1ra-1785/2018 — art. 349 alin. 1, 349 alin. 1/1 Cod penal

1ra-1785/2018 — art. 349 alin. 1, 349 alin. 1/1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1785/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Victor Boico, Ion Guzun,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Ceban Ghenadie,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 iunie 2018, în cauza penală în privința lui

Ceban Ghenadie XXXXX, născut la

XXXXX, originar și locuitor al

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 05.08.2016 - până la 17.03.2017

instanța de apel:

de la 14.04.2017 - până la 03.10.2017

instanța de recurs ordinar:

de la 21.12.2017 – până la 27.02.2018

instanța de apel:

de la 10.04.2018 - până la 19.06.2018

instanța de recurs ordinar:

de la 06.08.2018 – până la 31.10.2018

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

martie 2017, a fost încetat procesul penal în privința lui Ceban Ghenadie pe

învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), 349

alin. (11) Cod penal, din motiv că fapta persoanei constituie o contravenție.

Prin aceiași sentință Ceban Ghenadie a fost recunoscut vinovat de

comiterea contravențiilor prevăzute de art. 69 alin. (1), 78 alin. (1) Cod

contravențional, cu încetarea procesului contravențional în privința lui

1

Ceban Ghenadie pe art. 69 alin. (1), 78 alin. (1) Cod contravențional, în

legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii

contravenționale.

S-a dispus încasarea de la Ceban Ghenadie în bugetul statului a

cheltuielilor de judecată în sumă de 114 lei.

Ghenadie a fost învinuit că, la 10.05.2016, în jurul orei 21:05, a mers la

domiciliul colaboratorului de poliție Copancean Andrei, amplasat pe

XXXXX, unde colaboratorul de poliție Copancean Andrei, cu scopul

curmării acțiunilor ilegale ale lui Ceban Ghenadie a ieșit în stradă, unde a

fost amenințat de către ultimul cu răfuială fizică, cu moartea, cu nimicirea

bunurilor sale și ale mamei sale Copancean Maria, acțiuni care au fost

îndreptate în scopul sistării activității de serviciu.

Ceban Ghenadie, continuându-și acțiunile ilegale față de

colaboratorul de poliție Copancean Andrei, urmărind scopul sistării

activității de serviciu a ultimului, a încercat să aplice o lovitură cu o bâtă

din lemn în regiunea corpului colaboratorului poliției Copancean Andrei,

însă ultimul s-a apărat și a smuls bâta din mâinile lui Ceban Ghenadie și a

aruncat-o la pământ.

Tot Ceban Ghenadie, a fost învinuit că, în continuare a aplicat

violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, exprimată prin lovituri cu

pumnii și picioarele asupra corpului colaboratorului poliției Copancean

Andrei, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.

XXXXX din XXXXX, leziuni corporale care se califică ca vătămare

corporală neînsemnată și asupra mamei acestuia XXXXX, aplicându-i o

lovitură cu piciorul în regiunea abdomenului. În rezultatul maltratării de

către Ceban Ghenadie, colaboratorului poliției Copancean Andrei i-a fost

deteriorată haina de pe el și telefonul mobil de model „Samsung”.

3.1. Procurorul, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Ceban Ghenadie să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 349 alin. (1), 349 alin. (11) Cod penal, cu aplicarea

pedepsei în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, de un an închisoare, în baza

art. 349 alin. (11) Cod penal, de un an închisoare, iar conform art. 84 Cod

penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa

definitivă de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării acesteia pe o

perioadă de probațiune de 2 ani, conform art. 90 Cod penal.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

2

- în acțiunile lui Ceban Ghenadie sunt prezente elementele

infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1) și 349 alin. (11) Cod penal, dar

nu elementele contravenției prevăzute de art. 78 Cod contravențional,

calificarea instanței nu este fondată, și probele care au fost acumulate și

examinate în cadrul cercetării judecătorești au confirmat faptul că acțiunile

lui Ceban Ghenadie au fost corect calificate de către acuzare;

- Copancean Andrei a procedat conform prevederilor art. 26 alin. (1)

lit. e) al Legii nr. 320 din 27.12.2012, cu privire la activitatea poliției și

statutul polițistului, el a primit indicația de la șeful său, nemijlocit a

reacționat prin apel telefonic pentru a curma careva acțiuni ilegale a lui

Ceban Ghenadie, cerându-i ultimului să înceteze apelurile telefonice

efectuate șefului fermei de porcine, prin care îl amenința. Contrar cerințelor

legale a colaboratorului de poliție, Ceban Ghenadie a devenit mai agresiv

amenințându-l pe Copancean Andrei și mama acestuia cu violența fizică.

Totodată, potrivit acestor prevederi, Copancen Andrei, în exercițiul funcției

sale, primind indicația de la superiorul său și constatând că, acțiunile lui

Ceban Ghenadie sunt ilegale, a cerut de la ultimul încetarea acțiunilor

respective, la ce inculpatul Ceban Ghenadie nu s-a supus;

- reieșind din declarațiile părților vătămate și probele acumulate în

cadrul ședințelor de judecată, rezultă că Ceban Ghenadie a aplicat violența

fizică nepericuloasă nu numai în privința lui Copancean Andrei, dar și în

privința mamei acestuia Copancean Maria, fiind confirmat prin raportul de

expertiză medico-legală nr. XXXXX din XXXXX, Ceban Ghenadie venind

la domiciliu cu o bâtă din lemn a avut intenția din start sa aplice violența

fizică în privința colaboratorului de poliție, dar nu de a se apară de acesta

sau de careva acțiuni ilegale a polițistului. Faptul dat se confirmă prin

convorbirea telefonică care a avut loc înainte de venirea lui Ceban

Ghenadie la domiciliul lui Copancean Andrei, în cadrul căreia au fost

amenințați cu răfuiala fizică el și mama lui. În urma acțiunilor violente au

fost deteriorate bunuri materiale ce aparțin colaboratorului de poliție;

- vinovăția inculpatului Ceban Ghenadie este dovedită prin probele

administrate de către partea acuzării, examinate în cadrul cercetării

judecătorești.

3.2. Avocatul Grajdan Iulian în numele părților vătămate Copancean

Andrei și Copancean Maria, prin care a solicitat casarea sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului Ceban

Ghenadie în baza art. 349 alin. (1), 349 alin. (11) Cod penal, cu stabilirea

unei pedepse de 3 ani închisoare.

În argumentarea apelului s-a invocat că:

3

- prima instanță nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, și a adoptat o soluție greșită privind încetarea procesului penal pe

învinuirea lui Ceban Ghenadie de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 349 alin (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal, în legătură cu aceea că, fapta

nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și anume latura

subiectivă. De asemenea, prima instanță greșit a încadrat acțiunile lui

Ceban Ghenadie ca fiind contravențiile prevăzute de art. 69 alin. (1), 78

alin. (1) Cod contravențional. Această concluzie este necorespunzătoare

cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședința de

judecată;

- partea acuzării a prezentat probe incontestabile în confirmarea

vinovăției inculpatului și probe care cu certitudine demonstrează că fapta

imputată lui Ceban Ghenadie întrunește elemente constitutive ale

infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal;

- conflictul care a avut loc între Copancean Andrei și Ceban Ghenadie

a avut loc anume în legătură cu atribuțiile de serviciu a lui Copancean

Andrei. Ceban Ghenadie cunoștea despre faptul că Copancean Andrei este

colaborator de poliție și în seara zilei de 10.05.2016 a mers la domiciliul

acestuia, unde l-a amenințat cu moartea, cu nimicirea bunurilor lui

Copancean Andrei și ale mamei sale, având scop direct sistarea activității

părții vătămate, în vederea clarificării situației unde Scripnic Iurie a fost

amenințat și înjurat de către Ceban Ghenadie;

- inculpatul Ceban Ghenadie nu și-a recunoscut vinovăția în cele

incriminate lui, încercând să ducă instanța în eroare prin declarațiile sale,

pentru a evita pedeapsa cuvenită.

octombrie 2017, a fost respins apelul declarat de avocatul Grajdan Iulian în

numele părților vătămate, ca fiind depus tardiv.

A fost admis apelul declarat de către procuror, casată total sentința și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

Ceban Ghenadie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 349 alin. (1), 349 alin. (11) Cod penal, cu aplicarea în baza

acestor articole a pedepsei a câte 1 an închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, i s-a stabilit lui Ceban Ghenadie pedeapsa definitivă de 1 an și 1

lună închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, inculpatul

Ceban Ghenadie, la 10.05.2016, în jurul orei 21:05, a mers la domiciliul

4

colaboratorului de poliție Copancean Andrei, amplasat pe XXXXX, unde

colaboratorul de poliție Copancean Andrei, cu scopul curmării acțiunilor

ilegale ale lui Ceban Ghenadie a ieșit în stradă, unde a fost amenințat de

către ultimul cu răfuiala fizică, cu moartea, cu nimicirea bunurilor sale și

ale mamei sale XXXXX, acțiuni care au fost îndreptate în scopul sistării

activității de serviciu.

Tot Ceban Ghenadie, continuându-și acțiunile ilegale față de

colaboratorul de poliție Copancean Andrei, urmărind scopul sistării

activității de serviciu a ultimului, a încercat să aplice o lovitură cu o bâtă

din lemn în regiunea corpului colaboratorului de poliție Copancean

Andrei, însă ultimul s-a apărat și a smuls bâta din mâinile lui Ceban

Ghenadie și a aruncat-o la pământ.

De asemenea instanța de apel a conchis că Ceban Ghenadie, este

învinuit pentru faptul că în continuare a aplicat violența nepericuloasă

pentru viață sau sănătate, exprimată prin lovituri cu pumnii și picioarele

asupra corpului colaboratorului poliției Copancean Andrei, cauzându-i

conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din XXXXX,

leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală neînsemnată și

asupra mamei acestuia XXXXX, aplicându-i o lovitură cu piciorul în

regiunea abdomenului. În rezultatul maltratării de către Ceban Ghenadie a

colaboratorului de poliție Copancean Andrei, ultimului i-a fost deteriorată

haina și telefonul mobil de model „Samsung”.

Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului Ceban Ghenadie în

baza art. 349 alin. (1) Cod penal, - amenințarea cu moartea, cu vătămarea

integrității corporale sau a sănătății, cu nimicirea bunurilor persoanei cu

funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei

de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care îl amenință,

și în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, - aplicarea violenței nepericuloase

pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere și a

rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării

activității lor de serviciu.

Astfel, instanța de apel a conchis că analizând cumulul de probe prin

prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, că acțiunile inculpatului Ceban

Ghenadie au fost corect încadrate juridic de către acuzatorul de stat în baza

art. 349 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal, iar ulterior, greșit au fost

recalificate de către prima instanță în baza art. 69 alin. (1) și art. 78 alin. (1)

Cod contravențional.

5

Totodată, instanța de apel a menționat că deși inculpatul Ceban

Ghenadie nu și-a recunoscut vinovăția, aceasta se demonstrează prin

probele analizate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, expuse în decizia atacată.

Instanța de apel a relatat că prima instanță eronat și pripit a ajuns la

concluzia că prin toate probele prezentate și cercetate nemijlocit în cadrul

ședinței de judecată, acuzarea nu a dovedit realizarea laturii subiective ale

infracțiunilor incriminate inculpatului Ceban Ghenadie, ce s-au manifestat

prin amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a

sănătății, cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere,

rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori

schimbării caracterului ei în interesul celui care îl amenință precum și

comiterii de către Ceban Ghenadie a infracțiunii de aplicare a violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate, față de persoana cu funcție de

răspundere și a rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor acestora în

scopul sistării activității lor de serviciu, iar instanța de apel a reținut că de

către acuzare au fost prezentate și administrate probe directe, pertinente și

concludente, în coroborare cu alte probe, care demonstrează nemijlocit

vinovăția lui Ceban Ghenadie.

În aceeași ordine de idei, s-a atestat că în sentința atacată prima

instanță neîntemeiat a respins probele acuzării, prin care cu certitudine se

confirmă comiterea faptelor prejudiciabile prevăzute de legea penală și

vinovăția inculpatului Ceban Ghenadie, și greșit a ajuns la concluzia de

încetare a procesului penal pe motiv că faptele ultimului nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii, ci constituie fapte contravenționale,

fiind încetat procesul contravențional în legătură cu expirarea termenului

de prescripție a răspunderii contravenționale.

Totodată, instanța de apel a precizat că însuși inculpatul Ceban

Ghenadie în ședința de judecată a recunoscut că a început să se întindă cu

partea vătămată Copancean Andrei, adică i-a aplicat violența nepericuloasă

pentru viață sau sănătate părții vătămate și a deteriorat haina părții

vătămate. La fel, aplicarea forței fizice de către inculpatul Ceban Ghenadie

a rezultat și din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.

XXXXX din XXXXX, prin care s-a constatat cauzarea unei vătămări

corporale neînsemnate părții vătămate Copancean Andrei.

În privința cererii de apel depuse de avocat în numele părților

vătămate, instanța de apel a conchis că nu a fost solicitată repunerea în

termen a cererii de apel, deși a fost depus cu întârziere. Instanța de apel a

indicat că conform recipisei anexate la materiale dosarului sentința

6

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 17 martie 2017 a fost primită

sub semnătură de către părțile vătămate Copancean Andrei și XXXXX la

data de 17 martie 2017 (f.d.145). Totodată, s-a atestat că conform

materialelor cauzei penale și a ștampilei aplicate de cancelaria Judecătoriei

Căușeni, sediul Ștefan Vodă, cererea de apel a avocatului în numele

părților vătămate, a fost depusă la 10 aprilie 2017 și a fost înregistrată la 10

aprilie 2017 cu numărul de intrare 3445 (f.d.153-155), adică după 24 de zile,

fiind depășit astfel termenul de 15 zile acordat pentru atacarea sentinței cu

apel, fără a fi probat că acesta ar fi fost depus la poștă mai devreme.

Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a notat că a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, și de gradul prejudiciabil și

pericolul social al infracțiunilor, de persoana inculpatului Ceban Ghenadie,

de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală

și de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.

către:

5.1. Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Ceban Ghenadie,

care a indicat temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),

8), 12) Cod de procedură penală, încălcarea art. 6 §1, 13 CEDO și art. 20 din

Constituția Republicii Moldova, și a solicitat casarea deciziei instanței de

apel, cu menținerea sentinței primei instanțe, invocând în argumentare că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția prin ce instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- din materialele cauzei penale, rezultă că instanța de apel a dat o

nouă interpretare a probelor, adică și-a întemeiat soluția pe baza probelor

examinate de prima instanță. Totodată, din procesul verbal al ședinței de

judecată, rezultă, că inculpatul, martorii nu au fost cercetați în ordinea și

potrivit modului stabilit pentru prima instanță;

- instanța de apel unilateral a făcut trimitere la unele probe din dosar,

concluzionând pripit că acestea confirmă vinovăția inculpatului de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod

penal, fără a cerceta minuțios probele acumulate în prima instanță;

- declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță sunt

contradictorii, instanța de apel urma să audieze persoanele care le-au

depus conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima

7

instanță, cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și

contradictorialității;

- instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în

mod convingător de ce respinge probele cercetate de către prima instanță,

dar s-a expus în mod general;

- deși instanța de apel a dat o apreciere a elementelor constitutive a

infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal,

aceasta este o apreciere declarativă, nu conține probe ce ar confirma

prezența laturii obiective și laturii subiective a componenței de infracțiuni

imputate prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal;

- probele administrate de către organul de urmărire penală și

susținute de acuzatorul de stat, nu dau temei la o stabilire sigură a

vinovăției lui Ceban Ghenadie în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal;

- instanța de apel, în situația în care acuzatorul de stat a solicitat

numirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

în temeiul art. 90 Cod penal, pe un termen de 2 ani, urma să-și motiveze

convingător de ce a mărit volumul pedepsei solicitate de către acuzatorul

de stat.

5.2. Avocatul Cotovici Eugeniu în numele inculpatului Ceban

Ghenadie, care a indicat temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de

apel și menținerea sentinței primei instanțe, invocând că:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- cauza penală în ordine de apel a fost examinată în lipsa

inculpatului, pe motiv că acesta se află peste hotarele Republicii Moldova,

unde are un loc stabil de muncă. Decizia motivată a instanței de apel a fost

expediată inculpatului la 02.01.2018, fiind primită de mama acestuia la

04.01.2018, din care motiv recursul este depus în termen; - instanța de apel

a interpretat eronat și greșit circumstanțele cauzei penale, nefiind luate în

considerare circumstanțe importante pentru soluționarea corectă a cauzei; -

reieșind din faptul că OOS al PP, s. Olănești, Copancean Andrei, la

momentul conflictului era în afara activității de serviciu, nu se afla la

îndeplinirea datoriei obștești, și cu atât mai mult nu participa la prevenirea

ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale, astfel conflictul

cu inculpatul Ceban Ghenadie nu a depășit limitele contravenției

prevăzute de art. 78 Cod contravențional.

8

27 februarie 2018, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de

către avocatul Cotovici Eugeniu în numele inculpatului Ceban Ghenadie.

Admis recursul ordinar declarat de către avocatul Popescu Ion în

numele inculpatului Ceban Ghenadie, casată total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

A fost dispusă eliberarea imediată a inculpatului Ceban Ghenadie din

penitenciar dacă nu are de executat arest preventiv sau pedeapsa cu

închisoare, în baza altor hotărâri judecătorești.

6.1. Motivând soluția, instanța de recurs ordinar a statuat că,

raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de

procedură penală enumerate supra, a fost atestat că instanța de apel nu a

ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Deși instanța de apel a făcut referire în partea descriptivă a deciziei

sale (f.d.216-218), la declarațiile martorilor și probele materiale examinate

de prima instanță, ulterior întemeindu-și concluziile din decizie pe aceste

probe, cum ar fi: „declarațiile martorilor Burlacu Vladimir, Pavlicenco

Zinaida, Nițelea Boris, Burlacu Maria”, din conținutul procesului verbal al

ședinței de judecată din instanța de apel (f.d.188-189, 196-199, 202-207), se

atestă că lipsesc careva consemnări care ar confirma că aceste probe

cercetate de prima instanță ar fi fost verificate de către instanța de apel în

ședința de judecată, fapt ce contravine cerințelor stipulate în art. 414 alin.

(2), (6) Cod de procedură penală.

Instanța de apel pe episodul de aplicare a violenței asupra

colaboratorului de poliție și mamei acestuia, a utilizat formularea: „Tot

Ceban Ghenadie, este învinuit pentru faptul că”, ce este o formulare

prevăzută de art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, pentru partea

descriptivă a sentințelor de achitare.

Prin urmare, a fost atestat că instanța de apel pronunțând o nouă

hotărâre de condamnare potrivit modului stabilit pentru prima instanță nu

a descris și constatat fapta criminală săvârșită de inculpat considerată ca

fiind dovedită, ce nu poate fi acceptat de instanța de recurs ordinar.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Cotovici Eugeniu

în numele inculpatului, instanța de recurs a considerat că acesta urmează a

fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Inculpatul Ceban Ghenadie a fost asistat în instanța de apel de către

avocatul Popescu Ion în temeiul deciziei Coordonatorului Oficiului

9

Teritorial Chișinău a Consiliului Național pentru Asistență Juridică

Garantată de Stat, mandatul din 05.06.2017 (f.d. 165).

În corespundere cu prevederile art. 432 alin. (1), în coroborare cu art.

433 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

admisibilitatea în principiu și judecă recursul declarat în procedura scrisă,

adică fără citarea părților. Prin urmare, instanța de recurs este în

imposibilitate de a constata prin audierea inculpatului dacă ultimul acceptă

să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat recurs ordinar în

numele său.

Modalitatea de confirmare a împuternicirilor oferite de către inculpat

apărătorului său, este reglementată de către legiuitor în dispoziția art. 70

alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că avocatul ales

poate fi admis în procesul penal în calitate de apărător la invitația

bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia,

precum și la solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor

interesele cărora urmează să le apere.

Avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de apel

anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu

cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013 cu privire

la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului

și al avocatului stagiar, cu modificările ulterioare.

Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, pe recto se va

indica că avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în

numele inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe

verso se va indica numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct. 6,

subpct.2) lit. a1), b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013).

A fost evidențiat faptul că pe partea verso a mandatului depus la

materialele cauzei prin care avocatul Cotovici Eugeniu a invocat că

reprezintă interesele inculpatului Ceban Ghenadie (f.d.239), lipsește

semnătura inculpatului menționat, precum și la materialele cauzei lipsește

o cerere scrisă și semnată personal de inculpat, care ar confirma

consimțământul lui ca avocatul Cotovici Eugeniu să-i reprezinte interesele

în instanța de recurs ordinar.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar a atestat că la materialele

cauzei lipsesc date confirmative în privința faptului că avocatul Cotovici

Eugeniu a fost împuternicit legal pentru a declara recurs ordinar în numele

inculpatului Ceban Ghenadie, motiv din care instanța de recurs ordinar a

considerat că recursul declarat de către acesta este inadmisibil, or nu

10

îndeplinește cerințele de formă și de conținut stipulate în art. 429 și 430

Cod de procedură penală.

Chișinău din 19 iunie 2018, a fost admise, apelul procurorului în

Procuratura raionului Ștefan Vodă, Tian Nicolae, apelul suplimentar al

procurorului în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vasile Bolduratu,

și apelul apărătorului Grajdan Iulian în interesele părților vătămate

Copancean Andrei și Copancean Maria declarate împotriva sentinței.

A fost casată, inclusiv din oficiu această sentință și pronunță o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Procesul penal în privința lui Ceban Ghenadie, învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, a fost încetat pe

motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere a lui la

răspunderea penală.

Ceban Ghenadie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost

aplică pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpatului a fost

suspendată condiționat, cu stabilirea unui termen de probațiune de 3 (trei)

ani, cu obligarea inculpatului ca în interiorul termenului de probațiune să

nu-și schimbe domiciliul sau reședința fără consimțământul organului

competent.

7.1. Motivând soluția emisă, instanța de apel a constatat că, prima

instanță nu a ținut cont în totalitate de prevederile art. 101 alin. (1), 384,

alin. (3), 385 alin. (1), pct. 1-4, 394 alin. (1). pct. 1, 2, 4, 5 Cod de procedură

penală, conform cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală,

întemeiată și motivată.

Instanța de apel, analizând declarațiile părților vătămate prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind veridice, utile,

consecvente care coroborează între ele, dar și cu declarațiile martorilor, din

care a fost atestat că inculpatul a comis infracțiunile imputate lui.

Astfel, instanța de apel analizând sistemul de probe și acte acumulate

și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții

și utilității lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea prevederilor

legale, mai mult, probele indicate coroborează cu declarațiile părților

vătămate, iar în acest sens, instanța de apel a menționat că acțiunile

inculpatului Ceban Ghenadie au fost corect încadrate de către acuzatorul

11

de stat în baza art. 349 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal iar ulterior,

eronat au fost recalificate de către prima instanță în baza art. 69 alin. (1) și

art. 78 alin. (1) Cod Contravențional, or, din probele analizate și apreciate

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de

apel cu certitudine a stabilit că Ceban Ghenadie a comis infracțiunea

imputată lui, și că acțiunile inculpatului Ceban Ghenadie urmează a fi

încadrate în baza art. 349 alin. (1) Codul penal, după semnele calificative:

amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății,

cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei

apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării

caracterului ei în interesul celui care îl amenință și în baza art. 349 alin. (11)

Cod penal, după semnele calificative: aplicarea violenței nepericuloase

pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere și a

rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării

activității lor de serviciu.

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat că instanța de

fond, eronat și pripit a ajuns la concluzia că prin toate probele prezentate și

cercetate nemijlocit în cadrul ședinței de judecată, acuzarea nu a dovedit

realizarea laturii subiective ale infracțiunilor incriminate inculpatului

Ceban Ghenadie în vederea comiterii amenințării cu moartea, cu

vătămarea integrității corporale sau a sănătății, cu nimicirea bunurilor

persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării

activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care

îl amenință precum și comiterii de către Ceban Ghenadie a infracțiunii de

aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana

cu funcție de răspundere și a rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor

acestora în scopul sistării activității lor de serviciu, or, instanța de apel a

reținut că de către acuzare au fost prezente și administrate probe directe,

pertinente și concludente, în coroborare cu alte probe, care demonstrează

nemijlocit vinovăția lui Ceban Ghenadie, aceste probe fiind cercetate în

ședința de judecată.

De asemenea instanța de apel a descris procesul de încadrare juridică

a faptelor inculpatului în prevederile normelor incriminate.

La fel instanța de apel a concluzionat că, poziția instanței de fond nu

are suport probator, or, o condiție obligatorie este săvârșirea acțiunilor

indicate în scopul sistării activității de serviciu ori al schimbării

caracterului ei în interesul celui care amenință sau al altei persoane,

instanța de judecată constatând că învinuirea adusă inculpatului în

rechizitoriu urma să conțină date concrete despre activitatea Ofițerului

12

Superior de sector al SP nr. 2 al Inspectoratului de poliție Ștefan Vodă,

Copancean Andrei, care urma a fi sistată în urma acțiunilor inculpatului ori

să fie indicat cum ar fi fost tentată schimbarea caracterului ei în interesul

celui care aplică violența, or, potrivit materialelor cauzei penale și probelor

acumulate și cercetate în instanța de apel, s-a stabilit cu certitudine că

Copancean Andrei activează în calitate de OSS al SP nr. 2 al Inspectoratului

de Poliție Ștefan Vodă. La data de 10.05.2016, seara era acasă și a fost

telefonat de către șeful său Zagoreț Ion. El i-a spus că Ceban îl sună pe

șeful fermei Iurie, pe care îl amenință și îl numește cu cuvinte necenzurate.

El i-a sunat lui Ceban și i-a spus să se liniștească și dacă are careva pretenții

să vină a doua zi la primărie.

Subsecvent, instanța de apel a stabilit că acțiunile inculpatului Ceban

Ghenadie de amenințare cu răfuială fizică, cu moartea, cu nimicirea

bunurilor sale și ale mamei sale, de aplicare a violenței nepericuloase

pentru viață sau sănătate față de colaboratorul de poliție, soldată cu

vătămarea corporală neînsemnată pentru viața sau sănătatea

colaboratorului de poliție, cu deteriorarea hainei acestuia, fost efectuate cu

scopul sistării activității de serviciu a părții vătămate, în acest sens reținând

că din probele cercetate și analizate supra, s-a stabilit cu certitudine că

inculpatul Ceban Ghendie este culpabil de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 349 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal.

Instanța de apel a relevat că potrivit materialelor cauzei s-a stabilit că

Ceban Ghenadie a comis infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod

penal, la 10.05.2016, termenul de prescripție începând de la data enunțată,

considerent din care, instanța de apel a stabilit că procesul penal în privința

inculpatului Ceban Ghenadie, pe art. 349 alin. (1) Cod penal, urmează a fi

încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție, în temeiul art. 60

Cod penal, or, din materialele cauzei s-a stabilit că din momentul comiterii

faptei și până la pronunțarea prezentei decizii a trecut mai mult de 2 ani.

La stabilirea pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 349 alin.

(11) Cod penal, instanța de apel a reținut că în baza art. 61 Cod penal,

pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de

corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de

judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând

anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, concomitent reținând și

prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, gravitatea infracțiunii

săvârșite – inculpatul a comis o infracțiune care face parte din categoria

celor mai puțin grave, circumstanțe atenuate potrivit art. 76 Cod penal, ne

13

fiind reținute, la fel și circumstanțe agravante potrivit art. 77 Cod penal, ne

fiind identificate.

Totodată, instanța de apel a considerat că scopul pedepsei penale la

caz poate fi atins cu aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90

Cod penal.

2018, la data de 20 iulie 2018, a declarat recurs ordinar avocatul Popescu

Ion în numele inculpatului Ceban Ghenadie, prin care, indicând în calitate

de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței.

8.1. În susținerea recursului declarat, avocatul a expus următoarele:

- instanța de fond corect a constatat că, faptele lui Ceban Ghenadie

constituie o contravenție prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod Contravențional

și art. 78 alin. (1) Cod Contravențional, și corect a încetat procesul

contravențional în ba za art. 69 alin. (1), 78 alin. (1), în legătură cu expirarea

termenului de prescripție a răspunderii contravenționale;

- instanța de apel unilateral a făcut trimitere la unele probe din dosar,

concluzionând că acestea confirmă vinovăția inculpatului de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1). art. 349 alin. (11) Cod penal,

fără a cerceta minuțios probele acumulate în instanțele de fond și de apel,

dând prioritate unora și excluzându-le pe altele. În atare situație, instanța

de apel unilateral s-a atârnat față de aprecierea probelor, dând prioritate

doar la o parte de probe, și în asemenea circumstanțe consideră că instanța

de apel pripit a ajuns la concluzia despre vinovăția lui Ceban Ghenadie în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod

penal;

- instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în

mod convingător de ce respinge probele cercetate de către instanța de fond,

dar s-a expus în mod general;

- probele administrate de către organul de urmărire penală și

susținute de acuzatorul de stat, nu dau temei la o stabilire sigură a

vinovăției lui Ceban Ghenadie în săvârșirea infracțiunilor incriminate;

- încălcările normelor procedurale, interpretarea și aprecierea vădit

eronată, greșită a declarațiilor martorilor, a inculpatului și a părților

vătămate în instanța de apel, adică neaprecierea probelor administrate în

corespundere cu normele de procedură penală și adoptarea unei hotărâri

care contravine acestor norme, echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei

penale;

14

- în calitate de viciu fundamental a invocat încălcarea art. 6 (1) CEDO

combinat cu art. 13 din Convenția Europeană și art. 20 din Constituția

Republicii Moldova, care garantează accesul liber la justiție;

- consideră că prin neexpunerea, ne cercetarea și neanalizarea tuturor

probelor administrate, în coroborare cu celelalte probe, invocând în

dispozitivul deciziei niște soluții lipsite de un suport legal, neargumentate

în fapt și în drept în descriptivul acestei hotărâri, instanța nu a soluționat în

fond cauza penală în privința lui Ceban Ghenadie, fapte ce constituie erori

grave de drept.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Sergiu Crijanovschi, prin care și-a expus poziția privind dispunerea

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

declarat, în baza materialelor cauzei în raport cu motivele invocate de către

recurent, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, doar în temeiurile prevăzute de lege.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să

fie motivat.

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea

de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Raportând normele menționate supra, la recursul declarat, se reține

că recurentul a indicat în calitate de temeiuri pentru recurs, prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea

deciziei cu menținerea sentinței.

Studiind argumentele înaintate de recurent în raport cu materialele

cauzei, Colegiul penal le apreciază ca fiind neîntemeiate, nesusceptibile de

a impune necesitatea casării deciziei atacate, or, potrivit art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse

15

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, la caz fiind indicate temeiurile următoare:

- pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței;

- pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- pct. 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Astfel, cercetând motivele expuse de către recurent, Colegiul penal a

stabilit că în recursul declarat, recurentul, în esență, a expus dezacordul cu

privire la aprecierea probelor, efectuată de către instanța de apel, fiind

expusă o critică asupra modalității de redare în decizie și apreciere a

declarațiilor martorilor, puse de către instanță la baza condamnării

inculpatului, critică care în opinia recurentului este justificată și impune

necesitatea casării deciziei atacate.

În contextul dat, Colegiul penal reține că art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a

cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu

sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei

pentru recurs separat.

În acest sens, este necesar de a menționa că potrivit art. 424 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în

limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Astfel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de recurs verifică doar

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care

la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă

analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece

instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de

drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar

aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea

fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.

În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs

verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv

16

prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Suplimentar celor menționate, Colegiul penal constată că instanța de

apel și-a motivat pe deplin soluția adoptată în privința vinovăției

inculpatului, prin statuările expuse la pct.7.1. al prezentei decizii, pe care

instanța de recurs le însușește și care nu necesită o reiterare suplimentară

din motivul temeiniciei lor și expunerii desfășurate de către instanța de

apel.

În același context, Colegiul penal respinge argumentele recurentului,

prin care se susține că instanța de apel prin neexpunerea, ne cercetarea și

neanalizarea tuturor probelor administrate, în coroborare cu celelalte probe,

invocând în dispozitivul deciziei niște soluții lipsite de un suport legal,

neargumentate în fapt și în drept în descriptivul acestei hotărâri, instanța nu a

soluționat în fond cauza penală în privința lui Ceban Ghenadie, fapte ce constituie

erori grave de drept, or, sub acest aspect, se constată că instanța de apel în

decizia emisă a redat și a acordat deplină apreciere probelor cercetate, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării lor acordând deplină eficiență prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, stabilind astfel că Ceban Ghenadie a comis infracțiunile

imputate, acțiunile acestuia fiind încadrate atât în baza art. 349 alin. (1)

Codul penal, după semnele calificative: amenințarea cu moartea, cu

vătămarea integrității corporale sau a sănătății, cu nimicirea bunurilor

persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării

activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care

îl amenință, cât și în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, după semnele

calificative: aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față

de persoana cu funcție de răspundere și a rudelor ei apropiate și nimicirea

bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu, instanța de

apel constatând faptele inculpatului, a descris clar și explicit, modul de

încadrare juridică a acestora în componențele de infracțiuni incriminate lui

Ceban Ghenadie.

Cu referire la expunerea recurentului precum că, în speță persistă un

viciu fundamental prin încălcarea art. 6 (1) CEDO combinat cu art. 13 din

Convenția Europeană și art. 20 din Constituția Republicii Moldova, care

garantează accesul liber la justiție, Colegiul penal, de asemenea respinge

respectiva afirmație ca fiind declarativă și fără suport, or, recurentul nu a

prezentat nici o motivare și indicare clară în sensul dat, fapt apreciat de

către instanța de recurs ca un argument inaplicabil speței.

17

A mai indicat, recurentul, în calitate de temei pentru recurs și în

susținerea poziției sale, pct. 8) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, însă la acest capitol, nu a expus nici o motivare și nu a adus nici un

argument în susținere.

Astfel, Colegiul penal apreciază critic această referire, deoarece este

declarativă și lipsită de suport, or, recurentul în sensul dat nu a prezentat o

argumentare, astfel acest temei de asemenea este respins de către instanța

de recurs reieșind din faptul că, instanța de apel în conținutul deciziei

emise a descris procesul de încadrare juridică a faptelor inculpatului Ceban

Ghenadie în componențele infracțiunilor incriminate, stabilind

concordanța dintre faptele comise și încadrarea juridică, precum și

realizarea laturii subiective, manifestată prin intenție directă, exprimată

prin amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale, cu

nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere inclusiv și a

rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității de serviciu a persoanei cu

funcție de răspundere ori schimbării caracterului ei în interesul

inculpatului precum și cu aplicarea de către acesta a violenței

nepericuloase pentru viață și sănătate față de persoana cu funcție de

răspundere și a rudelor ei apropiate și cu nimicirea bunurilor acestora în

scopul sistării activității de serviciu a părții vătămate.

În sensul dat instanța de apel a reținut că de către partea acuzării au

fost prezente și administrate probe directe, pertinente și concludente, care

în coroborare cu alte probe cercetate în ansamblu, demonstrează vinovăția

lui Ceban Ghenadie în comiterea infracțiunilor incriminate.

Ce ține de indicarea recurentului în susținerea recursului a pct. 12)

alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiu penal de

asemenea apreciază critic indicarea temeiului respectiv, or, instanța a

pronunțat hotărârea de condamnare pentru aceleași fapte pentru care

inculpatul Ceban Ghenadie a fost pus sub învinuire, stabilind corect

încadrarea juridică.

La acest capitol instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului

Ceban Ghenadie de amenințare cu răfuială fizică, cu moartea, cu nimicirea

bunurilor sale și ale mamei sale, de aplicare a violenței nepericuloase

pentru viață sau sănătate față de colaboratorul de poliție, soldată cu

vătămarea corporală neînsemnată pentru viața sau sănătatea a

colaboratorului de poliție, cu deteriorarea hainei acestuia, au fost comise cu

scopul sistării activității de serviciu a părții vătămate, iar din probele

cercetate în ședință, instanței de apel a stabilit cu certitudine că inculpatul

18

Ceban Ghendie este culpabil de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

349 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care

s-a bazat avocatul în recursul declarat, nu sunt imputabile deciziei atacate,

deoarece în urma examinării acesteia, se conchide că instanța de apel a

analizat obiectiv circumstanțele cauzei și a dat răspuns la toate motivele

expuse în apel în coraport cu poziția apărării și a argumentelor de motivare

a soluției emise de prima instanță, astfel fiind atestat că decizia instanței de

apel corespunde normelor procesual-penale, este legală și întemeiată.

În rest, Colegiul penal consideră că celelalte argumente invocate de

către recurent, au o formulare generală și nu pot servi temei pentru casarea

deciziei instanței de apel, or, ultima și-a motivat complet soluția emisă

acordând deplină eficiență prevederilor legale relevante cauzei.

În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile

pentru recurs indicate în cerere nu și-au găsit confirmare, iar la examinarea

recursului nu s-au depistat erori de drept, care ar impune soluția casării

deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursului ordinar declarat în cauză, deoarece este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Popescu Ion în numele inculpatului Ceban Ghenadie XXXXX, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 noiembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Victor Boico

Ion Guzun

19