei și de marfă în sumă de 132 419 lei, stabilite ca lipsă

conform raportului de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 seria BB002066,

astfel, cauzându-i agentului economic nominalizat, prin abuz de încredere, o

daună materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 507 050 lei.

Tot ea, activând în calitate de contabil-șef al SRL „Donteh Plus”, fiind

angajată în baza contractului individual de muncă nr. 2 din 02 ianuarie 2004,

de comun acord și împreună cu cet. Loghin Natalia, angajată a aceleiași

întreprinderi în calitate de contabil și cet. Climciuc Anna, angajată a aceleiași

întreprinderi în calitate de manager pe vânzări, acționând cu intenție directă,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având

scopul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care

acordă drepturi sau eliberează de obligații, în circumstanțe nestabilite de

organul de urmărire penală a introdus, conform raportului de expertiză

grafoscopică în comisie nr. 1487 din 08 iulie 2012, date vădit false și a

2

contrafăcut semnătura directorului întreprinderii SRL „Donteh Plus”,

Zaițev Pavel, în conținutul dispozițiilor de plată nr. 266 din 26 octombrie 2007,

nr. 309 din 31 decembrie 2007, nr. 242 din 26 septembrie 2007, nr. 299 din

15 octombrie 2007 și nr. 43 din 05 aprilie 2008, cauzându-i agentului economic

nominalizat o daună materială în proporții deosebit de mari.

Iacovenco (Loghin) Natalia, activând în calitate de contabil al

SRL „Donteh Plus”, fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 3

din 02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Capcelea Galina,

angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil-șef și

cet. Climciuc Anna, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de manager de

vânzări, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, prin introducerea datelor false în

documentația contabilă a întreprinderii în care activau, pe parcursul anilor

2006-2009, acționând astfel, contrar obligațiilor de serviciu, au lipsit

întreprinderea SRL „Donteh Plus” de mijloace bănești în sumă totală de

374 631 lei și de marfă în sumă de 132 419 lei, stabilite ca lipsă conform

raportului de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 seria BB002066, astfel,

cauzându-i agentului economic nominalizat, prin abuz de încredere, o daună

materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 507 050 lei.

Tot ea, activând în calitate de contabil al SRL „Donteh Plus”, fiind angajată

în baza contractului individual de muncă nr. 3 din 02 ianuarie 2004, de comun

acord și împreună cu cet. Capcelea Galina, angajată a aceleiași întreprinderi în

calitate de contabil-șef și cet. Climciuc Anna, angajată a aceleiași întreprinderi

în calitate de manager pe vânzări, acționând cu intenție directă, dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având scopul

confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, în circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală a introdus, conform raportului de expertiză grafoscopică în

comisie nr. 1487 din 08 iulie 2012, date vădit false și a contrafăcut semnătura

directorului întreprinderii SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel, în conținutul

dispozițiilor de plată nr. 266 din 26 octombrie 2007, nr. 309 din

31 decembrie 2007, nr. 242 din 26 septembrie 2007, nr. 299 din

15 octombrie 2007 și nr. 43 din 05 aprilie 2008, cauzându-i agentului economic

nominalizat o daună materială în proporții deosebit de mari.

Climciuc Anna, activând în calitate de manager de vânzări al

SRL „Donteh Plus”, fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 4

din 02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Capcelea Galina,

angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil-șef și

cet. Loghin Natalia, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil,

acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, prin introducerea datelor false în documentația contabilă a

3

întreprinderii în care activau, pe parcursul anilor 2006-2009, acționând astfel,

contrar obligațiilor de serviciu, au lipsit întreprinderea SRL „Donteh Plus” de

mijloace bănești în sumă totală de 374 631 lei și de marfă în sumă de

132 419 lei, stabilite ca lipsă conform raportului de expertiză judiciar-contabilă

nr. 2104 seria BB002066, astfel, cauzându-i agentului economic nominalizat,

prin abuz de încredere, o daună materială în proporții deosebit de mari, în sumă

totală de 507 050 lei.

Tot ea, activând în calitate de manager de vânzări al SRL „Donteh Plus”,

fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 4 din

02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Capcelea Galina, angajată

a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil-șef și cet. Loghin Natalia,

angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil, acționând cu intenție

directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având

scopul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false, care

acordă drepturi sau eliberează de obligații, în circumstanțe nestabilite de

organul de urmărire penală a introdus, conform raportului de expertiză

grafoscopică în comisie nr. 1487 din 08 iulie 2012, date vădit false și a

contrafăcut semnătura directorului întreprinderii SRL „Donteh Plus”,

Zaițev Pavel, în conținutul dispozițiilor de plată nr. 266 din 26 octombrie 2007,

nr. 309 din 31 decembrie 2007, nr. 242 din 26 septembrie 2007, nr. 299 din

15 octombrie 2007 și nr. 43 din 05 aprilie 2008, cauzându-i agentului economic

nominalizat o daună materială în proporții deosebit de mari.

Acțiunile inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și

Climciuc Anna, au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza

art. 191 alin. (5) Cod penal, și anume, delapidarea averii străine, adică însușirea

ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu

cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, și în baza art. 361 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, și anume, confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficial false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații,

săvârșite de către două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții

mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

2.1. Prima instanță a reîncadrat acțiunile inculpatelor Capcelea Galina,

Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, din art. 191 alin. (5) Cod penal, în

baza art. 196 alin. (4) Cod penal, și anume, cauzarea de daune materiale în

proporții deosebit de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o

însușire, săvârșită de două sau mai multe persoane.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

Capcelea Galina, să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza

art. 191 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare și în baza art. 361 alin. (2) lit. b),

d) Cod penal, la 2 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar conform

art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor

4

aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 9 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis;

Loghin (Iacovenco) Natalia, să fie recunoscută vinovată și condamnată în

baza art. 191 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare și în baza art. 361 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, la 2 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar

conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 9 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis;

Climciuc Anna, să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 191

alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare și în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d)

Cod penal, la 2 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar conform

art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 9 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

3.1. În motivarea apelului a indicat, că prima instanță greșit a reîncadrat

acțiunile inculpatelor, deoarece vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 191 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, este dovedită

integral prin următoarele probe, și anume: declarațiile reprezentantului părții

vătămate Zaițev Pavel, declarațiile martorilor Talpă Vasile, Timofti Alexandru,

Cvasnițchi Andrei, Romanenco Natalia, Zaițeva Alisa, raportul de expertiză

judiciar-contabilă nr. 2104 din 12 noiembrie 2010, raportul de expertiză

grafologică nr. 463 din 19 octombrie 2010, raportul de contraexpertiză

grafologică nr. 1487 din 08 iulie 2011, precum și prin corpurile delicte.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatele Capcelea Galina,

Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, să fie recunoscute vinovate și

condamnate în baza art. art. 191 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu

dispunerea încasării din contul acestora în beneficiul părții vătămate

Zaițev Pavel, prejudiciul material în sumă de 12 831 199,86 lei.

4.1. În motivarea apelului a indicat, că prima instanță neîntemeiat a

recalificat acțiunile inculpatelor din prevederile art. 191 alin. (5) Cod penal, în

baza art. 196 alin. (4) Cod penal.

A menționat, că prima instanță nu a luat în considerație suma care a fost

delapidată, și anume 2 338 658 lei, cu titlu de prejudiciu material, formată din

mijloace bănești neconfirmate prin semnătura destinatarului în sumă de

1 674 999 lei, neajunsuri de mijloace bănești în casă în sumă de 531 240 lei,

precum și neajuns de marfă în sumă de 132 419 lei, stabilite prin raportul de

expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 din 29 septembrie 2011.

A precizat, că acțiunile inculpatei Loghin (Iacovenco) Natalia privind

falsificarea semnăturilor părții vătămate Zaițev Pavel și a martorului

Cvasnițchi Andrei, fapt ce rezultă din raportul de expertiză grafoscopică,

reprezintă delapidarea sumelor indicate din momentul în care banii în numerar

erau eliberați din casa societății, or, potrivit declarațiilor martorilor, s-a

5

constatat că nu au primit aceste sume, din care motiv consideră că nu există

temei juridic pentru reîncadrarea acțiunilor prin indicarea concluziei că

lipsește faptul însușirii.

Cu referire la acțiunile inculpatei Loghin (Iacovenco) Natalia, care

deținea funcția de contabil, privind eliberarea din casa întreprinderii a sumelor

bănești în numerar, pe numele părții vătămate Zaițev Pavel și luate la evidența

contabilă de către Capcelea Galina, care deținea funcția de contabil-șef, fapt

stabilit prin raportul de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 din

29 septembrie 2011, a indicat că se atestă delapidarea sumelor menționate, în

contextul în care banii erau eliberați din casa societății, însă efectiv nu a primit

aceste sume, iar la data eliberării sumelor, se afla peste hotare.

A precizat, că potrivit expertizei contabile nr. 2104 din

29 septembrie 2011, a fost stabilit cuantumul prejudiciului material în sumă de

2 338 658 lei și invocând prevederile art. 619 Cod civil, a subliniat partea

vătămată că perioada de întârziere începe cu data terminării controlului de

audit – 01 octombrie 2009, în baza căruia s-a stabilit cauzarea prejudiciului în

proporții deosebit de mari în perioada 2006-2009.

A mai invocat, că prin acțiunile infracționale ale inculpatelor, societatea a

falimentat, și astfel a pierdut investițiile asociatului unic, Zaițev Pavel, din

capitalul statutar al întreprindereii, în cuantum de 386 200 lei, iar ca

consecință, Zaițev Pavel nu mai are o sursă de venit, și anume salariul lunar al

administratorului societății în sumă de 4 000 lei.

De asemenea, a subliniat că a fost contractat un credit bancar, pentru care

au fost gajate două apartamente în mun. Chișinău, iar din motiv că inculpatele

au cauzat întreprinderii un prejudiciu material considerabil, apartamentele

menționate au fost adjudecate de către banca comercială și debitorii gajiști au

fost deposedați de locuințe.

În opinia părții vătămate, urmează a fi încasat prejudiciul moral în sumă

de 1 000 000 lei, din contul inculpatelor, deoarece i-au fost cauzate sentimente

de umilire, dispreț și frustrare, precum și fiind cauzate suferințe psihice

membrilor familiei.

A precizat, că suma totală a acțiunii civile, constituie 12 831 199,86 lei,

formată din dobânda de întârziere pentru suma de 2 338 658 lei pentru

perioada 01 octombrie 2009 – 01 februarie 2017, în cuantum de

2 920 118,88 lei; investiții în fondul statutar în cuantum de 386 200 lei;

dobânda de întârziere pentru suma de 386 200 lei pentru perioada

01 octombrie 2009 – 01 februarie 2017, în cuantum de 482 220,98 lei; salariul

ratat pentru perioada octombrie 2009 – februarie 2017, în cuantum de 356 000

lei; compensarea venitului ratat din activitatea întreprinderii, în cuantum de

2 800 000 lei; dauna cauzată pentru reputația profesională, în cuantum de

3 000 000 lei și prejudiciul moral în cuantum de 1 000 000 lei.

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

6

inculpatele Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, să fie

achitate.

5.1. În motivarea apelului, a indicat că concluziile primei instanțe cu

referire la neajunsul mijloacelor bănești în sumă de 531 240 lei, precum și

neajunsul de marfă în valoare de 132 419 lei, contravin concluziilor raportului

de expertiză nr. 1577 din 26 octombrie 2015, potrivit căruia presupunerile

expuse în actele de revizie și rapoartele precedente de expertiză, că soldul de

mijloace bănești în casa entității la sfârșitul perioadei anului 2009, trebuia să

fie în sumă de 531 240 lei, nu are temei contabil și nu este asigurat cu

documente contabile primare, iar conform materialelor prezentate

suplimentar, în registrul de casă a casierului la data de 28 decembrie 2009,

soldul la sfârșitul zilei este indicat ,,0” ( zero).

A indicat apărarea, că sunt neîntemeiate concluziile primei instanțe cu

referire la raportul de expertiză nr. 2104 din 29 septembrie 2011 privind

neajunsul mijloacelor bănești depistate în martie 2010, precum și în privința

faptului că Climciuc Anna, la acel moment, era casierul persoanei juridice,

deoarece aceasta, pe parcursul activității sale în SRL ,,Donteh-Plus”, nu a acupat

funcția de casier, or, în cadrul dezbaterilor judiciare apărarea a menționat că

potrivit raportului de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 din

29 septembrie 2011, în anii 2006 – 2009, nu a fost efectuată inventarierea

bunurilor materiale și a celor bănești.

A menționat, că la inventarierea din 01 aprilie 2010, a fost stabilit

neajunsul bunurilor materiale, în sumă de 132 419 lei, și anume după un an,

ulterior eliberării lui Climciuc Anna din funcția de șef al depozitului, ceea ce

rezultă că neajunsul s-a format după transmiterea bunurilor în luna martie

2010 la SRL ,,Ialoveni service”, circumstanță declarată și de către noul șef al

depozitului, Railean Anna, fapt constatat prin actul de revizie economică

financiară tematică din 15 aprilie 2010, întocmit de către Centrul pentru

combaterea Crimelor Economice și Corupției.

A precizat, că potrivit raportului de expertiză din 29 septembrie 2011, ca

concluzie la întrebarea 1 și 4, s-a constatat că pentru stabilirea neajunsului sau

surplusului de mijloace fixe, mijloace bănești, alte bunuri materiale, este

necesar de efectuat inventarierea conform actelor normative nominalizate, din

care motiv a conchis apărarea că în lipsa actelor de inventariere, expertul are

dubii în privința neajunsurilor stabilite, dubiu care se exprimă și în concluzia la

întrebarea nr. 3, potrivit căreia în legătură cu aceea că de la data de

01 ianuarie 2010, până la data de 01 aprilie 2010, a trecut un trimestru, nu se

poate de expus în privința confirmării datelor.

Mai mult ca atât, apărarea a subliniat faptul, că fiind audiat în cadrul

instanței de judecată, expertul care a efectuat expertiza contabilă a declarat că

pe parcursul anilor 2006 – 2009, la întreprindere nu s-au efectuat inventarieri,

iar raportul de expertiză nu confirmă perioada de apariție a lipsurilor bunurilor

materiale și mijloacelor financiare, având presupunerea că acest fapt era

posibil să se producă și până în anul 2010.

7

Prin urmare, apărarea a indicat, că expertul nu poate confirma faptul că

neajunsul s-a format doar după 01 ianuarie 2010, concluzionând în acest

context că în lipsa inventarierilor de care expertul nu a luat cunoștință, acesta

nu poate indica dacă a apărut careva lipsuri de bunuri și bani în perioada pentru

care au fost puse sub învinuire Climciuc Anna, Capcelea Galina și

Loghin (Iacovenco) Natalia, or, expertul presupune că neajunsul era posibil să

se formeze și până în anul 2010, și anume după eliberarea acestora din serviciu,

fapt ce atestă imposibilitatea expertului de a confirma sau infirma apariția

neajunsului după data de 01 ianuarie 2010.

A evidențiat apărarea, că inventarierea în baza căreia s-au stabilit

neajunsurile, pe care se întemeiază și învinuirea înaintată inculpatelor, a fost

efectuată la data de 01 aprilie 2010, or, expertul are dubii referitor la

corectitudinea sumei deduse a neajunsurilor de bunuri și bani, iar potrivit

concluziei la întrebarea nr. 5 din raportul de expertiză, s-a indicat că din

motivul neefectuării inventarierilor bunurilor materiale și a mijloacelor bănești

pentru anii 2006 – 2009, nu se poate constata care este neajunsul acestora.

De asemenea, a menționat că prima instanță a admis argumentele

apărării privind lipsa unei învinuiri concrete, însă aceasta neîntemeiat a

concluzionat că argumentele apărării în acest context, nu constituie temei

pentru declararea nulității actului procesual vizat, prin prisma art. 251

Cod de procedură penală, or, există și circumstanțe care exclud tragerea la

răspundere penală, și anume încălcarea prevederilor legale privind sesizarea

instanței de judecată, în contextul în care inculpatele nu au fost informate

concret și detaliat cu privire la fapta incriminată, iar expunerea evazivă în

privința faptei reținute în rechizitoriu, echivalează cu lipsa informației despre

fapta incriminată.

A mai indicat, că instanța de judecată este valabil sesizată și este în drept

să judece cauza cu condiția că ordonanța de punere sub învinuire și

rechizitoriul sunt întocmite în corespundere cu prevederile legii, iar reieșind

din analiza ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriul, în privința lui

Climciuc Anna, se atestă că acestea nu sunt suficient motivate sub aspectul

informării cu privire la învinuirea înaintată, sunt insuficient descrise și sunt

imprecise.

A subliniat, că ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriul, sunt

neclare prin indicarea faptei, că „Climciuc Anna...., de comun acord cu

Capcelea Galina...., și Loghin (Iacovenco) Natalia..., având scopul însușirii ilegale

a bunurilor altei persoane, încredințate în administrare, din interes material, cu

folosirea situației de serviciu, pe parcursul anilor 2006 – 2009, a însușit ilegal din

casa întreprinderii nominalizate, bani în sumă totală de 374 631 lei și bunuri

materiale în sumă totală de 132 419 lei, stabilite ca lipsă conform raportului de

expertiză judiciar contabilă”, deoarece lipsesc elementele obligatorii cum sunt,

indicarea concretă a datei, locului, valorii în bani, însușite de fiecare dată,

modalitatea de însușire cum ar fi sumele încasate ca datorii, sau prin trecerea

după partea vătămată Zaițev Pavel, sau prin realizarea mărfurilor la un preț mai

8

înalt.

Cu referire la al doilea capăt de învinuire în privința lui Climciuc Anna, cu

privire la confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false în

conținutul a patru dispoziții de plată din 2007 – 2008, prin ce a cauzat o daună

materială, a menționat apărarea, că în textul învinuirii sunt indicate ,,proporții

deosebit de mari”, însă în partea rezolutivă a învinuirii sunt indicate ,,proporții

mari”, fără a fi specificate sumele pentru fiecare dispoziție de plată.

Organul de urmărire penală nu a colectat mostre a semnăturii lui

Climciuc Anna, or, legea procesual penală prevede că organul de urmărire

penală este în drept să colecteze mostre de la bănuit și învinuit, iar în speță,

faptul dat urma a fi efectuat după data de 24 septembrie 2012, ulterior

înaintării învinuirii lui Climciuc Anna, fapt care a fost ignorat de către organul

de urmărire penală, și astfel Climciuc Anna a fost ilegal pusă sub învinuire

pentru confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false în baza

art. 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal.

A invocat apărarea, faptul că o învinuire neconcretizată și un rechizitoriu

contrar legii, au servit motive de anulare a sentințelor judecătorești în practica

instanțelor naționale, indicând în acest context deciziile Colegiului penal al

Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-598/08 din 27 mai 2008 și nr. 1ra-948/08

din 19 august 2008.

A conchis, că prima instanță nu a analizat conținutul evaziv al ordonanței

de punere sub învinuire și rechizitoriul, astfel distorsionând cele invocate de

apărare și neîntemeiat a indicat că inculpatele au fost informate despre

întocmirea rechizitoriului fiind anexate recipisele de înmânare.

Cu referire la fixarea termenului cauzei penale, a precizat apărarea că

potrivit ordonanței privind pornirea urmăririi penale, în privința lui

Climciuc Anna și conform rechizitoriului, cauza penală cu nr. 2009011397 a

fost pornită la 09 noiembrie 2009, iar termenul de urmărire penală în această

cauză penală, a fost fixat din data de 05 noiembrie 2009, și anume cu 4 zile

anticipat emiterii ordonanței de pornire a urmăririi penale.

Astfel, consideră apărarea, că întrucât ordonanța din 05 noiembrie 2009

de fixare a termenului de urmărire penală nu a fost efectuată în interiorul

termenului prevăzut de lege, și anume până la începerea urmăririi penale,

aceasta urmează a fi recunoscută nulă, invocând prevederile art. 251 alin. (2) și

(3) Cod de procedură penală.

În opinia apărării, prima instanță neîntemeiat a respins cererea privind

recunoașterea nulă și ilegală a ordonanței procurorului din 13 februarie 2010

privind reluarea urmăririi penale după scoaterea inculpatelor de sub

urmărirea penală, prin încheierea din 12 mai 2016, în contextul în care a

solicitat examinarea cererii o dată cu fondul cauzei.

De asemenea, a menționat că ordonanța din 21 septembrie 2012 privind

anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărirea penală și reluarea

urmăririi penale în privința lui Capcelea Galina și Loghin (Iacovenco) Natalia,

este ilegală și urmează a fi declarată nulă din motiv că potrivit art. 63 alin. (2)

9

și alin. (3) Cod de procedură penală, persoana în privința căreia a fost emisă

ordonanță de recunoaștere în calitate de bănuit, nu se poate afla mai mult de

trei luni și organul de urmărire penală este obligat să dispună scoaterea

persoanei de sub urmărireă penală, or, în speță, date despre prelungirea

termenului de aflare în calitate de bănuit și informarea persoanelor, nu sunt.

În opinia apărării, concluzia procurorului ierarhic superior despre lipsa

temeiului legal de scoatere de sub urmărirea penală, după expirarea a trei luni

de la recunoașterea în calitate de bănuit, contravine și prevederilor art. 63

alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, or, acesta nu a indicat în ordonanță ce

probe suplimentare au fost acumulate, invocând în acest context hotărârea

CEDO din 06 aprilie 2010, Ștefan vs România, în care Curtea a menționat că

procurorul avea obligația de a reflecta pretinsele erori înainte de pronunțarea

unei hotărâri definitive, iar statul este cel care trebuie să-și asume erorile

comise de instanța de judecată și că acele erori nu trebuie reparate în

detrimentul persoanei vizate în procedura în cauză.

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitată de sub

învinuirea înaintată în baza art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal.

6.1. În motivarea apelului, a indicat că prima instanță neîntemeiat a

concluzionat în privința faptului, că responsabile pentru cauzarea daunei

materiale întreprinderii părții vătămate, sunt contabilul Loghin (Iacovenco)

Natalia și contabilul-șef Capcelea Galina, reieșind din concluziile expertului

judiciar formulate în raportul de expertiză, cu privire la încălcarea prevederilor

Legii contabilității nr. 426 din 04 aprilie 1995, și anume a art. 39 și 40, precum

și încălcarea prevederilor Legii contabilității nr. 113-XVI, a art. 24, 29 pct. 9).

A menționat, că potrivit concluziilor expertului Sajin Petru, rezultă că

conform art. 40 lit. c) al Legii contabilității nr. 426 din 04 aprilie 1995,

efectuarea inventarierii se face din inițiativa conducătorului, iar potrivit art. 39

pct. 2), obiectele și termenele de efectuare a inventarierii se stabilesc de

conducerea agentului economic, instituției bugetare.

A precizat inculpata, că potrivit concluziei actului de revizie executat de

către CCCEC, s-a constatat că la data de 01 aprilie 2010, la SRL „Donteh Plus” a

fost efectuată inventarierea mijloacelor bănești și bunurilor materiale, care a

stabilit lipsuri de mijloace bănești în sumă de 531 240 lei și bunuri materiale în

sumă de 132 419 lei, iar reieșind din cele expuse, conducătorul întreprinderii,

Zaițev Pavel, nu a asigurat integritatea mijloacelor bănești și a bunurilor

materiale, or, și art. 9 al Regulamentului privind inventarierea, prevede că

responsabilitatea pentru efectuarea inventarierii îi revine conducătorului

entității, iar conform art. 11 din Regulament, conducătorul entității numește

prin Ordin (Dispoziție) privind efectuarea inventarierii (Anexa 1) comisia de

inventariere și/sau comisia centrală, după caz.

În acest context, a subliniat inculpata, că atât ea, precum și contabilul-șef

10

Capcelea Galina, nu aveau obligația de a efectua inventarierea din propria

inițiativă, în lipsa unui Ordin emis de către conducătorul întreprinderii,

Zaițev Pavel, care în același timp este proprietar și unicul fondator al

întreprinderii, astfel concluzionând că nu a încălcat o careva prevedere a

Legii contabilității.

Inculpata a invocat dezacordul și în privința concluziei primei instanțe,

prin care instanța a reținut că atribuțiile de serviciu ale inculpatei

Loghin (Iacovenco) Natalia, rezultă din pct. 3.3.4. al contractului individual de

muncă nr. 3 din 02 ianuarie 2004, potrivit căruia angajatorul are dreptul să

atragă lucrătorul la răspundere disciplinară și materială în modul stabilit de

prezentul Contract și legislația muncii a RM, deoarece invocând prevederile

art. 339 Codul muncii, în coroborare cu Nomenclatorul funcțiilor și lucrărilor,

precum și contractul-tip cu privire la răspunderea materială individuală

deplină a conchis inculpata, că angajatorul nu a încheiat un careva contract-tip

de răspundere materială individuală deplină, fiind doar un contract tipizat de

muncă.

A mai susținut, că prima instanță a ignorat concluzia din rapotul de

expertiză grafologică nr. 463 din 19 octombrie 2010 și contraexpertiză

grafologică nr. 1487 din 08 iulie 2011, potrivit căreia semnăturile din

dispozițiile de plată nr. 266 din 26 octombrie 2007, nr. 309 din

31 decembrie 2007, nr. 242 din 26 septembrie 2007, nr. 299 din

15 octombrie 2007, și nr. 43 din 05 aprilie 2008, pe lângă faptul că acestea nu

au fost efectuate de către Zaițev Pavel și Cvasnițchi Andrei, semnăturile nu au

fost efectuate nici de către Loghin (Iacovenco) Natalia și Capcelea Galina.

Totodată a menționat, că prima instanță eronat a indicat faptul că potrivit

declarațiilor inculpatei Loghin (Iacovenco) Natalia, aceasta a recunoscut că a

aplicat semnătura în locul administratorului, pe dispozițiile de plată, or,

inculpata a precizat că nu a recunoscut faptul dat, dar a comunicat că a indicat

numele și prenumele lui Zaițev Pavel, doar pe dispoziția de plată nr. 43 din

05 aprilie 2008, neavând intenția de a falsifica semnătura acestuia.

A mai indicat că este neîntemeiată și concluzia primei instanțe, precum

că faptele infracționale au avut loc în perioada anilor 2006-2009, perioadă în

care s-a constatat lipsa mijloacelor bănești din casa întreprinderii, fapt ce

rezultă din Raportul de expertiză nr. 2104 din 29 septembrie 2011, în contextul

în care prima instanță nu a luat în considerație faptul că inventarierea a vut loc

în luna aprilie 2010, și anume peste opt luni ulterior concedierii sale din

serviciu, iar potrivit concluziilor expertului expuse în pct. 5 din raportul de

expertiză, rezultă că este imposibil de constatat care a fost neajunsul de bunuri

materiale și finaciare pentru perioada anilor 2006-2009, din motiv că în această

perioadă, nu a fost efectuată nici o inventariere, concluzie care rezultă și din

raportul de expertiză contabilă nr. 1577 din 26 octombrie 2015.

Prin urmare, a precizat inculpata, că prima instanță neîntemeiat a indicat

faptul că lipsa mijloacelor materiale și financiare, s-a format în perioada anilor

2006-2009, și nu a reținut posibilitatea apariției lipsurilor în perioada

11

septembrie 2009 – aprilie 2010, perioadă în care inculpata nu a mai activat la

SRL „Donteh Plus”, însă întreprinderea și-a continuat activitatea economică,

fapt ce rezultă din extrasele eliberate de BC „Comerțbank” SA și anexate la

materialele cauzei penale (f.d.149-153), prin care se atestă faptul că doar în

perioada 01 septembrie 2009 – 31 decembrie 2009, pe contul de decontare al

companiei s-au depus încasări din vânzarea mărfurilor în sumă totală de

382 190 lei.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitată de sub

învinuirea înaintată în baza art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal, iar în motivarea apelului a reiterat aceleași argumente care au fost

invocate de către inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia.

12 decembrie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către

procuror și partea vătămată Zaițev Pavel și admise apelurile declarate de către

avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatei Climciuc Anna, de către inculpata

Iacovenco (Loghin) Natalia și de către Capcelea Galina, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a încetat

procesul penal privind tragerea la răspundere penală în baza art. 191 alin. (5)

și 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, a inculpatelor Capcelea Galina,

Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, în temeiurile: a) există o hotărâre

a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă

de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală, și b) există o circumstanță

care exclude tragerea la răspundere penală – încălcarea prevederilor legale

referitoare la sesizarea instanței.

Acțiunea civilă înaintată în procesul penal, a fost lăsată fără soluționare.

8.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a reținut

că ordonanțele procurorului din 13 februarie 2010 (vol. I, f. d. 181, 182), prin

care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a lui Capcelea Galina și

Iacovenco (Loghin) Natalia din motivul că acțiunile acestora nu conțin

elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (5) și

art. 361 alin. (1) Cod penal, prin prisma prevederilor art. 467 Cod de procedură

penală, au caracter obligatoriu, fiind documente executorii, or, ordonanța de

reluare a urmăririi penale nu conține fapte noi ori recent descoperite sau un

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente ce ar fi afectat hotărârea

pronunțată. În atare situație, reluarea urmăririi penale după scoaterea de sub

urmărire penală a persoanelor este lovită de nulitate absolută. Or, în cauză

există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane

pentru aceeași faptă de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală, și chiar

dacă această hotărâre se referă la Capcelea Galina și Iacovenco (Loghin) Natalia,

are efecte juridice similare și față de Climciuc Anna, deoarece învinuirea

înaintată la urmărirea penală și susținută în ședința de judecată de către

procuror, se referă la toate trei inculpate, după loc, timp și împrejurări cuprinse

12

în faptele incriminate.

Cu privire la cauza de înlăturare a răspunderii penale, că există

circumstanța care exclude tragerea la răspundere penală a inculpatelor –

încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței, instanța de apel

a indicat că potrivit art. 251 Cod de procedură penală, una din încălcările care

atrage nulitatea actelor procedurale este încălcarea prevederilor legale

referitoare la sesizarea instanței.

Instanța de apel a menționat, că inculpatele se fac vinovate de cele

imputate în lipsa unei concluzii de revizie sau raport al expertizei contabile, în

contextul în care din pct. 5 al raportului de expertiză contabilă (vol. II, f. d.

75-89) și din declarațiile expertului prezentate primei instanțe la data de

14 martie 2014, s-a constatat că nu este posibil de a stabili perioada de formare

a lipsei bunurilor materiale în sumă de 132 149 lei și sursei financiare de

531 240 lei, astfel, instanța de apel concluzionând că învinuirea ce vizează

însușirea bunurilor în valoare de 516 105,68 lei, nu este clară, precisă și

previzibilă.

Referitor la învinuirea privind confecționarea și folosirea documentelor

oficial false, care acordă drepturi, soldate cu daune în proporții mari

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, instanța de

apel a precizat, că învinuirea este abstractă, deoarece nu este indicat locul,

timpul și metoda confecționării fiecărui document menționat, pretins a fi fost

falsificat de inculpate, precum și rezultatul infracțional, în fiecare caz separat,

la fel, învinuirea nu cuprinde locul, timpul, metoda și rezultatul infracțional

folosirii fiecărui document menționat, pretins a fi fost falsificat de inculpate,

precum și rezultatul infracțional, în fiecare caz separat, nu a fost descris

argumentat probatoriul ce confirmă legătura cauzală între acțiunile imputate și

consecințele rezultate, în opina părții acuzării, or, simpla indicare în cuprinsul

rechizitoriului a documentelor pretinse a fi falsificate, precum și enumerarea

unor probe, fără a fi apreciate în modul cuvenit, fără relevarea, sistematizarea

și formularea concluziilor clare și precise în susținerea învinuirii înaintate în

raport cu mijloacele de apărare, echivalează cu încălcarea dreptului

inculpatelor de a fi informate cu privire la învinuirea înaintată în baza art. 361

alin. (2) lit. b) și d) Cod penal.

În privința acțiunii civile, reținând prevederile art. 225 alin. (4) Cod de

procedură penală, instanța de apel a conchis, că acțiunea civilă înaintată în

procesul penal de către partea vătămată Zaițev Pavel, urmează a fi lăsată fără

soluționare, însă faptul dat nu limitează persoana care a inițiat acțiunea civilă

de a o intenta în ordinea procedurii civile.

a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar solicitând casarea

acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

9.1. În argumentarea recursului, a indicat că instanța de apel a admis o

eroare gravă de fapt încetând procesul penal în privința inculpatelor deoarece

a recunoscut ordonanțele de reluare a urmăririi penale nule, or acestea

13

corespund cerințelor legale fiind indicate circumstanțe noi care au dus la

reluarea urmăririi penale.

A menționat, că instanța de apel eronat a indicat că în acțiunile

inculpatelor lipsește faptul însușirii mijloacelor bănești, deoarece probele

acumulate în respectiva cauză penală demonstrează contrariul.

declararea recursului din cele conținute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar solicitând casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

admisă acțiunea civilă, cu dispunerea încasării solidare din contul inculpatelor,

a prejudiciului material în sumă de 12 831 199,86 lei și aplicarea sechestrului

pe mijloacele financiare, bunurile mobile și imobile ce aparțin inculpatelor.

10.1. În motivarea recursului, partea vătămată a invocat argumente

similare celor menționate de către procuror, suplimentar indicând că instanța

de apel eronat nu a admis acțiunea civilă, or, conform legislației naționale,

precum și jurisprudenței CtEDO, acțiunea civilă urma a fi examinată în cadrul

procesului penal.

A precizat, că valoarea acțiunii este de 12 831 199,86 lei, formată din

suma de 2 338 658 lei – prejudiciul material, suma de 2 920 118,88 lei –

dobânda de întârziere, suma de 386 200 lei – investiții în fondul statutar al

întreprinderii, suma de 356 000 lei – salariul ratat pentru perioada

octombrie 2009 – februarie 2017, suma de 2 800 000 lei – compensarea

venitului ratat, suma de 3 000 000 lei – prejudiciul cauzat pentru reputație

profesională, și suma de 1 000 000 lei – prejudiciul moral.

22 ianuarie 2019, au fost admise recursurile ordinare declrate, casată total

decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

11.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de recurs a indicat,

că instanța de apel a încetat procesul penal privind tragerea la răspundere

penală a inculpatelor în baza învinuirii înaintate, indicând că există o hotărâre

a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă

de scoatere a acesteia de sub urmărire penală, și astfel instanța de apel

menționând în partea descriptivă a deciziei că ,,Deși, această hotărâre se referă

la Capcelea Galina și Iacovenco (Loghin) Natalia, ea are efecte juridice similare și

față de Anna Climciuc dat fiind că învinuirea înaintată la urmărirea penală și

susținută în ședința de judecată de către procuror se referă la toate trei inculpate,

după loc, timp și împrejurări cuprinse în faptele incriminate”.

În acest context, instanța de recurs a stabilit, că instanța de apel eronat a

interpretat atât situația de fapt, cât și de drept, deoarece prin ordonanța din

09 ianuarie 2009 (f.d. 1, vol. I) s-a dispus începerea urmăririi penale conform

semnelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (5) și art. 361

alin. (1) Cod penal, acțiuni săvârșite de către Capcelea Galina și

Loghin (Iacovenco) Natalia, iar la 13 februarie 2010, au fost emise ordonanțele

14

cu privire la scoaterea de sub urmărirea penală a acestora (f.d. 181, 182, vol. I),

astfel că prin ordonanța din 21 septembrie 2012, au fost anulate ordonanțele

de scoaterea de sub urmărire penală a inculpatelor ca fiind ilegale și

neîntemeiate (f.d. 183, vol. I).

Instanța de recurs a menționat, că din materialele dosarului rezultă că

Climciuc Anna, la 05 martie 2012, a fost audiată în calitate de martor în această

cauză penală (f.d. 77, vol. IV), și în ordonanțele de prelungire a termenului de

urmărire penală, procurorul a indicat de asemenea calitatea procesuală a

acesteia în respectiva cauză penală, de martor, iar prin raportul privind

consemnarea rezultatului urmăririi penale din 07 septembrie 2012 (f.d. 182,

vol. IV), s-a propus de către ofițerul de urmărire penală punerea sub învinuire

a lui Climciuc Anna, astfel că la 24 septembrie 2012, acesteia fiindu-i înaintată

învinuirea, fapt confirmat prin ordonanța de punere sub învinuire (f.d. 204,

vol. IV).

Instanța de recurs a precizat, că instanța de apel greșit a conchis că

ordonanța reluării urmăririi penale care este nulă conform art. 251 Cod de

procedură penală, are efecte juridice similare și față de Climciuc Anna, or,

aceasta a fost pusă sub învinuire abia la 24 septembrie 2012, iar la data emiterii

ordonanței, inculpata Climciuc Anna nu avea nici o calitate procesuală în

respectiva cauză penală, mai mult aceasta fiind audiată în calitate de martor la

05 martie 2012.

Reținând prevederile art. 255 Cod de procedură penală, instanța de

recurs a subliniat, că decizia contestată prezintă și deficiențe sub aspectul

motivării, deoarece instanța s-a pronunțat superficial asupra motivelor

invocate în apeluri, a făcut o motivare contradictorie, încetând procesul penal

din motiv, că a) există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra

aceleiași persoane pentru aceeași faptă de scoatere a persoanei de sub

urmărirea penală, și b) există o circumstanță care exclude tragerea la

răspundere penală – încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea

instanței, însă în hotărâre menționează și faptul că, ,,se fac vinovate de cele

imputate în lipsa unei concluzii de revizie sau raport a expertizei contabile, or,

din pct. 5 al raportului de expertiză contabilă (vol. II, f. d. 75-89) și din declarațiile

expertului prezentate primei instanțe la data de 14 martie 2014, constatăm că nu

este posibil a aprecia perioada de formare a lipsei bunurilor materiale în sumă de

132 149 lei și surse financiare de 531 240 lei. În atare situație, învinuirea ce

vizează însușirea bunurilor în valoare de 516 105,68 lei nu este clară, precisă și

previzibilă”, or, instanța de apel urma să elucideze aceste neconcordanțe, nu

doar să le indice.

Instanța de recurs a conchis, că instanța de apel a pronunțat o hotărâre

contradictorie și nemotivată, contrară prevederilor art. 6 CEDO.

15 mai 2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către

procuror și de către partea vătămată Zaițev Pavel, și au fost admise apelurile

declarate de către avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatei Climciuc Anna,

15

de către inculpata Iacovenco (Loghin) Natalia și de către inculpata

Capcelea Galina, cu casarea parțială a sentinței primei instanțe, inclusiv din

oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și Climciuc Anna, au fost

recunoascute vinovate în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2)

lit. b) Cod penal, și liberate de pedeapsă penală în temeiul art. 60 Cod penal, din

motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe, au fost menținute.

12.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a constatat,

că prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de

judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și

veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele

administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, recalificând acțiunile

infracționale ale inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și

Climciuc Ana, în baza art. 196 alin. (4) Cod penal – cauzarea de daune materiale

în proporții deosebit de mari, prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o

însușire, săvârșită de două sau mai multe persoane.

De asemenea, instanța de apel a indicat, că prima instanță a încadrat

acțiunile inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și

Climciuc Anna în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea,

deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau

eliberează de obligații, săvârșite de către două sau mai multe persoane, soldate

cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

În acest context, instanța de apel a menționat, că prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d)

Cod penal (abuzul de putere sau abuzul de serviciu) (sesizările nr. 80g/2017 și

nr. 129g/2017) s-a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din

alin. (1) al art. 327 și de la lit. d) din alin. (2) al art. 361 Codul penal nr.985-XV

din 18 aprilie 2002.

Reținând prevederile art. 385 Cod procedură penală, instanța de apel a

constatat că:

- Inculpata Capcelea Galina, activând în calitate de contabil-șef la SRL

„Donteh Plus”, fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 2 din

02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Loghin (Iacovenco)

Natalia, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil și

cet. Climciuc Anna, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de manager pe

vânzări, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, având scopul confecționării, deținerii și

folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de

obligații, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a introdus,

16

conform raportului de expertiză grafoscopică în comisie nr. 1487 din

08 iulie 2012, date vădit false și a contrafăcut semnătura directorului

întreprinderii SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel în conținutul dispozițiilor de

plată nr. 266 din 26 octombrie 2007, nr. 309 din 31 decembrie 2007, nr. 242

din 26 septembrie 2007, nr. 299 din 15 octombrie 2007 și nr. 43 din

05 aprilie 2008.

- Inculpata Iacovenco (Loghin) Natalia, activând în calitate de contabil

al SRL „Donteh Plus”, fiind angajată în baza contractului individual de muncă

nr. 3 din 02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Capcelea Galina,

angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil-șef și

cet. Climciuc Anna, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de manager pe

vânzări, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, având scopul confecționării, deținerii și

folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de

obligații, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a introdus,

conform raportului de expertiză grafoscopică în comisie nr. 1487 din

08 iulie 2012, date vădit false și a contrafăcut semnătura directorului

întreprinderii SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel în conținutul dispozițiilor de

plată nr. 266 din 26 octombrie 2007, nr. 309 din 31 decembrie 2007, nr. 242

din 26 septembrie 2007, nr. 299 din 15 octombrie 2007 și nr. 43 din

05 aprilie 2008.

- Inculpata Climciuc Anna, activând în calitate de manager de vânzări al

SRL „Donteh Plus”, fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 4

din 02 ianuarie 2004, de comun acord și împreună cu cet. Capcelea Galina,

angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de contabil-șef și

cet. Loghin (Iacovenco) Natalia, angajată a aceleiași întreprinderi în calitate de

contabil, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, având scopul confecționării, deținerii și

folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de

obligații, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a introdus,

conform raportului de expertiză grafoscopică în comisie nr. 1487 din

08 iulie 2012, date vădit false și a contrafăcut semnătura directorului

întreprinderii SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel în conținutul dispozițiilor de

plată nr. 266 din 26 octombrie 2007, nr. 309 din 31 decembrie 2007, nr. 242

din 26 septembrie 2007, nr. 299 din 15 octombrie 2007 și nr. 43 din

05 aprilie 2008.

Instanța de apel a stabilit, că analizând probele administrate la faza de

urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond,

cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

a încadrat acțiunile inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și

Climciuc Anna în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod Penal – confecționarea,

17

deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau

eliberează de obligații, săvârșite de către două sau mai multe persoane.

Instanța de apel a reținut, că începând cu data de 02 ianuarie 2004, în

baza contractului de muncă nr. 2, inculpata Capcelea Galina a fost angajată în

calitate de contabil-șef al SRL „Donteh Plus”, activând până la sfârșitul anului

2009, când s-a eliberat din funcție, fapt confirmat prin copia contractului de

muncă anexat la materialele cauzei penale, precum și prin declarațiile

participanților la proces.

Totodată, inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia a fost angajată în cadrul

întreprinderii SRL „Donteh Plus”, în calitate de contabil în baza contractului de

muncă nr. 3, începând cu data de 02 ianuarie 2004, ceea ce se confirmă atât prin

copia contractului de muncă (f.d. 57-59, vol. I), copia carnetului de muncă

(f.d. 157-161, vol. I), precum și prin declarațiile participanților la proces.

Ulterior, în baza ordinului nr. 131, inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia

a fost eliberată din funcție din cadrul SRL „Donteh Plus” la data de

01 septembrie 2009, din propria inițiativă (f.d. 161, vol. I).

Instanța de apel a mai constatat, că inculpata Climciuc Anna a fost

angajată în cadrul SRL „Donteh Plus” în calitate de manager de vânzări în baza

contractului individual de muncă nr. 4, începând cu data de 02 ianuarie 2004,

activând până la sfârșitul anului 2009, când s-a eliberat din funcție, fapt ce

rezultă atât din copia contractului de muncă (f.d. 194-196, vol. IV), precum și

din declarațiile participanților la proces.

Prin urmare, în perioada anilor 2006 – 2009, în cadrul căreia s-a

constatat cauzarea unei daune materiale la SRL „Donteh Plus” în proporții

deosebit de mari, inculpatele Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și

Climciuc Anna, au activat în cadrul întreprinderii în funcțiile nominalizate.

Instanța de apel a conchis, că reieșind din împuternicirile delegate atât

inculpatei Capcelea Galina, activând în calitate de contabil-șef, inculpatei

Loghin (Iacovenco) Natalia, activând în calitate de contabil, cât și inculpatei

Climciuc Anna, activând în calitate de manager de vânzări, prin prisma

funcțiilor sale, în virtutea obligațiunilor stabilite de contractele individuale de

muncă încheiate și prevederile legislației în vigoare aplicabile acestora,

inculpatele, prin aplicarea semnăturilor în locul administratorului Zaițev Pavel

pe dispozițiile de plată, abuzând de încrederea acestuia au eliberat mijloace

bănești, cu indicarea unei alte destinații, încălcând prevederile

Legii contabilității, au contribuit la cauzarea de daune materiale întreprinderii

în proporții deosebit de mari, și anume în baza raportului de expertiză judiciar

contabilă nr. 2104 din 29 septembrie 2011 seria BB002066 în cuantum de

663 659 lei.

Instanța de apel a menționat, că cele constatate mai sus se dovedesc și

prin actul de revizie economico-financiară tematică efectuat la

SRL „Donteh Plus” de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției din 15 aprilie 2010 (f.d .3-13, vol. II), potrivit căruia, s-a concluzionat

că încălcând art. 13, 18 pct. 1) și 4) din Hotărârea Guvernului nr. 764 din

18

25 noiembrie 1992 privind aprobarea Normelor pentru efectuarea

operațiunilor de casă în economia națională și art. 15 pct. 1) lit. a) și c) a Legii

contabilității nr. 426-XIII din 04 aprilie 1995, art. 12, 14 al Legii contabilității

nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, în perioada anilor 2005 – 2009 din casa

întreprinderii au fost eliberate mijloace bănești în sumă totală de 704 990 lei,

iar la data de 01 aprilie 2010, la SRL „Donteh Plus” a fost efectuată inventarierea

mijloacelor bănești și bunurilor materiale care a stabilit lipsuri a mijloacelor

bănești în sumă de 531 240 lei și bunuri materiale în sumă de 132 419 lei.

Astfel, instanța de apel a subliniat, că în baza probelor acumulate,

cercetate și administrate în cadrul ședinței de judecată, nu s-a stabilit că

inculpatele Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, prin

acțiunile lor, au însușit acele mijloace bănești, care s-au constatat lipsă în casa

persoanei juridice SRL „Donteh Plus”.

Instanța de apel a subliniat, că în procesul examinării cauzei penale,

acuzarea nu a prezentat probe care să demonstreze că inculpatele

Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, exercitând

funcțiile sale, respectiv, de contabil-șef, contabil și manager de vânzări, în

cadrul întreprinderii părții vătămate au însușit ilegal bunurile acesteia sub

formă de mijloace bănești care se invocă, dispunând astfel de ele după propria

lor voință.

Prin urmare, instanța de apel a conchis, că la baza învinuirii inculpatelor

Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, în comiterea

infracțiunii de delapidare a averii străine, de către acuzare au fost puse actele

ce dovedesc lipsa de mijloace bănești în casa întreprinderii, însă nu și nemijlocit

faptul însușirii ilegale a acestora de către fiecare dintre inculpate.

Astfel, instanța de apel a reiterat faptul, că probele acumulate și anexate

la materialele dosarului dovedesc nemijlocit faptul cauzării de daune materiale

întreprinderii, prin abuz de încredere, de către inculpatele Capcelea Galina,

Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, însă nu și faptul însușirii acestor

bunuri, cu majorarea patrimoniului său.

Instanța de apel a subliniat, că inculpatele Capcelea Galina,

Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, atât în timpul urmăririi penale,

precum și în cadrul ședinței de judecată au avut o poziție certă, nu au

recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, iar argumentele acestora

în nerecunoașterea vinovăției nu au fost combătute prin probele acuzării.

Faptul aplicării semnăturii pe dispozițiile de plată de către inculpata

Loghin (Iacovenco) Natalia, nu și de către celelalte inculpate, ceea ce nici nu a

negat inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia pe parcursul examinării cauzei

penale, nu demonstrează în același timp și faptul însușirii în mod ilegal a

bunurilor respective, dispunerii de ele după propria sa voință nici de către

Loghin (Iacovenco) Natalia, și nici de către celelalte inculpate, or, inculpatele nu

au avut intenția de a însuși în mod ilegal bunurile altei persoane, încredințate

în administrarea sa în virtutea atribuțiilor de serviciu, și astfel, prin prisma

art. 101 Cod procedură penală, faptul însușirii ilegale nu a fost dovedit prin nici

19

o probă pertinentă, concludentă, utilă și veridică, ceea ce atestă că probele

prezentate nu dovedesc vinovăția inculpatelor Capcelea Galina,

Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a respins solicitarea apărării referitor la

pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatelor, or, în cadrul

cercetării judecătorești, s-a stabilit vinovăția acestora în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Subsidiar, instanța de apel a stabilit, că pe parcursul examinării cauzei

penale, acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente care ar

demonstra vinovăția inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia

și Climciuc Anna în săvârșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, iar prin

acțiunile lor inculpatele au comis infracțiunea de cauzare de daune materiale în

proporții deosebit de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o

însușire, faptă prevăzută de art.196 alin. (4) Cod penal.

Mai mult, instanța de apel a precizat, că nici declarațiile martorilor

Talpă Vasile, Timofti Alexandru, Cvasnițchi Andrei, Romanenco Natalia

invocate ca probe de către acuzare, nu dovedesc faptul însușirii ilegale a

bunurilor ce s-au constatat lipsă în casa întreprinderii SRL „Donteh Plus”, or,

martorii menționați, pe parcursul examinării cauzei penale, au fost angajați în

cadrul SRL „Donteh Plus” și au confirmat doar faptul că transmiteau banii

primiți în rezultatul realizării mărfii, depozitarului Climciuc Anna, însă, prin

aceste declarații nu se dovedește nemijlocit faptul însușirii de către inculpata

Climciuc Anna a mijloacelor bănești primite și dispunerea de ele după propria

sa voință.

Astfel, instanța de apel a conchis, că soluția primei instanțe privind

reîncadrarea acțiunilor inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco)

Natalia și Climciuc Anna din art. 191 alin. (5) Cod penal, în baza art. 196 alin. (4)

Cod penal – cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari, prin abuz

de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire, săvârșită de două sau mai multe

persoane, urmează a fi menținută.

Instanța de apel a constatat cu certitudine, că prin acțiunile inculpatelor

îndreptate spre cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari

întreprinderii SRL „Donteh Plus”, în care erau angajate inculpatele

Capcelea Galina, în calitate de contabil-șef, Loghin (Iacovenco) Natalia, în

funcție de contabil și Climciuc Anna, în calitate de manager de vânzări,

folosindu-se de abuz de încredere, fără a avea nemijlocit scopul de însușire, au

comis infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal, în contextul în care

inculpatele, folosindu-se de încrederea administratorului SRL „Donteh Plus”,

aplicând semnăturile pe dispozițiile de plată, neefectuând inventarierea

mijloacelor bănești și bunurilor materiale în cadrul întreprinderii, au cauzat

prejudiciu material acesteia în cuantum de 507 050 lei, fiind unul de proporții

deosebit de mari.

Instanța de apel a reținut, că acuzarea a incriminat inculpatelor cauzarea

20

prejudiciului în cuantum de 507 050 lei, format din mijloace bănești în sumă de

374 631 lei și bunuri materiale evaluate la 132 419 lei, însă potrivit raportului

de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 seria BB002066 din

29 septembrie 2011, la care face referire acuzarea, mărimea prejudiciului

cauzat părții vătămate a constituit un neajuns de mijloace bănești în cuantum

de 531 240 lei și de marfă în sumă de 132 419 lei, în total fiind suma de

663 659 lei.

Reținând prevederile art. 325 alin. (1), (2) Cod de procedură penală,

instanța de apel a menționat, că la stabilirea mărimii prejudiciului cauzat, prima

instanță a ținut cont de limitele învinuirii înaintate inculpatelor, și astfel, prin

prisma limitelor învinuirii, se constată cert că inculpatele au cauzat părții

vătămate SRL „Donteh Plus” un prejudiciu în cuantum de 507 050 lei, suma

fiind compusă din mijloacele bănești în sumă de 374 631 lei și bunurile

materiale evaluate în sumă de 132 419 lei.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării referitor la faptul

că în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu nu este indicat concret

ce a încălcat Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna și

prin care probe este dovedită vinovăția acestora, or, după cum rezultă atât din

ordonanțele de învinuire a inculpatelor, precum și din rechizitoriu, contrar

argumentelor apărătorului, în conținutul acestora, acuzarea a indicat clar și

concis circumstanțele săvârșirii faptei infracționale, articolul din partea

specială a Codului penal ce i se incriminează acestora și probele pe care le pune

la baza învinuirii, din care motiv aceste argumente nu pot fi temei de declarare

a nulității actului procedural în conformitate cu art. 251 alin. (2) Cod de

procedură penală.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării

potrivit cărora în rechizitoriu nu este indicat actul normativ în baza căruia

inculpata Capcelea Galina a fost desemnată în calitate de administrator al

SRL „Donteh Plus”, în baza căruia aceasta activa, în care să fie indicate

împuternicirile acesteia și atribuțiile de care dispunea, or, reieșind atât din

rechizitoriu, precum și din materialele cauzei penale, inculpata Capcelea Galina

a fost angajată oficial în cadrul SRL „Donteh Plus” în calitate de contabil-șef în

baza contractului individual de muncă nr. 2 din 02 ianuarie 2004, în care sunt

indicate expres atribuțiile sale de serviciu, inclusiv și răspunderea materială pe

care o purta, și anume în baza pct. 3.3. subpct. 3.3.4. al contractului, unde este

prevăzut nemijlocit că, „Angajatorul are dreptul să atragă lucrătorul la

răspundere disciplinară și materială în modul stabilit de prezentul Contract și

legislația muncii a RM” (f.d. 53-55, vol. I), atribuții prevăzute și în contractul

individual de muncă nr. 3 din 02 ianuarie 2004.

Totodată, și inculpata Climciuc Anna a fost angajată oficial în cadrul

SRL „Donteh Plus” în calitate de contabil-șef, în baza contractului individual de

muncă nr. 4 din 02 ianuarie 2004, în care sunt indicate expres atribuțiile sale

de serviciu, inclusiv și răspunderea materială pe care o purta, și anume în baza

pct. 3.3, subpct. 3.3.4. al contractului, unde este prevăzut nemijlocit că

21

„Angajatorul are dreptul să atragă lucrătorul la răspundere disciplinară și

materială în modul stabilit de prezentul Contract și legislația muncii a RM”

(f.d. 194-196, vol. IV).

Instanța de apel a menționat, că sunt neîntemeiate și argumentele

apărării precum că nu a fost încheiat un contract de răspundere materială cu

Capcelea Galina și celelalte inculpate, și faptul că nici nu prevede Contractul de

muncă astfel de clauze.

Argumentele inculpatei Climciuc Anna și apărătorului acesteia, precum

că neajunsul depistat este din cauza transmiterii de către șefa depozitului

Railean Ana a bunurilor materiale, la Ialoveni, instanța de apel le-a respins ca

fiind neîntemeiate, reținând în acest context că perioada de referință, în care au

fost săvârșite faptele infracționale, au avut loc între anii 2006 – 2009, perioadă

în care prin raportul de expertiză nr. 2104 din 29 septembrie 2011, s-a

constatat lipsa mijloacelor bănești din casa întreprinderii și nemijlocit

încălcarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 764 din 25 noiembrie 1992,

care a fost efectuată de casierul persoanei juridice, aceasta fiind Climciuc Anna

la acel moment.

În opinia instanței de apel, sunt neîntemeiate și argumentele apărării

referitor la faptul că la materialele cauzei lipsește un act de inventariere, de

predare-primire a bunului sau un raport de expertiză care să confirme faptul

delapidării de către inculpate a bunurilor materiale în cuantum de 132 419 lei,

o recipisă sau un act de primire a acestor bunuri, inclusiv o listă de bunuri sau

în ce formă au fost primite.

Or, contrar acestor argumente, instanța de apel a reținut că potrivit

materialelor cauzei, a fost întocmit atât un Act de revizie economico-financiară

tematică din 15 aprilie 2010 de către Centrul pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției la SRL „Donteh Plus”, cât și un raport de expertiză

judiciar contabilă nr. 2104 din 29 septembrie 2011, seria BB002066, potrivit

cărora s-a stabilit cert că în casa întreprinderii lipsesc mijloace bănești în sumă

de 531 240 lei și de marfă în sumă de 132 419 lei, și în total fiind suma

prejudiciului material cauzat în cuantum de 663 659 lei, iar răspunsul

Inspectoratului Fiscal de Stat, anexat la materialele cauzei, precum că în darea

de seamă pentru anul 2009 nu sunt date despre faptul că întreprinderea a

suferit de cazuri de delapidări cu indicarea sumei prejudiciului cauzat, nu poate

fi reținut ca temei care să demonstreze lipsa săvârșirii de către inculpate a

faptei infracționale prevăzute la art. 196 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat critic și argumentele apărării referitor la faptul

că acuzarea nu a indicat concret nici în ordonanțele de învinuire și nici în

rechizitoriu, data, ora și locul săvârșirii faptei infracționale, or, rechizitoriul a

fost întocmit în strictă conformitate cu art. 296 Cod de procedură penală, în care

este indicat atât perioada săvârșirii faptelor infracționale, locul, precum și

modul comiterii acesteia, iar acestea nu constituie temeiuri pentru declararea

nulității actului procesual vizat prin prisma art. 251 Cod de procedură penală.

Instanța de apel apreciind ca fiind neîntemeiate și argumentele apărării

22

precum că în temeiul art. 94 Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot

fi admise ca probe, care au fost obținute cu încălcarea dreptului la apărare al

bănuitului, învinuitului, inculpatului, părții vătămate, martorului și astfel

urmând a fi excluse din dosarul penal, actul de revizie economico-financiare

tematică din 15 aprilie 2010, raportul de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104

din 10 octombrie 2011, raportul de expertiză grafoscopică nr. 463 din

19 octombrie 2010 și raportul de expertiză grafoscopică nr. 487 din

08 iulie 2011, a reținut instanța că prin ordonanța ofițerului superior de

urmărire penală pe CE SUP CGP mun. Chișinău, locotenent - colonel de poliție,

Vasiloi Dinu din 06 iunie 2010, luând în considerație rezultatele actului de

revizie întocmit de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției din 15 aprilie 2010, s-a dispus efectuarea expertizei contabile a

activității financiar-economice de către Centrul Național de Expertize Judiciare

a Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin care s-au formulat anumite

întrebări (f.d. 51-52, vol. II).

Ulterior, la data de 30 iunie 2010 a fost emisă o altă ordonanță de numire

a expertizei judiciar-contabile, cu formularea unor noi întrebări, în legătură cu

depunerea cererii privind soluționarea în fața expertului contabil a unor

întrebări suplimentare, fiind depusă nemijlocit de apărătorul inculpatei

Capcelea Galina, Frunză Iurie (f.d. 57-59, 60-62, vol. II), iar despre ordonanța

de numire a expertizei judiciar-contabile au fost notificate în modul prevăzut

de lege, atât inculpata Capcelea Galina, inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia,

precum și partea vătămată Zaițev Pavel, ceea ce se confirmă prin

procesele-verbale de notificare a părților privind dispunerea expertizei

(f.d. 64-66, vol. II).

La fel, după efectuarea raportului de expertiză nr. 2104 din

29 septembrie 2011, despre rezultatele și conținutul acestuia au fost informați

atât partea vătămată Zaițev Pavel, cât și inculpatele Capcelea Galina și

Loghin (Iacovenco) Natalia, fapt confirmat prin procesele-verbale de

comunicare a raportului de expertiză din 11 octombrie 2011 și

13 octombrie 2011 (f.d. 34-36, vol. II).

Mai mult ca atât, apărătorul inculpatei Capcelea Galina, avocatul

Postolachi Gheorghe, la data de 27 octombrie 2011, în cadrul urmăririi penale

a înaintat un demers privind numirea unei expertize contabile în comisie

(f.d. 101, vol. II).

Totodată, pentru efectuarea expertizei grafoscopice, a fost notificată

partea vătămată Zaițev Pavel, prin procesul-verbal de notificare a părților

privind dispunerea expertizei din 06 octombrie 2010 (f.d.130, vol. II), iar după

efectuarea raportului de expertiză nr. 463 din 19 octombrie 2010, conținutul

acestuia i-a fost comunicat lui Zaițev Pavel (f.d. 134, vol. II).

Ulterior, prin ordonanța din 10 mai 2011 a fost numită o contraexpertiză

grafoscopică, în baza căreia au fost colectate și mostrele necesare de semnături

și scris anume de la Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia, ceea ce se

confirmă prin ordonanțele de colectare a mostrelor, procesele-verbale de

23

colectare a mostrelor și procesele-verbale de notificare a părților privind

dispunerea expertizei (f.d. 161-166, vol. II), iar despre rezultatul expertizei, au

fost informați în modul corespunzător atât partea vătămată Zaițev Pavel,

inculpata Loghin (Iacovenco) Natalia, cât și inculpata Capcelea Galina, ceea ce

se confirmă prin procesele-verbale de comunicare a raportului de expertiză din

07 iulie 2011, 02 septembrie 2011 și 03 septembrie 2011 (f.d. 184-186, vol. II).

De asemenea, instanța de apel a precizat, că chiar și în cadrul examinării

cauzei penale în instanța de judecată, la fel, la cererea participanților la proces,

a fost numită o expertiză repetată contabilă în comisie prin încheierea din

28 octombrie 2014, iar ulterior prin încheierea din 04 decembrie 2014, a fost

numită o expertiză suplimentară cu formularea unor întrebări adăugătoare (f.d.

191-196, vol. V).

Astfel, cele enunțate, atestă faptul că nu a fost încălcat dreptul

inculpatelor și al părții vătămate, la apărare, la un proces echitabil și

contradictoriu.

Instanța de apel a subliniat, că reieșind din probele cercetate și analizate,

s-a constatat cert suma care lipsește din casa întreprinderii și care persoane

sunt responsabile pentru această faptă prejudiciabilă, or, prin dispozițiile de

plată falsificate se elibera în mod concret o anumită sumă, cu indicarea în ele a

destinației plății, care sunt diferite de cele invocate de către apărare.

Instanța de apel a precizat, că sunt inaplicabile prevederile art. 13 din

Legea contabilității nr. 113 din 27 aprilie 2007, care prevede răspunderea

pentru ținerea contabilității și raportarea financiară care revine nemijlocit

conducerii entității, care trebuie să organizeze și să asigure ținerea

contabilității din momentul înregistrării până la lichidarea acesteia, or, reieșind

din atribuțiile de administrator ale lui Zaițev Pavel în cadrul SRL „Donteh Plus”,

acesta urma să asigure ținerea contabilității în mod continuu, însă nu a fost

angajat nemijlocit în calitate de contabil al persoanei juridice, și nu avea în

atribuțiile sale ținerea contabilității.

În acest context, instanța de apel a concluzionat, că pentru încălcările

produse în contabilitate, prin ce s-a cauzat o daună materială considerabilă

persoanei juridice, urmează să răspundă potrivit contractului individual de

muncă, prin prisma clauzei privind răspunderea materială, persoanele angajate

în funcție de contabili, și anume Capcelea Galina, activând în calitate de

contabil-șef și Loghin (Iacovenco) Natalia, activând în funcție de contabil.

Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate și argumentele

apărării precum că în raportul de expertiză nr. 1577 din 26 octombrie 2015, la

pagina nr. 17, la întrebarea nr. 4, s-a stabilit că din cauza neprezentării a

documentelor contabile primare, solicitate suplimentar și a evidenței contabile

imperfecte, nu este posibil de stabilit neajunsul de bunuri materiale, când la

întreprindere activau inculpatele Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia

și Cliumciuc Anna, or, concluzia expertului, nu constituie temei de achitare a

inculpatelor, deoarece s-a constatat cert prin acest raport că nu a fost posibil de

stabilit neajunsul întreprinderii, nefiind un răspuns concret la întrebarea

24

formulată.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate,

argumentele apărării precum că sunt irelevante și nu se bazează pe acte

confirmatorii, Actul de revizie economico-financiară tematică efectuată de

către CCCEC din 15 aprilie 2010 și raportul de Audit, în contextul în care potrivit

raportului de expertiză nr. 1577 din 26 octombrie 2015, s-a constatat cert că

din cauza neasigurării cu documentele primare de casă, concluzia precum că în

soldul întreprinderii este suma de 531 240 lei, este una fără suport contabil,

fapt ce atestă că expertul a ajuns la această concluzie doar din considerentul că

nu au fost prezentate documentele primare.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării precum că

expertul a presupus că neajunsul s-a format posibil până în anul 2010, făcând

și o remarcă instanței că termenul presupunerilor săvârșirii infracțiunii este

acel dintre anii 2006-2009, iar inculpatele s-au eliberat în anul 2009, după ce

directorul Zaițev Pavel a început defăimarea lor în însușirea proprietății, iar

Climciuc Anna s-a eliberat la începutul anului 2009.

Instanța de apel a reținut, că potrivit concluziei formulate la prima

întrebare din raportul de expertiză nr. 2104 din 29 septembrie 2011

(f.d. 75-89, vol. II), expertul judiciar a concluzionat cert că în perioada dintre

anii 2006-2009, de către SRL „Donteh Plus” nu a fost efectuată inventarierea

bunurilor materiale și cele bănești, prin ce și s-au încălcat prevederile legale

citate, dar bazându-se doar pe actele de inventariere din 01 aprilie 2010 puse

la dispoziția expertului, rezultă că la întreprindere este neajuns de mijloace

bănești în sumă de 531 240 lei și de marfă în sumă de 132 419 lei.

Cu referire la perioada încălcărilor, instanța de apel a indicat că perioada

de referință pentru verificarea corectitudinii efectuării inventarierii bunurilor

întreprinderii, a fost invocată nemijlocit prin ordonanța de numire a expertizei,

în care au fost formulate întrebările referitor doar la perioada dintre anii

2006 – 2009, care a fost verificată de către expert și în cadrul căreia acesta a

concluzionat cert despre existența neajunsurilor.

Formulând răspunsul la întrebarea nr. 7 din ordonanța organului de

urmărire penală, persoana responsabilă de încălcările depistate anume în

perioada anilor 2006 – 2009, a fost constatată ca fiind casierul, care în acea

perioada a fost inculpata Climciuc Anna potrivit actelor anexate la dosar.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate și

argumentele apărării privind declararea nulității acțiunilor întreprinse pe

parcursul urmăririi penale, în temeiul art. 251 Cod de procedură penală.

Prin urmare, instanța de apel a subliniat, că nemijlocit ordonanța din

09 noiembrie 2009, prin care s-a dispus pornirea urmăririi penale este una

legală și emisă în corespundere cu prevederile art. 262, 274 Cod de procedură

penală, iar ordonanța privind fixarea termenului de urmărire penală în temeiul

art. 259 Cod de procedură penală, este una ce contribuie la desfășurarea justă

și promptă a urmăririi penale în continuare, or, indicarea din eroare tehnică a

unei date mai înainte de data emiterii ordonanței de pornire a urmăririi penale

25

nu atrage nulitatea acestui act.

Instanța de apel a menționat, că în motivarea acestei ordonanțe este

indicat expres faptul că prezenta cauză penală a fost pornită la data de

09 noiembrie 2009, iar termenul de urmărire penală a fost fixat până la data de

28 februarie 2010, nefiind astfel afectată desfășurarea urmăririi penale, prin

indicarea greșită a datei emiterii acesteia, fapte ce nu servesc în temeiul art. 251

Cod de procedură penală, nulitatea actului procesual (f.d. 2, vol. I).

Cu referire la netemeinicia argumentelor apărării, precum că la

trimiterea cauzei în instanța de judecată, și respectiv, sesizarea instanței,

inculpatul nu a fost informat cu privire la fapta incriminată de procuror, ceea

ce reprezintă încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței,

instanța de apel a precizat, că inculpatele Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco)

Natalia și Climciuc Anna, au fost informate despre conținutul rechizitoriului,

fapt confirmat prin recipisele semnate de acestea și anexate la cauza penală

(f.d. 250-252, vol. IV).

Mai mult ca atât, în cadrul ședințelor de judecată, la întrebarea instanței

dacă inculpatelor le-a fost înmânat rechizitoriul și dacă conținutul acestuia le

este clar, acestea au confirmat faptul că le-a fost înmânat rechizitoriul și la

depunerea declarațiilor au menționat că învinuirea le este clară.

Referitor la alegațiile apărării, precum că acuzarea presupunea faptul

săvârșirii infracțiunilor incriminate și de către Climciuc Anna, însă aceasta a

fost audiată în calitate de martor, ca ulterior să-i fie înaintată învinuirea,

instanța de apel a indicat că organul de urmărire penală, pe parcursul

desfășurării urmăririi penale a efectuat acțiunea de audiere a inculpatei

Climciuc Anna în calitate de martor, la acea etapă când încă nu i-a fost înaintată

învinuirea, însă ulterior acumulării probelor suplimentare, s-a constatat

bănuiala rezonabilă că și inculpata Climciuc Anna a participat la săvârșirea

acțiunilor infracționale în calitate de autor, din care motiv a fost emisă corect și

legal ordonanța de punere sub învinuire a acesteia la data de

24 septembrie 2012 (f.d. 204- 205, vol. IV).

În privința alegațiilor apărării precum că ordonanța din 21 septembrie

2012 privind anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărirea penală și

reluarea urmăririi penale, urmează a fi recunoscută nulă, instanța de apel a

subliniat, că deja în privința acestei chestiuni, prima instanță s-a expus prin

încheierea din 12 mai 2016 (f.d. 183-189, vol. VI), prin care a respins ca

neîntemeiată cererea apărătorilor în acest context.

Or, în temeiul art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, organul de

urmărire penală corect a decis scoaterea de sub urmărirea penală a lui

Loghin (Iacovenco) Natalia și Capcelea Galina, iar ulterior, în temeiul art. 287

alin. (4) Cod de procedură penală, au apărut circumstanțe noi, recent

descoperite care au servit temei de reluare a procesului penal.

Cu referire la capătul de învinuire înaintat inculpatelor, și anume în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal,

instanța de apel a exclus din învinuirea înaintată inculpatelor agravanta

26

prevăzută la lit. d) alin. (2) art. 361 Cod penal, ca urmare a efectelor Hotărârii

Curții Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017 prin care s-a declarat

neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) al art. 327 și de la

lit. d) din alin. (2) al art. 361 Cod penal.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate și fără suport legal

argumentele apărării precum că în speță, lipsește componența infracțiunii

prevăzute la art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece nu este obiectul

infracțiunii, iar dispozițiile de plată invocate de către procuror ca fiind

falsificate, nu cad sub incidența art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, acestea nefiind

documente oficiale.

În acest context, instanța de apel a subliniat, că obiectul material al

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, constituie

documentele oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații ori

imprimantele, ștampilele sau sigiliile false aparținând unor întreprinderi,

instituții sau organizații.

Astfel, contrar argumentelor apărării, reținând prevederile art. 1256

alin. (1), 1257 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a indicat că în speță,

dispozițiile de plată, constatate ca fiind falsificate de către inculpate, reprezintă

documente oficiale, care acordă drepturi și care se consideră nemijlocit

obiectul acestei componențe de infracțiuni.

Instanța de apel a precizat, că prin prisma art. 1258 lit. i) Cod civil, unul

din elementele obligatorii care trebuie să conțină o dispoziție de plată este

semnătura persoanei autorizate a ordonatorului, în speță fiind administratorul

SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel, care avea dreptul să aplice semnătura pe

dispozițiile de plată, însă, reieșind din circumstanțele stabilite în cadrul

examinării cauzei penale și probelor acumulate la dosar, instanța de apel a

conchis că prin falsificarea semnăturii ordonatorului, s-a viciat voința acestuia

și s-a dispus eliberarea unor dispoziții de plată ce au oferit posibilitatea de a

executa plăți conform destinației indicate în acestea.

În concluzie, instanța de apel a subliniat, că dispoziția de plată cu

certitudine este un document oficial, care acordă drepturi și constituie obiectul

material al infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate și argumentele apărării

precum că dispozițiile de plată sunt documente de uz intern și chiar dacă conțin

informație despre persoana care a ridicat banii, aceste dispoziții nu au fost

prezentate la careva autorități publice, adică nu au fost supuse procedurii

publice de autentificare ca documente oficiale. Aici instanța a reținut, că

falsificarea dispozițiilor de plată, prin aplicarea semnăturii în locul

administratorului SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel, este una din modalitățile de

cauzare a daunelor materiale aduse persoanei juridice, care în coroborare cu

celelalte probe, au dovedit existența laturii obiective a infracțiunii prevăzute la

art. 196 alin. (4) Cod penal.

Mai mult ca atât, nici în componența infracțiunii prevăzute de art. 191

alin. (5) Cod penal, și nici la componența infracțiunii prevăzute de art. 196

27

alin. (4) Cod penal, nu este prevăzută ca o condiție sau modalitate obligatorie

de falsificare a documentelor.

Instanța de apel a mai precizat, că fapta infracțională a avut loc în

perioada anilor 2006 – 2009, astfel fiind finalizată în anul 2009, iar pentru

infracțiunea incriminată, fiind din categoria celor mai puțin grave, prin prisma

art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, termenul de prescripție pentru tragere la

răspundere penală constituie 5 ani, iar la expirarea acestuia, persoana urmează

să fie liberată de răspundere penală.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată în procesul penal, instanța de apel

a conchis că urmează a fi menținută soluția primei instanțe, în acest context,

indicând prevederile art. 219 alin. (1), 220 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură

penală.

Reținând prevederile art. 59 alin. (1) Cod de procedură civilă și

prevederile art. 57 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, instanța de apel a

concluzionat, că dat fiind faptul că, persoana juridică SRL „Donteh Plus” a fost

radiată din Registrul de Stat și aceasta nu are capacitate de folosință, procesul

civil intentat la acțiunea civilă depusă de Zaițev Pavel, urmează a fi încetat, în

contextul în care potrivit art. 60 alin. (1) Cod civil, capacitatea de folosință a

persoanei juridice se dobândește la data înregistrării de stat și încetează la data

radierii ei din Registrul de Stat în modul și în termenele prevăzute de lege.

Referitor la capătul de cerere privind încasarea prejudiciului în beneficiul

lui Zaițev Pavel ca parte civilă, instanța de apel a menționat că chiar dacă prin

ordonanța organului de urmărire penală din 18 noiembrie 2009, Zaițev Pavel a

fost recunoscut ca fiind parte vătămată (f.d. 97, vol. I), prin recunoașterea

vinovăției inculpatelor în săvârșirea infracțiunilor incriminate acestora, s-a

cauzat un prejudiciu persoanei juridice SRL „Donteh Plus”, însă nu nemijlocit

lui Zaițev Pavel, care este o persoană fizică, iar în acest context, instanța de apel

a respins solicitarea privind încasarea din contul inculpatelor în beneficiul lui

Zaițev Pavel, prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 15 139 853,34 lei.

Or, prejudiciul cauzat părții vătămate SRL „Donteh Plus”, nu poate fi

încasat în beneficiul fostului administrator Zaițev Pavel, al cărui patrimoniu

este separat de acel al întreprinderii create.

Mai mult ca atât, instanța de apel a precizat, că la materialele cauzei

lipsesc probe concludente și pertinente ce să demonstreze faptul că nemijlocit

inculpatele prin acțiunile sale, au creat starea de incapacitate de plată a SRL

„Donteh Plus”, prin ce au dus-o la faliment.

Prin infracțiunile săvârșite, s-a constatat suma prejudiciului în sumă de

507 050 lei, ce a fost cauzată nemijlocit persoanei juridice SRL „Donteh Plus”,

însă care cu certitudine nu a constituit motivul falimentului, lichidării și radierii

acesteia din Registrul de stat al persoanelor juridice.

penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

acesteia, cu restituirea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, din motiv

că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

28

13.1. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel, judecând în

fapt și în drept cererile de apel depuse, s-a expus neargumentat asupra

motivelor invocate de către acuzatorul de stat și părtea vătămată, deoarece nu

a reținut nici un motiv dintre cele invocate în cererile propriu-zise.

Consideră acuzarea, că instanța de apel, casând sentința primei instanțe

și adoptând soluția privind reîncadrarea acțiunilor inculpatelor de la

infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit.b) și d) Cod penal, la infracțiunea

prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, a interpretat greșit Hotărârea

Curții Constituționale nr. 33 din 7 decembrie 2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și 361 alin. (2)

lit. d) Cod penal (abuzul de putere sau abuzul de serviciu) (sesizările nr.

80g/2017 și nr. 129g/2017) prin care a fost declarat neconstituțional textul

„intereselor publice sau” de la lit. d) din alin. (2) al art. 361 Cod penal.

Astfel, acuzarea menționează, că la faza urmăririi penale, procurorul nu a

incriminat inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc

Anna, semnul „intereselor publice” și nici prima instanță prin sentință, nu a

reținut acest element al infracțiunii prevăzute la art. 361 Cod penal.

Or, la faza urmăririi penale, inculpatelor le-a fost incriminată acțiunea de

confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale false, care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, săvârșită de către două sau mai multe

persoane (lit. b) alin. (2) art. 361 Cod penal), care s-a soldat cu daune în

proporții mari, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

juridice (lit. d) alin. (2) art. 361 Cod penal), în speță – părții vătămate și civile

SRL „Donteh Plus”.

Consideră acuzarea, că instanța de apel nu urma să excludă din învinuire

calificativul prevăzut la lit. d) alin. (2) art. 361 Cod penal, incriminat

inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna,

deoarece textul „soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice’’, nu a fost supus controlului

constituțional de legalitate și nici nu a fost exclus din norma materială penală

la data pronunțării deciziei contestate.

De asemenea, acuzarea precizează că instanța de apel, constatând fapta

de confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale false, care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, săvârșită de către inculpate, neîntemeiat a

exclus din învinuire că această faptă a cauzat agentului economic

SRL „Donteh Plus”, o daună materială în proporții deosebit de mari.

Prin urmare, indică că instanța de apel excluzând din învinuire, cauzarea

prin acțiunile inculpatelor a unei daune materiale în proporții deosebit de mari,

a stabilit contrariul în partea descriptivă a deciziei recurate, că reieșind din

împuternicirile delegate atât inculpatei Capcelea Galina, care a activat în

calitate de contabil-șef, inculpatei Loghin (Iacovenco) Natalia, care a activat în

calitate de contabil, precum și inculpatei Climciuc Anna, care a activat în calitate

de manager de vânzări, prin prisma funcțiilor sale, în virtutea obligațiunilor

stabilite de contractele individuale de muncă încheiate și prevederile legislației

29

în vigoare aplicabile acestora, inculpatele, prin aplicarea semnăturilor în locul

administratorului Zaițev Pavel pe dispozițiile de plată, abuzând de încrederea

acestuia, au eliberat mijloace bănești, cu indicarea unei alte destinații, încălcând

prevederile Legii contabilității, au contribuit la cauzarea de daune materiale

întreprinderii în proporții deosebit de mari, și anume în baza raportului de

expertiză judiciar contabilă nr. 2104 din 29 septembrie 2011 seria BB002066 în

sumă de 663 659 lei. Iar, falsificarea dispozițiilor de plată, prin aplicarea

semnăturii în locul administratorului SRL „Donteh Plus”, Zaițev Pavel, este una

din modalitățile de cauzare a daunelor materiale aduse persoanei juridice.

În acest context, consideră acuzarea că excluderea din învinuire a

mențiunii privind cauzarea de daune SRL „Donteh Plus”, reprezintă o eroare

gravă de fapt care a afectat legalitatea și temeinicia soluției instanței de apel.

Cu referire la capătul de acuzare incriminat inculpatelor în baza art. 191

alin. (5) Cod penal, indică acuzarea că prima instanță greșit a reîncadrat

acțiunile inculpatelor în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, iar instanța de apel a

menținut această soluție și a reținut doar argumentul că la baza învinuirii

inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, în

săvârșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, de către acuzare au fost

puse actele ce dovedesc lipsa de mijloace bănești în casa întreprinderii, însă nu

și nemijlocit faptul însușirii ilegale a acestora de fiecare dintre inculpate.

Astfel consideră, că instanța de apel urma să determine și să constate

corespunderea exactă între semnele faptei prejudiciabile efectiv săvârșite și

semnele componenței infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, și

respectiv art. 196 alin. (4) Cod penal, în contextul în care a constatat că

inculpatele au acționat prejudiciabil în coraport cu partea vătămată

SRL „Donteh Plus”.

Subliniază, că în baza probelor acumulate, cercetate și administrate în

cadrul ședinței de judecată, instanța de apel nu a stabilit că inculpatele, prin

acțiunile sale, au însușit acele mijloace bănești, dar a constatat lipsă în casa

persoanei juridice SRL „Donteh Plus", invocând faptul că reieșind din

componența de infracțiune prevăzută la art. 191 alin. (5) Cod penal, însușirea

este un semn obligatoriu al acestei infracțiuni, iar absența acestui semn

obligatoriu din latura obiectivă, atrage după sine și lipsa componenței de

infracțiune a delapidării averii străine.

Indică acuzarea, că necesitatea condamnării inculpatelor în baza art. 191

alin. (5) Cod de procedură penală, rezultă din următoarele probe, și anume

declarațiile părții vătămate Zaitev Pavel, declarațiile martorilor Talpă Vasile,

Timofti Alexandru, Cvasnițchi Andrei, Romanenco Natalia, Zaițeva Alisa,

raportul de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104 din 12 noiembrie 2010,

raportul de expertiză grafologică nr. 463 din 19 octombrie 2010, raportul de

contraexpertiză grafologică nr. 1487 din 08 iulie 2011, procesele-verbale de

confruntare a declarațiilor părții vătămate Zaițev Pavel și bănuitei Loghin

(Iacovenco) Natalia, bănuitei Capcelea Galina (f.d. 162, 167, vol.I), procesele-

verbale de ridicare a documentelor întreprinderii SRL „Donteh Plus” (f.d. 17,

30

19, 28, 32, 72, vol.II), procesele-verbale de ridicare a rulajelor conturilor

bancare a SRL „Donteh Plus” (f.d. 14, vol.III), procesul-verbal de examinare a

pașaportului cet. Zaițev Pavel (f.d. 196, 200, vol.III; f.d. 102-103, vol.IV),

documentele ridicate de la Serviciul Vamal al Republicii Moldova din

12 septembrie 2011 (f.d. 173, 186-187, 190-195, vol. III), documentele

prezentate de către Serviciul Grăniceri al RM din 12 septembrie 2011 (f.d. 187-

195, vol.III), documentul Direcției Statistică Chișinău din 12 iulie 2012 (f.d. 125-

130, vol.IV), documentul Direcției administrare fiscală Botanica din 31 iulie

2012 (f.d. 132-134, 170-177, vol.IV) și actul reviziei economico-financiară

tematică la SRL „Donteh Plus” a CCCEC din 15 aprilie 2010 (f.d. 3-13, vol.II).

Consideră acuzarea, că au fost acumulate și cercetate suficiente probe

pertinente și concludente care demonstrează vinovăția inculpatelor în baza

art. 191 alin. (5) Cod penal și art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Conchide, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

nefiind supuse verificării probele prezentate de partea acuzării și nefiind

apreciată fiecare probă în parte în raport cu motivele acuzării expuse în apelul

declarat.

prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, contestă decizia

instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu dispunerea

rejudecării cauzei.

14.1. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel s-a expus

superficial asupra motivelor invocate în apel, unele argumente nici nu au fost

reflectate, iar motivarea este una contradictorie cu probatoriul prezentat la

materialele cauzei.

Susține, că la aprecierea prejudiciului, instanța de apel a indicat o sumă

care contravine cu cea estimată de către expert.

În opinia recurentului, instanța de apel eronat a constatat că prin

ordonanța organului de urmărire penală din 18 noiembrie 2009, Zaițev Pavel a

fost recunoscut ca reprezentant legal al părții vătămate a SRL „Donteh Plus”

(f.d. 97-99, vol. I), or, nemijlocit Zaițev Pavel a fost recunoscut ca parte

vătămată.

Menționează, că sumele delapidate de la întreprindere au avut ca

proveniență investițiile personale ale lui Zaițev Pavel, ca asociat unic, în fondul

statutar în cuantum de 382 000 lei, și creditul bancar garantat de către

Zaițev Pavel prin ipotecarea a două apartamente.

Relevă, că instanța de apel nu a motivat și nu a reflectat în decizie,

argumentul esențial și decisiv al părții vătămate, precum că sumele delapidate

sunt indicate incorect, în realitate cuantumul sumelor delapidate fiind de

2 338 658 lei, format din suma de 1 674 999 lei – mijloace bănești neconfirmate

prin semnătura destinatarului și conform legislației în vigoare se consideră

neajuns în casă; suma de 531 240 lei – neajunsuri de mijloace bănești în casă și

suma de 132 419 lei – neajuns de marfă, stabilit conform expertizei judiciar-

31

contabile nr. 2104 din 29 septembrie 2011 (f.d.85, vol.II).

Precizează, că instanța de apel nu a motivat și nu a reflectat în decizie

faptul neincluderii în cuantumul sumelor prejudiciului cauzat, suma de

1 674 999 lei, ce reprezintă mijloace bănești neconfirmate prin semnătura

destinatarului, or, conform art. 27 Hotărârii de Guvern nr. 764 din

25 noiembrie 1992, eliberarea banilor din casă, neconfirmată prin semnătura

beneficiarului din dispoziția de plată sau alt document care o substituie, se

consideră lipsă de bani în casă.

Indică, că instanța de apel, examinând superficial materialele cauzei,

eronat a conchis că suma prejudiciului cauzat în cuantum de 531 240 lei, nu

putea duce la falimentul întreprinderii, astfel ignorând raportul de expertiză

judiciar-contabilă nr. 2104 din 29 septembrie 2011 (f.d.85, vol.II).

Susține partea vătămată, că a fost contractat un credit bancar, pentru care

au fost gajate două apartamente în mun. Chișinău, iar din motiv că inculpatele

au cauzat întreprinderii un prejudiciu material considerabil, apartamentele

menționate au fost adjudecate de către banca comercială și debitorii gajiști au

fost deposedați de locuințe.

Capcelea Galina și Iacovenco (Loghin) Natalia, în temeiul art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicitând casarea acestea, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, în alt complet de judecată.

15.1. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel s-a expus

asupra lipsei bunurilor materiale, însă a ignorat faptul constatării locului aflării

acestor bunuri, or, prezența bunurilor a fost constatată în cadrul reviziei al

neajunsului în sumă de 132 419 lei, care s-a format după eliberarea din serviciu

a inculpatelor, prin transmiterea bunurilor în martie 2010, de la depozitele

SRL „Donteh-Plus” la SRL „Ialoveni Service”, fapt efectuat și explicat de noul șef

al depozitului Railean Anna, care nu a fost audiată, din motivul aflării

permanente cu locul de trai, în Federația Rusă și astfel refuzând să se prezinte

în instanța de judecată, însă aceste circumstanțe au fost constatate din

explicațiile lui Railean Ana, făcute în cadrul reviziei economică financiară –

tematică din 15 aprilie 2010, efectuat de către Centrul pentru Combaterea

Crimelor Economice și Corupției (f.d.3-13, vol.II,).

Menționează, că instanța de apel, în partea descriptivă a deciziei, a

motivat soluția de calificare a acțiunilor inculpatelor în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 196 alin. (4), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în dispozitivul

deciziei, instanța recunoaște ca fiind vinovate inculpatele Capcelea Galina,

Loghin (Iacovenco) Natalia și Climciuc Anna, doar în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, fapt ce atestă o situație

contradictorie, ori dispozitivul a fost expus neclar, astfel lipsind sintagma „se

recunosc vinovate în săvârțirea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod

penal”.

Consideră, că instanța de apel eronat a dispus condamnarea inculpatelor,

32

în contextul în care urmărirea penală a fost reluată ilegal, ordonanțele de

punere sub învinuire și rechizitoriul nu corespund prevederilor legale, iar suma

prejudiciului cauzat, fiind stabilită neîntemeiat.

Invocă apărarea, că potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din

14 mai 2015, Curtea a menționat că conform Convenției Europene, două situații

pot determina redeschiderea unei cauze penale și anume: dacă există fapte noi

sau recent descoperite și 2) dacă există un viciu fundamental.

Astfel, susține că instanța de apel neîntemeiat a respins argumentele

apărării și a apreciat faptul reluării urmăririi penale ca fiind întemeiat, doar în

baza încheierii primei instanțe din 12 mai 2016, în contextul în care Hotărârea

Curții Constituționale nr. 12 din 14 mai 2015, statuează că principiul non bis in

idem impune autorităților publice competențe nu doar interdicția de a judeca

repetat o persoană dar și interdicția de a urmări penal de mai multe ori o

persoană pentru aceiași faptă, iar acest principiu urmeză a fi aplicat numai

atunci când a fost emis un act cu caracter definitiv, fie că este vorba de o

ordonanță de încetare a urmăririi penale, de clasare a cauzei penale sau de

scoatere a persoanei de sub urmărirea penală, fie de o hotărîre judecătorească

definitivă.

În acest context, indică apărarea că întrucât prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 12 din 14 mai 2015 au fost recunoscute constituționale doar

prevederile de reluare a urmăririi penale în cazul prezenței de„fapte noi” sau a

unui „viciu fundamental”, iar în ordonanța procurorului ierarhic superior din

21 septembrie 2012 de reluare a urmăririi penale, nu au fost indicate fapte noi

sau un viciu fundamental, urma a fi recunoscută ilegală reluarea urmăririi

penale, or, în lipsa legalității efectuării urmăririi penale reluate, este ilegală

punerea sub învinuire a lui Climciuc Anna la data de 24 septembrie 2012.

Susține, că constatarea vinovăției după o reluare ilegală a urmăririi

penale, în lipsa unor „fapte noi”, contravine prevederilor art. 50 din Carta

Drepturilor Fundamentele a Uniunii Europene, art. 4 din Protocolul nr. 7 CEDO,

art. 6) pct.44), 22 alin. (2), 287 alin. (4) Cod de procedură penală și art. 7

alin. (2) Cod penal.

Mai indică, că expunerea evazivă asupra faptei reținute prin rechizitoriu,

echivalează cu lipsa informației despre fapta incriminată și cu neinformarea

inculpatului cu privire la învinuirea înaintată, or, în cazul în care persoana nu

este informată cu privire la învinuirea înaintată, aceasta este lipsită de dreptul

să-și asigure posibilitatea pregătirii și exercitării apărării.

Precizează, că instanța de judecată este valabil sesizată și, respectiv, este

în drept să judece cauza, cu condiția că ordonanța de punere sub învinuire și

rechizitoriul să cuprindă, printre altele, informații despre fapta încriminată

persoanei în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, adică, formularea

învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a

infracțiunii, consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor, semnelor

calificative pentru încadrarea juridică a faptei.

În opinia apărării, actele procesuale – ordonanța de punere sub învinuire

33

și rechizitoriul, în speță, sunt ineficient motivate sub aspectul informării cu

privire la învinuirea înaintată, or, faptele imputate inculpatelor sunt insuficient

descrise, sunt imprecise și nu sunt stabilite ca mod de operare, prin loc și timp.

Subliniază, că învinuirile nu întrunesc elementele obligatorii, fără

indicarea concretă a datei, locului, valorii în bani însușite de fiecare dată,

modalității de însușire, cum ar fi sumele încasate ca datorii sau prin trecerea

după partea vătămată Zaițev Pavel, sau prin realizarea mărfurilor la un preț mai

înalt, invocând apărarea în acest context, cauza Adrian Constantin vs România,

Hotărârea din 12 aprilie 2011.

Menționează, că concluziile instanței de apel, cu referire la neajunsul de

mijloace bănești în sumă de 531 240 lei și de marfă în valoare de 132 419 lei,

contravin raportului de expertiză nr. 1577 din 26 octombrie 2015, care a rămas

fără o analiză în decizia instanței de apel și în care se concluzionează că

presupunerile expuse în actele de revizie și rapoartele precedente de expertiză,

precum că soldul de mijloace bănești în casa entității la sfârșitul perioadei

anului 2009, trebuia să fie în sumă de 531 240 lei, nu are temei contabil și nu

este asigurat cu documente contabile primare.

Subliniază apărarea, că experții au indicat faptul că conform materialelor

prezentate suplimentar, în registrul de casă a casierului la data de

28 decembrie 2009, soldul la sfârșitul zilei este indicat „0” (zero), iar

documente contabile primare precum că în casieria entității au fost careva

mișcări de mijloace bănești în perioada 29 – 31 decembrie 2009, nu sunt.

De asemenea, invocă că pe presupuneri sunt bazate și argumentele

instanței de apel cu referire la raportul de expertiză judiciar-contabilă nr. 2104

din 29 septembrie 2011.

Relevă, că martorul Gavrilan Gheorghe, fostul administrator al

SRL „Ialoveni Service” a confirmat că primea cu împrumut materiale de la

SRL „Donteh Plus”.

Reiterează apărarea, că inventarierea prin care s-au stabilit neajunsurile

pe care se bazează învinuirea, a fost efectuată la data de 01 aprilie 2010.

Consideră, că concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatelor

sunt lipsite de probatoriu, în contextul în care există dubii în privința

neajunsului de surse financiare deținute în actele de revizie/expertiză, fiind

stabilită suma de 531 240 lei, iar în învinuire fiind suma de 374 631 lei și

constatarea prezenței bunurilor materiale în sumă de 132 419 lei.

La baza soluției sale, instanța de apel a pus declarațiile martorilor

Gavrilan Gheorghe, Gavrilan Dumitru, Gavrilan Maxim, Talpă Vasilie și

Timofti Alexandru, care nu au declarat careva fapte de însușire, înșelăciune și

abuz de încredere ale inculpatelor, or, acești martori au declarat despre

activitatea corectă a inculpatelor și despre însușirea surselor financiare de

către directorul firmei Zaițev Pavel, iar declarații acuzatorii privind cauzarea

prejudiciului material a depus doar partea vătămată Zaițev Pavel.

Mai indică, că instanța de apel nu s-a expus în privința prezenței intenției

de cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin abuz de

34

încredere sau acțiuni concrete îndreptate spre săvârșirea acestor acțiuni,

precum și confecționarea, deținerea sau folosirea documentelor oficiale false,

respectiv lipsind latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea sunt pasibile admiterii din

considerentele ce urmează.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță,

acestea se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

atunci când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele

infracțiunii; 12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile

aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu au fost respectate pe deplin prevederile

procesual penale.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel

sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă

fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

35

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune

esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

După cum rezultă din materialele dosarului penal, Capcelea Galina,

Loghin Natalia și Climciuc Ana, potrivit rechizitoriului au fost învinuite de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal – delapidarea

averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în

administrarea vinovatului, de două sau mai multe personae, cu folosirea situației

de serviciu, săvârșită în proporții deosebit de mari, precum și în baza art. 361

alin. (2) lit. b), d) Cod penal – confecționarea, deținerea și folosirea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite de către

două sau mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

Fiind învestită cu judecarea în fond a cauzei penale, prima instanță a

reîncadrat acțiunile inculpatelor Capcelea Galina, Loghin (Iacovenco) Natalia și

Climciuc Anna, din prevederile art. 191 alin. (5) Cod penal, în baza art. 196

alin. (4) Cod penal, și anume, cauzarea de daune materiale în proporții deosebit

de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire, săvârșită de

două sau mai multe persoane.

Totodată, prima instanță a dispus încetarea procesului penal în privința

inculpatelor Capcelea Galina, Loghin Natalia și Climciuc Ana, învinuite în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție.

La rândul său, fiind la a două rundă a procedurilor în ordine de apel,

instanța de apel a ajuns la concluzia respingerii ca nefondate a apelurilor

declarate de către procuror și de către partea vătămată Zaițev Pavel, și

admițând apelurile declarate de către avocatul Gavriliuc Ion în numele

inculpatei Climciuc Anna, de către inculpata Iacovenco (Loghin) Natalia și de

către inculpata Capcelea Galina, a dispus casarea parțială a sentinței, inclusiv

din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și Climciuc Anna, au fost

recunoascute vinovate în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2)

lit. b) Cod penal, și liberate de pedeapsă penală în temeiul art. 60 Cod penal, din

motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, în

36

rest, dispozițiile sentinței primei instanțe fiind menținute.

Cu referire la soluția dată de instanța de apel, Colegiul penal lărgit

constată că în speță își găsește confirmare temeiul de casare prevăzut la

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii și dispozitivul hotărîrii este expus neclar. Or, în acest

context urmează a fi menționat că prima instanță nu a recunoscut vinovăția

inculpatelor Capcelea Galina, Loghin Natalia și Climciuc Ana, învinuite în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) și art. 361 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, ci doar a dispus încetarea procesului penal din motivul

intervenirii termenului de prescripție.

Tototdată, deși instanța de apel pe de o parte a dispus casarea parțială a

sentinței, și a recunoscut vinovăția inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco

(Loghin) Natalia și Climciuc Anna, doar în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, dispunând liberarea de pedeapsă penală a

acestora în temeiul art. 60 Cod penal, din motivul expirării termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală.

Pe de altă parte, menținând celelalte dispoziții ale sentinței primei

instanțe, instanța de apel s-a expus asupra corectitudinii soluției primei

instanțe privind reîncadrarea faptelor inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco

(Loghin) Natalia și Climciuc Anna din prevederile art. 191 alin. (5) Cod penal,

în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, considerând că vinovăția acestora a fost

dovedită cu certitudine, cu toate acestea a constatat fapta ca fiind vovedită doar

pe marginea învinuirii inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia

și Climciuc Anna, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal.

De altfel, instanța de recurs remarcă și faptul, că instanța de apel, casând

sentința primei instanțe și adoptând soluția privind reîncadrarea acțiunilor

inculpatelor de la infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod

penal, la infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu a ținut

cont de faptul că inculpatelor Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și

Climciuc Anna le-a fost incriminată infracțiunea de confecționare, deținere și

folosire a documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de

obligații, săvârșită de către două sau mai multe persoane (lit. b) alin. (2) art. 361

Cod penal), care s-a soldat cu daune în proporții mari, drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor juridice (lit. d) alin. (2) art. 361 Cod penal), adică

nici nu le-a fost imputat semnul „intereselor publice” de la lit. d) din alin. (2) al

art. 361 Cod penal, care a fost declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 33 din 7 decembrie 2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și 361 alin. (2)

lit. d) Cod penal.

Mai mult, Colegiul penal lărgit reține și faptul, că instanța de apel

constatând fapta de confecționare, deținere și folosire a documentelor oficiale

false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșită de către

37

inculpate, a exclus din învinuire sintagma că această faptă a cauzat agentului

economic SRL „Donteh Plus”, o daună materială în proporții deosebit de mari,

însă fără a oferi o careva argumentare juridică pe marginea acestei soluții.

De altfel, din faptele constatate ca fiind dovedite în sarcina inculpatelor

Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și Climciuc Anna de către instanța

de apel în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu rezultă concret data sau

perioada săvârșirii infracțiunii. Pe când conform practicii judiciare, una din

condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a

ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța

trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să

soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în

aceeași consecutivitate.

Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se: locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs atestă și faptul că instanța

de apel a trecut cu vederea o serie de argumente invocate în apelurile apărării,

fără a le oferi o motivare corespunzătoare.

Astfel, avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatei Climciuc Ana a invocat,

că atât ordonanța de punere sub învinuire, cât și rechizitoriul sunt neclare prin

indicarea faptei, deoarece lipsesc elementele obligatorii cum sunt, indicarea

concretă a datei, locului, valorii în bani, însușite de fiecare dată, modalitatea de

însușire cum ar fi sumele încasate ca datorii, sau prin trecerea după partea

vătămată Zaițev Pavel, sau prin realizarea mărfurilor la un preț mai înalt.

În același context apărarea a evidențiat, că pe învinuirea adusă inculpatei

Climciuc Anna în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, în textul învinuirii

sunt indicate ,,proporții deosebit de mari”, însă în partea rezolutivă a învinuirii

sunt indicate ,,proporții mari”, fără a fi specificate sumele pentru fiecare

dispoziție de plată.

Aici Colegiul penal lărgit atestă, că de fapt această discrepanță persistă pe

învinuirile aduse în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, la toate 3

inculpate, însă instanța de apel nu a pătruns în esența acestor argumente și nu

s-a pronunțat deloc la aspectul dat.

De asemenea instanța de apel nu a analizat esența argumentelor aduse în

apel de către inculpatele Capcelea Galina, Iacovenco (Loghin) Natalia și

Climciuc Anna cu referire la faptul că, lipsa mijloacelor bănești din casa

întreprinderii s-a constatat pentru perioada anilor 2006-2009, însă din

Raportul de expertiză nr. 2104 din 29 septembrie 2011, rezultă că

inventarierea a avut loc în luna aprilie 2010, și anume după ce inculpatele sau

concediat de la SRL „Donteh Plus”, iar potrivit concluziilor expertului expuse în

pct. 5 din raportul de expertiză, rezultă că este imposibil de constatat care a fost

neajunsul de bunuri materiale și finaciare pentru perioada anilor 2006-2009,

din motiv că în această perioadă, nu a fost efectuată nici o inventariere,

38

concluzie care rezultă și din raportul de expertiză contabilă nr. 1577 din

26 octombrie 2015.

Totodată, la inventarierea din 01 aprilie 2010, a fost stabilit neajunsul

bunurilor materiale, în sumă de 132 419 lei, și anume după un an, ulterior

eliberării lui Climciuc Anna din funcția de șef al depozitului, ceea ce rezultă că

neajunsul s-a format după transmiterea bunurilor în luna martie 2010 la SRL

,,Ialoveni service”, circumstanță declarată și de către noul șef al depozitului,

Railean Anna, fapt constatat prin actul de revizie economică financiară tematică

din 15 aprilie 2010, întocmit de către Centrul pentru combaterea Crimelor

Economice și Corupției.

De asemenea instanța de recurs atestă că instanța de apel respingând

argumentele apărării cu referire la faptul că inculpatele nu au avut încheiat un

contract de răspundere materială cu angajatorul, a făcut concluzii

contradictorii, pe de o parte indicând că inculpata Climciuc Anna a fost angajată

în cadrul SRL „Donteh Plus” în calitate de contabil-șef în baza contractului

invidual de muncă nr. 4 din 02 ianuarie 2004, ca ulterior să constate că lipsa

mijloacelor bănești din casa întreprinderii se datorează casierului persoanei

juridice la acel moment Climciuc Anna, cu toate că în fapta constatată se

menționează că această inculpată a activat în calitate de manager de vânzări.

Colegiul penal lărgit ține să menționeze și faptul că potrivit art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne

cea care a existat la soluționarea recursului, iar în contextul acestor prevederi

instanța de apel nu a ținut cont de indicațiile instanței ierarhic superioare

punctate în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

22 ianuarie 2019 (a se vedea pct. 11 din prezenta decizie).

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată

și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și

dispozitivul hotărîrii este expus neclar”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței

de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, urmând să înlăture erorile menționate, să țină

seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă

probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101

Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor

înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și, în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

39

motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, de către partea vătămată Zaițev Pavel, de

către avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatelor și inculpatele Capcelea Galina

și Iacovenco (Loghin) Natalia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 15 mai 2019, în cauza penală în privința lui Capcelea Galina

xxxxx, Iacovenco (Loghin) Natalia xxxxx și Climciuc Anna xxxxx și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Pitic Mariana

40