1ra-357/2018 — Art. 201/1 alin. 1, art. 27, 190 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016: 1.1. Gojan Ghenadie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (1), art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în baza: - art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de activități patrimoniale pe un termen de 4 ani. Procesul penal în privința lui Gojan Ghenadie pe învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, a fost încetat, cu liberare de răspundere penală, pe motivul expirării prescripției de tragere la răspundere penală. 1.

Rusnac Ivan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa 1 de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de activități patrimoniale pe un termen de 2 ani. În privința corpurilor delicte, s-a dispus de a fi păstrate la dosar. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că: 2.1. Gojan Ghenadie, în perioada anilor 2001-2014, fiind căsătorit cu Gojan Angela, domiciliind în locuința comună din s. xxxxx, r. xxxxx, acționând cu intenție directă și fiind conștient că actele de violență săvârșite între membrii aceleiași familii pot afecta grav existența acesteia, determinând la destrămarea ei, impunându-și voința și controlul personal, după diferite conflicte verbale inițiate din motive de gelozie, a supus-o sistematic și cu o deosebită cruzime, maltratărilor, prin aplicarea loviturilor cu mâinile și picioarele pe diferite regiuni ale corpului, precum și amenințărilor frecvente cu aplicarea violenței în cele mai crâncene metode. Astfel, în luna noiembrie 2010, aflându-se la domiciliul sus-menționat, din cauza unei fapte comise de feciorul Gojan Vasile, i-a provocat lui Gojan Angela o stare de tensiune și de suferință psihică prin ofense, înjurare, insultare, aducându-i acesteia învinuiri referitoare la educația copilului lor comun. Cu afișarea ostentativă a armei ce o deținea în mod legal, i-a aplicat lui Gojan Angela multiple lovituri cu mâinile și picioarele până aceasta și-a pierdut cunoștința, fiind nevoită ca la 26 noiembrie 2010 să se adreseze după ajutor medical. Prin urmare, Gojan Ghenadie, a atentat la integritatea fizică și psihică a soției, Gojan Angela, provocându-i suferințele respective. Tot el, la 06 martie 2012, aflându-se la domiciliul din s. xxxxx, r. xxxxx, a amenințat-o fizic și psihic pe Gojan Angela, prin injurii, din motive de gelozie. În consecință, Gojan Angela a fost nevoită, pe timp de noapte, să părăsească domiciliul, căutând adăpost la alte persoane, fapt prin care a fost umilită, înjosită, provocându-i frică și sentimente de frustrare, în consecință fiindu-i cauzat un prejudiciu moral. De asemenea, inculpatul Gojan Ghenadie, la 25 mai 2014, în jurul orei 18:00, deplasându-se cu copilul minor, Gojan Vasile, în automobilul de model Mercedes cu numărul de înmatriculare xxxxxx, în or. Briceni și văzând-o pe Gojan Angela, din motive de ură, răzbunare și gelozie, având scopul denigrării onoarei și demnității, a stopat automobilul și a numit-o cu cuvinte necenzurate și ofensatoare într-un loc public, provocându-i ultimei suferințe psihice de umilire și înjosire. Din cauza violenței permanente în familie pe parcursul ultimilor ani de căsnicie, prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 24 aprilie 2014 a fost desfăcută căsătoria încheiată între Gojan Ghenadie și Gojan Angela. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului, Gojan Ghenadie pe acest episod în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal - acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin 2 maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale și sănătății. 2.2. Tot el, Gojan Ghenadie, în perioada anului 2014, după procesul de divorț, fiind în relații ostile cu Gojan Angela ca urmare a înaintării acțiunii de către ultima împotriva lui Gojan Ghenadie cu privire la partajarea averii, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a comis tentativă la escrocherie, în următoarele circumstanțe. Astfel, Gojan Ghenadie în scopul de a însuși de la Gojan Angela bani în proporții deosebit de mari, în comun și prin înțelegere prealabilă cu Rusnac Ivan și o persoană necunoscută, care nu a putut fi identificată de către organul de urmărire penală, au creat o situație artificială, precum că, în timpul căsătoriei soților Gojan, ultimii, în perioada de timp 10 iunie 2013-10 iunie 2014, în timp și circumstanțe necunoscute de organul de urmărire penală, ar fi împrumutat de la Rusnac Ivan, în baza unei recipise simple suma de 65 000 Euro. În baza raportului de expertiză judiciară nr. 205-206 din 12 februarie 2015 și a raportului de expertiză judiciară nr. 920 din 12 iunie 2015, s-a stabilit că recipisa este falsă. Scopul creării situației respective l-a constituit evitarea partajării bunurilor proprietate comună în devălmășie între soții Gojan. În continuarea acțiunilor, Gojan Ghenadie, de comun acord cu Rusnac Ivan și o persoană necunoscută care nu a putut fi identificată de către organul de urmărire penală, la 10 iunie 2014, au remis prin poștă în adresa lui Gojan Angela o notă extrajudiciară, reclamând prin înșelăciune, în baza recipisei false sus- menționate, pretenții bănești în sumă de 65000 Euro, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM a Republicii Moldova pentru 10 iunie 2014 constituia suma de 1074911,50 lei. Din motive independente de voința lui Rusnac Ivan și Gojan Ghenadie și a persoanei necunoscute care nu a putut fi identificată de către organul de urmărire penală, acțiunile acestora nu și-au atins scopul propus de a încasa de la Gojan Angela suma de bani, aceasta sesizând organele de drept despre acțiunile ilegale comise de către aceștia. Prima instanță a indicat că acțiunile inculpatului Gojan Ghenadie pe acest episodul au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal – tentativă la escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari. Tot prima instanță a indicat că acțiunile lui Rusnac Ivan au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal al Republicii Moldova, după semnele - tentativă la escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari. Ulterior, prima instanță a reîncadrat acțiunile inculpatului Rusnac Ivan în baza art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal. 3

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Harunjen Artur în numele inculpaților Rusnac Ion și Gojan Ghenadie, solicitând casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie achitați de sub învinuirea imputată, din motiv că faptele lor nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate. În argumentarea apelurilor, avocatul a invocat că: - sentința primei instanțe este ilegală și neîntemeiată, or, aceasta nu reflectă și nu corespunde circumstanțelor de fapt și de drept stabilite atât la faza urmăririi penale, cât și în cadrul desfășurării cercetării judecătorești în prezenta cauză penală, motiv pentru care urmează a fi casată cu dispunerea achitării inculpaților; - la materialele prezentei cauze penale se conțin două rapoarte de expertiză grafologică în care sunt formulate concluzii diametral opuse, iar prima instanță a dat apreciere în mod preferențial unui raport de expertiză, fără de a se expune asupra celui de-al doilea raport de expertiză care conține concluzii diametral opuse; - prima instanță incorect a reținut circumstanțele de fapt, interpretând înaintarea unei reclamații în ordine civilă cu privire la solicitarea restituirii unui împrumut, drept tentativă de sustragere prin escrocherie, or, doar instanța de judecată civilă era în drept să stabilească prezența sau lipsa acestui împrumut; - înaintarea unei reclamații în ordine civilă de către o persoană cu privire la solicitarea rambursării unui împrumut nicidecum nu poate fi calificată drept tentativă la sustragere prin escrocherie, or, o persoană acționând în calitate de creditor este în drept de a-și revendica o cerință a sa în ordine civilă și doar instanța de judecată civilă este competentă de a se expune asupra faptului dacă pretențiile reclamantului față de debitor sunt sau nu întemeiate, cu admiterea sau respingerea acțiunii și încasarea după caz din contul reclamantului a unor despăgubiri în favoarea pârâtului îndreptățit. 3.2. Avocatul Cîrțîca Boris în numele inculpatului Rusnac Ivan, solicitând casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de achitare a inculpatului de sub învinuirea imputată. În argumentarea apelului, avocatul a invocat că: - contrar prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevede că judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii, judecătorul prin sentința a calificat acțiunile lui Rusnac Ivan și potrivit art. 42 alin. (5) Cod penal; - în speță sunt prezente relații civile; - instanța de judecată a refuzat numirea unei expertize independente inclusiv după hotarele țării, asigurând achitarea costului expertizei grafologice privitor la apartenența semnăturii din recipisa de împrumut a sumei de bani din rubrica „Gojan Angela”, n-a cercetat în ședință așa probe ca recipisa, nota extrajudiciară; 4 - de prima instanță au fost apreciate unilateral și tendențios probele care dovedesc cu certitudine nevinovăția inculpatului Rusnac Ivan în săvârșirea faptei incriminate; - nu poate servi ca probă și faptul că Rusnac Ivan ca directorul SRL „Ruscom-R.I.”, persoană juridică, având credite bancare, nu avea posibilitatea de a-i împrumuta ca persoană fizică soților Gojan Ghenadie și Gojan Angela suma de bani. SRL „Ruscom-R.I.” până în prezent după necesitate apelează la creditele bancare. 3.3. Avocatul Șova Victor în numele inculpatului Gojan Ghenadie, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de achitare a inculpatului Gojan Ghenadie de sub învinuirea imputată. În argumentarea apelului, avocatul a invocat că: - acțiunilor lui Gojan Ghenadie le-a fost dată o apreciere greșită de organul de urmărire penală și această greșeală a fost repetată de prima instanță la emiterea sentinței de condamnare; - prima instanță urma să dea o apreciere critică probelor în privința cărora a conchis că dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de violență în familie; - prima instanță nu a examinat recipisa conform căreia soții Gojan Ghenadie și Gojan Angela au luat cu împrumut suma de 65000 Euro de la Rusnac Ivan. Atât organul de urmărire penală, cât și prima instanță intenționat nu au admis demersurile de numire a unei expertize independente la SRL,, Cexin”, cât și după hotarele Republicii Moldova în România, cu implicarea la efectuarea acestei expertize a expertului Gurău Nicolai care a executat raportul de expertiză judiciară nr. 1881 din 12 noiembrie 2014. Situația dată denotă că atât organul de urmărire penală cât și prima instanță nu au dorit stabilirea de fapt a adevărului ce a dus la emiterea unei sentințe ilegale; - au fost trecute cu vederea și încălcările grave comise de conducerea procuraturii sect. Centru (care era în relații de prietenie cu Gojan Angela) și anume ignorarea executării ordonanței prim adjunctului Procurorului General, Pîntea A. din 19 noiembrie 2014 de a transmite cauza pentru efectuarea urmăririi penale pe acest fapt la IP Centru mun. Chișinău, efectuarea urmăririi penale în privința lui Gojan Ghenadie de cumătrul și subalternul procurorului sect. Centru - Rusu Roman, anularea la 18 mai 2015 de către procurorul sect. Centru, Geru Nicolai de sine stătător a ordonanței de scoatere a lui Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan de sub urmărire penală emisă la 23 octombrie 2015 de procurorul în procuratura Briceni Russu T. și transmiterea dosarului lui Gore Eugen; - între Rusnac Ivan, Gojan Ghenadie și Gojan Angela sunt prezente relații civile la momentul împrumutului lor a sumei de 65000 Euro și este absolut incorectă calificarea acțiunilor lui Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan ca escrocherie, 5 fiindcă latura obiectivă a escrocheriei se realizează prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată în parte, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, sentința primei instanțe, în partea condamnării lui Rusnac Ivan în baza art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal și Gojan Ghenadie în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, și pronunțată o nouă hotărâre în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Rusnac Ivan și Gojan Ghenadie au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-le stabilită lui Gojan Ghenadie pedeapsa de 10 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de activități patrimoniale pe un termen de 4 ani, iar lui Rusnac Ivan pedeapsa de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de activități patrimoniale pe un termen de 2 ani. În rest prevederile sentinței au fost menținute fără modificări. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Gojan Ghenadie, împreună și de comun acord cu inculpatul Rusnac Ivan în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, având scopul evitării partajării bunurilor proprietate comună în devălmășie între soții Gojan, au comis tentativă la escrocherie în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Inculpatul Gojan Ghenadie, în perioada anului 2014, după procesul de divorț, care a avut loc la 24.04.2014, fiind în relații ostile cu fosta soție Gojan Angela, ca urmare a înaintării de către ultima a acțiunii civile împotriva acestuia cu privire la partajarea averii în Judecătoria Briceni, în scopul de a însuși de la Gojan Angela bani în proporții deosebit de mari, în comun și prin înțelegere prealabilă cu inculpatul Rusnac Ivan și o persoană necunoscută, care nu a putut fi identificată de către organul de urmărire penală, au creat o situație artificială, precum că, în timpul căsătoriei soților Gojan Ghenadie și Gojan Angela, ultimii în perioada de timp 10 iunie 2013-10 iunie 2014, în timp și circumstanțe necunoscute de organul de urmărire penală, ar fi împrumutat de la Rusnac Ivan, în baza unei recipise simple suma de 65000 Euro, semnătura din numele lui Gojan Angela, fiind falsificată. Astfel, conform raportului de expertiză judiciară nr. 205-206 din 12 februarie 2015 și a raportului de expertiză judiciară nr. 920 din 12 iunie 2015, s-a stabilit că semnătura din numele lui Gojan Angela, prin care Gojan Ghenadie confirmă faptul împrumutului de la Rusnac Ivan a sumei de 65000 Euro, nu a fost executată de Gojan Angela. În continuarea acțiunilor sale infracționale, inculpatul Gojan Ghenadie, de comun acord cu inculpatul Rusnac Ivan și o persoană necunoscută care nu a putut fi identificată de către organul de urmărire penală, la 10 iunie 2014, au remis prin poștă în adresa lui Gojan Angela o notă extrajudiciară, reclamând prin înșelăciune, 6 în baza recipisei false sus-menționate, pretenții bănești în sumă de 65000 Euro, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM a Republicii Moldova pentru 10 iunie 2014 constituia suma de 1 074 911,50 lei. Din motive independente de voința inculpaților Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan și a persoanei necunoscute care nu a putut fi identificată de către organul de urmărire penală, acțiunile acestora nu și-au atins scopul propus de a încasa de la Gojan Angela suma de bani, de 65 000 Euro, conform recipisei, ultima sesizând organele de drept despre acțiunile ilegale comise de către aceștia. Astfel, instanța de apel a menționat că prin acțiunile lor inculpații Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan au comis infracțiunea prevăzută de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, după semnele - tentativă la escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. Totodată, instanța de apel a indicat că a considerat necesar de a interveni în sentință inclusiv din oficiu, conform art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, casând în parte, sentința primei instanțe, deoarece prima instanță a depășit limitele învinuirii, constatând fapta în privința ambilor, și eronat, încadrând acțiunile inculpatului Rusnac Ivan în baza art. 42 alin. (5), 27-190 alin. (5) Cod penal, or, potrivit prevederilor art. 325 alin. (1) Cod procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii, iar ambilor inculpați le-a fost înaintată învinuirea, fiind deferiți justiției conform rechizitoriului, acțiunile acestora fiind încadrate în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal. Instanța de apel a notat că la ședința instanței de apel, inculpații, nu s-au prezentat, fiind anunțați în căutare prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016 și pornite dosare de căutare în privința lui Gojan Ghenadie nr. 2017070039 și în privința lui Rusnac Ivan nr. 2017070040 de către Inspectoratul de Poliție Briceni. La fel, instanța de apel a atestat că deși inculpații nu s-au prezentat în ședința instanței de apel, iar fiind audiați în cadrul ședinței primei instanțe aceștia au pledat nevinovați, vinovăția acestora în comiterea infracțiunii se confirmă prin cumulul de probe cercetate în cadrul cercetării judecătorești, verificate prin citire în apel, și anume: - declarațiile din instanța de apel a părții vătămate Gojan Angela (f.d. 70-72, 79-80, vol. IV); - declarațiile din instanța de apel a martorilor Bejenari Vera (f.d. 83-84, vol. IV), Botezatu Ana (f.d. 81-82, vol. IV), Davidiuc Lucia (f.d. 85, vol. IV); - confirmarea consultației medicale a pacientului, Gojan Angela, nr. 0023539 din 24 decembrie 2010, efectuată la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie potrivit căreia a fost stabilit diagnosticul „xxxxxxxxxxxx” (f.d. 31, vol. I); 7 - procesul-verbal din 08 aprilie 2014 de sesizare despre săvârșirea infracțiunii potrivit căruia, Gojan Angela a denunțat acțiunile lui Gojan Ghenadie pe faptul comiterii acțiunilor de violență în familie (f.d. 79 vol. I); - raportul de constatare medico-legală nr. 844/D din 29 aprilie 2014 și raportul de expertiză medico-legală nr. 1043/D din 20 mai 2014, potrivit cărora, la Gojan Angela s-a constatat: traumă cranio-cerebrală acută, comoție cerebrală, fisura maleolei laterale gamba stânga, consecințele TCC cu sindrom HIC și asteno- neurotic (f.d. 91-92, f.d.115, vol. I); - raportul de constatare medico-legală nr. 431 din 04 iunie 2014, în baza căruia s-a stabilit că, comoția cerebrală, echimozele și excoriațiile depistate la Gojan Angela au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, posibil la data indicată, fiind calificate ca vătămări corporale ușoare (f.d.221-222, vol. I); - decizia Curții de Apel Chișinău și Ordonanța de protecție nr. 2r-927/14 din 06 mai 2014, prin care au fost aplicate măsuri de protecție în privința lui Gojan Angela față de acțiunile violente ale lui Gojan Ghenadie, iar prin încheierile Judecătoriei Centru, mun. Chișinău nr.2po-276/2014 din 04 august 2014, nr.2po- 1027/2014 din 06 noiembrie 2014, nr.2po-60/15 din 05 februarie 2015, nr.2po- 60/15 din 04 mai 2015, măsurile aplicate au fost prelungite pe un termen de 3 luni (f. d. 72-75, 76-77, 226-229 vol. I, f. d. 12- 14, 15,21-24, 28-31, vol. II); - plângerea semnată de către avocatul Căuș Miroslav în interesele lui Gojan Angela din 20 iunie 2014, prin care sesizează despre acțiunile ilegale admise de către Rusnac Ivan și Gojan Ghenadie (f.d.67-68, vol. II); - raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 140 a-2015 din 05 martie 2015, potrivit căruia Gojan Angela, în urma acțiunilor întreprinse de fostul soț Gojan Ghenadie, a suportat traumă psihologică post-stresantă de intensitate ușoară, și prezintă: xxxxxx, fapt confirmat prin suportarea traumatismului cranio- cerebral repetat pe parcursul vieții, xxxxxxx, aflarea în evidență neurologică. Constatările psihologice consemnate în privința lui Gojan Angela sunt în concordanță cu pretinsul tratament inuman, la care pretinde că a fost supusă ultima din partea fostului soț Gojan Ghenadie (f. d. 33-35, vol. II); - procesul-verbal de primire a plângerii (denunțului) din 05 iulie 2014, înaintată organului de urmărire penală al Inspectoratul de Poliție Briceni din numele lui Gojan Angela, prin care sesizează despre acțiunile ilegale admise de către Rusnac Ivan și Gojan Ghenadie, solicitând pornirea urmăririi penale (f. d. 69, vol. II); - procesul-verbal de ridicare a recipisei în original întocmită la 10 iunie 2013 de la Rusnac Ivan din 30 iunie 2014 (f. d. 72, vol. II); - ordonanța de recunoaștere a obiectului în calitate de corp delict din 24 noiembrie 2014, prin care recipisa ridicată de la Rusnac Ivan la 30 iunie 2014 a fost recunoscută ca corp delict (f.d. 74, vol. II); 8 - procesul-verbal din 24 noiembrie 2014, prin care a fost examinată recipisa ridicată de la Rusnac Ivan datată cu 10 iunie 2013. Textul recipisei este „Eu Gojan Ghenadie născut la xxxxxx, confirm faptul că azi 10.06.2013 am luat cu împrumut pentru necesități familiare de la cet. Rusnac Ivan suma de 65000 euro (șaizeci și cinci mii euro) Ne obligăm să restituim suma dată la prima cerință înaintată de Rusnac I. V. Recipisa este scrisă în prezența lui Gojan Angela și Rusnac Ivan, pentru ce semnăm”. Recipisa conține 4 semnături, iar data de 10.06.2013 este fixată de trei ori (f. d. 73, vol. II); - raportul de analiză tactică și strategică a descifrărilor telefonice din 22 aprilie 2015, a numerelor de telefoane mobile ce aparțin lui Gojan Ghenadie (xxxxxx), Gojan Angela (xxxxxx) și Rusnac Ivan (xxxxx), potrivit căruia s-a stabilit că întâlnirea subiecților (Rusnac Ivan, Gojan Ghenadie și Gojan Angela) la 10 iunie 2013 nu a fost posibilă din cauza distanței variabile de acoperire a antenelor (f.d. 35-41, vol. III); - procesul-verbal de examinare din 03 iulie 2015, a raportului de analiză tactică și strategică a descifrărilor telefonice a numerelor de telefoane mobile ce aparțin lui Gojan Ghenadie (xxxxxx), Gojan Angela (xxxxxx) și Rusnac Ivan xxxxx) (f. d. 42, vol. III); - procesul verbal din 03 iulie 2015 de examinare a cererii de chemare în judecată privind partajarea averii proprietate comună în devălmășie, acțiune care a fost depusă la Judecătoria Briceni la 24 aprilie 2014, cu anexele sale pe 6 file în total, copia certificatului de căsătorie dintre Gojan Ghenadie și Bejenaru Angela nr. CS-V 1127174 pe 1 filă, copia hotărârii Judecătoriei Briceni din 24 aprilie 2014 pe 1 filă, prin care căsătoria dintre Gojan Ghenadie și Gojan Angela a fost desfăcută (f.d. 179-183, vol. II,); - procesul-verbal prin care la 22 mai 2015, de la Gojan Angela a fost ridicat un plic și notă extrajudiciară în original, xerocopia recipisei din 10 iunie 2013 (f.d. 88, vol. III); - procesul-verbal de examinare din 22 mai 2015, prin care a fost examinat plicul ridicat de la partea vătămată Gojan Angela la aceeași dată. S-a constatat că plicul este confecționat din hârtie cu lungimea de 16 cm, înălțimea de 11 cm, rupt în partea stângă. Pe plic sunt aplicate 6 (șase) timbre, și aplicate 6 semne de ștampile. Una din ștampile este de formă rotundă cu nominalul „Poșta Moldovei” este datată cu 10 iunie 2014. Destinatarul este Gojan Angela cu domiciliul indicat în s. xxxxxx, r. xxxxx, iar expeditorul este Rusnac Ivan cu domiciliul în s. xxxxx, r. xxxxxx. În interiorul plicului se află două foi A4, una din ele fiind intitulată „notă extrajudiciară”, adresată lui Gojan Angela și lui Gojan Ghenadie. Nota extrajudiciară este semnată din numele lui Rusnac Ivan cu data de 10 iunie 2014. De asemenea, în plic se afla copia recipisei din 10 iunie 2013 (f. d. 89, vol. III); - procesul-verbal de examinare din 03 iulie 2015, potrivit căruia la 20 martie 2015, de către organul de urmărire penală au fost ridicate de la I.M. „Biroul de 9 Credit” S.R.L, situat pe str. xxxxx, din xxxxx, informații bancare referitor la istoria creditelor luate de la băncile comerciale din Republica Moldova de către persoana juridică S.C. „Ruscom-R.I.” SRL și persoana fizică Rusnac Ivan, născut la xxxxxx, în perioada anului 2012-2013. Conform informațiilor s-a constatat că S.C. „Ruscom-R.I” SRL, administrator al căreia este Rusnac Ivan, la 04.10.2013, a primit un împrumut în sumă de 300000 lei de la BC „ProCreditBank” S.A. pe o perioadă de 36 luni. Rusnac Ivan în calitate de persoană fizică nu a primit în perioada anilor 2012-2013 împrumuturi/credite, fapt confirmat prin raportul de credit pe 3 file al subiectului istoriei de credit pentru creditele luate în anii 2012- 2013 (f.d. 29, vol. III); - raportul de expertiză judiciară nr. 205-206 CNEJ, 1644 CTCEJ al IGP din 12 februarie 2015, din care s-a constatat, că a fost efectuată o expertiză complexă grafoscopică și tehnică a documentelor suplimentară/repetată în comisie, de către trei experți, conform căruia s-a stabilit că semnătura din numele lui Gojan Angela, prin care Gojan Ghenadie confirmă faptul împrumutului de la Rusnac Ivan a sumei de 65000 Euro, nu a fost executată de către Gojan Angela, dar de către o altă persoană (f.d. 48-57, vol. III); - raportul de expertiză judiciară nr. 920 din 12 iunie 2015, fiind executată expertiza grafoscopică suplimentară în comisie de către trei experți judiciari, conform căruia s-a stabilit cu certitudine, că semnătura din numele lui Gojan Angela, prin care Gojan Ghenadie confirmă faptul împrumutului de la Rusnac Ivan a sumei de 65000 Euro, nu a fost executată de către Gojan Angela, dar de o altă persoană, cu imitarea semnăturilor autentice ale lui Gojan Angela cu pregătire preventivă (f. d. 126-142, vol. III); - corpurile delicte recunoscute prin ordonanțele procurorului din 09 august 2014, 24 noiembrie 2014 și 22 mai 2015: descifrările convorbirilor telefonice de la operatorul Orange conform interpelării cu numărul de înregistrare RCP OMD 93350/14 din 15 iulie 2014, un plic în care se află o notă extrajudiciară semnată de Rusnac Ivan și copia recipisei din 10 iunie 2014, și recipisa din 10 iunie 2014 în original. În acest sens, instanța de apel a indicat că cumulul de probe pertinente și concludente prezentate în sprijinul învinuirii și enumerate mai sus, dovedesc în întregime vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, careva temei de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu se atestă, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală și în ansamblu racordate între ele, pe deplin dovedesc vinovăția acestora în fapta imputată. De asemenea, instanța de apel a conchis că nu poate fi luată în considerare versiunea susținută de inculpați pe întreg procesul penal, privind nerecunoașterea vinei, menționând în acest sens că este tendința ultimilor să prezinte o stare de fapt nereală și neplauzibilă, care să le atenueze răspunderea penală, deoarece aceste 10 declarații se combat prin cumulul de probe administrate în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, care au fost verificate în ședința instanței de apel. Mai mult, instanța de apel a stabilit că sunt veridice declarațiile părții vătămate Gojan Angela, care au fost date sub jurământ, fiind preîntâmpinată de răspundere penală pentru darea declarațiilor mincinoase, acestea fiind neschimbate pe tot parcursul urmăririi penale, în prima instanță și cea de apel, fiind confirmate și prin cumulul de probe, concludente și pertinente, în deosebi, recipisa, care conține semnătura falsificată din numele ultimei, fapt stabilit conform rapoartelor de expertiză, iar careva temei de a nu le crede, instanța de apel a notat că nu are, iar în privința declarațiilor inculpaților și argumentelor apărării, a indicat că sunt irelevante, la caz, având scopul de a absolvi inculpații de răspundere penală pentru infracțiunea comisă. În continuare instanța de apel a apreciat critic declarațiile din prima instanță a martorului Dogotari Ivan, menționând că la caz lipsesc probe concludente și pertinente de a confirma cele expuse de martor – recipise scrise, contracte de împrumut autentificate notarial. Totodată, instanța de apel a reținut că declarațiile date nu pot fi puse la baza unei sentințe de achitare, după cum solicită apărarea, or în prezența probelor enunțate mai sus, ca raportul de expertiză dactiloscopică, care confirmă declarațiile părții vătămate Gojan Angela, precum că semnătura din recipisă, precum că a luat cu împrumut suma de 65000 Euro de la Rusnac Ivan împreună cu soțul Gojan Ghenadie. Astfel, instanța de apel a conchis că argumentele apelanților în acest sens sunt irelevante, și nu pot fi reținute. Instanța de apel a precizat că s-a stabilit cu certitudine, că în scopul de a nu partaja bunurile comune în devălmășie a soților Gojan, și a o lipsi pe partea vătămată Gojan Angela de bunurile ce-i aparțin în rezultatul partajării averii comune în devălmășie, inculpatul Gojan Ghenadie, împreună prin înțelegere cu inculpatul Rusnac Ivan au creat o situație artificială, întocmind o recipisă datată cu 10 iunie 2013, precum că soții Gojan au luat de la Rusnac Ivan un împrumut în mărime de 65000 Euro. Ulterior, în scopul dobândirii bunurilor părții vătămate, la 10 iunie 2014, Rusnac Ivan a întocmit personal și a înaintat lui Gojan Angela o notă extrajudiciară potrivit căreia ultima trebuie să restituie împrumutul acordat în baza recipisei din 10 iunie 2013. Subsidiar, instanța de apel a enunțat că sunt veridice, fiind în coroborare cu alte probe enunțate mai sus, inclusiv declarațiile părții vătămate, concluziile din raportul de expertiză judiciară complexă grafoscopică și tehnică a recipisei, suplimentară/repetată în comisie, nr. 205-206 CNEJ, 1644 CTCEJ al IGP din 12 februarie 2015 (f.d. 48-53, vol. III) și concluziile din raportul de expertiză judiciară grafoscopică suplimentară în comisie nr. 920 din 12 iunie 2015 (f.d. 126, vol. III), indicând că acestea au fost efectuate de 6 experți, specialiști în domeniu, cu o 11 experiență impunătoare în specialitate, fiind preîntâmpinați de răspundere penală pentru prezentarea cu bună știință a unor concluzii false, conform art. 312 Cod penal, iar careva temei de a nu le crede, instanța de apel a notat că nu are, acestea corespund cerințelor legale și confirmă cu certitudine, că semnătura din numele lui Gojan Angela, prin care Gojan Ghenadie confirmă faptul împrumutului de la Rusnac Ivan a sumei de 65000 Euro, nu a fost executată de către Gojan Angela, dar de către o altă persoană cu imitarea semnăturilor autentice ale lui Gojan Angela cu pregătire preventivă. Astfel, instanța de a apel a conchis că nu poate fi reținut argumentul avocatului Harunjen Artur precum că la materialele prezentei cauze penale se conțin două rapoarte de expertiză grafologică în care sunt formulate concluzii diametral opuse. În aceste circumstanțe, instanța de apel a menționat că apreciază critic raportul de expertiză nr. 1881 din 12 noiembrie 2014, concluzia căruia este că „semnătura din numele Gojan Angela, plasată la sfârșitul rândului 10 al recipisei datate cu 10.06.2013, prin care Gojan Ghenadie confirmă faptul împrumutului de la Rusnac Ivan a sumei de 65000 euro, a fost executată de către însăși numita Gojan Angela”, concluzia căruia a fost emisă de un singur expert, or, aceasta nu poate fi reținută, fiind combătută prin efectuarea ulterioară a altor două rapoarte de expertiză complexe în comisie, ambele semnate de câte 3 experți judiciari fiecare, în total 6 experți judiciari, care au fost preîntâmpinați de răspunderea penală conform art. 312 Cod penal, pentru concluziile prezentate. Totodată, instanța de apel a respins argumentul apelanților precum că atât OUP cât și instanța de fond nu au admis demersurile de numire a unei expertize independente, specificând în acest sens că potrivit materialelor cauzei se atestă 4 rapoarte de expertiză care au dat un răspuns suficient de clar în prezenta cauză penală or, art. 148 Cod de procedură penală, clar stipulează condițiile în care poate fi numită o expertiză repetată, prevederi ce nu au fost reținute în cazul dat, iar repunerea în discuție a acestui subiect prin numirea unor noi expertize, ar duce la violarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, iar acest fapt ar pune la îndoială respectarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 alin. (1) CEDO, or, faptul numirii unei noi expertize a fost examinată în cadrul urmăririi penale, fiind respins de către procurorii Gore E. și Geru N., și nefiind contestate în modul stabilit de Codul de procedură penală de către apărare. În continuare, instanța de apel a considerat că este nefondat și argumentul apărării precum că între părți se atestă prezența raporturilor civile cu privire la solicitarea restituirii unui împrumut, reținând că probele enunțate confirmă contrariul, că inculpatul Gojan Ghenadie în scopul evitării partajării bunurilor proprietate comună în devălmășie de comun acord cu Rusnac Ivan prin înșelăciune, în baza recipisei false au reclamat pretenții bănești în sumă de 65000 Euro de la partea vătămată Gojan Angela, și din motive independente de voința 12 acestora, acțiunile inculpaților nu și-au atins scopul propus, fiind sesizat organul de drept și constatat faptul falsificării semnăturii din numele acesteia. Mai mult, instanța de apel a constatat că, conform recipisei din 10.06.2013, prin falsificarea semnăturii din numele părții vătămate Gojan Angela, de către inculpații Rusnac Ivan și Gojan Ghenadie, a fost creată o situație falsă de existență a împrumutului acordat de către Rusnac Ivan soților Gojan Ghenadie și Gojan Angela în mărime de 65000 Euro, și înaintată somația către partea vătămată Gojan Angela, privind încasarea împrumutului, anume cu scopul de a însuși de la ultima, prin diminuarea a bunurilor comune ce urmau să fie partajate anume în valoarea sumei de 65000 Euro, acțiuni ce nu au fost duse la capăt, fiind pornită urmărirea penală în baza plângerii părții vătămate. La fel, instanța de apel a respins criticile recurenților că în acțiunile inculpaților nu se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, punctând în acest sens că a stabilit cu certitudine, că prin acțiunile inculpaților s-a atentat asupra relațiilor sociale privitor la posesia bunurilor altei persoane, în plan secundar la relațiile sociale cu privire la libertatea manifestării de voință și minimul necesar de încredere a părții vătămate, Gojan Angela, însă din motive independente de voința acestora infracțiunea nu a fost realizată definitiv. Or, faptul falsificării semnăturii părții vătămate Gojan Angela din recipisă dovedește cu certitudine intenția inculpaților Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan anume de dobândire ilicită, prin înșelăciune a averii acesteia, prin diminuarea bunurilor comune ce urmau să fie partajate în valoare de 65000 Euro, intenție care nu a fost dusă până la capăt din motive independente de voința inculpaților, fiind pornită urmărirea penală și stabilite circumstanțele enunțate. Mai mult, instanța de apel a precizat că obiectul material al escrocheriei este format din bunurile care au o existență materială, dispun de valoare materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor, în prezenta speță suma în baza recipisei în mărime de 65000 Euro. Subsidiar, instanța de apel a concluzionat având în vedere că infracțiunea de escrocherie este una materială, adică se consideră consumată din momentul dobândirii bunurilor altei persoane, precum și ținând cont că inculpații nu și-au realizat intenția infracțională până la capăt, că fapta săvârșită de Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan constituie o tentativă la infracțiunea de escrocherie, iar latura obiectivă a tentativei la escrocherie constituie încercarea de a dobândi ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune, prin emiterea unei recipise false potrivit căreia Rusnac Ivan i-a împrumutat lui Gojan Ghenadie și Gojan Angela suma de 65000 Euro. Argumentul apărării precum că s-a trecut cu vederea și încălcările grave comise de conducerea procuraturii sect. Centru și anume ignorarea executării ordonanței prim adjunctului Procurorului General Pîntea A. din 19 noiembrie 2014 de a transmite cauza pentru efectuarea urmăririi penale pe acest fapt la IP Centru 13 mun. Chișinău, instanța de apel a atestat că nu poate fi reținut, deoarece atât inculpații cât și apărătorii acestora, considerându-se afectați într-un drept prevăzut de lege, nu au contestat legalitatea actelor procedurale îndeplinite de organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la terminarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu au avut nici o obiecție asupra actelor menționate, prezumându-se că au acceptat situația dată. La fel, ca nefondat a fost respins de instanța de apel și argumentul apărării precum că banii în sumă de 65000 Euro au fost împrumutați familiei Gojan în timpul căsătoriei de Rusnac Ivan în calitatea sa de persoană fizică și nu are nimic comun cu persoana juridică pe care o gestiona, specificând în acest aspect că potrivit declarațiilor părții vătămate, Gojan Ghenadie ducea un mod de viață prielnic, neavând nevoie de a împrumuta careva sume de bani. A mai precizat Gojan Angela că în perioada în care se presupune că a fost împrumutată suma de bani, au mers cu familia la odihnă în Turcia într-un hotel de 5 stele, ea conducea un automobil de model Toyota Land Cruiser Prado, iar inculpatul un automobil de model Mercedes ML care a costat 47 000 euro. Pe lângă aceste bunuri inculpatul deținea trei camioane care transporta mărfuri peste hotarele țării. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a specificat că ține cont de prevederile art. 7, 61, 75, 81 Cod penal, de gravitatea infracțiunii, personalitatea inculpaților, de scopul preventiv și educativ al pedepsei, de împrejurările în care a fost comisă fapta și consecințele acesteia, că corectarea și reeducarea inculpaților nu este posibilă fără stabilirea unei pedepse penale, sub formă de închisoare, în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, considerând-o una echitabilă, care ar duce la corectarea inculpaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, în raport cu cele săvârșite. Astfel, instanța de apel a mai indicat că ține cont de scopul pedepsei penale, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care este din categoria celor deosebit de grave, de persoana inculpaților care nu au recunoscut vina, anterior nefiind în conflict cu legea, de consecințele infracțiunii, de comportamentul inculpaților care s-au eschivat de a se prezenta în instanța de judecată la pronunțarea sentinței, și în prezent se eschivează, fiind anunțați în căutare, de rolul fiecăruia în comiterea infracțiunii, scopul pedepsei, și a considerat necesară aplicarea în privința inculpaților a pedepsei prevăzute de sancțiunea articolului încriminat și anume sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani închisoare lui Gojan Ghenadie, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de activități patrimoniale pe un termen de 4 ani și lui Rusnac Ivan închisoare pe un termen de 8 ani cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de activități patrimoniale pe un termen de 2 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că pedeapsa stabilită inculpaților va răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea acestora, precum și 14 prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților, cât și a altor persoane.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Avocatul Cîrțîca Boris în numele inculpatului Rusnac Ivan, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, art. 6§1 CEDO, și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Rusnac Ivan să fie achitat din motiv că în acțiunile sale lipsește componența de infracțiune. În argumentarea recursului, avocatul invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau aceasta este expusă neclar; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - ședința a avut loc în lipsa inculpatului Rusnac Ivan care a dorit să se prezinte în fața instanței de apel pentru a depune declarații, de a asculta și urmări procedura, să poată explica propria versiune a faptelor, să pună întrebări la martorii acuzării, dar a fost în imposibilitate, drepturi prevăzute de art. 6 al Convenției Europene. Fiindu-i aplicată pedeapsa cu închisoare și anunțat în căutare de instanța de fond. Totodată, demersul către instanța da apel de a schimba măsura preventivă pentru posibila prezentare în fața instanței a inculpatului Rusnac Ivan a fost respins ca neîntemeiat. - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - prima instanță, contrar prevederilor art. 19, 100, 101 Cod de procedură penală, unilateral și arbitrar a tratat probele, deși fiecare probă urma să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veredicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; - sunt presupuneri, fără a se întemeia pe probe pertinente, concludente și concluzia instanței precum că Rusnac Ivan „prin înțelegere prealabilă cu Gojan Ghenadie și persoane nestabilite au falsificat recipisa și au înaintat cererea extrajudiciară”, iar toate dubiile în probarea învinuirii urmau a fi interpretate în favoarea inculpatului; - o altă abatere de la art.6 §1 al Convenției, este refuzul instanței de apel de a audia martorii (probelor noi), înaintați de apărător, anume - Grossu Anatolie, care arată că în luna aprilie 2013 a întors datoria de 24 mii euro către Rusnac Ivan și Dogotari Victor care cunoaște despre împrumut, și transmiterea sumei de 65 mii Euro soților Gojan (Dan c.Moldovei 05.06.2011 nr.8999/07. Par.26-29); - încălcare a art. 6 CEDO constituie și refuzul de a numi expertiza independentă, cu participarea primului expert, cerințe prevăzute de art. 148 alin. (2) Cod de procedură penală. Anterior asemenea refuz a fost din partea 15 procurorului în procuratură, procurorului-șef, primei instanțe. Deși concluziile expertului în speța dată au importanță crucială; - instanța de apel nu s-a expus și asupra tuturor motivelor indicate în apel, pronunțând o hotărâre nemotivată și neargumentată, încălcând dreptul inculpatului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO; - nu s-a făcut aprecierea justă a faptei de prezentare benevolă la urmărirea penală a recepisei de către inculpatul Rusnac Ivan, semnarea recipisei semnată deja de soții Gojan Angela și Gojan Ghenadie. Prezentării de inculpatul Rusnac Ivan a notei extrajudiciare ambilor soți, proprietate în devalmășie, ( art.19 Codul Familiei) ca urmare ambii să restituie suma împrumutată, deja se prezumă a câte 1/2 din suma solcitată și nu 65 mii Euro imputate lui Rusnac Ivan, precum că au fost solicitate doar de la partea vătămată Gojan Angela. Nu s-a dat apreciere justă și declarațiilor părții vătămate Gojan Angela, martorului Botezatu Ana referitor la „schemele întocmite pentu eroarea lui Gojan Ghenadie, vinderea casei la prețul de 65 mii Euro de către Botezatu Ana, înregistrarea bunului imobil (magazinele) după fiu și soție Gojan Angela (pregătire pentru divorț dorința de a nu partaja bunurile, restituirea împrumutului); - instanța de apel și acuzarea n-au stabilit probe incontestabile privind participarea lui Rusnac Ivan la „întocmirea recipisei false”, și trimiterea notei extrajudiciare de comun cu Gojan Ghenadie și altă persoană neidentificată, concluzii ce au fost bazate doar pe presupuneri; - sunt presupuneri și argumentele referitor la scopul întocmirii recipisei - de a nu partaja bunurile comune în devălmășie a soților Gojan. Făcând o așa constatare instanța n-a verificat cel puțin bunurile, costul bunurilor înaintate spre partajare de Gojan Angela, deși ultima solicită cota ideală; - nu s-a demonstrat prin probe incontestabile, certe existența infracțiunii prevăzute de art. 27,190 alin (5) Cod penal în acțiunele lui Rusnac Ivan; - deși nu poate fi o tentativă în acțiunile lui Rusnac Ivan de înaintare a ambilor soți Gojan, potrivit prevederelor legale a cererii prealabile de întoarcere benevolă a împrumutului, în caz contrar urma adresarea în instanța de judecată care urma să decidă. La mijloc sunt eforturi de a penaliza relațiile civile de împrumut. 5.2. Avocatul Șova Victor în numele inculpatului Gojan Ghenadie, care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, art. 6 CEDO, și solicită casarea totală a sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Gojan Ghenadie să fie achitat de sub învinuirea imputată, din motivul lipsei în acțiunile lui a componenței de infracțiune; În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - acțiunile inculpaților Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan nu întrunesc elementele infracțiunii; 16 - instanțele de judecată au dat o încadrare juridică greșită a faptelor săvârșite de inculpații Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan; - probele prezentate de acuzare au fost toate tratate unilateral în defavaorea inculpaților, pe când după cum rezultă din cerințele art. 8 Cod de procedură penală, ...toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea inculpatului; - a fost încălcat principiul unui proces echitabil menționat în art. 6 CEDO paragraful 1 - dreptul la un proces echitabil prin prisma noțiunii (egalitatea armelor și motivarea hotărârilor); - primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi încadrată ca escrocherie numai în cazul în care infractorul încă la momentul intrării în posesia acestor bunuri avea drept scop însușirea lor. În cazul dat Gojan Ghenadie, cât și Rusnac Ivan nu au atentat să dobândească bunurile ilicit de la Gojan Angela, ori reeșind din declarațiile lui Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan între ei a fost un simplu împrumut de bani în sumă de 65000 Euro, fapt care îl confirmă ambii; - prima instanță, cât și instanța de apel au făcut referire la faptul că Gojan Ghenadie cu Rusnac Ivan au atentat la dobândirea ilicită prin escrocherie de la Gojan Angela a sumei de 65000 Euro, dar nu au luat în considerare acel fapt că Gojan Ghenadie tot a primit acea notă extrajudiciară despre restituirea împrumutului și anume el a restituit împrumutul; - prima instanță nu a luat în considerare declarațiile martorului Dogotari I. care a confirmat faptul că d-lui la data de 21 mai 2013 i-a dat cu împrumut lui Rusnac Ivan suma de 35000 Euro, pe care ultimul necesita să i-o dea lui Gojan Ghenadie, dar a făcut referire la aceste declarații cum că „este absurd ca dumnealui ca verișor să susțină contrar”, și totodată nu a acceptat demersul avocatului Cîrțîca B. pentru audierea martorilor Grossu Anatolie, care confirmă că în luna aprilie 2013 a întors lui Rusnac Ivan datoria de 24 000 Euro și Dogotari Victor care confirmă că cunoaște despre împrumut și transmiterea sumei de 65 000 Euro soților Gojan; - nu s-a dat o apreciere justă și declarațiilor părții vătămate Gojan Angela și a martorului Botezatu Ana care în ședința judiciară au confirmat întocmirea „schemelor” pentru dezorientarea inculpatului Gojan Ghenadie. Scoaterea la vânzare a casei de locuit de către Botezatu Ana, care soții Gojan doreau să o procure. Sunt presupuneri fără careva probe și concluzia instanței precum că Rusnac Ivan „prin înțelegere prealabilă cu Gojan Gh. și persoane nestabilite au falsificat recipisa și au înaintat cererea extrajudiciară,, iar toate dubiile în probarea învinuirii urmau a fi interpretate în favoarea inculpatului; - în cadrul ședinței de judecată a fost examinată cererea de chemare în judecată înaintată de Gojan Angela, privind partajarea averii, proprietate comună în devălmășie dar nu a fost luat în considerare faptul că din momentul inițierii 17 acțiunii civile de către Gojan Angela privind partajul averii, anume Gojan Ghenadie a intervenit cu dorința de a soluționa partajul averii pe cale amiabilă, dar Gojan Angela la acel moment nu a ajuns la un numitor comun, - ca la momentul actual (luna decembrie 2017) reclamanta Gojan Angela și-a modificat cerințele dorind ca averea pretinsă să fie înregistrată în cote părți egale, fapt ce a invocat inițial Gojan Ghenadie, din care considerent este incorectă motivarea că Gojan Ghenadie nu a dorit să partajeze averea cu Gojan Angela, motiv din care ar fi falsificat recepisa prin care au luat cu împrumut 65000 Euro; - prima instanță nici nu a examinat recipisa conform căreia soții Gojan Ghenadie și Gojan Angela au luat cu împrumut suma de 65000 Euro de la Rusnac Ivan, motivând că aceasta ar fi undeva într-un colet. Organul de urmărire penală, cât și prima instanță intenționat nu au admis demersurile de numire a unei expertize independente atât la SRL Cexin, cât și după hotarele Republicii Moldova, în România, cu implicarea la efectuarea acestei expertize a expertului judiciar al laboratorului de expertize judiciare criminalistice al CNEJ de pe lângă Ministerul Justiției al RM, Gurău Nicolai care a executat raportul de expertiză judiciară nr. 1881 din 12 noiembrie 2014. Situația dată denotă că atât organul de urmărire penală gestionat de procurorul în Pocuratura Centru mun. Chișinău la acel moment, cât și prima instanță și cea de apel, nu au dorit stabilirea de fapt a adevărului ce a adus la adoptarea unor hotărâri ilegale; - a fost încălcat dreptul la un proces echitabil consemnat de art. 6 CEDO, prin faptul că atât prima instanță, cât și instanța de apel au respins demersurile privind numirea expertizelor suplimentare grafologice în sensul stabilirii corecte a cui este semnătura din numele lui Gojan Angela în recipisa din 10.06.2013, prin care Gojan Ghenadie confirmă faptul primirii a 65000 Euro de la Rusnac Ivan; - instanțele de judecată au apreciat greșit și le-au dat valoarea probatorie mai mare rapoartelor de expertiză judiciară nr. 205-206 CNEJ și 1644 CTCEJ al IGP din 12 februarie 2015; - este combătută și argumentarea instanței de judecată în partea că situația financiară a inculpatului Rusnac Ivan în acea perioadă de timp nu-i permitea efectuarea unor asemenea tranzacții ca darea cu împrumut deoarece ultimul a fost nevoit în numeroase rânduri să contracteze credite și împrumuturi de la alte persoane, or această concluzie nu este bazată nici pe un suport probatoriu. Chiar dacă Rusnac Ivan în acea perioadă a primit careva credite, acestea au fost primite pe întreprinderea pe care d-lui o gestiona și nu avea nimic comun cu împrumutul pe care le-a acordat soților Gojan a sumei nominalizate; - instanța nu a ținut cont și de faptul existenței relațiilor civile între părți - contractul de împrumut, intenția părților; - Rusnac Ivan a procedat legal, potrvit prevederilor Codului de procedură civilă, înaintând ambilor Gojan Angela și Gojan Ghenadie o cerere extrajudiciară. Inexistența intenției - laturei subiective a infracțiunii prevăzute la art. 190 Cod 18 penal, e determinată de faptul că dacă Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan ar fi falsificat semnătura din recipisa sus menționată, Rusnac Ivan mai avea să prezinte benevol această recipisă organului de urmărire penală; - sunt presupuneri și referitor la scopul întocmirii recipisei - de a nu partaja bunurile comune în devălmășie a soților Gojan. Făcând o așa constatare instanța nu a verificat bunurile, costul lor, înaintate spre partajare de Gojan Angela, ori reeșind din cererea privind modificarea cerințelor în acțiune înaintată în luna decembrie 2017 de reclamanta Gojan Angela la cererea de chemare în judecată privind partajul averii, ea a solicitat stabilirea cotelor părți a câte 1/2 cotă parte ideală pentru fiecăre, asupra bunurilor imobile.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. În argumentare invocă că instanța de apel, rejudecând cauza s-a prounțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate, corect a încadrat acțiunile făptuitorului, și a apreciat fiecare probă prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Mai mult, indică că din conținutul recursului se evidențiază că recurentul își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă acestea nu reprezintă temeiuri de recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Totodată, menționează că faptul nerecunoașterii vinovăției și dezacordul cu calificarea juridică a acțiunilor făptuitorului, este o modalitate de apărare și nu constituie temei pentru casarea hotărârilor contestate. În privința temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) Cod de procedură penală, invocate de recurenți, precum că instanța de fond a examinat cauza fără participarea inculapților, notează că acest fapt corespunde adevărului, însă acesta s-a datorat faptului că inculpații atât în prima instanță cât și în cea de apel s-au eschivat de la judecarea cauzei, fiind dispusă efectuarea investigațiilor de căutare a acestora, motiv din care aceste temeiuri de recurs nu sunt aplicabile în speță.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța de recurs este în drept să-l admită, să caseze total hotărârile judecătorești și să dispună achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de 19 recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal lărgit menționează că recurenții invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală, sub aspectele că, judecată a avut loc fără participarea inculpatului, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, precum și încălcarea art. 6§1 CEDO, adică a dreptului la un proces echitabil. 7.1. Cu referire la episodul tentativei de escrocherie: Colegiul penal lărgit invocă că potrivit prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. Alin. (2) al aceluiași articol, stipulează că, nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Procesul penal, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală, are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum și protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau săvârșite, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată. Alin. (3) al aceluiași articol stabilește că organele de urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul procesului sunt obligate să activeze în așa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată. Reieșind din aceste prevederi legale, care sunt principii unanim recunoscute, inclusiv de tratatele internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte, jurisprudența națională a stabilit o practică judiciară potrivit căreia vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul, când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. 20 În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține și prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, care stabilesc că, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. Verificând argumentele invocate în recursurile declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că prima instanță și instanța de apel examinând cauza, la pronunțarea deciziei de condamnare a lui Rusnac Ivan și Gojan Ghenadie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, nu au ținut cont pe deplin de prevederile legale sus menționate, nu și-au argumentat prin motive-probe pertinente soluția, fapt care, cu certitudine determină necesitatea casării totale a hotărârilor instanțelor judecătorești, or, motivele invocate de recurenți la pct. 5.1, 5.2. a prezentei decizii, sunt întemeiate, în sensul că în speță se adeverește incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece în fapta inculpaților Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, fiind lipsă latura subiectivă și latura obiectivă. Astfel, se mai relevă că conform art. 385 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunea dacă această faptă întrunește elementele infracțiunii. În acest sens, se relevă că instanțele de judecată examinând cauza penală privindu-i pe inculpații Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan pe învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, au conchis pripit că probele prezentate de acuzare demonstrează vinovăția inculpaților în comiterea faptei imputate, și în rezultat greșit au adoptat hotărâri de condamnare a inculpaților, prima instanță l-a condamnat pe Gojan Ghenadie în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, iar pe Rusnac Ghenadie în baza art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, iar instanța de apel a casat în parte, din oficiu sentința primei instanțe, și a condamnat pe ambii inculpați pe acest episod în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, excluzând calificarea dată de către prima instanță a acțiunilor inculpatului Rusnac Ivan în calitate de complice în baza art. 42 alin. (5) Cod penal. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că potrivit rechizitoriului (f.d. 198-200, vol. III), Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan se învinuiesc în faptul că, „având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, intenționat au comis tentativa de escrocherie, infracțiune săvârșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală în următoarele circumstanțe: Astfel, din cauza violenței permanente în familie pe parcursul ultimilor ani de căsnicie, soții Gojan Ghenadie și Gojan Angela, prin hotărârea Judecătoriei raionului Briceni din 24.04.2014, au divorțat. 21 În perioada anului 2014, după procesul de divorț, Gojan Ghenadie fiind în relații ostile, urmare a înaintării acțiunii de partajare a averii de către Gojan Angela către Gojan Ghenadie din 24.04.2014, înaintată Judecătoriei raionului Briceni, Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan, intenționat, în scopul de a însuși de la Gojan Angela bani în proporții deosebit de mari, în comun și prin înțelegere prealabilă și cu o persoană necunoscută care nu a fost identificată de organul de urmărire penală, au creat o situație artificială, precum că, în timpul căsătoriei soților Gojan Ghenadie și Gojan Angela, ar fi împrumutat la 10.06.2013 în or. Briceni, prin recipisă simplă suma de 65 000 Euro. Întru evitarea partajării bunurilor proprietate comună în devălmășie, Gojan Ghenadie, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Rusnac Ivan și o persoană necunoscuntă, neidentificată de organul de urmărire penală, în perioada de timp 10.06.2013-10.06.2014, în timp și circumstanțe necunoscute de organul de urmărire penală, au întocmit o recipisă datată cu 10.06.2013, prin care soții Gojan Ghenadie și Gojan Angela ar fi luat cu împrumut de la Rusnac Ivan suma de 65 000 Euro, care conform rapoartelor de expertiză judiciară nr. 205-206 din 12 februarie 2015 și nr. 920 din 12 iunie 2015, s-a stabilit că este falsă. În continuarea acțiunilor, Gojan Ghenadie, de comun acord cu Rusnac Ivan și o persoană necunoscută care nu a putut fi identificată de către organul de urmărire penală, la 10 iunie 2014, au remis prin poștă în adresa lui Gojan Angela o notă extrajudiciară, reclamând prin înșelăciune, în baza recipisei false sus- menționate, pretenții bănești în sumă de 65000 Euro, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM a Republicii Moldova pentru 10 iunie 2014 constituia suma de 1074911,50 lei. Din motive independente de voința lui Rusnac Ivan și Gojan Ghenadie și a persoanei necunoscute care nu a putut fi identificată de către organul de urmărire penală, acțiunile acestora nu și-au atins scopul propus de a încasa de la Gojan Angela suma de bani, aceasta sesizând organele de drept despre acțiunile ilegale comise de către aceștia.” Acțiunile inculpaților Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, tentativa de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane săvârșită prin înșelăciune, de două sau mai multe persoane și în proporții deosebit de mari. În continuare, se atestă că organul de urmărire și instanțele de judecată au indicat pripit că vinovăția inculpaților Rusnac Ivan și Gojan Ghenadie în comiterea tentativei de escrocherie prevăzută de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, se demonstrează prin următorul cumul de probe: „- declarațiile părții vătămate Gojan Angela; - plângerea semnată de către avocatul Căuș Miroslav în interesele lui Gojan Angela din 20 iunie 2014, prin care sesizează despre acțiunile ilegale admise de către Rusnac Ivan și Gojan Ghenadie (f.d. 67-68, vol. II); 22 - procesul-verbal de primire a plângerii (denunțului) din 05 iulie 2014, înaintată organului de urmărire penală al Inspectoratul de Poliție Briceni din numele lui Gojan Angela, prin care sesizează despre acțiunile ilegale admise de către Rusnac Ivan și Gojan Ghenadie, solicitând pornirea urmăririi penale (f. d. 69, vol. II); - procesul-verbal de ridicare a recipisei în original întocmită la 10 iunie 2013, de la Rusnac Ivan din 30 iunie 2014 (f. d. 72, vol. II); - ordonanța de recunoaștere a obiectului în calitate de corp delict din 24 noiembrie 2014, prin care recipisa ridicată de la Rusnac Ivan la 30 iunie 2014 a fost recunoscută ca corp delict (f.d. 74, vol. II); - procesul-verbal din 24 noiembrie 2014, prin care a fost examinată recipisa ridicată de la Rusnac Ivan datată cu 10 iunie 2013. Textul recipisei este „Eu Gojan Ghenadie născut la xxxx, confirm faptul că azi 10.06.2013 am luat cu împrumut pentru necesități familiare de la cet. Rusnac Ivan suma de 65000 euro (șaizeci și cinci mii euro) Ne obligăm să restituim suma dată la prima cerință înaintată de Rusnac I. V. Recipisa este scrisă în prezența lui Gojan Angela și Rusnac Ivan, pentru ce semnăm”. Recipisa conține 4 semnături, iar data de 10.06.2013 este fixată de trei ori (f. d. 73, vol. II); - raportul de analiză tactică și strategică a descifrărilor telefonice din 22 aprilie 2015, a numerelor de telefoane mobile ce aparțin lui Gojan Ghenadie (xxxxxx), Gojan Angela (xxxx) și Rusnac Ivan (xxxxx), potrivit căruia s-a stabilit că întâlnirea subiecților (Rusnac Ivan, Gojan Ghenadie și Gojan Angela) la 10 iunie 2013 nu a fost posibilă din cauza distanței variabile de acoperire a antenelor (f.d. 35-41, vol. III); - procesul-verbal de examinare din 03 iulie 2015, a raportului de analiză tactică și strategică a descifrărilor telefonice a numerelor de telefoane mobile ce aparțin lui Gojan Ghenadie (xxxxxx), Gojan Angela (xxxxx) și Rusnac Ivan (xxxxx) (f. d. 42, vol. III); - procesul verbal din 03 iulie 2015 de examinare a cererii de chemare în judecată privind partajarea averii proprietate comună în devălmășie, acțiune care a fost depusă la Judecătoria Briceni la 24 aprilie 2014, cu anexele sale pe 6 file în total, copia certificatului de căsătorie dintre Gojan Ghenadie și Bejenaru Angela nr. CS-V 1127174 pe 1 filă, copia hotărârii Judecătoriei Briceni din 24 aprilie 2014 pe 1 filă, prin care căsătoria dintre Gojan Ghenadie și Gojan Angela a fost desfăcută (f.d. 179-183, vol. II,); - procesul-verbal prin care la 22 mai 2015, de la Gojan Angela a fost ridicat un plic și notă extrajudiciară în original, xerocopia recipisei din 10 iunie 2013 (f.d. 88, vol. III); - procesul-verbal de examinare din 22 mai 2015, prin care a fost examinat plicul ridicat de la partea vătămată Gojan Angela la aceeași dată. S-a constatat că plicul este confecționat din hârtie cu lungimea de 16 cm, înălțimea de 11 cm, rupt 23 în partea stângă. Pe plic sunt aplicate 6 (șase) timbre, și aplicate 6 semne de ștampile. Una din ștampile este de formă rotundă cu nominalul „Poșta Moldovei” este datată cu 10 iunie 2014. Destinatarul este Gojan Angela cu domiciliul indicat în s. xxxxxx, r. xxxxxx, iar expeditorul este Rusnac Ivan cu domiciliul în s. xxxxxx, r. xxxxxx. În interiorul plicului se află două foi A4, una din ele fiind intitulată „notă extrajudiciară”, adresată lui Gojan Angela și lui Gojan Ghenadie. Nota extrajudiciară este semnată din numele lui Rusnac Ivan cu data de 10 iunie 2014. De asemenea, în plic se afla copia recipisei din 10 iunie 2013 (f. d. 89, vol. III); - procesul-verbal de examinare din 03 iulie 2015, potrivit căruia la 20 martie 2015, de către organul de urmărire penală au fost ridicate de la Î.M. „Biroul de Credit” S.R.L, situat pe str. xxxxx, din mun. Chișinău, informații bancare referitor la istoria creditelor luate de la băncile comerciale din Republica Moldova de către persoana juridică S.C. „Ruscom-R.I.” SRL și persoana fizică Rusnac Ivan, născut la xxxxx, în perioada anului 2012-2013. Conform informațiilor s-a constatat că S.C. „Ruscom-R.I” SRL, administrator al căreia este Rusnac Ivan, la 04.10.2013, a primit un împrumut în sumă de 300000 lei de la BC „ProCreditBank” S.A. pe o perioadă de 36 luni. Rusnac Ivan în calitate de persoană fizică nu a primit în perioada anilor 2012-2013 împrumuturi/credite, fapt confirmat prin raportul de credit pe 3 file al subiectului istoriei de credit pentru creditele luate în anii 2012-2013 (f.d. 29, vol. III); - raportul de expertiză judiciară nr. 205-206 CNEJ, 1644 CTCEJ al IGP din 12 februarie 2015, din care s-a constatat, că a fost efectuată o expertiză complexă grafoscopică și tehnică a documentelor suplimentară/repetată în comisie, de către trei experți, conform căruia s-a stabilit că semnătura din numele lui Gojan Angela, prin care Gojan Ghenadie confirmă faptul împrumutului de la Rusnac Ivan a sumei de 65000 Euro, nu a fost executată de către Gojan Angela, dar de către o altă persoană (f.d. 48-57, vol. III); - raportul de expertiză judiciară nr. 920 din 12 iunie 2015, fiind executată expertiza grafoscopică suplimentară în comisie de către trei experți judiciari, conform căruia s-a stabilit cu certitudine, că semnătura din numele lui Gojan Angela, prin care Gojan Ghenadie confirmă faptul împrumutului de la Rusnac Ivan a sumei de 65000 Euro, nu a fost executată de către Gojan Angela, dar de o altă persoană, cu imitarea semnăturilor autentice ale lui Gojan Angela cu pregătire preventivă (f. d. 126-142, vol. III); - corpurile delicte recunoscute prin ordonanțele procurorului din 09 august 2014, 24 noiembrie 2014 și 22 mai 2015: descifrările convorbirilor telefonice de la operatorul Orange conform interpelării cu numărul de înregistrare RCP OMD 93350/14 din 15 iulie 2014, un plic în care se află o notă extrajudiciară semnată de Rusnac Ivan și copia recipisei din 10 iunie 2014, și recipisa din 10 iunie 2014 în original.” 24 În acest context, Colegiul penal lărgit verificând motivele invocate în recursuri în coraport cu probele indicate, conchide că la urmărirea penală, dar și în ședințele de judecată a instanțelor ierarhic inferioare nu au fost prezentate probe pertinente, veridice și suficiente întru confirmarea laturii obiective – tentantiva de dobândire ilicită prin înșelăciune a banilor în sumă de 65000 Euro de la partea vătămată Gojan Angela și a laturii subiective – înțelegerea prealabilă și intenția comună a inculpaților Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan de a dobândi bani prin înșelăciune de la partea vătămată Gojan Angela, cu scopul de a evita partajarea averii dintre inculpatul Gojan Ghenadie și partea vătămată Gojan Angela, or, probele descrise supra demonstrează doar existența unei recipise, pe care este prezentă o semnătura din numele lui Gojan Angela, care precum că nu a fost efectuată de aceasta, dar pe care sunt prezente și semnăturile lui Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan (ultimii nu neagă semnăturile lor), precum și faptul că către ambii soți Gojan a fost înaintată o notă extrajudiciară privind necesitatea restituirii împrumutului luat anterior de la Rusnac Ivan, existența împrumutului nefiind negată de nici unul din inculpați, banii fiind deja resituiți de Gojan Ghenadie. Mai mult, instanța de recurs ordinar atestă că din declarațiile inculpaților din prima instanță (f.d. 168-169, vol. IV), rezultă că Gojan Ghenadie a recunoscut că a luat cu împrumut de la Rusnac Ivan suma de 65 000 Euro pentru a procura o casă, că și el a primit nota extrajudiciară de la Rusnac Ivan, sumă pe care a restituit-o integral în luna noiembrie a anului 2015, fapt confirmat și de inculpatul Rusnac Ivan (f.d. 160, vol. IV), care a mai declarat că nu are careva pretenții materiale față de Gojan Angela și Gojan Ghenadie. În acest sens, se notează că la baza unei condamnări nu pot fi puse probe indirecte și contradictorii, care nu sunt confirmate prin careva probe directe- incontestabile, care nu înlătură dubiile privind circumstanțele descrise în învinuire, astfel că, orice dubiu și incertitudine se interpretează în favoarea inculpaților, iar declarațiile părții vătămate Gojan Angela din prima instanță (f.d. 80, vol. IV), sunt contradictorii, nefiind confirmate prin alte probe, ce ar demonstra cu certitudine tentativa de dobândire a sumei de 65000 Euro de la ea prin înșelăciune de către Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan, or aceasta a declarat că semnătura de pe recipisa prin care a luat cu împrumut banii nu-i aparține și nici nu seamănă cu semnătura sa (ce s-a confirmat prin rapoartele de expertiză grafoscopică), și că consideră că recipisa a fost falsificată cu scopul de a se eschiva de la partajarea bunurilor comune, or în acest aspect instanța de recurs reține că scopul falsificării recipisei – de eschivare de la partajarea bunurilor comune, nu a fost confirmat prin careva probe, fiind doar o presupunere a părții vătămate, care se afla în litigiu civil privind partajarea averii între soții Gojan. Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că din probele descrise supra nu rezultă să fie demonstrat faptul existenței unei înțelegeri prealabile dintre inculpați 25 și o persoană necunoscută la comiterea escrocheriei, or aceasta este doar o presupunere, neconfirmată prin careva probe concrete. Totodată, se atestă că nota extrajudiciară prin care a fost înștiințată partea vătămată privind necesitatea restituirii împrumutului, ce rezulta din recipisa din 10 iunie 2013, menționată ca probă în confirmarea învinurii, a fost adresată nu doar părții vătămate în parte, dar și inculpatului Gojan Ghenadie, care pe parcursul procesului penal a afirmat că el a primit cu împrumut bani și a restituit suma de 65000 Euro lui Rusnac Ivan, fapt confirmat și de ultimul, ce a fost total ignorat de instanțele judecătorești. Subsidiar, se reține că de către organul de urmărire penală a fost stabilit un litigiu civil după divorțul foștilor soți Gojan, privind partajarea averii dintre ei, iar tentativa de escrocherie incriminată inculpaților Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan de a dobândi prin înșelăciune suma de 65000 Euro, cu utilizarea unei recipise cu semnătura părții vătămate falsificate, este o ingerință evidentă a organului de urmărire penală în relațiile civile de împrumut și de partajare a averii dintre soții Gojan. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit stabilește că probele descrise supra nu pot fi puse la baza condamnării inculpaților Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan, deoarece nu demonstrează în nici un fel latura obiectivă și latura subiectivă, în circumstanțele descrise și incriminate prin rechizitoriu inculpaților Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan. În aceste condiții, rezultă că în speță se atestă absența atât a acțiunii principale (tentativa la dobândirea ilicită), cât și a acțiunii adiacente (înșelăciunea) în presupusa faptă imputată inculpaților, adică lipsind latura obiectivă. Or, se notează că tentativa implică efectuarea intenționată prin acțiunea sau inacțiune a unor acte ce fac parte din latura obiectivă a infracțiunii începute, dar care din cauze independente de voința făptuitorului aceasta nu și-a produs efectul. Astfel, la caz, înaintarea de către inculpatul Rusnac Ivan a notei extrajudicare părții vătămate Gojan Angeja și inculpatului Gojan Ghenadie privind necesitatea restituirii sumei de 65 000 Euro împrumutată anterior, în temeiul recipisei din 10.06.2013, pe care pe lângă semnătura falsificată a părții vătămate sunt prezente și semnăturile inculpaților, nu poate fi considerat ca o acțiune îndreptată spre dobândirea ilicită prin înșelăciune a banilor de la partea vătămată, ce nu s-a realizat din cauze independente de voința inculpaților, or nota extrajudiciară a fost adresată ambilor soți Gojan, iar inculpatul Gojan Ghenadie a declarat că el a luat banii cu împrumut și el a restituit integral inculpatului Rusnac Ivan suma împrumutată de 65 000 Euro, fapt confirmat și de inculpatul Rusnac Ivan. Mai mult, Colegiul penal lărgit consideră, că depunerea unei note extrajudiciare nu presupune executarea necondiționată a solicitărilor specificate în aceasta, atestând doar intenția persoanei de a se adresa ulterior cu cerere de 26 chemare în judecată în ordine civilă pentru recuperarea sumelor solicitate. Însă, cum se atestă din materialele cauzei, Rusnac Ivan n-a depus în instanța de judecată o asemenea cerere, deoarece Gojan Ghenadie și-a executat obligațiile contractuale, restituind în mod unipersonal datoria către Rusnac Ivan și nu a solicitat încasarea din contul lui Gojan Angela a ½ parte din această datorie, așa cum este prevăzut de legislația civilă. În continuare, se mai invocă că prin dobândirea ilicită a bunurilor se înțelege actul efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține pentru sine sau pentru altul, transmiterea benevolă (voită) de la partea vătămată (victimă) în proprietate, posesiune, detenție a bunului mobil (inclusiv a banilor) sau imobil, a altor valori sau drepturilor asupra acestora. Totodată, se reține că prin înșelăciune se înțelege dezinformarea conștinentă a victimei, care constă în prezentarea vădit falsă a realității sau trecerea sub tăcere a realității, când sunt ascunse faptele și circumstanțele care trebuie comunicate în cazul săvârșirii cu bună-credință și în conformitate cu legea a tranzacției patrimoniale. Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit conchide că aceste elemente a infracțiunii de tentativă de escrocherie, de către organul urmărire penală nu au fost demonstrate ca fiind realizate în speța dată. Prin urmare, în baza celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că nu a fost demonstrat de către partea acuzării prin probe credibile și incontestabile tentativa de dobândirea ilicită prin înșelăciune a 65 000 Euro, de către Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan, prin înțelegere prealabilă și cu o persoană necunoscută, de la partea vătămată Gojan Angela. În acest context, Colegiul penal lărgit invocă că sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului de stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului. Or, CtEDO în hotărârea Capeau vs. Belgia din 13.01.2005, a constatat că, „în domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării”. În baza celor expuse supra, Colegiul penal lărgit conchide că s-a confirmat temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, sub aspectul că în acțiunile inculpaților nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, motiv din care recursurile ordinare declarate, urmează a fi admise, cu casarea totală a sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel în prezenta cauză penală ca fiind pripite și neîntemeiate pe probe și cu dispunerea achitării inculpaților Gojan Ghenadie și Rusnac Ivan de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. 27 Colegiul penal lărgit mai indică că recipisa din 10.06.2013 putea da naștere la un litigiu civil, în cadrul căruia părțile urmau să dovedească prin mijloace de probă adevărul, iar falsificarea de către participanții la proces sau de către reprezentanții acestora a probelor în procesul civil poate fi pedepsită conform prevederilor art. 310 alin. (1) Cod penal, care este o normă specială pentru astfel de cazuri. Despre îndoiala rezonabilă în imparțialitatea procurorilor Rusu Roman și Gore Eugen, care au efectuat și condus urmărirea penală în speța dată, indică și Dispoziția Procurorului General interimar Harunjen E. (f.d. 64, vol. IV), prin care nu s-a încredințat participarea procurorilor din cadrul Procuraturii sectorului Centru, mun. Chișinău la judecarea cauzei în prima instanță, dar a fost numit un alt procuror din altă procuratură, fiindcă pe parcurs au apărut anumite circumstanțe. 7.2. Cu referire la episodul privind violența în familie, incriminat lui Gojan Ghenadie: Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei pe acest episod în ordine de apel. Art. 424 Cod de procedură penală, prevede efectul devolutiv al recursului și limitele lui, iar în alin. (2) se stipulează că: „instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților”. În acest context, Colegiul penal lărgit face referire la modificările efectuate în art. 2011 Cod penal prin legea nr. 196 din 28.07.2016, în vigoare din 16.09.2016, prin care dispoziția art. 2011 alin. (1) Cod penal, a fost modificată, și în prezent este considerată infracțiune de violență în familie acțiunea sau inacțiunea 28 intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin: „a) maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății; b) izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei; c) privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existență primară, neglijare, dacă au provocat victimei vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății”. Adică, latura obiectivă a infracțiunii de violență în familie se exprimă prin cele trei modalități normative alternative, evidențiate supra, fiind excluse urmările prejudiciabile cauzate părților vătămate, „suferințe fizice și suferințe psihice”, prevăzute anterior de dispoziția art. 2011 Cod penal, din redacția legii nr. 167 din 09.07.2010. Prin urmare, se reține că potrivit rechizitoriului (f.d. 197-198, vol. III), Gojan Ghenadie a fost învinuit în aceea că, „în perioada anilor 2001-2014, fiind căsătorit cu Gojan Angela, domiciliind în locuința comună din s. xxxxxx, r. xxxxx, acționând cu intenție directă și fiind conștient că actele de violență săvârșite între membrii aceleiași familii pot afecta grav existența acesteia, determinând la destrămarea ei, impunându-și voința și controlul personal, după diferite conflicte verbale inițiate din motive de gelozie, a supus-o sistematic și cu o deosebită cruzime, maltratărilor, prin aplicarea loviturilor cu mâinile și picioarele pe diferite regiuni ale corpului, precum și amenințărilor frecvente cu aplicarea violenței în cele mai crâncene metode. Astfel, în luna noiembrie 2010, aflându-se la domiciliul sus-menționat, din cauza unei fapte comise de feciorul Gojan Vasile, i-a provocat lui Gojan Angela o stare de tensiune și de suferință psihică prin ofense, înjurare, insultare, aducându- i acesteia învinuiri referitoare la educația copilului lor comun. Cu afișarea ostentativă a armei ce o deținea în mod legal, i-a aplicat lui Gojan Angela multiple lovituri cu mâinile și picioarele până aceasta și-a pierdut cunoștința, fiind nevoită ca la 26 noiembrie 2010 să se adreseze după ajutor medical. Prin urmare, Gojan Ghenadie, a atentat la integritatea fizică și psihică a soției, Gojan Angela, provocându-i suferințele respective. Tot el, la 06 martie 2012, aflându-se la domiciliul din s. xxxxxx, r. xxxxx, a supus-o pe Gojan Angela violenței psihice, a amenințat-o fizic și psihic, prin injurii, din motive de gelozie. În consecință, Gojan Angela a fost nevoită, pe timp de noapte, să părăsească domiciliul, căutând adăpost la alte persoane, fapt prin care a fost umilită, înjosită, provocându-i frică și sentimente de frustrare, în consecință fiindu-i cauzat un prejudiciu moral. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1043/D din 20.05.2014 la cet. Gojan Angela s-a constatat diagnosticul – „Traumă cranio-cerebrală acută, 29 comoție cerebrală (26.XI.2010)”; Fisura maleolei laterale gamba stângă; (06.08.2012); Consecințele TCC cu sindrom HIC și atenoneurotic (14.08.2012). Tot el, la 25 mai 2014, în jurul orei 18:00, deplasându-se cu copilul minor, Gojan Vasile, în automobilul de model Mercedes cu numărul de înmatriculare xxxxx, în or. Briceni și văzând-o pe Gojan Angela, din motive de ură, răzbunare și gelozie, având scopul denigrării onoarei și demnității acesteia, a stopat automobilul și a numit-o cu cuvinte necenzurate și ofensatoare într-un loc public, provocându-i ultimei suferințe psihice de umilire și înjosire. Potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr.140 a - 2015 din 05.03.2015, comisia de expertiză legală psihiatrică ambulatorie a conchis că Gojan Angela, în urma acțiunilor întreprinse în adresa ultimei de către fostul soț Gojan Ghenadie, a suportat traumă psihologică post-stresantă de intensitate ușoară, și prezintă: „Tulburare organică de personalitate”, fapt confirmat prin suportarea traumatismului cranio-cerebral repetat pe parcursul vieții, prezența simptomelor cerebrastenice în formă de cefalee, vertije, surmenaj, aflarea în evidență neurologică. Constatările psihologice consemnate în privința lui Gojan Angela sunt în concordanță cu pretinsul tratament inuman, la care pretinde că a fost supusă ultima din partea fostului soț Gojan Ghenadie.” În drept, faptele inculpatului Gojan Ghenadie au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, - acțiunea intenționată manifestată fizic, comisă de către un membru al familiei împotriva altui membru al familiei, acțiuni care au provocat suferință fizică și psihică. În acest sens, din învinuirea înaintată se conchide că drept urmări prejudiciabile cauzate părții vătămate prin acțiunile inculpatului, au fost reținute la momentul comiterii faptei, suferințe fizice și psihice. Astfel, urmările prejudiciabile survenite în urma acțiunilor incriminate inculpatului Gojan Ghenadie, raportate la prevederile legale, în vigoare în prezent, nu au atins gradul de vătămare prevăzut de norma de incriminare (vătămare ușoară), după noile modificări ale art. 2011 alin. (1) Cod penal, însă erau prevăzute anterior de dispoziția art. 2011 alin. (1) Cod penal, din redacția legii nr. 167 din 09.07.2010. În consecință, se notează că acțiunile inculpatului Gojan Ghenadie manifestate prin provocarea suferințelor fizice și psihice părții vătămate, nu se întrevăd în dispoziția art. 2011 Cod penal, în redacția Legii nr. 196 din 28.07.2016, în vigoare din 16.09.2016. Prin urmare, în aceste condiții prima instanță nu trebuia să pronunțe o sentință de încetare a procesului penal pe acest articol, în legătură cu expirarea termenului de precripție de tragere la răspundere penală, soluție menținută greșit de instanța de apel, or, fapta inculpatului Gojan Ghenadie a fost săvârșită în momentul în care erau în vigoare prevederile art. 2011 alin. (1) Cod penal, din redacția Legii nr. 167 din 09.07.2010, iar potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) Cod penal, legea 30 penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. În baza celor expuse supra, rezultă în virtutea principiului retroactivității legii penale noi, că fapta incriminată inculpatului Gojan Ghenadie comisă în perioada anilor 2001-2014, încadrată de organul de urmărire penală în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, a încetat să mai constituie o infracțiune la data de 16 septembrie 2016, deja după punerea acestuia sub învinuire la 19 iunie 2015 (f.d. 146-147, vol. III), fapt ce a generat astfel o circumstanță care exclude tragerea lui la răspunderea penală, de care urmau să țină cont instanțele de judecată inferioare. Astfel, în corespundere cu art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, conform deciziei Plenului Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 4-1ril- 2/2017 din 30.11.2017, care este obligatorie pentru toate instanțele de judecată, urmează să fie dispusă încetarea procesului penal din motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală. Colegiul penal lărgit nu acceptă motivele indicate în sentință și decizia instanței de apel, precum că prin raportul de expertiză medico-legală nr. 431 din 04.06.2014, părții vătămate Gojan Angela i-au fost cauzate vătămări ușoare, deoarece conform acestui raport de expertiză (f.d. 221-222, vol. I), aceste leziuni corporale au fost cauzate la 01.06.2016 pe la ora 1130, dar astfel de episod și consecințe nu sunt incriminate prin Rechizitoriu inculpatului Gojan Ghenadie în speța dată. Astfel, se constată că la baza condamnării inculpatului Gojan Ghenadie s-a pus o probă administrată pe un episod neincriminat inculpatului Gojan Ghenadie, ce nu este corect și nu poate fi acceptat de instanța de recurs ordinar. În temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că hotărârile adoptate de instanțele ierarhic inferioare pe acest episod urmează a fi casate și dispusă încetarea procesul penal în privința lui Gojan Ghenadie pe învinuirea în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, deoarece există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1), pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Cîrțîca Boris în numele inculpatului Rusnac Ivan și de către avocatul Șova Victor în numele inculpatului Gojan Ghenadie, casează total sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel 31 Chișinău din 02 noiembrie 2017 în cauza penală privindu-i pe Gojan Ghenadie xxxx și Rusnac Ivan xxxxxx, cu dispunerea: - achitării inculpaților Gojan Ghenadie xxxx și Rusnac Ivan xxxx de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii; - încetării procesului penal în privința lui Gojan Ghenadie xxxxx pe învinuirea în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal (red. 03.09.2010), deoarece există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală. Inculpații Gojan Ghenadie xxxxx, Rusnac Ivan xxxxx urmează a fi eliberați imediat din penitenciar dacă nu au de executat arest preventiv sau pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri judecătorești. Corpurile delicte – descifrările convorbirilor telefonice de la operatorul Orange, conform interpelării cu numărul de înregistrare RCP OMD 93350/14 din 15 iulie 2014, un plic în care se află o notă extrajudiciară semnată de Rusnac Ivan și copia recipisei din 10 iunie 2013 și recipisa din 10 iunie 2013 în original, a se păstra la dosar. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 27 aprilie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda Alerguș Constantin Țurcan Anatolie 32