1ra-422/2020 — art.287 alin.3 CP

1ra-422/2020 — art.287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-422/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Țurcan Petru în numele inculpatului Butucea Victor, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 septembrie 2019,

în cauza penală privindu-l pe

Butucea Victor xxxx, născut la xxxx, originar

și domiciliat în r-nul xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.05.2018– 11.04.2019;

Instanța de apel: 21.06.2019 – 05.09.2019;

Instanța de recurs: 11.11.2019 – 11.03.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal

C O N S T A T Ă:

în privința lui Butucea Victor în baza art.287 alin.(3) Cod penal, a fost încetat pe motiv

că fapta lui constituie o contravenție.

Butucea Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute

de art.78 alin.(1) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional în

legătură cu expirarea termenului de prescripție, care înlătură răspunderea

contravențională.

A fost dispusă încasarea de la Butucea Victor în contul statului, cheltuielile

judiciare în mărime de 211,84 lei.

inculpatul Butucea Victor este învinuit în aceia că la 11 septembrie 2015, aproximativ

la ora 08:15 minute, aflându-se în stradă în s. Porumbeni r. Criuleni, având asupra sa

1

un pistol neidentificat, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie

deosebită, fără nici un motiv, intenționat i-ar fi aplicat cet. Onica Iulian o lovitură cu un

pistol neidentificat în regiunea feței, cauzând-i vătămări corporale neînsemnate sub

formă de hiperemie pe față.

Potrivit învinuirii înaintate, acțiunile lui Butucea Victor au fost calificate în baza

art.287 alin.(3) Cod penal, huliganismul agravat, adică „acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită, săvârșit cu aplicarea armei”.

3.1 Procuror, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Butucea Victor să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(3) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art.90 Cod

penal, executarea pedepsei cu închisoare să fie suspendată condiționat pe un termen de

probațiune de 3 ani.

În argumentarea apelului declarat, procurorul a invocat că instanța de judecată

neîntemeiat a recalificat acțiunile lui Butucea Victor din art.287 alin.(3) Cod penal în

contravenția prevăzută la art.78 alin.(1) Cod contravențional.

A menționat că instanța de judecată la adoptarea sentinței nu a ținut seama de

explicațiile pct.9 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006,

conform cărora „instanțele judecătorești urmează să delimiteze huliganismul de alte

infracțiuni în dependență de sensul și orientarea intenției făptuitorului, de motivele,

scopurile și circumstanțele acțiunilor săvârșite de el. Insultele, loviturile, cauzarea

vătămărilor corporale ușoare, medii, grave și alte acțiuni de acest fel, săvârșite în

familie, apartament, în privința rudelor și provocate de relații personale ostile etc., vor

fi calificate în baza articolelor Codului penal ce prevăd răspunderea pentru infracțiunile

împotriva vieții și sănătății persoanei. Însă, în cazurile în care asemenea acțiuni au fost

însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice de către făptuitor și au

exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate

drept huliganism.”

Potrivit acesteia, printre alte elemente constitutive ale infracțiunii de huliganism,

se consideră și acțiunea intenționată de încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei.

3.2 Partea vătămată Onica Iulian, care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței primei instanțe.

2019, au fost admise apelurile procurorului și a părții vătămate Onica Iulian, casată

sentința integral și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

2

instanță, prin care Butucea Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de 500 u.c. sau 10 000 lei în beneficiul statului.

4.1 În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că prima instanță la

adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

eronat a ajuns la concluzia că procesul penal pornit în privința inculpatului în baza

art.287 alin.(3) Cod penal, urmează a fi încetat pe motiv că fapta constituie contravenție.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, instanța de apel dând o

nouă apreciere probelor administrate la faza urmăririi penale a constatat, că Butucea

Victor la 11 septembrie 2015, aproximativ la ora 08:15 minute, aflându-se în stradă în

s. Porumbeni r. Criuleni, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie

deosebită, fără nici un motiv, intenționat i-ar fi aplicat cet. Onica Iulian o lovitură cu

mâna în regiunea feței, cauzând-i vătămări corporale neînsemnate sub formă de

hiperemie pe față.

Instanța de apel a menționat că deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, vinovăția acestuia se probează prin

totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice și anume prin probele scrise

cercetate în cadrul ședinței de judecată cum ar fi: declarațiile părții vătămate Onica

Iulian, declarațiilor martorilor Onica Gherman, Cemișov Constantin, plângerea cet.

Onica Iulian, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 septembrie 2015,

efectuat în r-nul Criuleni, str. Porumbeni, raportul de expertiză medico-legală nr.414 D

din 07.12.2015, procesul-verbal de confruntare efectuat între partea vătămată Onica

Iulian și învinuitul Butucea Victor din 21.01.2016.

Astfel, instanța de apel a conchis că întreaga sistemă de probe examinate de către

instanța de apel prin prisma art.101 Cod procedură penală, demonstrează faptul că

inculpatul Butucea Victor a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal,

după semnele calificative: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Prin urmare instanța de apel a ajuns la concluzia că argumentele procurorului cu

privire la vinovăția inculpatului Butucea Victor invocate în apelul declarat împotriva

sentinței de încetare a procesului penal sunt fondate, deoarece instanța de fond a dat o

apreciere eronată situației de fapt constatate în cadrul cercetării judecătorești.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond a respins în totalmente probele

acuzării care confirmă comiterea faptei prejudiciabile prevăzute de legea penală și

vinovăția inculpatului Butucea Victor și greșit a ajuns la concluzia de încetare a

procesului penal pe motiv că fapta constituie contravenție.

În acest context, instanța de apel a notat că infracțiunea de huliganism trebuie

delimitată de anumite fapte contravenționale, în particular de contravenția prevăzută de

art.78 Cod contravențional, dat fiind că huliganismul încriminat de norma penală, în

3

afară de prezenta acțiunii principale - încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune

și prezenta unei acțiuni adiacente - acțiune exprimată, alternativ, în aplicarea violenței

asupra persoanelor, folosirea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale.

Astfel, prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia că ordinea publică nu a

fost încălcată de către inculpat, deoarece acțiunile inculpatului au fost orientate spre

sănătatea părții vătămate, având la mijloc relații pur personale, ostile. Or, prin acțiuni

care încalcă grosolan ordinea publică se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată

împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostare jignitoare a persoanelor, în

alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea

persoanelor

Raportând cele menționate, instanța de apel a reținut că infracțiunea de

huliganism a avut loc, or, inculpatul aflând-se în stradă în s. Porumbeni, r-nul Criuleni,

care este un loc public, care prin natura sau destinația lui este întotdeauna accesibil

publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o

persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința

publicului, acțiunii prin care s-a atentat la regulile sociale și morale de conviețuire,

perturbând ambianța liniștita de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei,

inculpatul, manifestând o obrăznicie deosebită, i-a aplicat lui Onica Iulian o lovitură cu

mâinile în regiunea feței, cauzându-i vătămări corporale neînsemnate sub formă de

hiperemie pe față

Faptul că inculpatul a lovit pe partea vătămată la acea dată și prin aceasta i-a

cauzat leziuni corporale neînsemnate s-a dovedit în ședința de judecată prin declarațiile

părții vătămate raportate la concluzia din raportul de constatare medico-legală nr.335

(f.d.38), dar și din însăși declarațiile inculpatului Butucea Victor, care atât în ședințele

de judecată a instanței de fond și apel, dar și la faza de urmărire penală a declarat că el

admite că putea să-l fi lovit pe partea vătămată în timpul altercațiilor dintre ei la acea

dată.

Totodată, instanța de apel a constatat că acuzarea nu a demonstrat prezența în

acțiunile inculpatului a huliganismului agravat (adică săvârșirea infracțiunii de

huliganism cu aplicarea armei), art.287 alin.(3) Cod penal. Unica probă adusă de partea

acuzării în confirmarea faptului că inculpatul la acea dată a aplicat arma sunt doar

declarațiile părții vătămate, însă, aceste declarații pe lângă faptul că nu sunt certe nu

coroborează cu alte probe în ansamblu.

Mai mult, toate celelalte probe dovedesc contrariu și anume că inculpatul nu

deținea o careva armă și la acea dată nu avea asupra sa o armă.

Astfel, din analiza cumulară a probelor, instanța de apel a conchis că în acțiunile

inculpatului Butucea Victor se regăsește în totalitate latura obiectivă a infracțiunii de

huliganism, realizându-se prin faptul că, inculpatul Butucea Victor la 11 septembrie

2015, aproximativ la ora 08:15 minute, aflându-se în stradă în s. Porumbeni r. Criuleni,

încâlcînd grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, fără nici un

4

motiv, intenționat i-ar fi aplicat cet. Onica Iulian o lovitură cu mâinile în regiunea feței,

cauzând-i vătămări corporale neînsemnate sub formă de hiperemie pe față.

Prin urmare, nu poate fi reținută ca plauzibilă concluzia primei instanțe precum

că nu s-a demonstrat intenția directă a inculpatului de a comite infracțiunea imputată,

or, conflictul și altercația între inculpat și partea vătămată s-au petrecut în loc public,

inculpatul Butucea Victor conștientiza faptul că acțiunile lui puteau ajunge la cunoștința

publicului, dorea și admitea survenirea unor consecințe a acțiunilor sale și conștient din

intenție directă a încălcat grosolan ordinea publică, a agresat partea vătămată, aplicând-

i o lovitură în regiunea feței.

La aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile

art.art.7, 61, 75, 76 și 77 Cod penal, instanța de apel a ținut cont de gradul prejudiciabil

și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care

atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra

vinovatului.

Astfel, instanța de apel a conchis că, reieșind din circumstanțele cauzei, ținând

cont de faptul că pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, luând în considerație că inculpatul a comis pentru

prima dată o infracțiune mai puțin gravă, la evidenta medicului psihiatru și narcolog nu

se află, anterior nejudecat, nu și-a recunoscut vina, nu a conștientizat graviditatea

faptelor comise, nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, ultima are pretenții de ordin

moral față de inculpat, circumstanțe atenuante sau agravante nu s-au stabilit, că

corectarea și reeducarea inculpatului Butucea Victor este posibilă fără izolarea acestuia

de societate, prin stabilirea în privința acestuia a unei pedepse non privative de libertate,

în limitele prevăzute de sancțiunea art.287 alin.(1) Cod penal, sub formă de amendă

penală.

Referitor la solicitarea procurorului privind aplicarea față de inculpatul Butucea

Victor a pedepsei penale sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani, instanța de apel

a considerat că este o pedeapsă prea aspră și neproporțională faptei comise.

inculpatului Butucea Victor, în temeiul art.427 alin. (1) pct.8), 12) Cod de procedură

penală, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea decizie instanței de apel cu

menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, avocatul a invocat că între inculpatul Butucea

Victor și partea vătămată Onica Lilian există relații ostile de rudenie, ca verișori

neîmpăcați unul cu situația materială a celuilalt, este evident faptul, că altercația dintre

Butucea Victor și parte vătămată a avut loc în sat. Porumbeni, r-nul Criuleni la poarta

casei inculpatului și a fost provocată de către partea vătămată Onica Lilian. Or, aceste

probe pertinente, veridice și utile și situația reală de la locul faptei sunt confirmate de

5

către martorii acuzării Onica Gherman, tatăl lui Lilian, inculpatul Onica Lilian și prin

procesul-verbal de confruntare din 21.01.2016970-80).

Apărătorul consideră că instanța de apel a apreciat critic fapta și nu a ținut cont

de personalitatea inculpatului Butucea Victor, care se caracterizează pozitiv, nu a avut

antecedente penale, are loc permanent de trai în sat Porumbeni, are copil mic la

întreținerea sa, având pentru aceste necesități materiale și un loc permanent de muncă;

În opinia recurentului, instanța de fond a dat inițial o apreciere corectă acestor

probe și a motivat soluția prin următoarele:” Insultele, loviturile, cauzare vătămărilor

corporale ușoare,, medii, grave și alte acțiuni de acest fel, săvârșite în familie,

apartament, în privința rudelor, cunoscuților și provocate de relațiile personale ostile

etc., vor fi calificate în baza articolelor codului penal ce prevăd răspunderea pentru

infracțiunile împotriva vieții și sănătății persoanei” și nicidecum ca și huliganism.

5.1 În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat de partea apărării, prin

care solicită ca acesta să fie declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or,

art.427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea

deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.8), 12) Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când (8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii; (12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

6

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date

Instanța de recurs a stabilit că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont

de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității lor și întemeiat a ajuns la concluzia privind condamnarea inculpatului

Butucea Victor în baza art.287 alin.(1) Cod penal.

Colegiul penal constată că prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod de

procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, a audiat inculpatul, martorii, a cercetat actele cauzei apreciindu-le

în mod obiectiv, care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal pe deplin a fost dovedită.

Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct.8 alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept prescris în

art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, prevede, că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, mai mult lecturând

recursul, se constată lipsa argumentării în acest sens.

Astfel, instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii

prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă

prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost

stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei, Butucea Victor a fost pus sub învinuire

în baza art.287 alin.(3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism

sau obrăznicie deosebită, săvârșit cu aplicarea armei, de către prima instanță

inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.78

alin.(1) Cod contravențional, maltratarea sau alte acțiunii violente care au cauzat

vătămare neînsemnată a integrității corporale, cu încetarea procesului contravențional

în legătură cu expirarea termenului de prescripție, ulterior de către instanța de apel,

sentința nominalizată a fost casată, fiind adoptată o soluție de condamnare a

inculpatului în baza art.287 alin.(1) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile

7

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de

opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care

curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și

întemeiat a dispus casarea sentinței primei instanței și just a reținut că soluția primei

instanțe nu poate fi susținută, or, instanța de fond la adoptarea sentinței incorect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept și eronat a ajuns la concluzia că procesul penal

pornit împotriva inculpatului în baza art.287 alin.(3) Cod penal urmează a fi încetat pe

motiv că fapta constituie contravenție.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, iar instanța de

apel a apreciat incorect probele cauzei, Colegiul penal o consideră neîntemeiată.

La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă,

sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul penal va respinge ca fiind neîntemeiate argumentele apărătorului precum

că instanța de fond just a reținut că la caz ordinea publică nu a fost încălcată de către

inculpat, deoarece acțiunile inculpatului au fost orientate spre sănătatea părții

vătămate, având la mijloc relații pur personale, ostile…, și menționează că prin acțiuni

care încalcă grosolan ordinea publică se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată

împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostare jignitoare a persoanelor, în

alte acțiunii similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea

persoanelor.

În acest context, Colegiul Penal reține că în speța s-a constatat cert faptul că

inculpatul Butucea Victor, aflând-se în stradă în s. Porumbeni, r-nul Criuleni, care este

un loc public, prin natura sau destinația lui, întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă

în momentul săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dându-și seama

că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului, acțiuni prin care s-a atentat la regulile

sociale și morale de conviețuire, perturbând ambianța liniștita de conviețuire în

societate, de inviolabilitate a persoanei, manifestând o obrăznicie deosebită, i-a aplicat

lui Onica Iulian o lovitură cu mâinile în regiunea feței, cauzându-i vătămări corporale

neînsemnate sub formă de hiperemie pe față.

Mai mult, Colegiul penal reține că în acțiunile inculpatului Butucea Victor se

regăsește în totalitate latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, realizându-se prin

faptul că, inculpatul Butucea Victor la 11 septembrie 2015, aproximativ la ora 08:15

minute, aflând-se în stradă în s. Porumbeni r. Criuleni, încălcând grosolan ordinea

8

publică și manifestând o obrăznicie deosebită, fără nici un motiv, intenționat i-ar fi

aplicat cet. Onica Iulian o lovitură cu mâinile în regiunea feței, cauzându-i vătămări

corporale neînsemnate sub formă de hiperemie pe față.

La fel, în speță a fost a fost demonstrată intenția directă a inculpatului de a comite

infracțiunea imputată, or, conflictul și altercația între inculpat și partea vătămată s-au

petrecut în loc public, inculpatul Butucea Victor conștientiza faptul că acțiunile lui

puteau ajunge la cunoștința publicului, dorea și admitea survenirea unor consecințe a

acțiunilor sale și conștient din intenție directă a încălcat grosolan ordinea publică, a

agresat partea vătămată, aplicând-i o lovitură în regiunea feței.

Astfel, Colegiul penal va respinge alegațiile apărătorului precum că instanța de

apel eronat a apreciat circumstanțele de fapt și incorect a încadrat faptele inculpatului

în baza art.287 alin.(1) Cod penal ale cauzei, or, încadrarea juridică dată faptelor de

către instanța de apel este corectă și corespunde situației de fapt reținute, instanța corect

ajungând la concluzia privind condamnarea inculpatului Butucea Victor în baza art.287

alin.(1) Cod penal.

Colegiul penal menționează că argumentul apărătorului precum că la caz nu au

fost întrunite elementele infracțiunii urmează a fi apreciat critic și constituie o

interpretare subiectivă a recurentului, or, instanța de apel corect au conchis că în

acțiunile lui Butucea Victor sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal Cod penal, argumente pe care instanța de recurs

le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Cu referire la temeiul invocat de recurent în baza pct.12) alin.(1) a art.427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal atestă că o astfel de eroare în speța dată nu se constată,

deoarece, supunând verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept

invocată de recurent în baza pct.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul a

statuat ca fiind legală și întemeiată concluzia instanței de apel privind recunoașterea

vinovăției inculpatului Butucea Victor în baza art.287 alin.(1) Cod penal, concluzie pe

care instanța de recurs și-a însușit-o și în acest sens nefiind necesară o reinterpretare.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și întemeiată, iar temeiurile

invocate nu persistă în cauză.

Argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu și contravin probelor

administrate și prin urmare, prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de

recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că acesta

9

este vădit neîntemeiat.

Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Țurcan Petru în

numele inculpatului Butucea Victor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 05 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Butucea Victor

xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 07 mai 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

10