1ra-267/2018 — art. 349 alin. 1, 349 alin. 1/1 CP

1ra-267/2018 — art. 349 alin. 1, 349 alin. 1/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-267/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Țurcan

Anatolie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Ceban Ghenadie și de către avocatul

Cotovici Eugeniu în numele inculpatului Ceban Ghenadie, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017, în cauza

penală privindu-l pe

Ceban Ghenadie Xxxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxx, s. xxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

2017, a fost încetat procesul penal în privința lui Ceban Ghenadie pe învinuirea de

comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), 349 alin. (11) Cod penal,

din motiv că fapta persoanei constituie o contravenție.

La fel, prin sentință Ceban Ghenadie a fost recunoscut vinovat de comiterea

contravențiilor prevăzute de art. 69 alin. (1), 78 alin. (1) Cod contravențional, cu

încetarea procesului contravențional în privința lui Ceban Ghenadie pe art. 69 alin.

(1), 78 alin. (1) Cod contravențional, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție a răspunderii contravenționale.

S-a dispus încasarea de la Ceban Ghenadie în bugetul statului a cheltuielilor

de judecată în sumă de 114 lei.

Corpurile delicte, telefonul mobil de model „Samsung” și halatul bărbătesc

s-a dispus de a fi păstrate în continuare la proprietarul Copancean Andrei, un

maiou de culoare roșie, care se păstrează în camera de păstrare a IP Ștefan Vodă, s-

a dispus ca la intrarea sentinței în vigoare, să fie restituite proprietarului Ceban

1

Ghenadie, o bâtă de lemn, care se păstra în camera de păstrare a IP Ștefan Vodă, s-

a dispus ca la intrarea în vigoare a sentinței să fie nimicită.

fost învinuit că, la 10.05.2016, în jurul orei 21:05, a mers la domiciliul

colaboratorului de poliție Copancean Andrei, amplasat pe xxxxxxx, unde

colaboratorul de poliție Copancean Andrei, cu scopul curmării acțiunilor ilegale ale

lui Ceban Ghenadie a ieșit în stradă, unde a fost amenințat de către ultimul cu

răfuială fizică, cu moartea, cu nimicirea bunurilor sale și ale mamei sale

Copancean Maria, acțiuni care au fost îndreptate în scopul sistării activității de

serviciu.

Ceban Ghenadie, continuându-și acțiunile ilegale față de colaboratorul de

poliție Copancean Andrei, urmărind scopul sistării activității de serviciu a

ultimului, a încercat să aplice o lovitură cu o bâtă din lemn în regiunea corpului

colaboratorului poliției Copancean Andrei, însă ultimul s-a apărat și a smuls bâta

din mâinile lui Ceban Ghenadie și a aruncat-o la pământ.

Tot Ceban Ghenadie, a fost învinuit că, în continuare a aplicat violența

nepericuloasă pentru viață sau sănătate, exprimată prin lovituri cu pumnii și

picioarele asupra corpului colaboratorului poliției Copancean Andrei, cauzându-i

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 077 din 11.05.2016, leziuni

corporale care se califică ca vătămare corporală neînsemnată și asupra mamei

acestuia Copancean Maria, aplicându-i o lovitură cu piciorul în regiunea

abdomenului. În rezultatul maltratării de către Ceban Ghenadie, colaboratorului

poliției Copancean Andrei i-a fost deteriorată haina de pe el și telefonul mobil de

model „Samsung”.

Prima instanță a indicat că Ceban Ghenadie a fost învinuit de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), 349 alin. (11) Cod penal.

2.1. Prin aceeași sentință, prima instanță a conchis că faptele lui Ceban

Ghenadie constituie contravenții dar nu infracțiunile prevăzute de art. 349 alin. (1),

349 alin. (11) Cod penal, și astfel a constatat că Ceban Ghenadie, la 10.05.2016, în

jurul orei 21:05, a mers la domiciliul colaboratorului de poliție Copancean Andrei,

amplasat pe xxxxxxxxxxxx, unde colaboratorul de poliție Copancean Andrei a fost

amenințat de către ultimul cu răfuială fizică, cu moartea, cu nimicirea bunurilor

sale și ale mamei sale Copancean Maria, fiind totodată numiți cu cuvinte

injurioase.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni a lui Ceban Ghenadie în baza art. 69

alin. (1) Cod contravențional – injuria adusă în public, vorbele sau faptele care

înjosesc onoarea și demnitatea persoanei.

2.2. La fel, prima instanță a constatat că tot Ceban Ghenadie, continuându-și

acțiunile ilegale față de colaboratorul de poliție Copancean Andrei, a încercat să

2

aplice o lovitură cu o bâtă din lemn în regiunea corpului colaboratorului poliției

Copancean Andrei, însă ultimul s-a apărat și a smuls bâta din mâinile lui Ceban

Ghenadie și a aruncat-o la pământ. Ulterior, Ceban Ghenadie în continuare a

aplicat violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, exprimată prin lovituri cu

pumnii și picioarele asupra corpului colaboratorului poliției Copancean Andrei,

cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 077 din 11.05.2016,

leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală neînsemnată și asupra

mamei acestuia Copancean Maria, aplicându-i o lovitură cu piciorul în regiunea

abdomenului. În rezultatul maltratării de către Ceban Ghenadie, colaboratorului

poliției Copancean Andrei i-a fost deteriorată haina și telefonul mobil de model

„Samsung”.

Prima instanță a calificat aceste acțiuni ale lui Ceban Ghenadie în baza art.

78 alin. (1) Cod contravențional, - maltratarea sau alte acțiuni violente care au

cauzat vătămare neînsemnată a integrității corporale.

3.1. Procurorul, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ceban Ghenadie

să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1),

349 alin. (11) Cod penal, cu aplicarea pedepsei în baza art. 349 alin. (1) Cod penal,

de un an închisoare, în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, de un an închisoare, iar

conform art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită

pedeapsa definivită de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării acesteia pe o

perioadă de probațiune de 2 ani, conform art. 90 Cod penal.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- în acțiunile lui Ceban Ghenadie sunt prezente elementele infracțiunilor

prevăzute de art. 349 alin. (1) și 349 alin. (11) Cod penal, dar nu elementele

contravenției prevăzute de art. 78 Cod contravențional, calificarea instanței nu este

fondată, și probele care au fost acumulate și examinate în cadrul cercetării

judecătorești au confirmat faptul că acțiunile lui Ceban Ghenadie au fost corect

calificate de către acuzare;

- Copancean Andrei a procedat conform prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e) al

Legii nr. 320 din 27.12.2012, cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului,

el a primit indicația de la șeful său, nemijlocit a reacționat prin apel telefonic

pentru a curma careva acțiuni ilegale a lui Ceban Ghenadie, cerându-i ultimului să

înceteze apelurile telefonice efectuate șefului fermei de porcine, prin care îl

amenința. Contrar cerințelor legale a colaboratorului de poliție, Ceban Ghenadie a

devenit mai agresiv amenințându-l pe Copancean Andrei și mama acestuia cu

violența fizică. Totodată, potrivit acestor prevederi, Copancen Andrei, în exercițiul

funcției sale, primind indicația de la superiorul său și constatând că, acțiunile lui

3

Ceban Ghenadie sunt ilegale, a cerut de la ultimul încetarea acțiunilor respective,

la ce inculpatul Ceban Ghenadie nu s-a supus;

- reieșind din declarațiile părților vătămate și probele acumulate în cadrul

ședințelor de judecată, rezultă că Ceban Ghenadie a aplicat violența fizică

nepericuloasă nu numai în privința lui Copancean Andrei, dar și în privința mamei

acestuia Copancean Maria, fiind confirmat prin raportul de expertiză medico-legală

nr. 077 din 11.05.2016, Ceban Ghenadie venind la domiciliu cu o bâtă din lemn a

avut intenția din start sa aplice violența fizică în privința colaboratorului de poliție,

dar nu de a se apară de acesta sau de careva acțiuni ilegale a polițistului. Faptul dat

se confirmă prin convorbirea telefonică care a avut loc înainte de venirea lui Ceban

Ghenadie la domiciliul lui Copancean Andrei, în cadrul căreia au fost amenințați

cu răfuiala fizică el și mama lui. În urma acțiunilor violente au fost deteriorate

bunuri materiale ce aparțin colaboratorului de poliție;

- vinovăția inculpatului Ceban Ghenadie este dovedită prin probele

administrate de către partea acuzării, examinate în cadrul cercetării judecătorești.

3.2. Avocatul Grajdan Iulian în numele părților vătămate Copancean Andrei

și Copancean Maria, prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi

hotărâri de condamnare a inculpatului Ceban Ghenadie în baza art. 349 alin. (1),

349 alin. (11) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 3 ani închisoare.

În argumentarea apelului s-a invocat că:

- prima instanță nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,

și a adoptat o soluție greșită privind încetarea procesului penal pe învinuirea lui

Ceban Ghenadie de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin (1) și art.

349 alin. (11) Cod penal, în legătură cu aceea că, fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii și anume latura subiectivă. De asemenea, prima

instanță greșit a încadrat acțiunile lui Ceban Ghenadie ca fiind contravențiile

prevăzute de art. 69 alin. (1), 78 alin. (1) Cod contravențional. Această concluzie

este necorespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în

ședința de judecată;

- partea acuzării a prezentat probe incontestabile în confirmarea vinovăției

inculpatului și probe care cu certitudine demonstrează că fapta imputată lui Ceban

Ghenadie întrunește elemente constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 349

alin (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal;

- conflictul care a avut loc între Copancean Andrei și Ceban Ghenadie a avut

loc anume în legătură cu atribuțiile de serviciu a lui Copancean Andrei. Ceban

Ghenadie cunoștea despre faptul că Copancean Andrei este colaborator de poliție,

și în seara zilei de 10.05.2016 a mers la domiciliul acestuia, unde l-a amenințat cu

moartea, cu nimicirea bunurilor lui Copancean Andrei și ale mamei sale, având

4

scop direct sistarea activității părții vătămate, în vederea clarificării situației unde

Scripnic Iurie a fost amenințat și înjurat de către Ceban Ghenadie;

- inculpatul Ceban Ghenadie nu și-a recunoscut vinovăția în cele incriminate

lui, încercând să ducă instanța în eroare prin declarațiile sale, pentru a evita

pedeapsa cuvenită.

2017, a fost respins apelul declarat de avocatul Grajdan Iulian în numele părților

vătămate, ca fiind depus tardiv.

La fel, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată total sentința

primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Ceban Ghenadie a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), 349 alin. (11) Cod penal, cu aplicarea

în baza acestor articole a pedepsei a câte 1 an închisoare. În baza art. 84 alin. (1)

Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Ceban

Ghenadie pedeapsa definitivă de 1 an 1 lună închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiîchis.

În privința corpurilor delicte, un maiou de culoare roșie care se păstrează în

camera de păstrare a IP Ștefan Vodă, s-a dispus a fi restituit proprietarului Ceban

Ghenadie, iar telefonul mobil de model „Samsung” și halatul bărbătesc s-a dispus

să fie lăsate cu drept de proprietate lui Copancean Andrei, bâta de lemn care se

păstrează în camera de păstrare a IP Ștefan Vodă s-a dispus a fi nimicite.

Ghenadie, la 10.05.2016, în jurul orei 21:05, a mers la domiciliul colaboratorului

de poliție Copancean Andrei, amplasat pe str. xxxxxx, unde colaboratorul de

poliție Copancean Andrei, cu scopul curmării acțiunilor ilegale ale lui Ceban

Ghenadie a ieșit în stradă, unde a fost amenințat de către ultimul cu răfuiala fizică,

cu moartea, cu nimicirea bunurilor sale și ale mamei sale Copancean Maria, acțiuni

care au fost îndreptate în scopul sistării activității de serviciu.

Tot Ceban Ghenadie, continuându-și acțiunile ilegale față de colaboratorul

de poliție Copancean Andrei, urmărind scopul sistării activității de serviciu a

ultimului, a încercat să aplice o lovitură cu o bâtă din lemn în regiunea corpului

colaboratorului de poliție Copancean Andrei, însă ultimul s-a apărat și a smuls bâta

din mâinile lui Ceban Ghenadie și a aruncat-o la pământ.

Instanța de apel a mai conchis că Ceban Ghenadie, este învinuit pentru faptul

că în continuare a aplicat violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate,

exprimată prin lovituri cu pumnii și picioarele asupra corpului colaboratorului

poliției Copancean Andrei, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 077 din 11.05.2016, leziuni corporale care se califică ca vătămare

corporală neînsemnată și asupra mamei acestuia Copancean Maria, aplicându-i o

5

lovitură cu piciorul în regiunea abdomenului. În rezultatul maltratării de către

Ceban Ghenadie a colaboratorului de poliție Copancean Andrei, ultimului i-a fost

deteriorată haina și telefonul mobil de model „Samsung”.

Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului Ceban Ghenadie în baza art.

349 alin. (1) Cod penal, - amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității

corporale sau a sănătății, cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de

răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu ori

schimbării caracterului ei în interesul celui care îl amenință, și în baza art. 349 alin.

(11) Cod penal, - aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de

persoana cu funcție de răspundere și a rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor

acestora în scopul sistării activității lor de serviciu.

Astfel, instanța de apel a conchis analizând cumulul de probe prin prisma

art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, că acțiunile inculpatului Ceban Ghenadie au fost

corect încadrate juridic de către acuzatorul de stat în baza art. 349 alin. (1) și art.

349 alin. (11) Cod penal, iar ulterior, greșit au fost recalificate de către prima

instanță în baza art. 69 alin. (1) și art. 78 alin. (1) Cod contravențional.

Totodată, instanța de apel a menționat că deși inculpatul Ceban Ghenadie

nu-și recunoaște vinovăția, aceasta se demonstrează prin următoarea sistemă de

probe analizate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, cum ar

fi:

- declarațiile din prima instanță și din instanța de apel a părților vătămate

Copancean Andrei, Copancean Maria;

- declarațiile din prima instanță a martorilor Burlacu Vladimir, Pavlicenco

Zinaida, Nițelea Boris, Burlacu Maria;

- procesul-verbal de ridicare din 10.05.2016, în cadrul căruia au fost ridicate

telefonul mobil și un halat de la colaboratorul poliției Copancean Andrei, care i-au

fost deteriorate de Ceban Ghenadie (f.d. 12-15);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.05.2016, efectuat pe

xxxxxx, r-ul Ștefan Vodă, în urma căruia au fost ridicate o bâtă din lemn și un

maiou de culoare roșie ce aparțin lui Ceban Ghenadie (f.d. 18-22);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 077 din 11.05.2016, prin care s-a

emis concluzia că: 1. în bază examinării medico-legale a lui Copancean Andrei,

a.n. 1987 s-a depistat o echimoză a toracelui pe dreapta; excoriații multiple a

articulațiilor genunchilor bilateral; care a fost produsă în rezultatul acțiunii

traumatice prin lovire a unor obiecte dur contondente, cu suprafața de interacțiune

limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare corporală neînsemnată. 2. Luând în considerare mecanismul

de formare și localizarea leziunilor corporale (echimoza pe torace) se exclude

6

formarea lor de la căderea liberă a corpului din poziția verticală și lovire de aceasta

(f.d. 37 - 38);

Instanța de apel a relatat că prima instanță eronat și pripit a ajuns la

concluzia că prin toate probele prezentate și cercetate nemijlocit în cadrul ședinței

de judecată, acuzarea nu a dovedit realizarea laturii subiective ale infracțiunilor

incriminate inculpatului Ceban Ghenadie, ce s-au manifestat prin amenințarea cu

moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, cu nimicirea bunurilor

persoanei cu funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității

ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care îl amenință

precum și comiterii de către Ceban Ghenadie a infracțiunii de aplicare a violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate, față de persoana cu funcție de răspundere

și a rudelor ei apropiate și nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității

lor de serviciu, iar instanța de apel a reținut că de către acuzare au fost prezentate și

administrate probe directe, pertinente și concludente, în coroborare cu alte probe,

care demonstrează nemijlocit vinovăția lui Ceban Ghenadie.

În aceeași ordine de idei, s-a atestat că în sentința atacată prima instanță

neîntemeiat a respins probele acuzării, prin care cu certitudine se confirmă

comiterea faptelor prejudiciabile prevăzute de legea penală și vinovăția

inculpatului Ceban Ghenadie, și greșit a ajuns la concluzia de încetare a procesului

penal pe motiv că faptele ultimului nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii, ci constituie fapte contravenționale, fiind încetat procesul

contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii

contravenționale.

Instanța de apel a considerat că declarațiile inculpatului precum că acesta n-

ar fi comis faptele infracționale, nu corespund adevărului, sunt mincinoase și sunt

date de către inculpatul Ceban Ghenadie în scopul de a se eschiva de la

răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de întreaga

sistemă de probe, apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală și care integral demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor imputate.

Instanța de apel cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art.

349 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal, a relatat că aceasta presupune existența

următoarelor elemente constitutive:

Obiectul juridic special al infracțiunii menționate supra are caracter

multiplu: obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la

autoritatea de stat, sub a cărei egidă acționează persoanele cu funcție de răspundere

și persoanele care își îndeplinesc datoria obștească; obiectul juridic secundar îl

constituie relațiile sociale cu privire la integritatea corporală a persoanei ori la

integritatea, substanța și potențialul de utilizare a bunurilor.

7

Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 349 Cod penal, îl reprezintă

corpul victimei sau bunurile aparținând victimei.

De asemenea, instanța de apel a notat că în speță, prin acțiunile inculpatului

Ceban Ghenadie s-au periclitat în principal relațiile sociale cu privire la autoritatea

de stat, sub a cărei egidă acționează persoanele cu funcție de răspundere, iar în plan

secundar - relațiile sociale cu privire la integritatea corporală a persoanei.

Victimă a infracțiunii în cauză este după caz: persoana cu funcție de

răspundere sau rudele ei apropiate, persoana care își îndeplinește datoria obștească

sau rudele ei apropiate.

În acest context, instanța de apel a reținut că partea vătămată Copancean

Andrei este persoană cu funcție de răspundere. Or, acesta la momentul comiterii

infracțiunii de către inculpatul Ceban Ghenadie, activa în calitate de OSS al SP nr.

2 Olănești al Inspectoratului de Poliție Ștefan Vodă. Partea vătămată Copancean

Maria fiind rudă apropiată a persoanei cu funcție de răspundere, adică mama părții

vătămate Copancean Andrei.

Totodată, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului a fost

probată în ședința de judecată prin declarațiile părților vătămate Copancean Andrei

și Copancean Maria, date atât la faza urmăririi penale, în prima instanță cât și în

instanța de apel și declarațiile martorilor Burlacu Vladimir, Pavlicenco Zinaida,

Nițelea Boris, Burlacu Maria, de la faza urmăririi penale și în prima instanță, prin

care s-a confirmat că Ceban Ghenadie a aplicat violență fizică nepericuloasă nu

numai în privința lui Copancean Andrei dar și în privința mamei acestuia

Copancean Maria, fapt confirmat și prin raportul de expertiza medico-legală nr.

077 din 11.05.2016.

Mai mult, instanța de apel a atestat că acțiunile violente ale lui Ceban

Ghenadie au fost intenționate atât în privința lui Copancean Andrei, cât și în

privința mamei acestuia, or acesta venind la domiciliu cu o bâtă din lemn a avut

intenția din start să aplice violența fizică în privința colaboratorului de polițe, dar

nu de a se apăra de acesta sau de careva acțiuni ilegale a polițistului. Instanța de

apel a notat că faptul dat se confirmă prin convorbirea telefonică, care a avut loc

înainte de venirea lui Ceban Ghenadie la domiciliul lui Copancean Andrei, în

cadrul căreia acesta și mama lui au fost amenințați cu răfuiala fizică. În contextul

celor expuse s-a mai constatat că, în urma acțiunilor violente lui Ceban Ghenadie

au fost deteriorate bunuri materiale ce aparțin colaboratorului de poliție.

În aceeași ordine de idei, s-a reținut drept nefondată concluzia primei

instanțe precum că în speță nu sunt prezente elementele constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzute la art. 349 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod

penal, dat fiind faptul că o condiție obligatorie este săvârșirea acțiunilor indicate în

scopul sistării activității de serviciu ori al schimbării caracterului ei în interesul

8

celui care amenință sau a altei persoane, instanța de judecată constatând că

învinuirea adusă inculpatului în rechizitoriu urma să conțină date concrete despre

activitatea Ofițerului Superior de sector al SP nr. 2 Olănești al Inspectoratului de

poliție Ștefan Vodă, Copancean Andrei, care urma a fi sistată în urma acțiunilor

inculpatului ori să fie indicat cum ar fi fost tentată schimbarea caracterului ei în

interesul celui care aplică violența, instanța de apel concluzionând că potrivit

materialelor cauzei penale și probelor acumulate și cercetate în instanța de apel, s-a

constatat că Copancean Andrei activează în calitate de OSS al SP nr. 2 Olănești al

Inspectoratului de Poliție Ștefan Vodă. Pe data de 10.05.2016, seara, era acasă și a

fost telefonat de către șeful său Zagoreț Ion. El i-a spus că Ceban Ghenadie îl sună

pe șeful fermei Iurie, pe care îl amenință și îl numește cu cuvinte necenzurate. El i-

a sunat lui Ceban Ghenadie și i-a spus să se liniștească și dacă are careva pretenții

să vină a doua zi la primărie.

În același context, instanța de apel a considerat întemeiat argumentul

procurorului potrivit căruia, Copancean Andrei a procedat conform prevederilor

art. 26 alin. (1) lit. e) al Legii nr. 320 din 27.12.2012, cu privire la activitatea

poliției și statutul polițistului, adică el a primit indicația de la șeful său nemijlocit a

reacționat prin apel telefonic pentru a curma careva acțiuni ilegale a lui Ceban

Ghenadie, cerându-i ultimului să înceteze apelurile telefonice efectuate în adresa

șefulului fermei de porcine, prin care îl amenința. Necătând la cerințele legale a

colaboratorului de poliție, Ceban Ghenadie a devenit mai agresiv, amenințându-1

pe Copancean Andrei și mama acestuia cu violență fizică.

Totodată, instanța de apel a precizat că însuși inculpatul Ceban Ghenadie în

ședința de judecată a recunoscut că a început să se întindă cu partea vătămată

Copancean Andrei, adică i-a aplicat violența nepericuloasă pentru viață sau

sănătate părții vătămate și a deteriorat haina părții vătămate. La fel, aplicarea forței

fizice de către inculpatul Ceban Ghenadie a rezultat și din concluziile raportului de

expertiză medico-legală nr. 077 din 11.05.2016, prin care s-a constatat cauzarea

unei vătămări corporale neînsemnate părții vătămate Copancean Andrei.

Instanța de apel a mai menționat că infracțiunile prevăzute de art. 349 alin.

(1), 349 alin. (11) Cod penal, au un caracater formal.

Subsidiar, s-a relatat că latura subiectivă a infracțiunii se exprimă prin

intenție directă manifestată prin faptul că inculpatul Ceban Ghenadie își dădea

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările ei

prejudiciabile și a dorit în mod conștient, survenirea acestora.

În acest sens, instanța de apel a respins concluziile primei instanțe, precum

că în speță nu este prezentă latura subiectivă a componenței de infracțiune

incriminată inculpatului, or acest fapt rezultă din totalitatea mijloacelor de probă

examinate și verificate în ședința de judecată.

9

De asemenea, instanța de apel a menționat că în acest caz scopul infracțiunii

este unul special și anume: a) scopul sistării activității de serviciu a persoanei cu

funcție de răspundere; b) scopul schimbării caracterului activității de serviciu a

persoanei cu funcție de răspundere în interesul celui care amenință sau al altei

persoane.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului Ceban

Ghenadie de amenințare cu răfuială fizică, cu moartea, cu nimicirea bunurilor lui

Copancean Andrei și ale mamei sale, de aplicare a violenței nepericuloase pentru

viață sau sănătate față de colaboratorul de poliție, soldată cu vătămarea corporală

neînsemnată pentru viața sau sănătatea colaboratorului de poliție, cu deteriorarea

hainei acestuia au fost efectuate cu scopul sistării activității de serviciu a părții

vătămate.

În privința cererii de apel depuse de avocat în numele părților vătămate,

instanța de apel a conchis că nu a fost solicitată repunerea în termen a cererii de

apel, deși a fost depus cu întârziere.

Instanța de apel a indicat că conform recipisei anexate la materiale dosarului

sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 17 martie 2017 a fost primită

sub semnătură de către părțile vătămate Copancean Andrei și Copancean Maria la

data de 17 martie 2017 (f.d. 145).

Totodată, s-a atestat că conform materialelor cauzei penale și a ștampilei

aplicate de cancelaria Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, cererea de apel a

avocatului în numele părților vătămate, a fost depusă la 10 aprilie 2017 și a fost

înregistrată la 10 aprilie 2017 cu numărul de intrare 3445 (f.d. 153-155), adică

după 24 de zile, fiind depășit astfel termenul de 15 zile acordat pentru atacarea

sentinței cu apel, fără a fi probat că acesta ar fi fost depus la poștă mai devreme.

Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a notat că ține cont de prevederile

art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, și de gradul prejudiciabil și pericolul social al

infracțiunilor, de persoana inculpatului Ceban Ghenadie, de circumstanțele cauzei

care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate

asupra vinovatului.

Subsidiar, s-a indicat că la individualizarea pedepsei, în temeiul art. 75 alin.

(1) Cod penal, s-a luat în considerare că inculpatul Ceban Ghenadie a comis

infracțiuni din categoria celor ușoare și mai puțin grave, cu scopul sistării activității

de serviciu a persoanei cu funcție de răspundere, de pericolul social al infracțiunii

săvârșite, de aspectele săvârșirii infracțiunii, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, personalitatea celui vinovat, anterior

nejudecat, s-a eschivat de la examinarea cauzei în instanța de apel, fiind anunțat în

căutare, neangajat în câmpul muncii, are un copil minor la întreținere, nu a

conștientizat gravitatea infracțiunilor săvârșite, și că pedeapsa penală are scopul de

10

restabilire a echității sociale, corectarea condamnaților, cât și a altor persoane.

Astfel, instanța de apel a conchis că corectarea și reeducarea inculpatului Ceban

Ghenadie este posibilă doar cu izolarea de societate, cu stabilirea în privința

acestuia a unei pedepse privative de libertate.

La fel, în temeiul art. 162 Cod de procedură penală, instanța de apel a

soluționat chestiunea cu privire la corpurile delicte și a considerat necesar ca: un

maiou de culoare roșie care se păstrează în camera de păstrare a IP Ștefan Vodă să

fie restituit proprietarului Ceban Ghenadie; telefonul mobil de model „Samsung” și

halatul bărbătesc să fie lăsat cu drept de proprietate lui Copancean Andrei, bâta de

lemn care se păstrează în camera de păstrare a IP Ștefan Vodă să fie nimicită.

6.1. Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Ceban Ghenadie, care

indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, încălcarea art. 6 §1, 13 CEDO și art. 20 din Constituția

Republicii Moldova, și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

sentinței primei instanțe, invocând în argumentare că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția prin ce

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- din materialele cauzei penale, rezultă că instanța de apel a dat o nouă

interpretare a probelor, adică și-a întemeiat soluția pe baza probelor examinate de

prima instanță. Totodată, din procesul verbal al ședinței de judecată, rezultă, că

inculpatul, martorii nu au fost cercetați în ordinea și potrivit modului stabilit pentru

prima instanță;

- instanța de apel unilateral a făcut trimitere la unele probe din dosar,

concluzionând pripit că acestea confirmă vinovăția inculpatului de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal, fără a

cerceta minuțios probele acumulate în prima instanță;

- deoarece declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță sunt

contradictorii, instanța de apel urma să audieze persoanele care le-au depus

conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță, cu

respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității;

- instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod

convingător de ce respinge probele cercetate de către prima instanță, dar s-a expus

în mod general;

- deși instanța de apel a dat o apreciere a elementelor constitutive a

infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal, aceasta

11

este o apreciere declarativă, nu conține probe ce ar confirma prezența laturii

obiective și laturii subiective a componenței de infracțiuni imputate prevăzute de

art. 349 alin. (1), art. 349 alin. (11) Cod penal;

- probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de

acuzatorul de stat, nu dau temei la o stabilire sigură a vinovăției lui Ceban

Ghenadie în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), art. 349 alin.

(11) Cod penal;

- instanța de apel, în situația în care acuzatorul de stat a solicitat numirea

unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 90

Cod penal, pe un termen de 2 ani, urma să-și motiveze convingător de ce a mărit

volumul pedepsei solicitate de către acuzatorul de stat;

- în calitate de viciu fundamental se invocă încălcarea art. 6 (1) CEDO

combinat cu art. 13 din Convenția Europeană și art. 20 din Constituția Republicii

Moldova, care garantează accesul liber la justiție;

- prin neexpunerea, necercetarea și neanalizarea tuturor probelor

administrate, în coroborare cu celelalte probe, invocând în dispozitivul deciziei

niște soluții lipsite de un suport legal, neargumentate în fapt și în drept în

descriptivul acestei hotărâri, instanța nu a soluționat în fond cauza penală în

privința lui Ceban Ghenadie, fapte ce constituie erori grave de drept.

6.2. Avocatul Cotovici Eugeniu în numele inculpatului Ceban Ghenadie,

care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

porcedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței

primei instanțe, invocând că:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- cauza penală în ordine de apel a fost examinată în lipsa inculpatului, pe

motiv că acesta se află peste hotarele Republicii Moldova, unde are un loc stabil de

muncă. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată inculpatului la

02.01.2018, fiind primită de mama acestuia la 04.01.2018, din care motiv recursul

este depus în termen;

- instanța de apel a interpretat eronat și greșit circumstanțele cauzei penale,

nefiind luate în considerare circumstanțe importante pentru soluționarea corectă a

cauzei;

- reieșind din faptul că OOS al PP, s. Olănești, Copancean Andrei, la

momentul conflictului era în afara activității de serviciu, nu se afla la îndeplinirea

datoriei obștești, și cu atât mai mult nu participa la prevenirea ori curmarea unei

infracțiuni sau a unei fapte antisociale, astfel conflictul cu inculpatul Ceban

Ghenadie nu a depășit limitele contravenției prevăzute de art. 78 Cod

contravențional.

12

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestora, recursul declarat de avocatul Popescu

Ion în numele inculpatului ca fiind vădit neîntemeiat, iar recursul declarat de

avocatul Cotovici Eugeniu ca fiind declarat peste termen.

În privința recursului ordinar de către avocatul Popescu Ion în numele

inculpatului, că instanța de apel rejudecând cauza just a constatat circumstanțele de

drept și de fapt, și corect a încadrat acțiunile făptuitorului, precum și că instanța în

strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-

a pronunțat și a apreciat fiecare probă, pronunțându-se concomitent asupra tuturor

motivelor apelantului și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii

contestate.

Totodată, menționează că din conținutul recursului se evidențiază că

recurentul, de fapt, își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probator, nu se

conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Cotovici Eugeniu în

numele inculpatului, indică că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău a fost pronunțat la 03.10.2017, fiind comunicat inculpatului și

avocatului său că decizia motivată va fi pronunțată în ședință publică la 02.11.2017

(f.d. 207), când și a fost pronunțată integral hotărârea instanței de apel, însă în lipsa

inculpatului și avocatului, care deși cunoșteau data pronunțării deciziei motivate,

nu s-au prezentat și nu au comunicat instanței motivele neprezentării (f.d. 207).

Astfel, consideră că în aceste circumstanțe termenul de declarare a recursului

a expirat la 02.12.2017, iar recursul ordinar a fost depus de avocatul Cotovici

Eugeniu la 07.02.2018 (f.d. 241), adică peste termenul stabilit de lege.

inculpatului Ceban Ghenadie, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile din art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

13

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată

să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (2), 6) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor

în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este

în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont

pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temeiuri de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, și anume

cazurile când: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, prin

ce instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

14

greșită”, precum și încălcarea art. 6 §1, 13 CEDO, art. 20 din Constituția

Republicii Moldova, care garantează dreptul de acces liber la justiție.

În urma verificării materialelor cauzei sub aspectele invocate, Colegiul penal

lărgit relevă că în speță s-a confirmat temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că decizia instanței de apel nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel, constată că deși

instanța de apel face referire în partea descriptivă a deciziei sale (f.d. 216-218), la

declarațiile martorilor și probele materiale examinate de prima instanță, ulterior

întemeindu-și concluziile din decizie pe aceste probe, cum ar fi: „declarațiile

martorilor Burlacu Vladimir, Pavlicenco Zinaida, Nițelea Boris, Burlacu Maria”,

din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d.

188-189, 196-199, 202-207), se atestă că lipsesc careva consemnări care ar

confirma că aceste probe cercetate de prima instanță ar fi fost verificate de către

instanța de apel în ședința de judecată, fapt ce contravine cerințelor stipulate în art.

414 alin. (2), (6) Cod de procedură penală, în care se stipulează că: „instanța de

apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și că instanța

de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și

nu au fost consemnate în procesul-verbal”, ce evident nu a fost respectat de

instanța de apel în speța dată.

Totodată, la caz, Colegiul penal lărgit atestă, că prin decizia sa, instanța de

apel a casat sentința primei instanțe de încetare a procesului penal în privința lui

Ceban Ghenadei, a rejudecat cauza și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, de condamnare a inculpatului Ceban

Ghenadie pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (1), 349 alin.

(11) Cod penal.

Astfel, la adoptarea și întocmirea deciziei instanței de apel, erau aplicabile

cerințele de conținut stipulate în art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

în privința părții descriptive a sentințelor de condamnare, ce prevăd că: „Partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul

săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii”.

Coraportând aceste prevederi legale, cu conținutul părții descriptive a

deciziei instanței de apel (f.d. 215), Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel

pe episodul de aplicare a violenței asupra colaboratorului de poliție și mamei

acestuia, a utilizat formularea: „Tot Ceban Ghenadie, este învinuit pentru faptul

15

că”, ce este o formulare prevăzută de art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală,

pentru partea descriptivă a sentințelor de achitare.

Prin urmare, se atestă că instanța de apel pronunțând o nouă hotărâre de

condamnare potrivit modului stabilit pentru prima instanță nu a descris și constatat

fapta criminală săvârșită de inculpat considerată ca fiind dovedită, ce nu poate fi

acceptat de instanța de recurs ordinar.

În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată

că recursul ordinar declarat urmează a fi admis, or s-a confirmat incidența

temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază

soluția, eroare ce nu poate fi corectată de instanța de recurs ordinar, cu casarea

totală a deciziei instanței de apel contestate, cu remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în

măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat, nominalizate și în

prezenta decizie, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și

să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul

cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze

clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în ședința de

judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de

procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica

unitară în acest domeniu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

numele inculpatului, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că

acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

16

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul dispozițiilor din art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, se

reține că recursul se depune de persoanele menționate în art. 421 Cod de procedură

penală.

Colegiul penal indică că, potrivit art. 401 Cod de procedură penală în

coroborare cu art. 421 al aceluiași Cod, recurs ordinar poate declara și apărătorul,

în numele inculpatului.

Apărătorul, este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă

interesele bănuitului, învinuitului, inculpatului, îi acordă asistență juridică prin

toate mijloacele neinterzise de lege.

Potrivit materialelor dosarului, împotriva deciziei instanței de apel a declarat

recurs ordinar avocatul Cotovici Eugeniu în numele inculpatului, care a anexat

mandatul din 26.01.2018, fără a fi semnat de către inculpat (f.d. 239).

La acest capitol, Colegiul penal lărgit menționează că prevederile art. 351

alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, stipulează că la numirea cauzei deferite

judecării, instanța decide admiterea apărătorului ales de inculpat sau, dacă acesta

nu are apărător ales, solicitarea desemnării acestuia de către coordonatorul oficiului

teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat.

Totodată, în dispoziția art. 361 alin. (1) Cod de procedură penală, este

prevăzut că președintele ședinței de judecată anunță numele și prenumele

apărătorului și constată dacă inculpatul acceptă asistența juridică a acestui apărător,

renunță la el cu schimbarea lui sau singur își va exercita apărarea.

Instanțele de fond, judecând cauza cu participarea părților, înainte de a

purcede la cercetarea judecătorească, în partea pregătitoare a ședinței de judecată,

verifică în temeiul prevederilor menționate dacă inculpatul este de acord ca un

avocat concret să-i reprezinte interesele în instanță.

Prin alte cuvinte, instanța de judecată trebuie în mod obligatoriu să

concretizeze dacă inculpatul este de acord ca interesele sale să fie reprezentate de

un apărător concret prin consemnarea acestui fapt în procesul-verbal al ședinței de

judecată și să decidă admiterea acestui apărător printr-o încheiere protocolară.

Concomitent cu acordul manifestat de către inculpat în ședința de judecată

privind reprezentarea intereselor sale de către un apărător concret și admiterea

acestuia de către instanța de judecată, devin aplicabile prevederile art. 68 alin. (1)

pct. 14) Cod de procedură penală, potrivit cărora apărătorul care a participat la

examinarea cauzei este în drept să atace sentința sau orice altă hotărâre

judecătorească în cauza respectivă.

Prin urmare, reieșind din conținutul normei nominalizate supra, se conchide

că apărătorul admis să reprezinte interesele inculpatului în prima instanță va fi în

17

drept să conteste cu apel sentința, iar apărătorul ales și admis în instanța de apel va

fi în drept să conteste cu recurs ordinar decizia instanței de apel.

Pe de altă parte, în ipoteza în care inculpatul își alege un alt apărător, decât

cel care a participat în apel, pentru a-i reprezenta interesele în instanța de recurs,

este necesar consimțământul lui expres, adică este aplicabilă aceeași regulă

prescrisă pentru prima instanță și instanța de apel în dispoziția art. 361 alin. (1)

Cod de procedură penală, în ceea ce privește consimțământul inculpatului la

reprezentarea în judecată de către un avocat concret. Prin alte cuvinte, această

reglementare legală rămâne valabilă și pentru instanța de recurs.

La caz, se reține că inculpatul Ceban Ghenadie a fost asistat în instanța de

apel de către avocatul Popescu Ion în temeiul deciziei Coordonatorului Oficiului

Teritorial Chișinău a Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de

Stat, mandatul din 05.06.2017 (f.d. 165).

Totodată, se atestă că avocatul Cotovici Eugeniu a reprezentat interesele

inculpatului Ceban Ghenadie doar la fazele urmăririi penale și de judecare a cauzei

în prima instanță.

În același context, este necesar de menționat că în corespundere cu

prevederile art. 432 alin. (1), în coroborare cu art. 433 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu și judecă recursul

declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților. Prin urmare, instanța de

recurs este în imposibilitate de a constata prin audierea inculpatului dacă

ultimul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat recurs

ordinar în numele său.

La acest capitol, este necesar de menționat că modalitatea de confirmare a

împuternicirilor oferite de către inculpat apărătorului său, este reglementată de

către legiuitor în dispoziția art. 70 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, unde

este stipulat că avocatul ales poate fi admis în procesul penal în calitate de apărător

la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia,

precum și la solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor interesele

cărora urmează să le apere.

Din conținutul normei precitate, prin „invitația inculpatului” trebuie de

înțeles inițiativa acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs de către un

avocat concret, altul decât cel care a participat în apel.

Totodată, în această ordine de idei prin sintagma „la invitația inculpatului”

se subînțelege și consimțământul acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs

de către un alt avocat ales, întrucât invitația inculpatului adresată unui avocat

concret nu poate fi manifestată fără a fi prezent și consimțământul acestuia.

Prin urmare, avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de apel

anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu cerințele

18

expuse în Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013 cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului

stagiar, cu modificările ulterioare.

Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, pe recto se va indica că

avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele

inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica

numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct. 6, subpct. 2) lit. a1), b) din

Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013).

La fel, se notează că potrivit stipulărilor din art. 68 alin. (5) Cod de

procedură penală, apărătorul nu este în drept fără consimțământul persoanei a cărei

interese le apără să întreprindă acțiunile prevăzute în dispoziția normei prescrise,

dacă ele nu sunt expres indicate pe verso mandatului sau, după caz, în procura

întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Respectiv, efectuarea de

către apărător a cel puțin unei acțiuni prevăzute la art. 68 alin. (5) Cod de

procedură penală, va cădea sub sancțiunea nulității, dacă aceasta nu

îndeplinește/respectă cerințele menționate mai sus.

În cazurile când se va constata că lipsește semnătura inculpatului de pe verso

mandatului, din motive de imposibilitate de a o aplica (aflarea peste hotarele țării,

internarea într-o instituție medicală, etc.) recurentul trebuie să anexeze la recurs o

cerere scrisă personal de către inculpat și semnată de acesta sau, după caz,

procura în original.

Pentru a se evita orice confuzie asupra veridicității semnăturii aplicate pe

cererea dată cu cea a titularului cererii (inculpatului) este necesară legalizarea

semnăturii în conformitate cu legislația în vigoare.

Sub acest aspect, la caz se evidențiază faptul că pe partea verso a mandatului

depus la materialele cauzei prin care avocatul Cotovici Eugeniu invocă că

reprezintă interesele inculpatului Ceban Ghenadie (f.d. 239), lipsește semnătura

inculpatului menționat, precum și la materialele cauzei lipsește o cerere scrisă și

semnată personal de inculpat, care ar confirma consimțământul lui ca avocatul

Cotovici Eugeniu să-i reprezinte interesele în instanța de recurs ordinar.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că la materialele cauzei lipsesc date

confirmative în privința faptului că avocatul Cotovici Eugeniu a fost împuternicit

legal pentru a declara recurs ordinar în numele inculpatului Ceban Ghenadie, motiv

din care instanța de recurs ordinar consideră că recursul declarat de către acesta

este inadmisibil, or nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut stipulate în art.

429 și 430 Cod de procedură penală.

inamdisibil recursul ordinar declarat de avocatul Cotovici Eugeniu în numele

inculpatului Ceban Ghenadie, și să fie admis recursul ordinar declarat de avocatul

19

Popescu Ion în numele inculpatului, or s-a confirmat incidența temeiului de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția, eroare

ce nu poate fi corectată de instanța de recurs ordinar, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel contestate, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Cotovici

Eugeniu în numele inculpatului Ceban Ghenadie.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Popescu Ion în numele

inculpatului Ceban Ghenadie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 03 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Ceban Ghenadie

Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Inculpatul Ceban Ghenadie Xxxxxx urmează a fi eliberat imediat din penitenciar

dacă nu are de executat arest preventiv sau pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri

judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 29 martie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

20