1ra-314/20 — 309/1 alin. 1, 309/1 alin. 3 lit. a, c, 327 alin. 1

1ra-314/20 — 309/1 alin. 1, 309/1 alin. 3 lit. a, c, 327 alin. 1 (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-314/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Svetlana Filincova

Judecători Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Bucatca Vadim în numele inculpatului Evstrati Iurie și de către avocatul Muruziuc

Victor în numele inculpaților Cecan Nicolai și Evstrati Iurie, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2019, în

cauza penală în privința lui

Evstrati Iurie Alexei, născut la XX XXX

XXX, originar și domiciliat r-l XXX, s. XXX

și

Cecan Nicolai Nicolai, născut la XX XXX

XXX, originar din r-l XXX, s. XXX, domiciliat

în or.XXX, str. XXX, X,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.11.2011 – 10.11.2014;

Instanța de apel: 24.12.2014 – 18.01.2016;

Instanța de recurs: 04.04.2016 – 14.06.2016;

Instanța de apel: 15.07.2016 – 29.03.2018;

Instanța de recurs: 27.07.2018 – 12.02.2019;

Instanța de apel: 05.04.2019 – 20.06.2019;

Instanța de recurs: 25.09.2019 – 18.03.2020.

c o n s t a t ă:

intentat în privința lui Evstrati Iurie în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, a fost

încetat din motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspunderea

penală.

Evstrati Iurie a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 3091 alin. (1) și art. 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal.

În baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, lui Evstrati Iurie i-a fost stabilită

pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a

1

exercita activități în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe termen de 1 (unu) an.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, în termenul pedepsei stabilite lui

Evstrati Iurie s-a inclus durata pedepsei executate parțial în baza sentinței

Judecătoriei Ialoveni din 16 octombrie 2010, devenită irevocabilă prin decizia

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, fiindu-i

stabilită pedeapsa 4 (patru) ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

și de a exercita activități în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de

3 ani.

În baza art. 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal, lui Evstrati Iurie i-a fost

stabilită pedeapsa de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții și de a exercita activități în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne pe un termen de 4 ani.

În baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată lui Evstrati Iurie i-a fost

cumulată parțial pedeapsa neexecutată, aplicată prin sentința Judecătoriei Ialoveni

din 16 decembrie 2010, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și de a exercita activități în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe un

termen de 5 (cinci) ani.

Cecan Nicolai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 3091

alin. (3) lit. a), c) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și de a exercita activități în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe

un termen de 2 (doi) ani.

În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

Acțiunea civilă înaintată de Grigorean Victor împotriva lui Evstrati Iurie și

Cecan Nicolae cu privire la repararea prejudiciului, a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea

procedurii civile.

Evstrati Iurie, deținând funcția de șef de post, inspector operativ superior de sector

al postului de poliție Răzeni a CPR Ialoveni al MAI în baza ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 70 ef. din 22.02.2008 și Cecan Nicolai, deținând funcția de

polițist al secției poliției criminale a CPR Ialoveni MAI, în baza ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 176 ef. din 24.06.2010, și fiind, astfel conform

art. 123 alin. (1) Cod penal, persoane cu funcție de răspundere, investite cu drepturi

și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar art. 3 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art. art. (1), (2)

pct. 2) și 4), art. 12 pct. 1), 14, 15 din Legea nr. 416-XII din 18.12.1990 „Cu

privire la poliție” pct. 16 lit. a), b) din Codul de etică și deontologie al polițistului,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006 și atribuțiilor

funcționale stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îi obligau să nu

supună pe nimeni la tortură, să nu aplice forța fizică, decât pentru curmarea

infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele

non-violente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce-i revin, să respecte Constituția

2

și legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse

inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu

excepția cazurilor de necesitate acută și numai în măsura necesară atingerii unui

obiectiv legitim, au comis acțiuni criminale în următoarele circumstanțe.

Astfel, Evstrati Iurie, fiind persoană cu funcție de răspundere și acționând cu

titlu oficial, reprezentând Ministerul Afacerilor Interne, la 03 septembrie 2009 pe

la orele 09:00 l-a luat din camera persoanelor deținute a CPR Ialoveni pe arestatul

Gurău Victor și l-a ridicat la etajul trei al CPR Ialoveni în biroul ofițerului de

urmărire penală, Varanița Andrei, unde urmărind scopul obținerii de informații și

mărturisiri privitor la săvârșirea furtului din vila lui Loscotov Vladimir, amplasată

în sectorul de vile „Romanița Mihai” din s. Răzeni, r. Ialoveni, infracțiune

săvârșită în perioada de timp 04 iunie 2009 – 14 iunie 2009, precum și a altor

infracțiuni de furt comise pe teritoriul s. Răzeni, îl numea pe Gurău Victor cu

cuvinte necenzurate și îl supunea acțiunilor de violență psihică și fizică manifestate

prin aplicarea unei lovituri cu pumnul în cap, apoi cu palma în regiunea feței, dar

deoarece nu recunoștea fapta imputată, i-a aplicat o lovitură cu ferestrăul în

regiunea capului.

În rezultatul acțiunilor violente cu caracter de tortură întreprinse de către

Evstrati Iurie, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1-145/D lui

Gurău Victor i-a fost cauzată plagă contuză a regiunii parietale a capului pe stânga,

care a fost cauzată prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, cu

suprafața de interacțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se

califică ca vătămare corporală ușoară.

Astfel, Evstrati Iurie fiind persoană cu funcție de răspundere și acționând cu

titlu oficial, prin acțiunile sale intenționate, i-a provocat în mod intenționat lui

Gurău Victor, dureri, suferințe puternice fizice și psihice, cu scopul de a obține de

la acesta informații și mărturisiri privitor la comiterea unei infracțiuni, adică a

comis infracțiunea prevăzută de art. 3091 alin. (1) Cod penal.

Tot el, Evstrati Iurie, de comun acord și împreună cu Cecan Nicolai, fiind

ambii persoane cu funcție de răspundere și acționând cu titlu oficial, reprezentând

Ministerul Afacerilor Interne, la 16 aprilie 2011, aflându-se în biroul de serviciu al

postului de poliție Răzeni, din incinta primăriei Răzeni raionul Ialoveni, având

scopul de a obține de la minorul Grigorean Victor informații și mărturisiri privitor

la săvârșirea sustragerii pe ascuns a două acumulatoare de model „ISTA” de 12 V

și 190 Ah, infracțiune comisă în noaptea de 15 aprilie 2011 spre 16 aprilie 2011 de

persoane care până la moment, nu sunt cunoscute organului de urmărire penală,

ambii, adică Evstrati Iurie și Cecan Nicolae, îl numeau pe minorul

Grigorean Victor cu cuvinte necenzurate și îl supuneau acțiunilor de violență

psihică și fizică manifestate prin aplicarea multiplelor lovituri cu mâinile și

picioarele peste diferite părți ale corpului, apoi aplicând violență l-au pus jos la

podele pe burtă, i-au răsucit mâinile la spate, iar pentru a nu striga, în gură i-au

introdus chipiul. După aceasta l-au ridicat de jos, dar deoarece nu recunoștea fapta

imputată, din nou l-au pus pe burtă continuând să-i răsucească mâinile la spate și

să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste totală suprafața corpului, acțiuni

care în comun au durat de la orele 17:00 până la 17:30 ale zilei indicate.

3

În rezultatul acțiunilor violente cu caracter de tortură întreprinse de către

Evstrati Iurie și Cecan Nicolae, conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 1621/D din 30 iunie 2011 minorului Grigorean Victor i-au fost cauzate

echimoze cu excoriații pe membrul superior stâng, ce au fost calificate ca leziuni

corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Astfel, Evstrati Iurie și Cecan Nicolai, fiind persoane cu funcție de

răspundere și acționând cu titlu oficial, prin acțiunile sale intenționate, i-au

provocat în mod intenționat minorului Grigorean Victor, dureri, suferințe puternice

fizice și psihice, cu scopul de a obține de la acesta informații și mărturisiri privitor

la comiterea unei presupuse infracțiuni, acțiuni comise cu bună știință asupra unui

minor de două persoane, adică au comis infracțiunea prevăzută de art. 3091

alin. (3) lit. a), c) Cod penal.

Tot el, Evstrati Iurie, fiind persoană cu funcție de răspundere și acționând cu

titlu oficial, reprezentând Ministerul Afacerilor Interne, în perioada de timp 29

aprilie 2010 – 05 mai 2010, a primit o comunicare orală de la Bivol Lidia,

locuitoare a s. Rezeni, r-nul Ialoveni privitor la sustragerea din domiciliul

feciorului Bivol Serghei a bunurilor materiale în sumă de aproximativ 6 000 euro.

Deplasându-se la fața locului și stabilind cu certitudine că a fost comisă o

infracțiune de furt, adică a faptei care, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (3) Cod

penal, se atribuie la categoria infracțiunilor grave, și presupunând că această

infracțiune nu va putea fi descoperită, Evstrati Iurie, acționând în interes personal,

urmărind scopul diminuării artificiale a numărului de crime nedescoperite din

sectorul său de activitate și voalării incompetenței sale profesionale, manifestată

prin neputința identificării făptuitorului furtului de la Bivol Serghei, a decis să

tăinuiască de la înregistrare infracțiunea respectivă.

În continuare, folosind intenționat situația sa de serviciu în interese

personale și profitând de funcția sa autoritară, a încălcat prevederile art. art. 57

alin. (2) pct. 1), 265 alin. (l) Cod de procedură penală, potrivit cărora organul de

urmărire penală este obligat să primească plângerile sau denunțurile referitoare la

infracțiunile săvârșite, pregătite sau în curs de pregătire chiar și în cazurile în care

nu este de competența lui, art. 260 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit

căruia procesul-verbal privind acțiunea de urmărire penală se întocmește în timpul

efectuării acestei acțiuni sau imediat după terminarea ei de către persoana care

efectuează urmărirea penală; art. 158 alin. (4) Cod de procedură penală, potrivit

cărora obiectele descoperite în timpul cercetării la fața locului se examinează la

locul efectuării acestei acțiuni și rezultatele examinării se consemnează în

procesul-verbal al acțiunii respective; art. 273 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură

penală, potrivit cărora organele de constatare sunt poliția - pentru infracțiuni ce nu

sunt date prin lege în competența altor organe. În condițiile prezentului cod,

organele menționate au dreptul să rețină făptuitorul, să ridice corpurile delicte să

solicite informațiile și documentele necesare pentru constatarea infracțiunii, să

citeze persoane și să obțină de la ele declarații, să procedeze la evaluarea pagubei

și să efectueze orice alte acțiuni care nu suferă amânare, cu întocmirea

proceselor-verbale în care se vor consemna acțiunile efectuate și circumstanțele

constatate; art. art. 12 pct. 3), 13), 16) a Legii nr. 416 XII din 18.12.1990 „Cu

4

privire la poliție”, potrivit cărora colaboratorul de poliție are obligațiunea să

înregistreze informația cu privire la infracțiuni, contravenții administrative și alte

evenimente care periclitează securitatea publică, să reacționeze prompt la sesizări

și comunicări despre infracțiuni cât și prevederile anexei nr. 1 a Ordinului

Interdepartamental comun nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008, capitolul II pct.

5) conform căruia primirea și înregistrarea sesizărilor, indiferent de locul și timpul

comiterii lor, de plenitudinea datelor anunțate, se efectuează zilnic în orele de

lucru, iar de către unitățile de gardă și efectivul organelor de poliție antrenat în

serviciu - pe parcursul a 24 de ore. Organul este obligat să primească și să

înregistreze sesizările chiar și în cazul în care cauza nu este de competența lui;

capitolul II pct.7) conform căruia în cazul adresării persoanei cu plângere, denunț

sau autodenunț declarate oral, acestea se consemnează într-un proces-verbal

semnat de persoana care face declarația și lucrătorul organului, care a primit

sesizarea, cât și capitolul V pct. 26) potrivit căruia în cazul când informația despre

infracțiune s-a confirmat, colaboratorul organului va primi plângerea sau denunțul

în ordine stabilită, iar în cazul depistării nemijlocite a infracțiunii - un raport, care

se vor înregistra în Registrul nr. 1; art. 3.1, 4.12 pct. b) al Instrucțiunii „Cu privire

la activitatea șefului secției, șefului de post și a inspectorului de sector”, aprobate

prin ordinul MAI nr. 200 din 10 iunie 2003 care prevede că, șeful de post

efectuează primirea, înregistrarea și examinarea în limitele competenței sale a

cererilor și comunicărilor cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor despre

infracțiuni cu înregistrarea ulterioară în registrele comisariatului de poliție; pct. 3,

4, 5 capitolul II din fișa de post - atribuțiile de serviciu, aprobată de comisarul CPR

Ialoveni la 28 aprilie 2009 conform căruia, șeful de post efectuează primirea,

înregistrarea și examinarea în limitele competenței sale a cererilor și comunicărilor

cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor despre infracțiuni cu înregistrarea

ulterioară în registrele comisariatului de poliție, informează unitatea de gardă a

comisariatului de poliție despre infracțiunile comise pe teritoriul postului,

întreprinde toate măsurile de pază a locului comiterii crimelor, precum și de

stabilire a martorilor oculari, efectuează măsurile de cercetare operativă și

calitativă a infracțiunii.

Peste două zile de la depistarea săvârșirii infracțiunii de furt, în biroul de

serviciu din incinta primăriei Răzeni, r-nul Ialoveni, Evstrati Iurie a primit cererea

de la Bivol Lidia, însă nu a înregistrat-o în modul prevăzut de lege, nu a întocmit

procesul-verbal de cercetare la fața locului, nu a luat explicații scrise de la

persoanele implicate, nu a ridicat în modul prevăzut de legislație amprentele

digitale depistate la fața locului.

În rezultatul acțiunilor lui Evstrati Iurie, contrare scopului procesului penal,

intereselor lui Bivol Lidia, i-au fost cauzate daune în proporții considerabile,

manifestate in tăinuirea unei infracțiuni și lezarea prin aceasta a imaginii poliției ca

organ de drept al autorității publice, chemat să apere pe baza respectării stricte a

legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului

de atentatele și alte atacuri legitime.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Evstrati Iurie a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, abuzul de serviciu, folosirea intenționată

5

de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interes

personal, prin ce au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege și intereselor publice.

sentinței în partea ce ține de încetarea procesului penal în privința lui Evstrati Iurie

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care Evstrati Iurie să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și a-i stabili pedeapsa definitivă de 6 ani și

6 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și de a exercita activitate în cadrul MAI pe termen de 5 ani, invocând că

instanța eronat a considerat nule ordonanțele de punere sub învinuire a lui

Evstrati Iurie din 29 septembrie 2011 și 25 octombrie 2011, pe motiv că organul de

urmărire penală a omis termenul de 3 luni de punere sub învinuire a bănuitului

Evstrati Iurie, de la momentul pornirii urmăririi penale, deoarece acest termen se

calculează nu din data pornirii urmăririi penale, dar din data emiterii ordonanței de

recunoaștere în calitate de bănuit din 30 iunie 2011, ce la caz a fost respectat.

apel împotriva sentinței, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

În motivarea cererii de apel a invocat că, prima instanță a apreciat în mod

greșit probele acumulate, deoarece partea acuzării nu a prezentat probe care ar

demonstra că Evstrati Iurie a comis faptele de care a fost învinuit și că acestea au

fost acumulate cu încălcări de procedură; pe episodul în care figurează ca parte

vătămată Gurău Victor, instanța și-a întemeiat soluția pe declarațiile părții

vătămate, care dimpotrivă urmau a fi apreciate critic, întrucât aceasta a fost reținută

de către Evstrati Iurie pentru faptul că ar fi comis o infracțiune de viol fiind deținut

în IP 13, iar prin declarațiile martorilor Pulbere V. și Varanița A. se infirmă faptul

că partea vătămată să fi fost bătută sau să fi avut careva leziuni corporale.

Declarațiile martorilor pe care și-a întemeiat soluția instanța urmau a fi

apreciate critic, din motiv că aceștia nu au văzut momentul când Gurău Victor a

fost bătut de către Evstrati Iurie, astfel lipsind probe concludente, care ar

demonstra faptul că, anume inculpatul i-a aplicat lovituri acestuia.

Pe episodul de tortură în privința lui Grigorean Victor, organul de urmărire

penală nu a demonstrat că, fapta ar fi fost comisă de inculpat, instanța și-a

întemeiat concluziile pe declarațiile martorilor care au relatat doar ce le-a

comunicat Grigorean Victor și mama acestuia, iar din raportul de expertiză

medico-legală nr. 1621/D din 30 iunie 2011, părții vătămate i-au fost cauzate

leziuni corporale fără cauzare prejudiciului sănătății și acestea puteau fi provocate

și în urma jocurilor pe care le-a avut Grigorean Victor, Mitrici I. și Bivol D.

Consideră apelantul că deși prima instanță a încetat procesul penal pe

învinuirea adusă în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, deoarece a constatat că au fost

încălcate prevederile art. 63 alin. (3) Cod de procedură penală, ordonanța de punere

sub învinuire fiind considerată nulă, rezultă că devin nule și celelalte acte

procesuale, așa că pe toate capetele de acuzare urma a fi încetat procesul penal, din

motiv că, există circumstanțe ce exclud tragerea la răspundere penală.

6

numele inculpatului Cecan Nicolae, cât și inculpatul Cecan Nicolae, care au

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de

achitare în baza art. 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal, deoarece reieșind din

probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii incriminate, declarațiile părții vătămate sunt

contradictorii și acestea nu au primit o apreciere obiectivă.

2016, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de avocatul Maliga Lilian

în numele inculpatului Evstrati Iurie, de inculpatul Cecan Nicolai și avocatul

acestuia Valuța Vladimir. S-a admis apelul declarat de procuror, a fost casată

parțial sentința în privința lui Evstrati Iurie, în partea încetării procesului penal în

baza art. 327 alin. (1) Cod penal, în partea pedepsei definitive și în partea acțiunii

civile cu privire la prejudiciul moral și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Evstrati Iurie a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere și a exercita activități în organele de drept

pe un termen de 2 ani. S-au menținut dispozițiile privind condamnarea lui

Evstrati Iurie în baza art. 3091 alin. (l) Cod penal și în baza art. 3091 alin. (3) lit. a),

c) Cod penal.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Evstrati Iurie i-a fost stabilită pedeapsa de 6 ani

închisoare, cu privarea dreptului de a ocupa funcții și de a exercita activități în

organele de drept pe un termen de 4 ani și 6 luni, iar în temeiul art. 85 Cod penal,

la pedeapsa aplicată, i-a fost cumulată parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin

sentința Judecătoriei Ialoveni din 16 decembrie 2010, stabilindu-i pedeapsa

definitivă de 6 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități în

cadrul organelor de drept pe un termen de 5 ani.

Acțiunea civilă, înaintată de partea vătămată Grigorean Victor, în partea

prejudiciului moral a fost admisă, s-a dispus încasarea de la Iurie Evstrati și

Nicolai Cecan în beneficiul acestuia câte 2 500 lei de la fiecare.

14 iunie 2016 recursurile ordinare declarate de inculpatul Cecan Nicolai și avocatul

Maliga Lilian, în numele inculpatului Evstrati Iurie au fost admise, a fost casată

decizia și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În argumentarea deciziei adoptate instanța de recurs a reținut că probele

prezentate de părți nu au fost apreciate la justa lor valoare, iar concluziile făcute de

instanța de apel sunt formale și premature.

La fel, s-a menționat că din apelurile declarate de partea apărării, aceștia au

contestat declarațiile părților vătămate și a martorilor audiați în prima instanță,

solicitând audierea în instanța de apel a părților vătămate Gurău Victor,

Grigorean Victor, Bivol Lidia, a martorilor Pulbere V., cât și Țurcan M., care nu a

fost audiat în prima instanță, pe care partea apărării l-a considerat că este un martor

7

decisiv, prin care se combat probele acuzării și se deduce nevinovăția inculpatului

Evstrati Iurie pe episodul lui Gurău Victor din 03 septembrie 2009, însă instanța de

apel neîntemeiat și fără o argumentare în acest sens, a dispus respingerea tuturor

demersurilor.

În concluzie instanța de recurs a relevat că în speță, la judecarea cauzei,

instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității procesului penal și

egalității armelor în proces, or, baza probatorie propusă de partea acuzării și partea

apărării în cadrul acestei cauze penale, urma a fi verificată de către instanța de apel

la ședințele de judecată publice, cu respectarea drepturilor procesuale ale

persoanelor implicate pe caz.

De asemenea, instanța de recurs a constatat că aceleași încălcări instanța de

apel a comis și pe episodul din 29 aprilie 2010, în care l-a recunoscut vinovat pe

Evstrati Iurie de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal,

deoarece în cadrul examinării cauzei în instanța de apel au fost verificate, potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată, declarațiile părții vătămate Bivol Lidia,

date de către aceasta în ședința primei instanțe, însă la baza deciziei au fost puse

declarațiile acesteia din cadrul urmăririi penale, declarații care nu au fost verificate

de către instanța de apel. Declarațiile martorilor Bivol C. din 23 octombrie 2011,

Beregoi D. din 23 octombrie 2011, la care a făcut trimitere instanța în confirmarea

vinovăției inculpatului, în genere nu au fost cercetate și verificate în instanța de

apel, nefiind totodată verificat faptul dacă audierea martorilor a avut loc în

condițiile art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, pentru ca aceste

declarații să fie puse la baza unei soluții de condamnare.

2018 apelurile declarate au fost admise, inclusiv din oficiu în temeiul art. 409

alin. (2) Cod de procedură penală, casată total sentința și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: procesul penal

intentat în privința lui Evstrati Iurie în baza art. 327 alin. (l) Cod penal a fost

încetat în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală; procesul penal

intentat în privința lui Evstrati Iurie în baza art. 3091 alin. (l) Cod penal a fost

încetat în temeiul art. 60 Cod penal, din motivul intervenirii termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală; Evstrati Iurie și Cecan Nicolai au fost

achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3)

lit. a) și c) Cod penal, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele

infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Grigorean Victor a fost

respinsă ca neîntemeiată.

12 februarie 2019 a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorii în

Procuratura de circumscripție Chișinău Gavriliță Vitalie și Tăut Dorina, casată total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2018, în cauza

penală în privința lui Evstrati Iurie și Cecan Nicolai și dispusă rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea deciziei adoptate instanța de recurs a reținut că, la baza

sentinței de condamnare, prima instanță a pus declarațiile pății vătămate date în

8

cadrul urmăririi penale, care în opinia instanței erau veridice și în coroborare cu

alte probe, și a respins declarațiile acestuia din cadrul cercetării judecătorești

apreciindu-le critic. Instanța de apel, deși nu a audiat nemijlocit partea vătămată, în

ședința de judecată și-a bazat concluzia privind nevinovăția inculpaților pe

declarațiile lui Grigorean Victor date în cadrul cercetării judecătorești în prima

instanță, însă absolut nu a motivat din care considerent a respins depozițiile

acestuia de la urmărirea penală, or partea vătămată a declarat că i-au fost aplicate

lovituri în regiunea picioarelor și i-au fost răsucite mâinile la spate.

Mai mult, depozițiile reprezentantului legal nu au fost analizate în

coroborare cu declarațiile părții vătămate și raportul de expertiză medico-legală

nr. 1621/D din 30 iunie 2011 prin care la Grigorean Victor s-au stabilit vătămări și

excoriații pe membrul superior stâng și echimoză pe articulația genunchiului stâng,

iar instanța de apel, deși a menționat prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, nu a respectat anume aceste

prevederi la adoptarea deciziei recurate.

În concluzie, instanța de recurs ordinar a statuat că, decizia instanței de apel

suferă de insuficiență în partea motivării soluției pe epizodul în privința părții

vătămate Grigorean Victor, iar în cauză persistă elementele caracteristice ale erorii

grave de fapt, întrucât din examinarea coroborată a materialului cauzei, rezultă un

viciu juridic la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la admiterea

apelurilor și pronunțarea soluției respective.

Totodată, cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Evstrati Iurie pe

epizodul în privința părții vătămate minore Bivol Lidia, instanța de recurs a

evidențiat că, este pripită și afirmația instanței de apel din care rezultă că este

obligația procurorului de a pune persona sub învinuire în termen de trei luni de la

pornirea urmăririi penale, or, legea procesual-penală nu conține nici o normă care

ar stipula că persoana deține calitatea de bănuit din momentul pornirii urmăririi

penale, iar decizia instanței de apel nu conține nici o argumentare care ar duce la

concluzia că din momentul pornirii urmării penale – 22 iunie 2011 și până la

momentul recunoașterii în calitate de bănuit – 30 iunie 2011 acțiunile procedurale

efectuate de organul de urmărire penală au produs repercusiuni importante sau

restrângeri care ar fi limitat drepturile și libertățile lui Evstrati Iurie.

2019 apelurile declarate de inculpați au fost respinse, iar apelul procurorului a fost

admis, fiind casată parțial sentința în partea încetării procesului penal în privința lui

Evstrati Iurie în baza art. 327 alin. (1) Cod penal și în partea condamnării pe

art. 3091 alin. (1) Cod penal, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

Procesul penal intentat în privința lui Evstrati Iurie în baza art. 327 alin. (1)

Cod penal, a fost încetat în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, iar procesul penal în privința lui Evstrati Iurie în baza art. 3091 alin. (1)

Cod penal, a fost încetat în baza art. 60 Cod penal, pe motivul intervenirii

9

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Lui Evstrati Iurie, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 5 (cinci) ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată lui Evstrati Iurie i-a fost

adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Ialoveni din 16 decembrie 2010, devenită irevocabilă prin decizia Colegiului penal

al Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, fiindu-i stabilită pedeapsă

definitivă de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 5 (cinci) ani.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

10.1. Cercetând materialele dosarului, instanța de apel a constatat în fapt că,

Evstrati Iurie deținând funcția de șef de post, inspector operativ superior de sector

al postului de poliție Răzeni a CPR Ialoveni al MAI, în baza ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 70 ef. din 22 februarie 2008, și fiind, astfel, conform art. 123

alin. (1) Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, investită cu drepturi și

obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și atribuțiilor

funcționale stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îl obligau să nu

supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decât pentru curmarea

infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele

non-violente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția

și legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse

inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu

excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui

obiectiv legitim, a comis infracțiuni în următoarele circumstanțe:

Evstrati Iurie fiind persoană cu funcție de răspundere și acționând cu titlu

oficial, reprezentând Ministerul Afacerilor Interne, de comun acord și împreună cu

Cecan Nicolai, care deținea funcția de inspector al secției poliției criminale a CPR

Ialoveni, la 16 aprilie 2011, aflându-se în biroul de serviciu al postului de poliție

Rezeni, din incinta primăriei Rezeni, având scopul de a obține de la minorul

Grigorean Victor informații și mărturisiri privitor la săvârșirea sustragerii pe

ascuns a două acumulatoare de model „ISTA” de 12 V și 190 Ah, infracțiune

comisă în noaptea de 15 aprilie 2001, spre 16 aprilie 2011 de persoane care, până

la moment, nu sunt cunoscute organului de urmărire penală, ambii, adică

Evstrati Iurie și Cecan Nicolae, îl numeau pe minorul Grigorean Victor cu cuvinte

necenzurate și îl supuneau acțiunilor de violență psihică și fizică manifestate prin

aplicarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale

corpului, apoi aplicând violență l-au pus jos la podele pe burtă, i-au răsucit mâinile

la spate, iar pentru a nu striga, în gură i-au introdus chipiul. După aceasta l-au

ridicat de jos, dar deoarece nu recunoștea fapta imputată, din nou l-au pus jos pe

burtă continuând să-i răsucească mâinile la spate și să-i aplice lovituri cu pumnii și

picioarele peste toată suprafața corpului, acțiuni care în comun au durat de la orele

17:00 până la 17:30 ale zilei indicate.

În rezultatul acțiunilor violente cu caracter de tortură întreprinse de către

10

Evstrati Iurie și Cecan Nicolae, conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 1621/D din 30 iunie 2011 minorului Grigorean Victor i-au fost cauzate

echimoze cu excoriații pe membrul superior stâng, echimoză pe articulația

genunchiului la lovire de acesta, care au fost produse la acțiunea traumatică a unui

obiect contondent dur, sau la lovire de acesta, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Prin urmare, atât Evstrati Iurie, care deținea funcția de șef de post, inspector

operativ superior de sector al postului de poliție Răzeni a CPR Ialoveni al MAI, cât

și Cecan Nicolai deținând funcția de polițist al secției poliției criminale a CPR

Ialoveni al MAI, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 176 ef. din

24 iunie 2010, și fiind, astfel, conform art. 123 alin. (1) Cod penal, persoană cu

funcție de răspundere, investită cu drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor autorității publice și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa postului a

funcției deținute, care îi obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice

forța fizică, decât pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței

opuse cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu asigură îndeplinirea

obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, să nu

aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice

circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate

absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, au comis

infracțiune în următoarele circumstanțe:

Astfel, Cecan Nicolai de comun acord și împreună cu Evstrati Iurie, la 16

aprilie 2011, aflându-se în biroul de serviciu al șefului de post al postului de poliție

Rezeni, din incinta primăriei Rezeni, având scopul de a obține de la minorul

Grigorean Victor informații și mărturisiri privitor la săvârșirea sustragerii pe

ascuns a două acumulatoare de model „ISTA” de 12 V și 190 Ah, infracțiune

comisă în noaptea de 15 aprilie 2011, spre 16 aprilie 2011 de persoane care, până

la moment, nu sunt cunoscute organului de urmărire penală, ambii, adică

Cecan Nicolae și Evstrati Iurie, îl numeau pe minorul Grigorean Victor cu cuvinte

necenzurate și îl supuneau acțiunilor de violență psihică și fizică manifestate prin

aplicarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale

corpului, apoi aplicând violență l-au pus jos la podele pe burtă, i-au răsucit mâinile

la spate, iar pentru a nu striga, în gură i-au introdus chipiul. După aceasta l-au

ridicat de jos, dar deoarece nu recunoștea fapta imputată, din nou l-au pus jos pe

burtă continuând să-i răsucească mâinile la spate și să-i aplice lovituri cu pumnii și

picioarele peste toată suprafața corpului, acțiuni care în comun au durat de la orele

17.00 până la 17.30 ale zilei indicate.

În rezultatul acțiunilor violente cu caracter de tortură întreprinse de către

Cecan Nicolae și Evstrati Iurie, conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 1621/D din 30 iunie 2011, minorului Grigorean Victor i-au fost cauzate

echimoze cu excoriații pe membrul superior stâng, echimoză pe articulația

genunchiului la lovire de acesta, care au fost produse la acțiunea traumatică a unui

obiect contondent dur, sau la lovire de acesta, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

10.2. În motivarea soluției sale instanța de apel a relevat că, din analiza

11

declarațiile tuturor părților audiate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor,

rezultă că acestea coroborează cu declarațiile părții vătămate date la urmărirea

penală și în cadrul cercetării judecătorești date în instanța de fond și care dovedesc

cu lux de amănunte vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal.

Potrivit instanței de apel, vinovăția inculpaților Cecan Nicolae și Evstrati

Iurie se dovedește prin declarațiile părții vătămate Grigorean Victor date în cadrul

urmăririi penale și în instanța de apel, declarațiile reprezentantului legal al părții

vătămate, Grigorean Valentina, a martorilor Bivol Dumitru și Mitici Igor, cât și

prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1621/D din 30 iunie 2011 și prin

procesul-verbal de examinare a cauzei penale nr. 2011440191.

În ceea ce privește contradictorialitatea declarațiilor părții vătămate

Grigorean Victor, instanța de apel a concluzionat de a le reține pe cele date

anterior, or ultimul a fost la acel moment minor, a dat declarații în prezența

reprezentatului legal și ca urmare scurgerii unei perioade de timp îndelungate,

acele declarații fiind veridice, totodată reținându-se că Grigorean Victor a declarat

că avea teamă de poliție atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de

judecată.

Mai mult, instanța de apel a reținut că probele administrate în cadrul

dezbaterilor judiciare, care coroborează între ele, confirmă legătura cauzală dintre

faptele imputate inculpaților și leziunile părții vătămate și respectiv demonstrează

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. a),

c) Cod penal.

Făcând referire la elementele constitutive ale infracțiunii de tortură, instanța

de apel a menționat, că obiectul acestei infracțiuni fiind demnitatea lui

Grigorean Victor, precum și integritatea fizică și psihică a acestuia, apărate

împotriva tratamentului inuman și degradant.

Totodată în opinia instanței de apel, latura obiectivă a infracțiunii specificate

a fost demonstrată prin fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile inculpaților care

au cauzat dureri și fizice și psihice, care în sine și reprezintă un tratament inuman

și degradant, și anume asupra minorului Grigorean Victor, care au depășit pragul

de gravitate. Infracțiunea dată au săvârșit-o intenționat, cu scopul de a obține de la

minorul Grigorean Victor informații și mărturisiri privitor la săvârșirea sustragerii

pe ascuns a două acumulatoare de model „ISTA” de 112 V și 190 Ah, infracțiune

ce a fost comisă în noaptea de 15 iunie 2011 spre 16 aprilie 2011, care nu-i erau

cunoscute organului de urmărire penală.

10.3. De asemenea, instanța de apel, referitor la epizodul cu partea vătămată

Gurău Victor, a reținut că, deși inculpatul Evstrati Iurie nu a recunoscut vina,

aceasta se dovedește din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au

fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

În acest context, instanța de apel a reținut declarațiile părții vătămate, a

martorilor, a raportului de expertiză, comunicatului administrației locului de

12

detenție a părții vătămate, constatând că, inculpatul Evstrati Iurie, a comis

infracțiunea prevăzută la art. 3091 alin. (1) Cod penal, însă în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere a inculpatului la răspundere penală, urmează a

fi eliberat de pedeapsă.

10.4. Ce ține de capătul de acuzare în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a reținut că, procesul în această parte

urmează a fi încetat pe motiv că, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 33

din 07 decembrie 2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi

din articolele 327 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d) din Codul penal, a fost declarată

neconstituțională sintagma „intereselor publice sau” din alin. (1) al art. 327 Cod

penal, iar potrivit principiului legalității incriminării și a pedepsei penale

presupune, prin definiție, că nici o faptă nu poate fi considerată ca infracțiune dacă

nu există o lege care să prevadă acest lucru (nullum crimen sine lege) și că nu

poate fi aplicată nici o pedeapsă dacă nu este prevăzută de lege.

10.5. La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului Evstrati Iurie

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, 85 Cod penal.

invocând temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, declară recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Evstrati Iurie

să fie achitat.

În motivarea recursului avocatul Bucatca Vadim în numele inculpatului

Evstrati Iurie a invocat circumstanțe referitoare la aprecierea probelor administrate

în cadrul dezbaterilor judiciare, precum și faptul că învinuirea înaintată

inculpatului Evstrati Iurie este abuzivă, neîntemeiată și este bazată doar pe

presupuneri, iar sentința de condamnare a fost pronunțată în lipsa constatării,

descrierii și probării acțiunilor concrete a inculpatului.

Evstrati Iurie, a declarat recurs ordinar invocând temeiurile de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei

instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie achitați.

În motivarea recursului apărarea susține că, în decizie lipsește analiza

obiectivă, sub toate aspectele a esenței speței, inclusiv și prin administrarea valorii

probatorii a probelor obținute suplimentar în ședința instanței de apel.

Mai mult a menționat că, instanța de apel la rejudecare a admis sistematic

erori procesuale similare celor depistate anterior de către instanța de recurs, în

urma căror erori, la administrarea probelor, probele în parte și în ansamblu nu au

primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile formulate au un caracter

formal și prematur.

invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că

acestea urmează a fi admise, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în

partea condamnării inculpaților pe episodul în privința părții vătămate

Grigorean Victor, și remiterea cauzei pentru rejudecare în această parte de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din considerentele care

13

urmează a fi desfășurate în continuare.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din materialele cauzei, titularii cererilor de recurs invocă

drept temeiuri pentru casarea deciziei recurate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

8), 16) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazurile când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și când 16)

norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a

aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Reieșind din conținutul rechizitoriului, Evstrati Iurie a fost deferit justiției

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, abuzul de

serviciu, folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a

situației de serviciu, în interes personal, prin ce au fost cauzate daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege intereselor publice.

Totodată, Evstrati Iurie a fost învinuit pentru faptul, că fiind persoană cu

funcție de răspundere și acționând cu titlu oficial, a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 3091 alin. (1) Cod penal, provocarea în mod intenționat lui Gurău Victor a

unor dureri, suferințe puternice fizice și psihice, cu scopul de a obține de la acesta

informații și mărturisiri privitor la comiterea unei infracțiuni.

Evstrati Iurie și Cecan Nicolai au fost învinuiți pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal, și anume pentru faptul că fiind

persoane cu funcții de răspundere și acționând cu titlu oficial, prin acțiunile lor

intenționate, i-au provocat în mod intenționat minorului Grigorean Victor, dureri,

suferințe puternice fizice și psihice, cu scopul de a obține de la acesta informații și

mărturisiri privitor la comiterea unei presupuse infracțiuni, acțiuni comise cu bună

știință asupra unui minor, de către două persoane.

Potrivit sentinței, Evstrati Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 3091 alin. (1) și art. 3091 alin. (3) lit. a),

c) Cod penal, iar procesul penal intentat în privința lui Evstrati Iurie în baza

art. 327 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motiv că există alte circumstanțe care

14

exclud tragerea la răspunderea penală. Cecan Nicolai a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal.

La rândul său, fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de procuror și

apărare, instanța de apel a casat parțial sentința în partea încetării procesului penal

în privința lui Evstrati Iurie în baza art. 327 alin. (1) Cod penal și în partea

condamnării pe art. 3091 alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal intentat în

privința lui Evstrati Iurie în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în

temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar procesul penal în

privința lui Evstrati Iurie în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în baza

art. 60 Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală, în rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

Având în vedere argumentele recursurilor declarate, Colegiul atestă că

avocatul Muruziuc Victor în numele inculpaților își focusează criticile pe episodul

condamnării acestora de către instanța de apel în baza art. 3091 alin. (3) lit. a), c)

Cod penal, pe când avocatul Bucatca Vadim în numele inculpatului Evstrati Iurie

solicită achitarea acestuia pe toate capetele de acuzare.

Analizând decizia instanței de apel în partea casării sentinței primei instanțe

în privința lui Evstrati Iurie pe episoadele de învinuire a acestuia în baza art. 327

alin. (1) Cod penal și în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, Colegiul conchide că nu

au fost identificate careva erori de drept care ar genera intervenirea de către

instanța de recurs în sensul solicitat de către avocatul Bucatca Vadim.

Aici urmează a fi menționat că criticile recurentului prin care se solicită

achitarea inculpatului Evstrati Iurie de sub învinuirile aduse în baza art. 327

alin. (1) Cod penal și în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, se axează pe o proprie

evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele

administrate nu confirmă vinovăția inculpatului.

Reieșind însă din conținutul deciziei atacate instanța de recurs atestă că

instanțele de fond corect au constatat vinovăția inculpatului Evstrati Iurie în baza

art. 327 alin. (1) Cod penal și în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, fapt ce rezultă

din analiza obiectivă a cumulului de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării

lor.

Prin urmare, Colegiul consideră, că instanța de apel la judecarea apelurilor

corect a ajuns la concluzia, că deși vinovăția lui Evstrati Iurie în baza art. 327

alin. (1) Cod penal, a fost dovedită pe deplin, procesul în această parte urmează a fi

încetat din motiv că, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07

decembrie 2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din

articolele 327 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d) din Codul penal, a fost declarată

neconstituțională sintagma „intereselor publice sau” din alin. (1) al art. 327 Cod

penal, iar potrivit principiului legalității incriminării și a pedepsei penale, nici o

faptă nu poate fi considerată ca infracțiune dacă nu există o lege care să prevadă

acest lucru (nullum crimen sine lege) și nu poate fi aplicată nici o pedeapsă dacă nu

este prevăzută de lege.

Cu referire la episodul săvârșit în privința părții vătămate Gurău Victor,

15

instanța de recurs de asemenea consideră că instanțele de fond analizând probele

cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, corect au conchis că

în speță a fost stabilită vinovăția lui Evstrati Iurie în baza art. 3091 alin. (1) Cod

penal, însă deoarece fapta a fost săvârșită la 03 septembrie 2009, și până la

examinarea cauzei în instanța de apel au trecut mai mult de 5 ani, rezultă că

instanța de apel corect a ajuns la concluzia încetării procesului penal în baza art. 60

Cod penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate,

în partea soluției adoptate pe capetele de învinuire aduse inculpatului Evstrati Iurie

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal și în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal.

Cu toate acestea, instanța de recurs atestă că în speță și-au găsit parțial

confirmare argumentele aduse de recurenți în dezacord cu soluția instanței de apel

pe episodul de învinuire a inculpaților Evstrati Iurie și Cecan Nicolai în baza

art. 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal, în privința părții vătămate Grigorean Victor,

iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată în această parte, deoarece la

o nouă rundă a procedurilor de judecare a cauzei în ordine de apel, nu au fost

respectate pe deplin prevederile procesual penale cu privire la rejudecarea cauzei.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau

cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă

fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea

care a existat la soluționarea recursului.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

16

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia

contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal lărgit remarcă, că

în speța dedusă judecății, prin deciziile Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție din 14 iunie 2016 și din 12 februarie 2019, deciziile instanțelor de apel din

18 ianuarie 2016 și din 29 martie 2018 au fost casate total cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Astfel, în deciziile instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare au

fost date indicații clare, de care instanța de apel la o nouă rejudecare urma să țină

cont, și anume în ambele cazuri instanța de recurs a recunoscut necesitatea

înlăturării dubiilor la contrapunerea declarațiilor părții vătămate Grigorean Victor

depuse la urmărirea penală cu cele depuse în instanța de fond, indicând ca condiție

necesară audierea suplimentară a părții vătămate, precum și necesitatea analizei în

coroborare a depozițiilor reprezentantului legal cu declarațiile părții vătămate și

raportul de expertiză medico-legală nr. 1621/D din 30 iunie 2011.

Cu toate că în cadrul examinării cauzei în ordine de apel a fost dispusă

audierea suplimentară a părții vătămate, Grigorean Victor, care printre altele a

declarat că susține atât declarațiile date la urmărirea penală cât și declarațiile

date în fața primei instanțe. Instanța de apel nu a făcut o analiză a acestora, în

contextul în care anterior de către instanța de recurs a fost menționat că declarațiile

părții vătămate la diferite etape ale procesului penal sunt contradictorii și urmează

a fi concretizate.

Astfel, deși în cadrul urmăririi penale Grigorean Victor susținuse că

inculpații l-au lovit cu palmele peste față, apoi l-au lovit cu genunchii în regiunea

picioarelor și cu pumnii în piept, că l-au pus cu burta pe podea și îi răsuceau

mâinile la spate, că i-au pus chipiul în gură ca să nu poată striga și apăsau cu

piciorul pe față, în același timp în instanța de apel partea vătămată a declarat că

colaboratorii de poliție l-au îmbrâncit, dar nu l-au bătut (a se vedea pct. 50, 63 din

decizia instanței de apel).

Totuși ajungând la concluzia vinovăției inculpaților Evstrati Iurie și

Cecan Nicolai în baza 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal, instanța de apel nu a făcut

o apreciere a declarațiilor părții vătămate Grigorean Victor în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, atât din punctul de vedere al

dinamicii acestora de la o etapă la alta a procesului penal, cât și în coroborare cu

declarațiile reprezentantului legal și a martorilor, conchizând ca fiind veridice

declarațiile lui Grigorean Victor date în instanța de fond, care de altfel nici nu au

fost reflectate în textul deciziei recurate.

Din conținutul declarațiilor părții vătămate Grigorean Victor date în prima

instanță, rezultă că inculpații au strigat la el, l-au apucat de mâini, îl împingeau, îl

îmbrânceau, însă nu l-au bătut, acesta a menționat că și-a mințit mama cu referire

la faptul că a fost bătut (a se vedea vol. II, f.d. 188-196 ).

Cu toate acestea, instanța de apel în susținerea raționamentului că inculpații

l-au torturat pe Grigorean Victor, face referire la pasaje din declarațiile acestuia

date la audierea în prima instanță, și distorsionând parțial declarațiile acestuia

17

consideră că prin expunerea factorului psihologic de frică față de polițiști, se

demonstrează și faptul aplicării loviturilor de către Evstrati Iurie și Cecan Nicolai

în privința părții vătămate. Iar ulterior, în același context, instanța de apel în mod

contradictoriu, menționează că deși după o perioadă îndelungată de timp partea

vătămată și-a schimbat declarațiile în unele aspecte, din comportamentul părții

vătămate Grigorean Victor este evident că putea să fie intimidat sau speriat, ceea

ce a dus la schimbarea declarațiilor și care nu urmează a fi puse la baza deciziei.

Astfel, instanța de recurs evidențiază că concluziile instanței de apel cu

privire la vinovăția inculpaților sunt expuse într-un mod vag și superficial, or, pe

lângă faptul că declarațiile părții vătămate reținute ca fiind veridice de către

instanța de apel nu au fost reflectate în conținutul deciziei, instanța nu a analizat

nici legătura acestor depoziții cu conținutul raportului de expertiză medico-legală

nr. 1621/D din 30 iunie 2011, din care rezultă prezența doar a unei echimoze cu

excoriație pe membrul superior stâng și echimoză pe articulația genunchiului stâng,

precum și cu declarațiile martorilor, care nu au văzut careva vătămări la partea

vătămată sau declarațiile mamei părții vătămate, din care rezultă că ea a presupus

doar că fiul său a fost bătut de către inculpați.

Mai mult, instanța de apel nu a analizat nici probele din dosar din care

rezultă că partea vătămată Grigorean Victor s-a prezentat de sine stătător la organul

de urmărire penală, iar ulterior a plecat de unul singur și el nu se afla în custodia

statului în momentul în care a fost săvârșită presupusa infracțiune.

Colegiul constată că modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de

apel nu a apreciat probele prezentate de partea acuzării, cât a apărării, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței și coroborării acestora, nu a efectuat o verificare

multilaterală, completă și obiectivă a lor și a circumstanțelor de fapt ale cauzei.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale

procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de

urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se

finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, utilitatea și veridicitatea acestora. Veridicitatea probelor poate fi

caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu

realitatea pe care o probează această dată. Toate probele în ansamblu sunt apreciate

din punct de vedere al coroborării lor, cu respectarea art. 101 Cod de procedură

penală.

Astfel, Colegiul penal constată că prevederile legii procesual penale sus

menționate nu au fost respectate la judecarea cauzei în ordine de apel, deoarece

probele enunțate supra nu au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile

făcute de instanța de apel sunt formale și premature.

Distinct de considerentele expuse, Colegiul penal atestă că și motivarea

deciziei instanței de apel sub aspectul prezenței elementelor constitutive ale

infracțiunii de tortură, de asemenea este contradictorie.

În acest sens, instanța de recurs reține că potrivit rechizitoriului,

Evstrati Iurie și Cecan Nicolai au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii de tortură,

prevăzută la art. 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal (red. 2009), și anume pentru

18

faptul că fiind persoane cu funcții de răspundere și acționând cu titlu oficial, prin

acțiunile lor intenționate, i-au provocat în mod intenționat minorului

Grigorean Victor, dureri, suferințe puternice fizice și psihice, cu scopul de a obține

de la acesta informații și mărturisiri privitor la comiterea unei presupuse

infracțiuni, acțiuni comise cu bună știință asupra unui minor, de către două

persoane.

Ulterior, inculpații au fost condamnați de către prima instanță pentru aceeași

componență de infracțiune, iar la rândul său instanța de apel pe acest capăt de

învinuire a menținut dispozițiile sentinței primei instanțe.

Analizând situația de fapt constatată de către instanțele de fond în sarcina

inculpaților Evstrati Iurie și Cecan Nicolai, Colegiul penal remarcă că acestora le-a

fost incriminată săvârșirea față de minorul Grigorean Victor a acțiunilor violente

cu caracter de tortură, însă ulterior, instanța de apel în conținutul deciziei

descriind elementele constitutive ale infracțiunii de tortură, menționează în mod

contradictoriu că acțiunile inculpaților reprezintă un tratament inuman și

degradant.

Descriind latura obiectivă a infracțiunii de tortură, instanța de apel a notat că

fapta prejudiciabilă a fost exprimată în acțiunile inculpaților care au cauzat dureri

și fizice și psihice, care în sine și reprezintă un tratament inuman și degradant,

care au depășit pragul de gravitate, fără a specifica mai departe la ce s-a referit

instanța.

La acest capitol Colegiul penal evidențiază că instanța de apel nu a ținut cont

de practica judiciară conturată pe marginea aplicării prevederilor articolului 3 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, unde fiecare termen stabilit în acest articol este descris în mod

separat.

Astfel, tortura constituie o formă agravantă și intenționată a unui tratament

ori pedeapsă crude, inumane sau degradante. Tortura fiind caracterizată prin patru

elemente esențiale:

- cauzarea unor suferințe sau dureri fizice sau psihice grave;

- cauzarea intenționată a durerii sau suferințelor;

- urmărirea unui scop anume, precum ar fi obținerea informației sau

mărturiilor, pedepsirea, umilirea și înjosirea persoanei;

- cel care le produce este un agent al forței publice sau o persoană care

acționează la instigarea sau cu consimțământul expres sau tacit al acestuia.

Distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare se realizează conform

diferenței de intensitate a durerii cauzate. Elementele subiective ale acestui criteriu

bazate pe sex, vârsta și starea de sănătate a victimei sunt relevante pentru evaluarea

intensității unui tratament anume.

CtEDO a recunoscut ca tratament intenționat cu caracter de tortură;

„spânzurătoarea palestiniană” (cazul Aksoy vs Turcia); „cauzarea unui număr mare

de lovituri și alte forme de tortură” (cazul Dikme vs Turcia); alimentarea forțată

într-o manieră care a supus reclamantul la dureri fizice extreme și umilință (cazul

Ciorap vs Moldova); violul unui deținut de către un oficial al statului (cazul Aydin

vs Turcia); supunerea victimei la șocuri electrice, tratament cu apă fierbinte și rece,

19

lovituri în cap și amenințarea privind maltratarea copiilor (cazul Akkoc vs Turcia);

aplicarea așa zisei „falaka” - lovirea tălpilor (cazul Corsacov vs Moldova) etc.

Totodată, CtEDO a considerat tratamentele ca fiind „inumane” pentru că au

fost premeditate, au fost aplicate continuu și au cauzat fie vătămări corporale, fie

afecțiuni fizice și psihice. Tratamentele sunt considerate a fi „degradante” deoarece

prin natura lor creează victimei un sentiment de teamă, angoasă și inferioritate, de

natură să o umilească și să o devalorizeze (hot. Kudla vs Polonia, p.92).

Un tratament este estimat ca fiind inuman deoarece a fost premeditat, aplicat

ore în șir și a cauzat fie vătămare corporală, fie suferințe fizice și psihice profunde:

- în perioada detenției, unde victima este supusă maltratării, care este

intensă, însă nu în măsura necesară pentru a fi calificată ca tortură.

- în afara detenției, unde victimele sunt intenționat expuse unor acte crude,

care le provoacă o stare de extremă tulburare.

Tratamentul degradant este cel care generează victimelor sentimente de frică,

anxietate și inferioritate, capabile să umilească și să înjosească victima; înfrânge

rezistența fizică și morală a victimei și determină victima să acționeze împotriva

voinței sau conștiinței sale.

Drept inuman și degradant poate fi considerat un asemenea tratament care

cuprinde: legarea și închiderea victimei într-o celulă întunecoasă și friguroasă și

tratarea în așa fel încât să lase răni sau urme vizibile pe corpul victimei;

neacordarea posibilității de a dormi, nealimentarea victimei, întreținerea fără apă și

în gălăgie continuă, percheziția corporală înjositoare, obligarea de a dezbrăca

hainele în prezența persoanelor de sex opus; condiții de detenție inumane și

degradante, inclusiv suprapopularea celulelor, lipsa accesului la lumină naturală și

artificială, calitatea și cantitatea insuficientă a hranei, lipsa plimbărilor la aer liber,

asistența medicală neadecvată etc.

Având în vedere caracteristicile descrise, Colegiul penal subliniază că

instanța de apel nu a motivat cu suficientă claritate prezența elementelor

constitutive ale infracțiunii incriminate inculpaților, însă conform normelor

procesuale penale, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie

motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în

vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi,

reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un

viciu de procedură.

Astfel, erorile menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura

de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală,

să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă

probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101

Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

20

apeluri și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Bucatca Vadim în

numele inculpatului Evstrati Iurie și de către avocatul Muruziuc Victor în numele

inculpaților Cecan Nicolai și Evstrati Iurie, se casează parțial decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2019, în cauza penală în privința lui

Evstrati Iurie XXX și Cecan Nicolai XXX, în partea condamnării inculpaților în

baza art. 3091 alin. (3) lit. a), c) Cod penal, pe episodul în privința părții vătămate

Grigorean Victor, și se dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 13 mai 2020.

Președinte Svetlana Filincova

Judecători Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

21