1ra-322/2018 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-322/2018 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-322/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Țurcan Anatolie

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01

noiembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Bandalac Ivan XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în xxxxx;

Gojan Vadim XXXXX, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală în

procedura prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală:

Bandalac Ivan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an și 4 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Gojan Vadim a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an și 4 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

08.09.2016, aproximativ la ora 19:20, inculpații Bandalac Ivan și Gojan Vadim în

timp ce se aflau la terasa localului ”X” din xxxxx, administrat de xxxxx, în

prezența mai multor persoane, cunoscând despre faptul că, se află în loc public și

că prin acțiunile lor vor tulbura ordinea publică, din intenții huliganice, încălcând

1

grosolan ordinea publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de societate,

fără careva motive, au aplicat violența fizică asupra cetățeanului de origine

germană Horn Osmihg-Johann, aplicându-i ultimului lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale, care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2858/D din 30.09.2016 se

califică ca vătămări ușoare.

Astfel, prima instanță a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod Penal - Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau

de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită săvârșită de două sau mai multe persoane.

Andrei în numele inculpatului Bandalac Ivan și în numele inculpatului Gojan

Vadim, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care inculpaților să li se stabilească pedeapsa penală în formă de amendă în limitele

prevăzute de lege invocând că inculpații au recunoscut vina, prima instanță

inechitabil și neîntemeiat a stabilit inculpaților pedeapsa privativă de libertate

ignorând principiile de individualizare a pedepsei penale.

Apărătorul a mai indicat că, inculpații nu au avut intenția de a încălca

ordinea publică, fapt ce se demonstrează prin declarațiile martorilor Auzeac Denis

și Cebotari Dinu, anume partea vătămată a provocat conflictul, prejudiciul material

și moral cauzat a fost recuperat integral.

Mai mult, apelantul a indicat că față de inculpați pot fi aplicate prevederile

art. 55 Cod penal, deoarece aceștia au comis pentru prima dată o infracțiune mai

puțin gravă, corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă fără aplicarea față de

aceștia a sancțiunilor penale privative de libertate.

2017, au fost admise apelurile avocatului, casată sentința în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care:

Lui Bandalac Ivan recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod Penal la 1 an și 4 luni închisoare, potrivit art. 90 Cod penal, s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii stabilite lui Bandalac

Ivan pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Lui Gojan Vadim recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod Penal la 1 an și 4 luni închisoare, potrivit art. 90 Cod penal, s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii stabilite lui Gojan Vadim

pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

2

de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost

statuată de prima instanță, nefiind constatate temeiuri de casare a sentinței în partea

încadrării juridice a acțiunilor inculpaților.

Mai mult, instanța de apel a indicat că este neîntemeiat argumentul

procurorului precum că, inculpatul Gojan Vadim anterior ar fi fost condamnat, pe

motiv că, prin ordonanța din 22 aprilie 2013 a fost încetată urmărirea penală

pornită în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motivul împăcării cu victima,

la fel, prin ordonanța din 16 martie 2015, inculpatul Gojan Vadim a fost liberat de

răspundere penală în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, astfel inculpatul Gojan

Vadim este considerat ca neavând antecedente penale.

Instanța de apel a reținut că, inculpații nu au persoane la întreținere, nu se află

la evidența medicului narcolog și psihiatru și nu au antecedente penale.

Astfel, instanța de apel nu a constatat careva circumstanțe agravante în

privința inculpaților, identificând circumstanța atenuantă prevăzută la art. 76 alin.

(1) lit. d) Cod penal – repararea benevolă a pagubei pricinuite.

În continuare, instanța de apel a indicat că, având în vedere personalitățile

inculpaților care au manifestat căință sinceră, urmările infracțiunii comise nu sunt

atât de grave, rudele inculpaților au avut grijă de partea vătămată oferindu-i ajutor

prin mijloace financiare, și-au cerut scuze de la pătimit, partea vătămată a retras

acțiunea civilă indicând că pretenții față de inculpați nu are, nu este de acord cu

pedeapsa numită inculpaților, instanța de apel a considerat că scopul educativ și

preventiv al pedepsei aplicate în privința inculpaților poate fi atinsă prin aplicarea

față de aceștia a pedepsei penale neprivative de libertate.

Instanța de apel a statuat că recunoașterea vinovăției, contribuirea activă la

descoperirea infracțiunii, repararea prejudiciului material, căința sinceră,

caracteristica pozitivă, cât și lipsa antecedentelor penale, sunt de natură de a genera

aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.

Mai mult, instanța de apel a conchis că aplicarea față de inculpați a unei

pedepse privative de libertate, ar constitui o încălcare a principiului

proporționalității pedepsei penale.

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, indicând temeiul de

recurs din art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea

deciziei cu menținerea sentinței invocând:

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- prima instanță corect a indicat că la caz nu sunt circumstanțe atenuante și

agravante, sau alte circumstanțe importante care ar permite condamnarea

inculpaților cu suspendarea pedepsei, iar în lipsa circumstanțelor atenuante, nu este

temei de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal;

- instanța de apel eronat a reținut că, urmările infracțiunii comise de către

inculpați nu sunt atât de grave, partea vătămată a retras acțiunea civilă menționând

3

că i-a fost recuperat prejudiciul moral și material, cu toate că partea vătămată și

avocatul său nu au înaintat în cadrul procesului penal acțiunea civilă;

- prima instanță la aplicarea pedepsei a luat în considerație toate

circumstanțele cauzei, pericolul social al faptei comise, Huliganismul, fiind o

infracțiune cu grad de pericol sporit în societate, inculpații comițând infracțiunea

cu aplicarea violenței fizice în loc public, în prezența a mai multor persoane,

aplicând mai multe lovituri cu mâinile și picioarele, cu scaunul de pe terasă,

cauzându-i traumă cranio cerebrală și mai multe fracturi indicate în raportul de

expertiză medico - legală;

- instanța de apel a ignorat faptul că inculpații anterior au mai comis

infracțiuni, demonstrând neconștientizarea gradului de pericol social al acțiunilor

comise, iar efectul preventiv al faptelor anterior săvârșite, a fost ignorat total;

- are relevanță și opinia separată expusă de judecătorul Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău, Robu Oxana, prin care a optat pentru a menține sentința;

431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Mațco

Andrei în numele inculpaților, prin care a manifestat dezacordul cu recursul

procurorului, a solicitat inadmisibilitatea recursului ca vădit neîntemeiat cu

menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că:

- instanța de apel, detaliat și motivat a descris circumstanțele cauzei,

gravitatea faptei comise, a ținut cont de personalitatea celui vinovat, de scopul legii

penale;

- consideră că sunt prezente circumstanțele atenuante prevăzute de art. 76

alin. (1) lit. a), e) și f) Cod penal;

- poziția procurorilor care au reprezentat acuzarea de stat în prima instanță și

au solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei, este în contradicție cu

poziția procurorului de nivelul Curții de Apel Chișinău care consideră că nu sunt

temeiuri de suspendare a executării pedepsei, fără a fi administrate probe

suplimentare;

- partea vătămată în ședința instanței de apel și-a retras acțiunea civilă, a

indicat că nu are pretenții față de inculpați și nu este de acord cu aplicarea pedepsei

sub formă de închisoare;

- consideră că temeiurile invocate de procuror nu sunt aplicabile în speța dată;

- partea vătămată și-a retras plângerea penală în baza căreia la data de

18.09.2017 a fost pornită cauza penală pe art. 152 alin. (2) Cod penal;

- aplicarea față de inculpați a unei pedepse privative de libertate, ar constitui o

încălcare a principiului proporționalității pedepsei penale;

cont de opinia expusă în referință, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează

a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

4

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată

că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temei pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, în sensul că s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal lărgit

reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în

instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Cât ține de temeiul care cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că este unul declarativ,

deoarece în urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței

de apel, se constată că instanța de apel în decizia sa corect și-a motivat soluția în

privința vinovăției inculpaților și la aplicarea pedepsei a ținut cont de prevederile

art. 61 alin. (2) Cod penal și totodată a ținut cont și de criteriile de individualizare a

pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal, a luat corect în considerare,

gravitatea infracțiunii săvârșite care este mai puțin gravă, precum și lipsa

circumstanțelor agravante, prezența celor atenuante ca repararea benevolă a

pagubei cauzate prin infracțiune, faptul că inculpații s-au căit sincer, s-au împăcat

cu partea vătămată, ultimul retrăgându-și acțiunea civilă, au manifestat o

conștientizare profundă a acțiunilor comise, au dat dovadă că pe viitor nu vor mai

admite asemenea acțiuni, inculpații nu au antecedente penale, au contribuit activ la

descoperirea circumstanțelor comiterii faptei infracționale, nu figurează la evidența

medicului narcolog sau psihiatru, precum și faptul că cauza a fost examinată în

procedura simplificată prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, s-a redus

corect pedeapsa în conformitate cu prevederile alin. (8) a aceluiași articol.

Totodată, Colegiul penal reține că instanța de apel, corect a adoptat soluția în

cauza dată în temeiul art. 415 alin. (1) pct. 2) și art. 419 Cod de procedură penală, a

înlăturat erorile constatate în sentința primei instanțe și a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care a stabilit pedeapsa echitabilă aplicată inculpaților în limitele

sancțiunii cu aplicarea prevederilor art. 364¹ alin. (8) Cod de procedură penală și

cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Cât ține de motivul indicat în recurs precum că prima instanță corect a indicat

că nu sunt circumstanțe atenuante și alte circumstanțe importante ce ar permite

5

condamnarea inculpaților cu suspendarea pedepsei, Colegiul penal lărgit indică că

este declarativ, reprezentând opinia subiectivă a procurorului din instanța de apel,

or, procurorul Clim Roman în susținerile verbale din prima instanță(f.d. 12 v. III) a

solicitat aplicarea pentru ambii inculpați a prevederilor art. 90 Cod penal cu

termenul de probațiune de 1 an, plus instanța de apel corect și legal a stabilit

circumstanța atenuantă prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. d) Cod penal – repararea

benevolă a pagubei pricinuite, fapt probat prin declarațiile părții vătămate date în

ședința instanței de apel, unde partea vătămată a declarat că nu are careva pretenții

materiale și morale față de inculpați, mai mult a retras acțiunea civilă(f.d. 224

v.III).

Referitor la temeiul invocat de procuror că instanța de apel a ignorat faptul că

inculpații anterior au mai comis infracțiuni, Colegiul penal lărgit indică că este un

temei declarativ ce nu corespunde realității or, acest temei a fost obiect de dispută

în cadrul instanței de apel, asupra căruia s-a formulat și s-a punctat minuțios și

veridic răspunsul asupra tuturor alegațiilor recurentului (f.d. 35 vol. IV), motivare

pe care Colegiul penal lărgit o însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărîrea

Albert vs România din 16.02.2010.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și

întemeiată, iar recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017 în cauza penală

privindu-i pe Bandalac Ivan xxxxx și Gojan Vadim xxxxx, cu menținerea

deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 aprilie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

6

27 martie 2018 Dosar Nr .1ra-322/2018

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Cobzac Elena

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală

în cauza penală privindu-i pe Bandalac Ivan XXXXX și Gojan Vadim XXXXX.

2018, s-a respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție, Bradu Valentina, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Bandalac Ivan și Gojan Vadim, cu menținerea deciziei atacate.

dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursul

procurorului urma a fi admis, casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 01 noiembrie 2017 cu menținerea sentinei judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana din data de 24 iunie 2017.

Consider că, la pronunțarea deciziei, instanța de apel a dat o apreciere eronată a

cirsumstanțelor cauzei, personalității inculpaților sub aspectul individualizării

pedepsei, aplicînd eronat prevederile art.90 Cod penal.

Totodată, consider, că instanța de fond corect a determinat circumstanțele de

fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpații au săvârșit infracțiunea

imputată, cauza fiind soluționată în ordinea prevederilor art. 364/1 CPP al RM, a luat

în considerație gravitatea infracțiunii incriminate, personalitatea inculpaților.

Astfel, prima instanță la aplicarea pedepsei a luat în considerație toate

circumstanțele cauzei, pericolul social al faptei comise, huliganismul, infracțiune cu

grad de pericol sporit în societate, deoarece periclitează ordinea publică și liniștea

cetățenilor, provoacă lipsa de siguranță în loc public la membrii societăți, cât și

creează simțul lipsei răspunderii la persoanele vinovate. Totodată, inculpații au creat o

imagine negativă despre țară, părții vătămate Horn Osmihg-Johann care este cetățean

străin și care era în vizită ca turist. Inculpații au comis infracțiunea cu aplicarea

violenței fizice în loc public, în prezența a mai multor persoane, aplicând părții

vătămate mai multe lovituri cu mîinele și picioarele, cu scaunul de pe terasă,

cauzându-i trauma craniu cerebrală și mai multe fracturi indicate în raportul de

expertiză medico-legală.

Sunt solidară cu argumentele recurentului, precum că instanța de apel n-a luat în

considerație gravitatea infracțiunii săvîrșite, personalitatea inculpaților, ținînd cont de

rolul și comportamentul fiecăruia la comiterea infracțiunii și consecințele acesteia.

Or, recunoașterea vinovăției care atrage incidența procedurii simplificate, nu

poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art.76 alin.(1),

lit. f) Cod Penal al RM, instanța de judecată a constatat circumstanțe și a redus

pedeapsa, în conformitate cu prevederile art.364/1 CPP al RM, iar aceste circumstanțe

nu mai pot servi temei de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal.

De asemenea consider că instanța de apel pentru aplicarea art.90 Cod penal,

eronat a reținut personalitatea inculpaților Gojan Vadim XXXXX și Bandalac Ivan

XXXXX, care au manifestat o căință sinceră față de cele comise, le pare rău de cele

întâmplate, precum și a luat în considerație faptul că urmările infracțiunii comise de

către aceștia nu sunt atât de grave, totodată s-a remarcat și faptul că rudele inculpaților

7

au avut grijă de partea vătămată, oferindu-i ajutorul cuvenit, prin mijloace financiare,

cât și faptul că și-au cerut scuze de la pătimit, dar și nemijlocit faptul că partea

vătămată Horn Osming-Johann a retras acțiunea civilă, menționând că i-a fost

recupera atât prejudiciul moral, cât și prejudiciul material.

În acest sens, consider nejustificate argumentele expuse, fiind insuficiente

pentru aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, or repararea prejudiciului cauzat părții

vătămate XXXXX se consideră o obligație legală a acestora ce le revine conform legii

și nu poate fi apreciat drept un merit al ultimilor, iar cu privire la faptul că partea

vătămată Horn Osming-Johann în ședința instanței de apel a menționat că nu este de

acord cu pedeapsa numită lui Bandalac Ivan XXXXX și Gojan Vadim XXXXX și nu

se împacă cu ideea ca ei să se afle în penitenciar, se apreciază a fi condiționată de

faptul că rudele inculpaților au încheiat cu partea vătămată tranzacții de împăcare,

obligându-se la achitarea sumei de 40 000 (patruzeci mii ) Euro, cu toate că partea

vătămată Horn Osming Johan și avocatul său Igor Trofimov nu a înaintat în cadrul

procesului penal acțiune civilă.

Or, din materialele cauzei rezultă, că în privința inculpaților a mai fost pornită o

cauza penală în baza art.152 al.1 Cod penal, pentru cauzarea părții vătămate Horn

Osming-Johann vătămări corporale medii, în rezultatul căreia partea vătămată a și

solicitat prejudiciu material și moral, cauza dată fiind disjungată într-o procedură

separată, care ulterior, încetată pe motiv de retragere a plîngerii.

Aceste circumstanțe, n-au fost elucidate de către instanța de apel, la caz

argumentele procurorului indicate în recurs fiind întemeiate.

Având în vedere cele menționate cât și materialele cauzei, consider că pedeapsa

stabilită inculpaților de instanța de fond, corespunde cerințelor art. 61 Cod penal și

anume va fi eficace și va atinge scopul pedepsei, echitatea socială, corectarea

inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia

cât și a altor persoane care săvârșesc asemenea infracțiuni.

Consider că doar prin executarea reală a pedepsei, inculpații vor conștientiza

gravitatea acțiunilor sale, precum și va fi atins scopul legii penale de restabilire a

echității sociale, de corectare a condamnaților, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea acestora, cît și a altor persoane.

Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursului ordinar

declarat, cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

01 noiembrie 2017 pe cauza penală de învinuire a lui Bandalac Ivan XXXXX și Gojan

Vadim XXXXX în baza art. 287 alin.(2) lit. b), cu menținerea sentinței instanței de

fond.

Judecător Cobzac Elena

8