1ra-1785/2018 — art. 349 alin. 1, 349 alin. 1/1 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, din 17 martie 2017, a fost încetat procesul penal în privința lui Ceban Ghenadie pe învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), 349 alin. (11) Cod penal, din motiv că fapta persoanei constituie o contravenție. Prin aceiași sentință Ceban Ghenadie a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 69 alin. (1), 78 alin. (1) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional în privința lui 1 Ceban Ghenadie pe art. 69 alin. (1), 78 alin. (1) Cod contravențional, în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. S-a dispus încasarea de la Ceban Ghenadie în bugetul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 114 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Ceban Ghenadie a fost învinuit că, la 10.05.2016, în jurul orei 21:05, a mers la domiciliul colaboratorului de poliție Copancean Andrei, amplasat pe XXXXX, unde colaboratorul de poliție Copancean Andrei, cu scopul curmării acțiunilor ilegale ale lui Ceban Ghenadie a ieșit în stradă, unde a fost amenințat de către ultimul cu răfuială fizică, cu moartea, cu nimicirea bunurilor sale și ale mamei sale Copancean Maria, acțiuni care au fost îndreptate în scopul sistării activității de serviciu. Ceban Ghenadie, continuându-și acțiunile ilegale față de colaboratorul de poliție Copancean Andrei, urmărind scopul sistării activității de serviciu a ultimului, a încercat să aplice o lovitură cu o bâtă din lemn în regiunea corpului colaboratorului poliției Copancean Andrei, însă ultimul s-a apărat și a smuls bâta din mâinile lui Ceban Ghenadie și a aruncat-o la pământ. Tot Ceban Ghenadie, a fost învinuit că, în continuare a aplicat violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, exprimată prin lovituri cu pumnii și picioarele asupra corpului colaboratorului poliției Copancean Andrei, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din XXXXX, leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală neînsemnată și asupra mamei acestuia XXXXX, aplicându-i o lovitură cu piciorul în regiunea abdomenului. În rezultatul maltratării de către Ceban Ghenadie, colaboratorului poliției Copancean Andrei i-a fost deteriorată haina de pe el și telefonul mobil de model „Samsung”.

Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1. Procurorul, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ceban Ghenadie să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), 349 alin. (11) Cod penal, cu aplicarea pedepsei în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, de un an închisoare, în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, de un an închisoare, iar conform art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 2 ani, conform art. 90 Cod penal. În argumentarea apelului, procurorul a invocat că: 2 - în acțiunile lui Ceban Ghenadie sunt prezente elementele infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1) și 349 alin. (11) Cod penal, dar nu elementele contravenției prevăzute de art. 78 Cod contravențional, calificarea instanței nu este fondată, și probele care au fost acumulate și examinate în cadrul cercetării judecătorești au confirmat faptul că acțiunile lui Ceban Ghenadie au fost corect calificate de către acuzare; - Copancean Andrei a procedat conform prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e) al Legii nr. 320 din 27.12.2012, cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, el a primit indicația de la șeful său, nemijlocit a reacționat prin apel telefonic pentru a curma careva acțiuni ilegale a lui Ceban Ghenadie, cerându-i ultimului să înceteze apelurile telefonice efectuate șefului fermei de porcine, prin care îl amenința. Contrar cerințelor legale a colaboratorului de poliție, Ceban Ghenadie a devenit mai agresiv amenințându-l pe Copancean Andrei și mama acestuia cu violența fizică. Totodată, potrivit acestor prevederi, Copancen Andrei, în exercițiul funcției sale, primind indicația de la superiorul său și constatând că, acțiunile lui Ceban Ghenadie sunt ilegale, a cerut de la ultimul încetarea acțiunilor respective, la ce inculpatul Ceban Ghenadie nu s-a supus; - reieșind din declarațiile părților vătămate și probele acumulate în cadrul ședințelor de judecată, rezultă că Ceban Ghenadie a aplicat violența fizică nepericuloasă nu numai în privința lui Copancean Andrei, dar și în privința mamei acestuia Copancean Maria, fiind confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din XXXXX, Ceban Ghenadie venind la domiciliu cu o bâtă din lemn a avut intenția din start sa aplice violența fizică în privința colaboratorului de poliție, dar nu de a se apară de acesta sau de careva acțiuni ilegale a polițistului. Faptul dat se confirmă prin convorbirea telefonică care a avut loc înainte de venirea lui Ceban Ghenadie la domiciliul lui Copancean Andrei, în cadrul căreia au fost amenințați cu răfuiala fizică el și mama lui. În urma acțiunilor violente au fost deteriorate bunuri materiale ce aparțin colaboratorului de poliție; - vinovăția inculpatului Ceban Ghenadie este dovedită prin probele administrate de către partea acuzării, examinate în cadrul cercetării judecătorești. 3.2. Avocatul Grajdan Iulian în numele părților vătămate Copancean Andrei și Copancean Maria, prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului Ceban Ghenadie în baza art. 349 alin. (1), 349 alin. (11) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 3 ani închisoare. În argumentarea apelului s-a invocat că: 3 - prima instanță nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, și a adoptat o soluție greșită privind încetarea procesului penal pe învinuirea lui Ceban Ghenadie de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal, în legătură cu aceea că, fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și anume latura subiectivă. De asemenea, prima instanță greșit a încadrat acțiunile lui Ceban Ghenadie ca fiind contravențiile prevăzute de art. 69 alin. (1), 78 alin. (1) Cod contravențional. Această concluzie este necorespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședința de judecată; - partea acuzării a prezentat probe incontestabile în confirmarea vinovăției inculpatului și probe care cu certitudine demonstrează că fapta imputată lui Ceban Ghenadie întrunește elemente constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal; - conflictul care a avut loc între Copancean Andrei și Ceban Ghenadie a avut loc anume în legătură cu atribuțiile de serviciu a lui Copancean Andrei. Ceban Ghenadie cunoștea despre faptul că Copancean Andrei este colaborator de poliție și în seara zilei de 10.05.2016 a mers la domiciliul acestuia, unde l-a amenințat cu moartea, cu nimicirea bunurilor lui Copancean Andrei și ale mamei sale, având scop direct sistarea activității părții vătămate, în vederea clarificării situației unde Scripnic Iurie a fost amenințat și înjurat de către Ceban Ghenadie; - inculpatul Ceban Ghenadie nu și-a recunoscut vinovăția în cele incriminate lui, încercând să ducă instanța în eroare prin declarațiile sale, pentru a evita pedeapsa cuvenită.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017, a fost respins apelul declarat de avocatul Grajdan Iulian în numele părților vătămate, ca fiind depus tardiv. A fost admis apelul declarat de către procuror, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Ceban Ghenadie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), 349 alin. (11) Cod penal, cu aplicarea în baza acestor articole a pedepsei a câte 1 an închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Ceban Ghenadie pedeapsa definitivă de 1 an și 1 lună închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, inculpatul Ceban Ghenadie, la 10.05.2016, în jurul orei 21:05, a mers la domiciliul 4 colaboratorului de poliție Copancean Andrei, amplasat pe XXXXX, unde colaboratorul de poliție Copancean Andrei, cu scopul curmării acțiunilor ilegale ale lui Ceban Ghenadie a ieșit în stradă, unde a fost amenințat de către ultimul cu răfuiala fizică, cu moartea, cu nimicirea bunurilor sale și ale mamei sale XXXXX, acțiuni care au fost îndreptate în scopul sistării activității de serviciu. Tot Ceban Ghenadie, continuându-și acțiunile ilegale față de colaboratorul de poliție Copancean Andrei, urmărind scopul sistării activității de serviciu a ultimului, a încercat să aplice o lovitură cu o bâtă din lemn în regiunea corpului colaboratorului de poliție Copancean Andrei, însă ultimul s-a apărat și a smuls bâta din mâinile lui Ceban Ghenadie și a aruncat-o la pământ. De asemenea instanța de apel a conchis că Ceban Ghenadie, este învinuit pentru faptul că în continuare a aplicat violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, exprimată prin lovituri cu pumnii și picioarele asupra corpului colaboratorului poliției Copancean Andrei, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din XXXXX, leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală neînsemnată și asupra mamei acestuia XXXXX, aplicându-i o lovitură cu piciorul în regiunea abdomenului. În rezultatul maltratării de către Ceban Ghenadie a colaboratorului de poliție Copancean Andrei, ultimului i-a fost deteriorată haina și telefonul mobil de model „Samsung”. Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului Ceban Ghenadie în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, - amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care îl amenință, și în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, - aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere și a rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu. Astfel, instanța de apel a conchis că analizând cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, că acțiunile inculpatului Ceban Ghenadie au fost corect încadrate juridic de către acuzatorul de stat în baza art. 349 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal, iar ulterior, greșit au fost recalificate de către prima instanță în baza art. 69 alin. (1) și art. 78 alin. (1) Cod contravențional. 5 Totodată, instanța de apel a menționat că deși inculpatul Ceban Ghenadie nu și-a recunoscut vinovăția, aceasta se demonstrează prin probele analizate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, expuse în decizia atacată. Instanța de apel a relatat că prima instanță eronat și pripit a ajuns la concluzia că prin toate probele prezentate și cercetate nemijlocit în cadrul ședinței de judecată, acuzarea nu a dovedit realizarea laturii subiective ale infracțiunilor incriminate inculpatului Ceban Ghenadie, ce s-au manifestat prin amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care îl amenință precum și comiterii de către Ceban Ghenadie a infracțiunii de aplicare a violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate, față de persoana cu funcție de răspundere și a rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu, iar instanța de apel a reținut că de către acuzare au fost prezentate și administrate probe directe, pertinente și concludente, în coroborare cu alte probe, care demonstrează nemijlocit vinovăția lui Ceban Ghenadie. În aceeași ordine de idei, s-a atestat că în sentința atacată prima instanță neîntemeiat a respins probele acuzării, prin care cu certitudine se confirmă comiterea faptelor prejudiciabile prevăzute de legea penală și vinovăția inculpatului Ceban Ghenadie, și greșit a ajuns la concluzia de încetare a procesului penal pe motiv că faptele ultimului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, ci constituie fapte contravenționale, fiind încetat procesul contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. Totodată, instanța de apel a precizat că însuși inculpatul Ceban Ghenadie în ședința de judecată a recunoscut că a început să se întindă cu partea vătămată Copancean Andrei, adică i-a aplicat violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate părții vătămate și a deteriorat haina părții vătămate. La fel, aplicarea forței fizice de către inculpatul Ceban Ghenadie a rezultat și din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din XXXXX, prin care s-a constatat cauzarea unei vătămări corporale neînsemnate părții vătămate Copancean Andrei. În privința cererii de apel depuse de avocat în numele părților vătămate, instanța de apel a conchis că nu a fost solicitată repunerea în termen a cererii de apel, deși a fost depus cu întârziere. Instanța de apel a indicat că conform recipisei anexate la materiale dosarului sentința 6 Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 17 martie 2017 a fost primită sub semnătură de către părțile vătămate Copancean Andrei și XXXXX la data de 17 martie 2017 (f.d.145). Totodată, s-a atestat că conform materialelor cauzei penale și a ștampilei aplicate de cancelaria Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, cererea de apel a avocatului în numele părților vătămate, a fost depusă la 10 aprilie 2017 și a fost înregistrată la 10 aprilie 2017 cu numărul de intrare 3445 (f.d.153-155), adică după 24 de zile, fiind depășit astfel termenul de 15 zile acordat pentru atacarea sentinței cu apel, fără a fi probat că acesta ar fi fost depus la poștă mai devreme. Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a notat că a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, și de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunilor, de persoana inculpatului Ceban Ghenadie, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală și de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Ceban Ghenadie, care a indicat temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, încălcarea art. 6 §1, 13 CEDO și art. 20 din Constituția Republicii Moldova, și a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe, invocând în argumentare că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția prin ce instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - din materialele cauzei penale, rezultă că instanța de apel a dat o nouă interpretare a probelor, adică și-a întemeiat soluția pe baza probelor examinate de prima instanță. Totodată, din procesul verbal al ședinței de judecată, rezultă, că inculpatul, martorii nu au fost cercetați în ordinea și potrivit modului stabilit pentru prima instanță; - instanța de apel unilateral a făcut trimitere la unele probe din dosar, concluzionând pripit că acestea confirmă vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal, fără a cerceta minuțios probele acumulate în prima instanță; - declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță sunt contradictorii, instanța de apel urma să audieze persoanele care le-au depus conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima 7 instanță, cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității; - instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod convingător de ce respinge probele cercetate de către prima instanță, dar s-a expus în mod general; - deși instanța de apel a dat o apreciere a elementelor constitutive a infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal, aceasta este o apreciere declarativă, nu conține probe ce ar confirma prezența laturii obiective și laturii subiective a componenței de infracțiuni imputate prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal; - probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de acuzatorul de stat, nu dau temei la o stabilire sigură a vinovăției lui Ceban Ghenadie în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal; - instanța de apel, în situația în care acuzatorul de stat a solicitat numirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal, pe un termen de 2 ani, urma să-și motiveze convingător de ce a mărit volumul pedepsei solicitate de către acuzatorul de stat. 5.2. Avocatul Cotovici Eugeniu în numele inculpatului Ceban Ghenadie, care a indicat temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe, invocând că: - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - cauza penală în ordine de apel a fost examinată în lipsa inculpatului, pe motiv că acesta se află peste hotarele Republicii Moldova, unde are un loc stabil de muncă. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată inculpatului la 02.01.2018, fiind primită de mama acestuia la 04.01.2018, din care motiv recursul este depus în termen; - instanța de apel a interpretat eronat și greșit circumstanțele cauzei penale, nefiind luate în considerare circumstanțe importante pentru soluționarea corectă a cauzei; - reieșind din faptul că OOS al PP, s. Olănești, Copancean Andrei, la momentul conflictului era în afara activității de serviciu, nu se afla la îndeplinirea datoriei obștești, și cu atât mai mult nu participa la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale, astfel conflictul cu inculpatul Ceban Ghenadie nu a depășit limitele contravenției prevăzute de art. 78 Cod contravențional. 8

Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27 februarie 2018, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Cotovici Eugeniu în numele inculpatului Ceban Ghenadie. Admis recursul ordinar declarat de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Ceban Ghenadie, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. A fost dispusă eliberarea imediată a inculpatului Ceban Ghenadie din penitenciar dacă nu are de executat arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare, în baza altor hotărâri judecătorești. 6.1. Motivând soluția, instanța de recurs ordinar a statuat că, raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală enumerate supra, a fost atestat că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. Deși instanța de apel a făcut referire în partea descriptivă a deciziei sale (f.d.216-218), la declarațiile martorilor și probele materiale examinate de prima instanță, ulterior întemeindu-și concluziile din decizie pe aceste probe, cum ar fi: „declarațiile martorilor Burlacu Vladimir, Pavlicenco Zinaida, Nițelea Boris, Burlacu Maria”, din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d.188-189, 196-199, 202-207), se atestă că lipsesc careva consemnări care ar confirma că aceste probe cercetate de prima instanță ar fi fost verificate de către instanța de apel în ședința de judecată, fapt ce contravine cerințelor stipulate în art. 414 alin. (2), (6) Cod de procedură penală. Instanța de apel pe episodul de aplicare a violenței asupra colaboratorului de poliție și mamei acestuia, a utilizat formularea: „Tot Ceban Ghenadie, este învinuit pentru faptul că”, ce este o formulare prevăzută de art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, pentru partea descriptivă a sentințelor de achitare. Prin urmare, a fost atestat că instanța de apel pronunțând o nouă hotărâre de condamnare potrivit modului stabilit pentru prima instanță nu a descris și constatat fapta criminală săvârșită de inculpat considerată ca fiind dovedită, ce nu poate fi acceptat de instanța de recurs ordinar. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Cotovici Eugeniu în numele inculpatului, instanța de recurs a considerat că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Inculpatul Ceban Ghenadie a fost asistat în instanța de apel de către avocatul Popescu Ion în temeiul deciziei Coordonatorului Oficiului 9 Teritorial Chișinău a Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, mandatul din 05.06.2017 (f.d. 165). În corespundere cu prevederile art. 432 alin. (1), în coroborare cu art. 433 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu și judecă recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților. Prin urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a constata prin audierea inculpatului dacă ultimul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat recurs ordinar în numele său. Modalitatea de confirmare a împuternicirilor oferite de către inculpat apărătorului său, este reglementată de către legiuitor în dispoziția art. 70 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că avocatul ales poate fi admis în procesul penal în calitate de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le apere. Avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de apel anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, cu modificările ulterioare. Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, pe recto se va indica că avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct. 6, subpct.2) lit. a1), b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013). A fost evidențiat faptul că pe partea verso a mandatului depus la materialele cauzei prin care avocatul Cotovici Eugeniu a invocat că reprezintă interesele inculpatului Ceban Ghenadie (f.d.239), lipsește semnătura inculpatului menționat, precum și la materialele cauzei lipsește o cerere scrisă și semnată personal de inculpat, care ar confirma consimțământul lui ca avocatul Cotovici Eugeniu să-i reprezinte interesele în instanța de recurs ordinar. Prin urmare, instanța de recurs ordinar a atestat că la materialele cauzei lipsesc date confirmative în privința faptului că avocatul Cotovici Eugeniu a fost împuternicit legal pentru a declara recurs ordinar în numele inculpatului Ceban Ghenadie, motiv din care instanța de recurs ordinar a considerat că recursul declarat de către acesta este inadmisibil, or nu 10 îndeplinește cerințele de formă și de conținut stipulate în art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Rejudecând cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018, a fost admise, apelul procurorului în Procuratura raionului Ștefan Vodă, Tian Nicolae, apelul suplimentar al procurorului în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vasile Bolduratu, și apelul apărătorului Grajdan Iulian în interesele părților vătămate Copancean Andrei și Copancean Maria declarate împotriva sentinței. A fost casată, inclusiv din oficiu această sentință și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Procesul penal în privința lui Ceban Ghenadie, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, a fost încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere a lui la răspunderea penală. Ceban Ghenadie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost aplică pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpatului a fost suspendată condiționat, cu stabilirea unui termen de probațiune de 3 (trei) ani, cu obligarea inculpatului ca în interiorul termenului de probațiune să nu-și schimbe domiciliul sau reședința fără consimțământul organului competent. 7.1. Motivând soluția emisă, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a ținut cont în totalitate de prevederile art. 101 alin. (1), 384, alin. (3), 385 alin. (1), pct. 1-4, 394 alin. (1). pct. 1, 2, 4, 5 Cod de procedură penală, conform cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța de apel, analizând declarațiile părților vătămate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind veridice, utile, consecvente care coroborează între ele, dar și cu declarațiile martorilor, din care a fost atestat că inculpatul a comis infracțiunile imputate lui. Astfel, instanța de apel analizând sistemul de probe și acte acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea prevederilor legale, mai mult, probele indicate coroborează cu declarațiile părților vătămate, iar în acest sens, instanța de apel a menționat că acțiunile inculpatului Ceban Ghenadie au fost corect încadrate de către acuzatorul 11 de stat în baza art. 349 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal iar ulterior, eronat au fost recalificate de către prima instanță în baza art. 69 alin. (1) și art. 78 alin. (1) Cod Contravențional, or, din probele analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel cu certitudine a stabilit că Ceban Ghenadie a comis infracțiunea imputată lui, și că acțiunile inculpatului Ceban Ghenadie urmează a fi încadrate în baza art. 349 alin. (1) Codul penal, după semnele calificative: amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care îl amenință și în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, după semnele calificative: aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere și a rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu. În această ordine de idei, instanța de apel a considerat că instanța de fond, eronat și pripit a ajuns la concluzia că prin toate probele prezentate și cercetate nemijlocit în cadrul ședinței de judecată, acuzarea nu a dovedit realizarea laturii subiective ale infracțiunilor incriminate inculpatului Ceban Ghenadie în vederea comiterii amenințării cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care îl amenință precum și comiterii de către Ceban Ghenadie a infracțiunii de aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere și a rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu, or, instanța de apel a reținut că de către acuzare au fost prezente și administrate probe directe, pertinente și concludente, în coroborare cu alte probe, care demonstrează nemijlocit vinovăția lui Ceban Ghenadie, aceste probe fiind cercetate în ședința de judecată. De asemenea instanța de apel a descris procesul de încadrare juridică a faptelor inculpatului în prevederile normelor incriminate. La fel instanța de apel a concluzionat că, poziția instanței de fond nu are suport probator, or, o condiție obligatorie este săvârșirea acțiunilor indicate în scopul sistării activității de serviciu ori al schimbării caracterului ei în interesul celui care amenință sau al altei persoane, instanța de judecată constatând că învinuirea adusă inculpatului în rechizitoriu urma să conțină date concrete despre activitatea Ofițerului 12 Superior de sector al SP nr. 2 al Inspectoratului de poliție Ștefan Vodă, Copancean Andrei, care urma a fi sistată în urma acțiunilor inculpatului ori să fie indicat cum ar fi fost tentată schimbarea caracterului ei în interesul celui care aplică violența, or, potrivit materialelor cauzei penale și probelor acumulate și cercetate în instanța de apel, s-a stabilit cu certitudine că Copancean Andrei activează în calitate de OSS al SP nr. 2 al Inspectoratului de Poliție Ștefan Vodă. La data de 10.05.2016, seara era acasă și a fost telefonat de către șeful său Zagoreț Ion. El i-a spus că Ceban îl sună pe șeful fermei Iurie, pe care îl amenință și îl numește cu cuvinte necenzurate. El i-a sunat lui Ceban și i-a spus să se liniștească și dacă are careva pretenții să vină a doua zi la primărie. Subsecvent, instanța de apel a stabilit că acțiunile inculpatului Ceban Ghenadie de amenințare cu răfuială fizică, cu moartea, cu nimicirea bunurilor sale și ale mamei sale, de aplicare a violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de colaboratorul de poliție, soldată cu vătămarea corporală neînsemnată pentru viața sau sănătatea colaboratorului de poliție, cu deteriorarea hainei acestuia, fost efectuate cu scopul sistării activității de serviciu a părții vătămate, în acest sens reținând că din probele cercetate și analizate supra, s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Ceban Ghendie este culpabil de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal. Instanța de apel a relevat că potrivit materialelor cauzei s-a stabilit că Ceban Ghenadie a comis infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal, la 10.05.2016, termenul de prescripție începând de la data enunțată, considerent din care, instanța de apel a stabilit că procesul penal în privința inculpatului Ceban Ghenadie, pe art. 349 alin. (1) Cod penal, urmează a fi încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție, în temeiul art. 60 Cod penal, or, din materialele cauzei s-a stabilit că din momentul comiterii faptei și până la pronunțarea prezentei decizii a trecut mai mult de 2 ani. La stabilirea pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal, instanța de apel a reținut că în baza art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, concomitent reținând și prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, gravitatea infracțiunii săvârșite – inculpatul a comis o infracțiune care face parte din categoria celor mai puțin grave, circumstanțe atenuate potrivit art. 76 Cod penal, ne 13 fiind reținute, la fel și circumstanțe agravante potrivit art. 77 Cod penal, ne fiind identificate. Totodată, instanța de apel a considerat că scopul pedepsei penale la caz poate fi atins cu aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal.

Împotriva deciziei instanței de apel, pronunțată integral la 22 iunie 2018, la data de 20 iulie 2018, a declarat recurs ordinar avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Ceban Ghenadie, prin care, indicând în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței. 8.1. În susținerea recursului declarat, avocatul a expus următoarele: - instanța de fond corect a constatat că, faptele lui Ceban Ghenadie constituie o contravenție prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod Contravențional și art. 78 alin. (1) Cod Contravențional, și corect a încetat procesul contravențional în ba za art. 69 alin. (1), 78 alin. (1), în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale; - instanța de apel unilateral a făcut trimitere la unele probe din dosar, concluzionând că acestea confirmă vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1). art. 349 alin. (11) Cod penal, fără a cerceta minuțios probele acumulate în instanțele de fond și de apel, dând prioritate unora și excluzându-le pe altele. În atare situație, instanța de apel unilateral s-a atârnat față de aprecierea probelor, dând prioritate doar la o parte de probe, și în asemenea circumstanțe consideră că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia despre vinovăția lui Ceban Ghenadie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal; - instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod convingător de ce respinge probele cercetate de către instanța de fond, dar s-a expus în mod general; - probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de acuzatorul de stat, nu dau temei la o stabilire sigură a vinovăției lui Ceban Ghenadie în săvârșirea infracțiunilor incriminate; - încălcările normelor procedurale, interpretarea și aprecierea vădit eronată, greșită a declarațiilor martorilor, a inculpatului și a părților vătămate în instanța de apel, adică neaprecierea probelor administrate în corespundere cu normele de procedură penală și adoptarea unei hotărâri care contravine acestor norme, echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei penale; 14 - în calitate de viciu fundamental a invocat încălcarea art. 6 (1) CEDO combinat cu art. 13 din Convenția Europeană și art. 20 din Constituția Republicii Moldova, care garantează accesul liber la justiție; - consideră că prin neexpunerea, ne cercetarea și neanalizarea tuturor probelor administrate, în coroborare cu celelalte probe, invocând în dispozitivul deciziei niște soluții lipsite de un suport legal, neargumentate în fapt și în drept în descriptivul acestei hotărâri, instanța nu a soluționat în fond cauza penală în privința lui Ceban Ghenadie, fapte ce constituie erori grave de drept.

Referință supra recursului ordinar declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Sergiu Crijanovschi, prin care și-a expus poziția privind dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza materialelor cauzei în raport cu motivele invocate de către recurent, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, doar în temeiurile prevăzute de lege. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Raportând normele menționate supra, la recursul declarat, se reține că recurentul a indicat în calitate de temeiuri pentru recurs, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei cu menținerea sentinței. Studiind argumentele înaintate de recurent în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal le apreciază ca fiind neîntemeiate, nesusceptibile de a impune necesitatea casării deciziei atacate, or, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse 15 recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, la caz fiind indicate temeiurile următoare: - pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - pct. 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Astfel, cercetând motivele expuse de către recurent, Colegiul penal a stabilit că în recursul declarat, recurentul, în esență, a expus dezacordul cu privire la aprecierea probelor, efectuată de către instanța de apel, fiind expusă o critică asupra modalității de redare în decizie și apreciere a declarațiilor martorilor, puse de către instanță la baza condamnării inculpatului, critică care în opinia recurentului este justificată și impune necesitatea casării deciziei atacate. În contextul dat, Colegiul penal reține că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. În acest sens, este necesar de a menționa că potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Astfel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv 16 prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Suplimentar celor menționate, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat pe deplin soluția adoptată în privința vinovăției inculpatului, prin statuările expuse la pct.7.1. al prezentei decizii, pe care instanța de recurs le însușește și care nu necesită o reiterare suplimentară din motivul temeiniciei lor și expunerii desfășurate de către instanța de apel. În același context, Colegiul penal respinge argumentele recurentului, prin care se susține că instanța de apel prin neexpunerea, ne cercetarea și neanalizarea tuturor probelor administrate, în coroborare cu celelalte probe, invocând în dispozitivul deciziei niște soluții lipsite de un suport legal, neargumentate în fapt și în drept în descriptivul acestei hotărâri, instanța nu a soluționat în fond cauza penală în privința lui Ceban Ghenadie, fapte ce constituie erori grave de drept, or, sub acest aspect, se constată că instanța de apel în decizia emisă a redat și a acordat deplină apreciere probelor cercetate, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor acordând deplină eficiență prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, stabilind astfel că Ceban Ghenadie a comis infracțiunile imputate, acțiunile acestuia fiind încadrate atât în baza art. 349 alin. (1) Codul penal, după semnele calificative: amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care îl amenință, cât și în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, după semnele calificative: aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere și a rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu, instanța de apel constatând faptele inculpatului, a descris clar și explicit, modul de încadrare juridică a acestora în componențele de infracțiuni incriminate lui Ceban Ghenadie. Cu referire la expunerea recurentului precum că, în speță persistă un viciu fundamental prin încălcarea art. 6 (1) CEDO combinat cu art. 13 din Convenția Europeană și art. 20 din Constituția Republicii Moldova, care garantează accesul liber la justiție, Colegiul penal, de asemenea respinge respectiva afirmație ca fiind declarativă și fără suport, or, recurentul nu a prezentat nici o motivare și indicare clară în sensul dat, fapt apreciat de către instanța de recurs ca un argument inaplicabil speței. 17 A mai indicat, recurentul, în calitate de temei pentru recurs și în susținerea poziției sale, pct. 8) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă la acest capitol, nu a expus nici o motivare și nu a adus nici un argument în susținere. Astfel, Colegiul penal apreciază critic această referire, deoarece este declarativă și lipsită de suport, or, recurentul în sensul dat nu a prezentat o argumentare, astfel acest temei de asemenea este respins de către instanța de recurs reieșind din faptul că, instanța de apel în conținutul deciziei emise a descris procesul de încadrare juridică a faptelor inculpatului Ceban Ghenadie în componențele infracțiunilor incriminate, stabilind concordanța dintre faptele comise și încadrarea juridică, precum și realizarea laturii subiective, manifestată prin intenție directă, exprimată prin amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale, cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere inclusiv și a rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității de serviciu a persoanei cu funcție de răspundere ori schimbării caracterului ei în interesul inculpatului precum și cu aplicarea de către acesta a violenței nepericuloase pentru viață și sănătate față de persoana cu funcție de răspundere și a rudelor ei apropiate și cu nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității de serviciu a părții vătămate. În sensul dat instanța de apel a reținut că de către partea acuzării au fost prezente și administrate probe directe, pertinente și concludente, care în coroborare cu alte probe cercetate în ansamblu, demonstrează vinovăția lui Ceban Ghenadie în comiterea infracțiunilor incriminate. Ce ține de indicarea recurentului în susținerea recursului a pct. 12) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiu penal de asemenea apreciază critic indicarea temeiului respectiv, or, instanța a pronunțat hotărârea de condamnare pentru aceleași fapte pentru care inculpatul Ceban Ghenadie a fost pus sub învinuire, stabilind corect încadrarea juridică. La acest capitol instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului Ceban Ghenadie de amenințare cu răfuială fizică, cu moartea, cu nimicirea bunurilor sale și ale mamei sale, de aplicare a violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de colaboratorul de poliție, soldată cu vătămarea corporală neînsemnată pentru viața sau sănătatea a colaboratorului de poliție, cu deteriorarea hainei acestuia, au fost comise cu scopul sistării activității de serviciu a părții vătămate, iar din probele cercetate în ședință, instanței de apel a stabilit cu certitudine că inculpatul 18 Ceban Ghendie este culpabil de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal. Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care s-a bazat avocatul în recursul declarat, nu sunt imputabile deciziei atacate, deoarece în urma examinării acesteia, se conchide că instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele cauzei și a dat răspuns la toate motivele expuse în apel în coraport cu poziția apărării și a argumentelor de motivare a soluției emise de prima instanță, astfel fiind atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor procesual-penale, este legală și întemeiată. În rest, Colegiul penal consideră că celelalte argumente invocate de către recurent, au o formulare generală și nu pot servi temei pentru casarea deciziei instanței de apel, or, ultima și-a motivat complet soluția emisă acordând deplină eficiență prevederilor legale relevante cauzei. În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile pentru recurs indicate în cerere nu și-au găsit confirmare, iar la examinarea recursului nu s-au depistat erori de drept, care ar impune soluția casării deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat în cauză, deoarece este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Ceban Ghenadie XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 noiembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Victor Boico Ion Guzun 19