1ra-1346/2020 — art. 309-1 alin. 3 lit. c, e CP

1ra-1346/2020 — art. 309-1 alin. 3 lit. c, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1346/2020

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

17 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Cobzac Elena

Boico Victor

Burduh Victor

Bejenaru Iurie

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, avocatul Pascal

Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu și avocatul

Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019 și a

sentinței Judecătoriei Căușeni din 10 octombrie 2016, în cauza penală privindu-i pe

Godorojea Serghei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în Xxxxx str. Xxxxx;

Ignatiuc Ghenadie Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat or. Xxxxx str. Xxxxx;

Carauș Alexandru Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în or. Xxxxx, str. Xxxxx;

Chencheci Sergiu Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în or. Xxxxx, str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

05.01.2018-23.10.2018

14.05.2019-04.12.2019

14.12.2018-26.03.2019

19.05.2020-17.11.2020

A C O N S T A T A T :

și condamnați Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci

Sergiu, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, la câte 5 ani închisoare, cu

1

privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului Afacerilor Interne

și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, fiecare.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu

închisoarea aplicată inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș

Alexandru și Chencheci Sergiu pe un termen de probă de 2 ani, sub supravegherea

consilierilor de probațiune, fiind obligați ca în termenul de probă să nu-și schimbe

domiciliul și/sau reședința fără consimțămîntul Biroului de Probațiune Căușeni.

S-a explicat condamnaților că executarea pedepsei principale nu se va dispune

dacă vor respecta obligațiile impuse prin sentință, nu vor comite o altă infracțiune și

prin comportare exemplară vor îndreptăți încrederea acordată.

S-a încasat de la Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și

Chencheci Sergiu, în mod solidar, în beneficiul pătimitului Guțu Ion, 50 000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral.

S-a admis în principiu acțiunea civilă în partea recuperării cheltuielilor de

tratament și de asistență juridică, urmând ca asupra cuantumului să decidă instanța

civilă la cererea părții vătămate.

Carauș Alexandru, deținând, în baza ordinelor MAI nr. 339 ef. din 05.08.2011, nr.226

ef. din 10.06.2011, nr. 196 ef. din 11.05.2011, funcțiile de inspectori superiori a secției

poliției criminale din cadrul IP Căușeni, Chencheci Sergiu, în baza ordinului MAI nr.

473 ef. din 21.10.2011, funcția de inspector superior al grupei antidrog al secției

poliției criminale din cadrul IP Căușeni, fiind, conform art. 123 alin. (1) Cod penal,

persoane cu funcție de răspundere, investite cu drepturi și obligații, în vederea

exercitării funcțiilor autorității publice, contrar art. 3 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la

04.11.1950, la care R. Moldova a aderat la 12.09.1997, alin. (2) a art. 24 din Constituția

R.Moldova, art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 din Legea nr.416-XII

din 18.12.1990 „Cu privire la poliție”, lit. a), b) pct. 16 din Codul de etică și

deontologie al polițistului, aprobat prin HG RM nr. 481 din 10.05.2006 și atribuțiilor

funcționale stipulate în fișa postului funcției deținute, care îi obligau să nu supună pe

nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decît pentru curmarea infracțiunilor, pentru

înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu asigură

îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile R. Moldova, să nu

aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice

circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate

absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, la 29.05.2012,

între orele 09:30 - 11:30, intenționat, depășind în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, profitînd de funcția sa autoritară, în urma înțelegerii

prealabile, în scopul obținerii de la locuitorul s. Fîrlădeni, r-nul Căușeni, Guțu Ion,

care fuseseră citat la sediul IP Căușeni, în calitate de martor, pe dosarul penal nr.

2012180280, intentat la 24.05.2012 în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul

furtului a doi viței în noaptea de 20 spre 21 mai 2012 de către persoane necunoscute,

ce aparțineau locuitorului s. Fîrlădeni, r-nul Căușeni, Gangan Dumitru, mărturisiri

privitor la săvîrșirea furtului indicat, întru atingerea scopului lor infracțional, după ce

2

Guțu Ion a fost adus și lăsat, în biroul de serviciu nr. 27 al IP Căușeni, unde pe

parcursul a circa două ore, l-au supus acțiunilor de violență psihică, manifestate prin

numirea lui cu diferite cuvinte, ce-i înjoseau demnitatea și onoarea, amenințărilor cu

privarea lui de libertate, precum și a violenței fizice exprimată prin aplicarea

multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte peste diferite părți ale

corpului, în urma cărui fapt i-au cauzat leziuni corporale neînsemnate, sub formă de

edem a țesutului capului, toracelui pe stînga, excoriația pavilionului urechii drepte, a

claviculei și coapsei pe dreapta.

3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Godorojea S., Ignatiuc Gh., Carauș Alexandru, să fie condamnați în art. 3091 alin.

(3) lit. c), e) Cod penal, la câte 7 ani închisoare, iar Chencheci S. la 8 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept pe

un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a invocat următoarele

argumente:

- instanța de judecată incorect a apreciat principiile legale de individualizare a

pedepsei, aplicând o pedeapsă neechitabilă în coraport cu faptele comise și

consecințele survenite;

- inculpații au săvârșit o infracțiune gravă soldată cu consecințe grave pentru

partea vătămată, cauzarea de prejudiciu material, moral și fizic, ca rezultat al

vătămărilor corporale cauzate părții vătămate, aceasta a suportat un curs de tratament

îndelungat și chiar la moment necesită tratament periodic;

- inculpații au comis o infracțiune gravă care atentează la mai multe valori

sociale;

- nu este întemeiată poziția instanței de a aplica o pedeapsă minimă pentru fapta

comisă, întrucât nu s-a reținut nici o circumstanță cu efect atenuant;

- legislatorul introducând în Codul penal un articol nou (art. 1661 Cod penal) în

redacția Legii nr. 252 din 08.11.2012, a prevăzut sancțiuni mai dure pentru comiterea

torturii, abordând la nivel major combaterea acestui fenomen care periclitează

sistemul de justiție, acțiunile comise de inculpați s-ar fi calificat în baza alin. (4), ca

infracțiune deosebit de gravă, fiind imposibil aplicarea prevederilor art. 90 Codul

penal;

- instanța de judecată nu a luat în considerație că inculpatul Chencheci S.,

anterior a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni de corupție;

- instanța de judecată neîntemeiat a aplicat în privința inculpaților prevederile

art. 90 Cod penal;

3.2 Inculpații Godoroja S., Carauș A. și Chencheci S., care au solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece faptele

lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea apelului declarat, autorii acestuia au invocat următoarele

argumente:

- instanța de fond eronat a dat apreciere probelor și anume: acuzarea a solicitat

3

condamnarea în baza art. 1661 Cod penal, a întocmit rechizitoriu pe această

infracțiune și a pledat în instanța de judecată tot pe acest articol, iar instanța a

constatat că acuzarea a solicitat reîncadrarea acțiunilor săvârșite în baza art. 3091 Cod

penal;

- instanța de judecată nu a dat apreciere nici în sensul respingerii, nici în sensul

admiterii probelor prezentate și descrise de către partea apărării;

- la materialele cauzei lipsește ordonanța de recunoaștere a părții vătămate în

calitate de parte civilă, nefiind recunoscută nici persoana civilmente responsabilă,

astfel, acțiunea civilă nu putea fi examinată, iar cuantumul de 50 000 lei, ca prejudiciu

moral, este exagerat și nefondat;

- partea acuzării, după punerea sub învinuire în baza art. 3091 Cod penal, nu a

întocmit rechizitoriul în baza articolului respectiv, iar instanța de fond a adoptat

sentința de condamnare în lipsa actului de sesizare;

- învinuirea înaintată nu corespunde cerințelor esențiale prevăzute de art. 281

Cod de procedură penală, iar instanța de judecată a adoptat o sentință în lipsa actului

de sesizare;

3.3 Avocatul Pascal V. în numele inculpatului Ignatiuc Gh., care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece

fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, precum și

fapta nu a fost săvârșită de către ultimul.

În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a invocat următoarele

argumente:

- instanța de fond nu a cercetat toate probele apărării, a interpretat unilateral și a

dat apreciere selectivă probelor acuzării, a interpretat eronat legea penală și a dispus

condamnarea pe o infracțiune care nu a fost trimis în judecată;

- instanța de judecată nu a luat în considerație prevederile art. 113 Cod penal;

- rigurozitatea dispozițiilor legale privind sesizarea instanței impune ca

învinuirea să fie clară, concretă și previzibilă deoarece instanța de judecată are

obligația să se pronunțe asupra faptei reținute în sarcina inculpatului în limitele

determinate prin rechizitoriu;

-Legea nr. 252 prin care a fost abrogat art. 3091 Cod penal, a fost adoptată la

08.11.2012, iar ordonanța de punere sub învinuire adoptată la 16.11.2012 și

comunicată la 19.11.2012;

- cauza penală a fost pornită la 02.07.2012, în baza art. 3091 Cod penal. La

26.10.2014, a fost recunoscut în calitate de bănuit (f.d. 221). La 19.11.2012, a fost pus

sub învinuire pe același articol, fiind emisă ordonanța respectivă;

- ordonanța a fost comunicată inculpatului în lipsa apărătorului și peste

termenul de 3 luni. (f.d. 237), în ordonanță lipsește semnătura apărătorului Chiriac A.

și este indicată cert data de 19.11.2012. Termenul de aflare în calitate de bănuit

prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală, expirase la 17.11.2012;

- a fost admis încălcarea prevederilor art. 282 Cod de procedură penală, prin

care ordonanța de punere sub învinuire se comunică în termen de 48 ore din data

adoptării și în prezența avocatului, până la expirarea termenului de 3 luni;

- la adoptarea sentinței instanța de fond nu a luat în considerație și a respins

4

declarațiile martorilor, fără o motivare în acest sens. Conform procesul-verbal de

examinare a obiectului (registrul de predare-recepționare a mijloacelor speciale al IP

Căușeni), s-a stabilit că la 29.05.2012, inculpatul Ignatiuc Gh. nu a avut în dotare arma

(f.d. 81, 83);

- conform declarațiilor martorilor Cioric S. și Macarova T. (f.d. 119-125),

menținute și în instanța de judecată se demonstrează repetat că careva maltratări,

torturi sau aplicare de violenței nu au fost aplicate față de Guțu I.;

- conform plângerii și declarațiilor din 29.05.2012, 14.06.2012 și 18.08.2012 partea

vătămată nu a indicat concret numele persoanelor vinovate (f.d. 23, 34, 36, 41),

indicând numai că 3 persoane în civil, care s-au aflat în birou;

- acuzarea nu a efectuat un proces-verbal de recunoaștere, iar instanța a ignorat

lipsa acestui mijloc de probă;

- reieșind din declarațiile părții vătămate, relatate în cadrul instanței de judecată,

ar fi fost maltratat în birou toată ziua, contrar procesului-verbal de reconstituire a

infracțiunii și declarațiilor de la OUP. Instanța nu a dat apreciere declarațiilor date de

martorul Aduc V. și Gangan D., care demonstrează că, în seara zile de 28.05.2012, au

avut loc altercații și bătăi cu Guțu I., iar în rezultat i-au fost cauzate leziuni corporale;

- producerea leziunilor corporale a avut loc cu mai mult de 24 ore, dar nu mai

mult de 72 ore de la examinarea medico-legală din 31.05.2012;

- raportul de examinare medico-legală a fost efectuat la 31.05.2012, de către

expertul judiciar medico-legal, Suscenco V.;

- învinuirea și rechizitoriu au fost emise pe art. 1661 Cod penal, OUP la

14.04.2014, a dispus punerea sub învinuire pe art. 1661 Cod penal, luând ca bază Legea

nr. 252 din 08.11.2012. Deși a fost exclus art. 3091 Cod penal și a fost introdus un nou

articol 1661 Cod penal, nu este vorba de o transpunere mecanică a unor prevederi

dintr-un capitol al legii penale în altul, deoarece prevederile art. 1661 Cod penal, pe

lângă încriminare a torturii urmează să stabilească în calitate de infracțiune separată,

tratamente inumane și degradante, care trebuie să depășească un anumit grad de

gravitate;

- conform Deciziei CSJ din 30.06.2014, s-a constatat că Legea nr. 252 din

08.11.2012 nu are efect retroactiv. Acțiunile persoanelor care au comis acte de tortură

până la intrarea în vigoare a legii menționate urmează a fi calificate potrivit legii în

vigoare la momentul comiterii faptei, adică pe art. 3091 Cod penal.

3.4 Partea vătămată Guțu I., care a solicitat casarea integrală a sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri.

3.5 Avocatul Ionaș Gh., în numele părții vătămate, care a solicitat casarea acesteia

în partea stabilirii pedepsei și cuantumului prejudiciului moral, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin

care Godorojea S., Ignatiuc Gh. și Carauș Al-dru să fie condamnați în baza art. 3091

alin. (3), lit. c), e) Cod penal, la câte 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, iar

Chencheci S. să fie condamnat în baza art. 3091 alin. (3), lit. c), e) Cod penal, la 8 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte

organe de drept pe un termen de 4 ani. Admiterea acțiunii civile înaintate, cu

5

dispunerea încasării în mod solidar de la inculpații în folosul părții vătămate a

prejudiciului moral cauzat estimat la suma de 500 000 lei și a cheltuielilor judiciare în

legătură cu asistența juridică acordată de către apărător, în instanța de apel, în sumă

de 3 000 de lei.

În susținerea apelului declarat, autorul acestuia a invocat următoarele

argumente:

- instanța de fond nu a respectat în deplină măsură prevederile normelor

menționate, iar pedeapsa aplicată inculpaților este una prea blândă în raport cu

faptele comise și consecințele acestora;

- la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de fond nu a ținut cont de

gravitatea infracțiunii comise (fiind gravă), de statutul special al inculpaților, de

faptul cauzării de către inculpați părții vătămate a vătămărilor corporale și a violenței

într-un loc în care urma să fie ocrotite persoanele, de comportamentul nerespectuos

cu partea vătămată în timpul și după comiterea infracțiunii, ignorând cerințele

acestuia de a-i restitui paguba;

- pedeapsa aplicată inculpaților este una inechitabilă în raport cu modul de

comitere a faptei infracționale și, prin urmare, pedeapsa non privativă de libertate

contravine criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art.

61, 75 Cod penal;

- instanța de fond nejustificat a aplicat în privința inculpaților o pedeapsă sub

formă de închisoare cu suspendarea executării acesteia prin aplicarea art. 90 Cod

penal;

- la capitolul cuantumului prejudiciului moral cauzat, instanța de fond nu a

ținut cont de faptul că inculpații i-au aplicat părții vătămate în Inspectoratului de

Poliție pentru o perioadă îndelungată acțiuni de tortură și înjosire fizică și psihică

manifestată prin lovituri cu pumnii, picioarele, cu o bâtă de lemn, arma din dotare, în

urma cărora aceasta a suferit vătămări corporale, ceea ce a dus la cauzarea unor

dureri fizice și suferințe psihice.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procuror, de inculpații

Godoroja S., Carauș A. și Chencheci S. și de avocatul Pascal V. în numele inculpatului

Ignatiuc Gh. Au fost admise apelurile declarate de către partea vătămată Guțu I. și

avocatul acestuia, Ionaș Gh., casată parțială sentința și pronunțată o nouă hotărâre,

prin care s-a dispus încasarea în mod separat de la inculpați în beneficiul părții

vătămate a câte 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral produs prin infracțiune și

sumei de 3 000 lei, cu titlu de reparare a cheltuielilor judiciare. În rest, sentința a fost

menținută fără modificări.

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite de către inculpații și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.

3091 alin. (3), lit. c), e) Cod penal, este legală și întemeiată.

Cu privire la motivele invocate în apelurile procurorului, părții vătămate și cel

suplimentar declarat de către avocatul Ionaș Gh., în numele părții vătămate, ce

vizează pedeapsa penală aplicată inculpaților, sub aspectul criticii că este prea blândă,

6

instanța de apel le-a apreciat drept nefondate, or, aceste motive sunt similare sub

aspectul, că se critică activitatea primei instanțe cu privire la aplicarea pedepsei în

privința inculpaților, ținând seama de natura juridică similară a conținutului

apelurilor menționate și de solicitările apelanților, care, la fel, în principiu, sunt

similare, se consideră oportună examinarea și, respectiv, pronunțarea asupra

motivelor menționate.

Cu privire la motivele invocate în apelul părții vătămate și în apelul suplimentar

declarat de către avocatul Ionaș Gh., în numele părții vătămate, ce vizează

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și încasarea cheltuielilor judiciare în

legătură cu asistența juridică acordată în instanța de apel, instanța le-a apreciat ca

fiind fondate, or, analizând sentința atacată, se constată că prima instanță nu s-a expus

motivat asupra acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului moral produs prin

infracțiune, astfel sentința, în partea respectivă, nefiind motivată.

6.1 Procurorul, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea

cauzei la o nouă rejudecare, într-un alt complet de judecată, deoarece instanța la

examinarea cauzei nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În motivarea recursului declarat, recurentul a invocat argumente similare celor

indicate anterior în apel.

6.2 Avocatul Pascal V., în numele inculpaților, invocând temei de drept

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

hotărârilor adoptate de către instanțele inferioare și pronunțarea unei hotărâri de

achitare.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare

celor indicate anterior în apel (declarat în numele inculpatului Ignatiuc Gh.),

6.3 Partea vătămată Guțu I. și avocatul acestuia, Ionaș Gh., invocând temei de

drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea hotărârilor adoptate, în partea stabilirii pedepsei și cuantumului prejudiciului

moral, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă

condamnarea lui Godorogea S., Ignatiuc Gh. și Carauș A. în baza art. 3091 alin. (3) lit.

c), e) Cod penal, la câte 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

organele MAI și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, iar Chencheci S. să fie

condamnat în baza art. 3091 alin. (3), lit. c), e) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept pe

un termen de 4 ani. Admiterea acțiunii civile înaintate, cu dispunerea încasării în mod

solidar de la inculpații în folosul părții vătămate, a sumei de 500 000 lei, cu titlu de

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune (câte 125 000 lei), precum și sumei de 3 000

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia a invocat argumente similare

celor indicate anterior în apel.

noiembrie 2017, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată total

decizia și dispusă rejudecarea cauzei în ordine de apel în aceeași instanță, în alt

7

complet de judecată.

adoptarea soluției de respingere, ca nefondate, a apelurilor declarate de către

procuror, inculpații Godoroja S., Carauș Al-dru și Chencheci S. și avocatul Pascal V. în

numele inculpatului Ignatiuc Gh., cu admiterea apelului declarat de către partea

vătămată și apelului suplimentar declarat de către avocatul acestuia, cu dispunerea

casării sentinței în partea acțiunii civile privind repararea prejudiciului moral, nu a

respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în

partea admiterii apelul suplimentar și motivării hotărârii în acest sens.

Instanța de recurs a menționat că, simpla constatare de către instanța de apel a

faptului că, apelurile părții vătămată și avocatului acesteia au fost declarate în termen,

fără oferirea unor răspunsuri argumentate la criticile invocate de partea apărării în

acest sens și fără o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile privind repunerea

în termen a acestora, nu justifică casarea sentinței în partea acțiunii civile și adoptării

unei soluției în partea respectivă.

De asemenea, reieșind din decizia recurată, s-a conchis că instanța de apel a

preluat unele concluzii generale din sentință, indicând că pe parcursul examinării

cauzei, au fost administrate probe, prin care s-a confirmat incontestabil vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii imputate.

Astfel, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel la examinarea cauzei nu a

făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de părți și astfel nu a

soluționat fondul apelurilor declarate.

În atare circumstanțe, se relevă că instanța de apel nu a respins argumentat toate

alegațiile părții apărării, invocate în cererile de apel și obiectate în cadrul ședințelor de

judecată, precum și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile

care au importanță decisivă în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

2018, a fost respins ca fiind depus peste termen apelul avocatului Gheorghe Ionaș în

numele părții vătămate, Ion Guțu. Au fost respinse ca nefondate apelul comun al

inculpaților Godorojea Serghei, Alexandru Carauș și Chencheci Sergiu și apelul

apărătorului Veronica Pascal în numele inculpatului Ignatiuc Ghenadie. Au fost

admise apelurile procurorului și părții vătămate Ion Guțu, casată sentință în partea

executării pedepsei și acțiunii civile și pronunțată în această parte o nouă hotărîre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: lui Godorojea

Serghei, Alexandru Carauș, Chencheci Sergiu și Ignatiuc Ghenadie, recunoscuți

culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin.(3) lit. c) și e) Cod penal,

cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani fiecăruia, s-a

exclus suspendarea executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal. A fost admisă

parțial acțiunea civilă privind repararea prejudiciului moral și s-a încasat în beneficiul

lui Guțu Ion, în mod separat cîte 15 000 (cincisprezece mii) lei, de la Godorojea

Serghei, Alexandru Carauș și Chencheci Sergiu și Ignatiuc Ghenadie. S-a încasat din

contul lui Godorojea Serghei, Alexandru Carauș și Chencheci Sergiu și Ignatiuc

Ghenadie, în mod solidar suma de 3 000 (trei mii) lei, în beneficiul părții vătămate

8

Guțu Ion, cu titlu de cheltuieli judiciare în legătură cu acordarea asistenței juridice în

instanța de apel. În rest, sentința s-a menținut fără modificări.

termenul de declarare a apelului a fost omis de către avocatului Gheorghe Ionaș în

interesele părții vătămate, Ion Guțu, din circumstanțe care sunt imputabile instanței

de judecată. Or, deși sentința a fost pronunțată la 10 octombrie 2016, avocatul a depus

apelul doar la data de 06 martie 2017.

Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpații Ignatiuc

Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu au comis

infracțiunea prevăzută de art. 3091 al. (3) lit. c), e) Cod penal, însă neîntemeiat a aplicat

pedeapsa cu aplicarea art. 90 Cod penal.

În continuare, instanța de apel a considerat că, vina inculpaților în comiterea

infracțiunii pentru care au fost condamnați mai este demonstrată și prin următorul

sistem de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum

ar fi, plângerea lui Guțu Ion din 30 mai 2012, prin care acesta a solicitat să fie atrași la

răspundere penală colaboratorii de poliție a IP Căușeni, care la 29.05.2012 în incinta

comisariatului de poliție, l-au maltratat, cauzîndu-i leziuni corporale, (vol. I, f. d. 17);

declarațiile martorului Domniță Ion. (vol. I, f. d. 108); plângerea lui Guțu Ion din 14

iunie 2012, adresată Procurorului General și MAI, în care indică că un polițist pe

nume Serghei și încă trei, maltratându-l, l-au interogat privitor la furtul unor viței,

despre care el nu cunoștea nimic, (vol. I, f. d. 34); ordonanța de începere a urmăririi

penale nr. 2012180280 conform semnelor infracțiunii prevăzute de articolul 186 alin.

(2) lit. c), d) Cod penal, în baza plângerii cet. Gangan Dumitru referitor la sustragerea

a doi viței, care se afla la moment în procedura inspectorului secției poliției criminale

Chencheci Sergiu, (vo l. IV, f. d. 51); raportul de constatare medico-legală nr. 238 din

30 mai 2012, conform căruia la Guțu Ion, s-au depistat: edem a țesuturilor moi a

capului, toracelui pe stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a

claviculei și coapsei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp

contondent sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se

califică ca vătămări corporale neînsemnate, (vo l. IV, f. d. 159); raportul de expertiză

medico-legală nr. 208/D din 10.08.2012, în baza documentelor medicale prezentate de

Guțu Ion, potrivit căruia la ultimul s-a depistat: edem a țesuturilor moi a capului,

toracelui pe stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și

coapsei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent

sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca

vătămări corporale neînsemnate, (vol. IV, f. d. 161); raportul de expertiză medico-

legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012, efectuat conform documentelor medicale,

potrivit căruia s-a constatat că la cet. Guțu Ion, au fost stabilite edem a țesuturilor moi

a capului în regiunea temporal stânga, edem la torace pe stânga, excoriații în proiecția

dreapta posterior, excoriație pe gamba stângă; totodată comisia de experți afirmă că,

producerea leziunilor corporale a avut loc cu mai mult de 24 ore, dar nu mai mult de

72 ore până la examinarea medico-legală din 31.05.2012. Edemele de la coapsă și

claviculă au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice directe a unui obiect

9

contodent dur, excoriațiile fiind cauzate în rezultatul acțiunilor traumatice tangențiale

a unui obiect contodent dur, iar caracterul morfologic și localizarea leziunilor

corporale depistate atestă, că cauzarea acestora a fost posibilă cu toate obiectele

indicate în ordonanța de dispunere a expertizei medico-legale în comisie (vol. I, f. d.

166-169); procesul-verbal de examinare a obiectului din 13 iulie 2012 potrivit căruia

Godoroja S. și Ignatiuc Gh. au predat armele cu nr, 1547 și 1952 în unitatea de gardă la

30 mai 2012, (vol. I, f. d. 81-82); procesul-verbal din 13 iulie 2012 prin care au fost

ridicate copii din registrul de eliberare, recepționare a armelor și mijloacelor speciale

al CPR Căușeni, (vol. I, f. d. 83-84); descifrările telefonice ale numărului de mobil

xxxxx cei aparține lui Guțu Ion. (vol. I, f. d. 87-91); procesul - verbal de examinare a

citației emise în adresa lui Gangan Roman, (vol. I, f. d. 105), schema birourilor Secției

Poliției Criminale a Inspectoratului de Poliție Căușeni, (vol. I, f. d. 128- 129); raportul

de expertiză psihiatrico - legală ambulatorie nr. 394a- 2013 din 21 iunie 2013 a

persoanei expertizate Guțu Ion conform căruia acesta maladii psihice cronice nu

suferă, dar prezintă dg „ Tulburare organică de personalitate”; totodată, nivelul de

dezvoltare psihică a expertizatului corespunde normei prevăzute pentru vârsta dată,

performanțelor căpătate și mediului în care s-a dezvoltat. Acest fapt îi permite pe

deplin să perceapă corect circumstanțele importante pentru cauza penală să le

analizeze și să le reproducă adecvat, fară a le supune modificărilor interpretative

neavând predispunere pentru acestea, (vol. I, f. d. 173-175); ordonanța de recunoaștere

în calitate de bănuit pe Ignatiuc Gh. din 17 august 2012. (vol. I, f. d. 221).

Cu privire la acțiunea civilă în partea prejudiciului material, se apreciază ca fiind

corectă soluția dată de prima instanță, potrivit căreia acțiunea civilă, în partea

respectivă, se admite, în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se expună

instanța civilă.

În speță se constată cazul când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor

materiale cuvenite părții civile, este nevoie de a fi amânată judecarea cauzei, urmând

ca aspra cuantumului acestor despăgubiri să hotărască instanța civilă.

11.1 Avocatul Veronica Pascal în numele inculpaților Godorojea Serghei,

Ignatiuc Ghenadie, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, făcând trimitere

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care au solicitat

casarea acesteia, cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Recurentul

invocă aceleași motive declarate în cererea de apel (pct. 3, din prezenta decizie).

Totodată, invocă dezacordul cu modalitate de apreciere a probelor. În speță Ignatiuc

Gh. și Chenchevici S. nu au nici o tangență la infracțiunea imputată, iar în privința lui

Godorojea S. și Carauș Al. există suficiente probe care demonstrează nevinovăția

acestora. La fel, instanța nu a individualizat pedeapsa pentru fiecare inculpat. La

materialele cauzei lipsește ordonanța de recunoaștere a părții vătămate în calitate de

parte civilă și nu a fost recunoscută prin ordonanță persoană civilmente responsabilă,

ori, acțiunea civilă nu putea fi examinată, iar cuantumul prejudiciului moral este

exagerat și nefondat. Conform raportului de expertiză, s-a stabilit o vătămare

corporală neînsemnată, deci nu a avut loc un tratament inuman și degradant.

11.2 Avocatul Gheorghe Ionaș în numele părții vătămate Guțu Ion, făcând

10

trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care

a solicitat casarea acesteia cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

Recurentul invocă ilegalitatea deciziei instanței de apel, motivând că, acesta a omis să

se expună asupra apelului declarat de partea vătămată din 24.10.2016 (f.d. 75-76, vol.

IV), Mai mult, apărătorul părții vătămate a depus cererea de apel suplimentară la

06.03.2017, adică în interiorul termenului de 15 zile de la intervenirea în proces și în

strictă conformitate cu prevederile art. 402 alin. (4), (5) Cod de procedură penală.

martie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată total decizia și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

neargumentat a respins ca fiind depus peste termen apelul suplimentar al avocatului

Gheorghe Ionaș în numele părții vătămate Ion Guțu, ori, potrivit materialele cauzei,

apărătorul părții vătămate a intervenit în proces pe parcursul examinării cauzei

penale în instanța de apel și a făcut cunoștință cu materialele dosarului la 28 februarie

2017, iar cererea de apel suplimentara fost depusă la 06 martie 2017, adică în interiorul

termenului de 15 zile de la intervenirea în proces.

Mai mult, examinând apelul nemotivat al părții vătămate, instanța de apel l-a

admis fără a se expune în partea descriptiva a deciziei care sunt temeiurile de

admitere, ori potrivit procesului-verbal partea vătămata în ședința instanței de apel a

invocat și a susținut motivele invocate în apelul suplimentar care a fost respins ca

declarat peste termen.

Având în vedere faptul că, recursul părții vătămate se refera atât la latura penală

cât și la latura civilă, instanța de recurs a admis și recursul ordinar declarat de

avocatul Veronica Pascal în numele inculpaților Godorojea Serghei, Ignatiuc

Ghenadie, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu.

De asemenea, instanța de recurs a menționat că, din conținutul părții descriptive

a deciziei instanței de apel nu este clar expusă poziția acesteia, sau pe de o parte

instanța de apel conchide că, vinovăția inculpaților se confirmă prin declarațiile

martorilor Macarova Tamara și Cioric Serghei, ca mai apoi în pct. 75 al deciziei să

aprecieze critic declarațiile lor.

Totodată, potrivit părții descriptive a deciziei sunt menționate declarațiile

martorilor Macarova Tamara, Ganan Dumitru și Aduc Xxxxxu, însă potrivit

procesului-verbal, aceste probe, contrar prevederilor art. 414 alin. (6) Cod procedură

penală, nu au fost verificate în ședința de judecată.

În situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare,

decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și

urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru

examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta

cauză penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide asupra necesității casării deciziei

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

11

2019, au fost respinse ca fiind nefondate apelurile procurorului, inculpaților

Godorojea Serghei, Carauș Alexandru, Chencheci Sergiu și avocatului Veronica

Pascal, în numele inculpatului Ignatiuc Ghenadie. Au fost admise apelul părții

vătămate Guțu Ion și apelul suplimentar al avocatului Gheorghe Ionaș în numele

părții vătămate Guțu Ion și fiind casată parțial sentința Judecătoriei Căușeni din 10

octombrie 2016 în partea acțiunii civile și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care a fost admisă în parte acțiunea civilă înaintată

de Guțu Ion, fiind încasat de la Godorojea Serghei, Ignatiuc Ghenadie, Carauș

Alexandru și Chencheci Sergiu în beneficiul lui Guțu Ion a cîte 20 000 (douăzeci mii)

lei, cu titlu de prejudiciu moral și încasat în mod solidar de la Godorojea Serghei,

Ignatiuc Ghenadie, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu suma de 3000 lei, în

beneficiul părții vătămate Guțu Ion cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

avocatului Veronica Pascal, în interesele inculpaților, precum că, cererea de apel

depusă de către partea vătămată Guțu Ion, cît si cererea de apel suplimentară depusă

de către avocatul Gheorghe Ionaș, în interesele părții vătămate Guțu Ion, sunt depuse

peste termen, astfel, instanța de apel, le-a respins, ca nefondate, or, potrivit

materialelor cauzei se constată că, sentința integrală a instanței de fond a fost

pronunțată public la data de 10.10.2016 (f.d. 45, vol. IV), fiind înmânată părților la

aceeași dată (f.d. 56, vol. IV), iar apelul declarat de către partea vătămată Guțu Ion, a

fost expediat în adresa Judecătoriei Căușeni, potrivit plicului anexat la cererea de

aepl, la data de 24.10.2016 (f.d. 71, vol. IV).

Astfel, instanța de apel a constatat că, apelul părții vătămate Guțu Ion, declarat

împotriva sentinței din 10.10.2016, la data de 24.10.2016, este depus în termenul de 15

zile, prevăzut de art. 402 alin. (1), potrivit căruia, termenul de declarare a apelului este

de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale.

Cât privește apelul suplimentar depus de avocatul Gheorghe Ionaș, în numele

părții vătămate Guțu Ion, înregistrat la Curtea de Apel Chișinău la data de 06.03.2017,

conform ștampilei de intrare, cu nr. 6371, instanța de apel l-a admis spre examinare,

ca fiind depus legal, în termen, or, art. 402 alin. (4), (5) Cod de procedură penală, cu

ajustarea corespunzătoare speței în cauză.

La caz, instanța de apel a menționat că, potrivit mandatului se constată că,

avocatul Gheorghe Ionaș a încheiat contract de asistență juridică cu partea vătămată

Guțu Ion la data de 27.02.2017, iar cererea de apel în suplimentarea cererii de apel

nemotivate depuse de partea vătămată Guțu Ion, a depus-o la data de 06.03.2017, în

termenul de 15 zile de la dat încheierii contractulu de asistență juridică, potrivit

prevederilor art. 402 alin. (4), (5) Cod de procedură penală.

Referitor la cererile de apel declarate de către inculpații Godorojea Serghei,

Carauș Alexandru, Chencheci Sergiu și avocatul Veronica Pascal, în interesele

inculpatului Ignatiuc Ghenadie, instanța de apel le-a considerat identice, prin urmare

se va expune concomitent asupra acestora, cu respingerea lor, ca fiind nefondate, din

următoarele considerente.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării în partea în care s-a indicat

că, nu a fost respectat termenul de 3 luni pentru punerea lui sub învinuire, lipsa

12

semnăturii avocatului pe ordonanța de punere sub învinuire, fiindu-i încălcat astfel

dreptul la un proces echitabil și le-a respins ca neîntemeiate, pe motiv că, prin

ordonanța din 17.08.2012, Ignatiuc Ghenadie a fost recunoscut în calitate de bănuit pe

cauza penală nr. 2012188007 de comiterea infracțiunii prevăzute la art. art. 3091 alin.

(3) lit. c) Cod penal, acte de tortură asupra lui Gutu Ion, comise la 29.05.2012. (f. d,

221, vol. I). Prin ordonanța din 16.11.2012, Ghenadie Ignatiuc a fost pus sub învinuire

pe cauza penală nr. 2012188007 pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091

alin. (3) lit. c) Cod penal al RM, însă din motivul neprezentării bănuitului și

apărătorului, aceasta i-a fost adusă la cunoștință la 19.11.2012, adică după expirarea

termenului de 3 luni în prezența avocatului Valentin Chiriac, dar care n-a semnat în

confirmarea faptului pe ordonanță, (f.d 231-232, vol. I). Ignatiuc Ghenadie nu a negat

prezența avocatului Valentin Chiriac în momentul aducerii spre cunoștință a

ordonanței de punere sub învinuire din 16.11.2016. Prin ordonanța din 29.10.2013,

emisă pe cauza penală nr. 2012188007 Ignatiuc Ghenadie a fost pus sub învinuire

pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 1661 alin. (4) lit. c), d), e) Cod penal al

RM, pe faptul torturării cet. Guțu Ion (f. d. 237-238, vol. I).

Argumentele apelanților, potrivit cărora de către organul de urmărire penală au

fost încălcate la efectuarea unor acte de UP drepturile procesuale ale inculpatului

Ignatiuc Ghenadie, cu privire la încălcarea prevederilor art.63 Cod de procedură

penală, recunoașterea în calitate de bănuit și curgerea termenul de trei luni, se atestă

ca fiind neîntemeiate și nicidecum nu poate fi reținute, deoarece ordonanța de punere

sub învinuire din 29.10.2013 a fost emisă și prezentată învinuitului și apărătorului

acestuia în termen de pînă la trei luni din momentul recunoașterii în calitate de

bănuit, iar argumentele apărătorului precum că, curgerea termenul de trei luni

urmează a fi calculată din data pornirii urmăririi penale nu poate fi reținută dat fiind

faptul că art. 63 alin.(1) Cod de procedură penală prevede expres faptul că, persoana

poate fi recunoscută în calitate de bănuit prin unul din următoarele acte procedurale,

după caz: 1) procesul-verbal de reținere; 2) ordonanța sau încheierea de aplicare a

unei măsuri preventive neprivative de libertate; 3) ordonanța de recunoaștere a

persoanei în calitate de bănuit,, iar ordonanța de pornirea a urmăririi penale

nicidecum nu poate constitui actul de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit.

În această ordine de idei, instanța de apel nu a putut reține argumentele precum

că, în cadrul urmăririi penale a avut loc încălcarea normelor de procedură, or, potrivit

proceselor - verbale de prezentare a materialelor de urmărire penală din 29 mai 2014

(f.d. 267-268, vol. I) și 12 iunie 2014 (f.d. 271, vol. I) și 30 septembrie 2014 (f.d. 177, vol.

II) inculpații Ignatiuc Gh., Godorojea S. și Carauș A. au solicitat încetarea procesului

penal pornit în privința lor din motivul lipsei elementelor constitutive de infracțiune;

prin ordonanțele din 29 mai 2014 (f.d. 269-270, vol. I), 13 iunie 2014 (f.d. 273-274, vol.

I) și 30 septembrie 2014 (f.d. 178, vol. II), au fost respinse cererile respective, iar

inculpatul Chencheci S., la terminarea urmăririi penale, nu a avut obiecții.

Mai mult ca atât, comparând componențele infracțiunii prevăzute la art. 3091

Cod penal, în vigoare la 29.05.2012 și art. 1661 Cod penal, în redacția Legii nr. 252 din

08.11.2012, instanța de fond legal a reținut că, componența prevăzută la art. 3091 alin.

(3) Cod penal, relativ echivalează cu componența de la alin. (4) al art. 1661 Cod penal,

13

iar sancțiunea prevăzută la art. 3091 alin. (3) Cod penal, prevedea închisoarea de la 5

la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar sancțiunea prevăzută la art.1661 al.

(4) Cod penal, prevede închisoarea de al 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

În acest context, instanța de apel a considerat nefondate argumentele părții

apărării referitor la faptul că, învinuirea adusă inculpaților Godorojea Serghei, Carauș

Alexandru, Chencheci Sergiu și Ignatiuc Ghenadie nu este clară și întemeiată. Or, atît,

ordonanța de învinuire, cât și rechizitoriul corespund rigorilor prevederilor art. 281,

296 CPP și art. 6 din CEDO.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în

privința inculpaților Godorojea Serghei, Carauș Alexandru, Chencheci Sergiu și

Ignatiuc Ghenadie în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) e) Codul penal, conform indicilor

calificativi - „tortura, sau provocarea intenționată a unei dureri sau suferințe puternice, fizice

ori psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații sau

mărturisiri, de a intimida sau de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere sau

suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere, (...), săvîrșite: c) de două sau

mai multe persoane; e) cu folosirea unor instrumente speciale de tortură sau a altor obiecte

adaptate în acest scop.

Instanța de apel a indicat, că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de

fapt și vinovăția inculpaților, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea

dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Aceste concluzii se

confirmă prin întregul sistem de probe analizate și apreciate de către organul de

urmărire penală, instanța de fond, cât și de către instanța de apel, după cum urmează:

declarațiile inculpaților, părții vătămate, martorilor Aduc V., Guțu A., Aduc N., Cioric

S., Serev V., Gangan D., Macarova T., medicului legist Șușcenco V. și materialele

cauzei: plîngerea lui Guțu Ion din 30.05.2012 (f.d 17); plîngerea lui Guțu Ion din

14.06.2012 (f.d 34); ordonanța de începere a urmăririi penale nr. 2012180280 conform

semnelor infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (f.d 51);

raportul de constatare medico-legală nr. 238 din 30.05.2012 (f.d 159); raportul de

expertiză medico-legală nr. 208/D din 10.08.2012 (f.d 161); raportul de expertiză

medico-legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012 (f.d 166-169); ordinele MAI nr. 339 ef.

din 05.08.2011, nr. 226 ef. din 10.06.2011, nr. 196 ef. din 11.05.2011 și nr. 473 ef. din

21.10.2011 anexate în copii autentificate la materialele cauzei penale; plângerea lui

Guțu Ion din 30 mai 2012 (vol. I, f. d. 17); declarațiile martorului Domniță Ion (vol. I, f.

d. 108); plângerea lui Guțu Ion din 14 iunie 2012, adresată Procurorului General și

Ministrului Afacerilor Interne (vol. I, f. d. 34); explicațiile date de către partea

vătămată Gutu Ion procurorului r-lui Căușeni; ordonanța de începere a urmăririi

penale nr. 2012180280, conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.

c), d) Cod penal (vol. IV, f. d. 51); raportul de constatare medico-legală nr. 238 din 30

mai 2012 (vol. IV, f. d. 159); raportul de expertiză medico-legală nr. 208/D din

10.08.2012 (vol. IV, f. d. 161); raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 440

14

din 25.10.2012 (vol. I, f. d. 166-169); procesul - verbal de examinare a obiectului din 13

iulie 2012 (vol. I, f. d. 81-82); procesul-verbal din 13 iulie 2012 (vol. I, f. d. 83-84);

descifrările telefonice ale numărului de mobil xxxxx cei aparține lui Guțu Ion, (vol. I,

f. d. 87-91); descifrările telefonice ale numărului de mobil xxxxx cei aparține lui Guțu

Ion, potrivit căruia partea vătămate a avut mai multe convorbiri telefonice cu mama

(vol. I, f. d. 92-95); procesul - verbal de examinare a citației emise în adresa lui Gangan

Roman (vol. I, f. d. 105); procesul-verbal de cercetare la fața locului și schema

birourilor Secției Poliției Criminale a Inspectoratului de Poliție Căușeni, (vol. I, f. d.

128-129); raportul de expertiză psihiatrico - legală ambulatorie nr. 394a- 2013 din 21

iunie 2013 a persoanei expertizate Guțu Ion (vol. I, f. d. 173-175); ordonanța de

recunoaștere în calitate de bănuit pe Ignatiuc Gh. din 17 august 2012 (vol. I, f. d. 221);

declarațiile părții vătămate Guțu Ion date în cadrul instanței de fond (f.d. 1-5, vol. IV);

declarațiile martorului Aduc Valeriu (f.d. 11-12, vol. IV); declarațiile medicului legist

Suscenco Vladimir (f.d. 13-14, vol. IV); cerere de chemare în judecată privind

încasarea pagubei înaintată de către partea vătămată Guțu Ion către inculpații

Ignatiuc Ghenadie, Godoroja Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu (f.d. 218-

219, vol. III); procesul-verbal de confruntare dintre inculpații Sergiu Chencheci,

Serghei Godorojea, Ignatiuc Ghenadie și Cărăuș Alexandru, prin care partea vătămată

a descris și indicat în prezența ultimilor acțiunile de maltratare a fiecăruia în parte

(f.d. 150-151, 153-154, 155-156, vol. I); procesul verbal de verificare la fața locului a

declarațiilor părții vătămate Guțu Ion în timpul căruia a indicat cu precizie toate

circumstanțele acțiunilor de tortură comisă asupra sa de către învinuiți (f.d. 18-22, vol.

I).

După cum s-a menționat mai sus, instanța de fond, cercetând și apreciind în

ansamblu probele administrate în cauză, a conchis că vinovăția inculpaților Ignatiuc

Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, este dovedită,

încadrând acțiunile acestora în prevederile art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, (în

vigoare la momentul comiterii infracțiunii).

Instanța de apel, a menționat că, potrivit modificărilor operate prin Legea nr. 252

din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, în Codul penal a fost introdus art.1661, care

prevede răspunderea penală pentru tortură, tratamentul inuman sau degradant.

Avînd în vedere că, sancțiunea art. 1661 alin. (4) Cod penal, introdus prin Legea

sus menționată, prevede o pedeapsă mai aspră decît sancțiunea art. 3091 alin. (3) Cod

penal, aplicând prevederile art. 8, 10 Cod penal, instanța de apel a conchis, că în

speță, urmează a fi menținută încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Ignatiuc

Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, la momentul

săvârșirii faptei, efectuată de instanța de fond, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod

penal (red.2008), aceasta fiind corectă, fără a agrava situația inculpaților.

La fel, instanța de apl a constatat că a fost demonstrată componența de

infracțiune prevăzută la art. 3091 alin.(3) lit. a), c) Cod penal, potrivit căruia obiectul

acestei infracțiuni fiind demnitatea lui Guțu Ion, precum și integritatea fizică și

psihică a acestuia, apărate împotriva tratamentului inuman și degradant. Prin urmare,

integritatea corporală fiindu-i lezată ca urmare a producerii leziunilor corporale,

integritatea fizică și psihică fiind lezată ca urmare a cauzării unei dureri sau a

15

suferinței fizice ori psihice, iar în plan secundar s-a adus atingere și relațiilor sociale

cu privire la sănătatea persoanei sau, respectiv, cu privire la viața persoanei.

Mai mult ca atât, latura obiectivă a infracțiunii specificate, la fel, a fost

demonstrată, fapta prejudiciabilă a fost exprimată în acțiunile inculpaților care au

cauzat dureri fizice și psihice, care în sine și reprezintă un tratament inuman și

degradant; și anume asupra lui Guțu Ion, care au depășit pragul de gravitate, or,

infracțiunea dată au săvîrșit-o intenționat, cu scopul de a obține de la Guțu Ion

informații și mărturisiri privitor la săvîrșirea furtului de viței de la Gangan Dumitru,

care a negat consecvent săvîrșirea faptei și a indicat persoane concrete, care pot

confirma unde s-a aflat el în timpul săvîrșirii furtului, însă Chencheci Sergiu, fără a

verifica argumentele invocate de Guțu Ion, a recurs la violență psihică asupra

ultimului pentru a obține recunoașterea comiterii furtului.

Totodată, instanța de apl a menționat că, materialele cauzei conțin probe directe

și indirecte care coroborează între ele și indica că, acțiunile inculpaților constituie o

faptă prejudiciabilă exprimată prin cauzarea unei dureri sau a suferinței fizice ori

psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, exprimate în durerea sau

suferința fizică ori psihică, această concluzie fiind dedusă din declarațiile părții

vătămate Guțu Ion, cît și a martorilor Aduc Valeriu, Guțu Anastasia, Aduc Nina,

probelor directe, cum ar fi, raportul de constatare medico-legală nr. 238 din

30.05.2012, raportul de expertiză medico-legală nr. 208/D din 10.08.2012, raportul de

expertiză medico-legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012, extrasul din fișa medicală

nr. 1584.

Astfel, Chencheci Sergiu l-a amenințat pe Guțu Ion că-l va aresta și în

demonstrarea intenției sate i-a scos șireturile de la încălțăminte și i-a spus că-l duce în

celulă, dar de fapt l-a dus în biroul colegilor săi, inspectori a secției poliției criminale

din cadrul IP Căușeni Ignatiuc Ghenadie, Serghei Godorojea și Carauș Alexandru,

care depășindu-și drepturile și atribuțiile acordate prin lege, profitând de funcția sa

autoritară, în urma înțelegerii prealabile cu Chencheci Sergiu, în scopul obținerii

recunoașterii de către Guțu Ion a faptului săvîrșirii furtului vițeilor, l-au supus

acțiunilor de violență psihică, manifestate prin numirea lui cu diferite cuvinte

înjurioase, înjosându-i astfel demnitatea și onoarea, amenințărea cu privarea de

libertate, precum și prin aplicarea violenței fizice, exprimată prin provocarea

multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte (cu o carte, bîtă din lemn și

magazia pistolului din dotare), peste diferite părți ale corpului, în urma cărui fapt

i¬au cauzat leziuni corporale neînsemnate, sub formă de edem a țesutului capului,

toracelui pe stînga, excoriația pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe

dreapta.

În acest sens, instanța de apel a apreciat că, inculpații nu și-au îndeplinit obligația

pozitiva prevăzută de cumulul normelor Legii cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului - de a proteja integritatea fizică a părților vătămate, or din contră,

părții vătămate Guțu Ion, fiind lovit cu o carte, bâtă din lemn și magazia pistolului din

dotare, forțându-1 să recunoască furtul vițeilor, i-au fost cauzate intenționat suferințe

fizice și psihice.

Nerecunoașterea vinei de către inculpați, în comiterea infracțiunii prevăzute de

16

art. 3091 alin.(3), lit. c), e) Cod penal, nu poate servi temei de achitare a acestora, iar

instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare, de eschivare de la răspundere

penală și un drept de a nu se autoincrimina garantat de art. 66 Cod de procedură

penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea

procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau

refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la

stabilirea pedepsei penale deoarece este un drept a-1 său, iar vinovăția lui trebuie să

fie dovedită de către acuzatorul de stat prin probe.

Deci, reieșind din cumulul de probe cercetate în cadrul ședinței instanței de apel,

instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect, legal și întemeiat a adoptat

sentința de condamnare în privința inculpaților Sergiu Chencheci, Serghei Godorojea,

Ignatiuc Ghenadie și Cărăuș Alexandru de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

3091 alin.(3) lit. c), e) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a considerat nejustificată solicitarea avocatului Aurelia

Parpalac, în numele inculpaților Godoroja Serghei și Carauș Alexandru, cât și a

avocatului Veronica Pascal, în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci

Sergiu, privind achitarea acestora din motivul că, aceștea nu au comis fapta ce li se

încriminează, acestea fiind combătute de probele cercetate în cadrul cercetării

judecătorești și verificate în instanța de apel, prin urmare făcându-se doar un apel

declarativ nefiind combătute cu alte probe, care ar fi puse la baza achitării acestora.

Instanța de apel nu a putut admite argumentele expuse în cererea de apel a

avocatului Veronica Pascal, în numele inculpatului Ignatiuc Ghenadie, cât și în apelul

declarat de către inculpații Godoroja Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu,

precum că, conform declarațiilor martorului Aduc Valeriu și martorului Gangan

Roman, au avut loc altercații și bătăi cu Guțu în seara zile de 28.05.2012, iar în rezultat

au fost cauzate leziuni corporale și că vătămarea corporală a fost cauzată de aceste

lovituri, fapt demonstrat și prin concluziile expuse de experții în comisie în raportul

de expertiză medico-legală nr. 440 din 25.10.2012, producerea leziunilor corporale a

avut loc cu mai mult de 24 ore, dar nu mai mult de 72 ore de la examinarea medico-

legală din 31.05.2012, or, potrivit declarațiilor martorului Gangan Dumitru acesta a

declarat că a aplicat părții vătămate o lovitură mai jos de genunchi, i-a aplicat mai

multe lovituri la cap, însă din raportul de constatare medico-legală nr. 238 din 30 mai

2012, la Guțu Ion, a. n. xxxxx, s-au depistat: edem a țesuturilor moi a capului,

toracelui pe stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și

coapsei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent

sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca

vătămări corporale neînsemnate, (vol. IV, f. d. 159); din raportul de expertiză medico-

legală nr. 208/D din 10.08.2012, în baza documentelor medicale prezentate de Guțu

Ion, a. n. xxxxx, rezultă că la ultimul s-a depistat: edem a țesuturilor moi a capului,

toracelui pe stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și

coapsei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent

sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca

vătămări corporale neînsemnate, (vol. IV, f. d. 161); din raportul de expertiză medico-

legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012, efectuat conform documentelor medicale, s-a

17

constatat că, la cet. Guțu Ion, a. n. xxxxx, au fost stabilite edem a țesuturilor moi a

capului în regiunea temporal stânga, edem la torace pe stânga, excoriații în proiecția

dreapta posterior, excoriație pe gamba stângă; totodată comisia de experți afirmă că,

producerea leziunilor corporale a avut loc cu mai mult de 24 ore, dar nu mai mult de

72 ore până la examinarea medico-legală din 31.05.2012. Edemele de la coapsă și

claviculă au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice directe a unui obiect

contodent dur, excoriațiile fiind cauzate în rezultatul acțiunilor traumatice tangențiale

a unui obiect contodent dur, iar caracterul morfologic și localizarea leziunilor

corporale depistate atestă, că cauzarea acestora a fost posibilă cu toate obiectele

indicate în ordonanța de dispunere a expertizei medico-legale în comisie (vol. I, f. d.

166-169). Respectiv, rapoartele de expertiză indică că, vătămările suferite de partea

vătămată au fost cauza în momentul și timpul indicat de Guțu Ion, totodată, indică și

faptul că originea acestor lovituri este alta, decît loviturile aplicate de Gangan

Dumitru.

Instanța de apel a respins și alegațiile părții apărării în apelul declarat în numele

lui Ignatiuc Ghenadie, precum că, ultimul nu a avut posibilitate să aplice lovituri cu

arma în lipsa acesteia, invocând în acest sens procesul-verbal de examinare a

obiectului și registrul de predare- recepționare a mijloacelor speciale al IP Căușeni s-a

stabilit că la data de 29.05.2012 inculpatul Ignatiuc nu a avut în dotare arma (f.d. 81-

84, vol. I). Arma a fost transmisă în posesie la data de 30.05.2012, cît și declarațiile

martorului Domnița Ion, prin care s-a stabilit că, Ignatiuc nu a avut arma în dotare,

deoarece a lucrat în Sălcuța, la jaf, în ziua de 29.05.2012, or, partea vătămată Guțu Ion

a declarat că, „Godorojea ieșea afară, apoi intra în birou și întreba dacă a recunoscut unde

sînt vițeii și-l lovea cu magazinul de la pistol în cap”, iar „..Ignatiuc Ghenadie l-a lovit în

spate, de la lovitura lui el a căzut peste dulap și a deteriorat o priză. Inculpații îl impuneau s-o

instaleze la loc, fără careva instrumente...”, prin urmare, luând în considerare cele

relevate supra, rezultă că, inculpații dețineau asupra lor arme - pistolul din dotare și

anume Godoroja Sergiu pistolul de model „Macarov” cu nr. 1547, care a fost predat în

unitatea de gardă la 29.05.2012 (f.d. 81, vol. I) și Ignatiuc Ghenadie pistolul de model

„Macarov” cu nr. 1952, care a fost predat în unitatea de gardă la 30.05.2012 (f.d. 82,

vol. I).

Prin urmare, instanța de apel a respins aceste argumente, or, informația din

registrul de predare-recepționare a mijloacelor speciale al IP Căușeni nici de cum nu

denotă lipsa laturii obiective a infracțiuni prevăzute la art. 3091 alin.(3) lit. c) și e) Cod

penal, mai mult, instanța de apel a reiterat că, acțiunile inculpaților se manifestau prin

violență psihică, manifestate prin numirea părții vătămate Guțu Ion cu diferite

cuvinte, ce înjoseau demnitatea și onoarea, amenințărilor cu privarea de libertate,

precum și a violenței fizice exprimată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii,

picioarele și alte obiecte peste diferite părți ale corpului, în urma cărui fapt au fost

cauzate leziuni corporale neînsemnate, sub formă de edem a țesutului capului,

toracelui pe stînga, excoriația pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe

dreapta.

Totodată, instanța de apel a reținut faptul, că, inculpații nu au antecedente

penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și domiciliere, prin urmare

18

pedeapsa stabilită inculpaților sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului Afacerilor Interne

și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, fiindu-le aplicat art. 90, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, va atinge scopul

pedepsei penale.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a

individualizat corect pedeapsa și a numit o pedeapsă echitabilă în raport cu

circumstanțele torturii, care conform art. 16 Cod penal, este o infracțiune gravă.

Astfel, argumentele procurorului precum că, inculpații au săvîrșit o infracțiune

gravă soldată cu consecințe grave pentru partea vătămată, cauzarea de prejudiciu

material, moral și fizic, ca rezultat al vătămărilor corporale cauzate părții vătămate,

aceasta a suportat un curs de tratament îndelungat și chiar la moment necesită

tratament periodic și că, nu este întemiată poziția instanței de a aplica o pedeapsă

minimă pentru fapta comisă, întrucît nu s-a reținut nici o circumstanță cu efect

atenuant, nu pot fi reținute, deoarece la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în

privința inculpaților, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de

pedeapsă, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de motivul și gravitatea

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează răspunderea (circumstanțele agravante lipsesc) de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării, astfel instanța de fond aplicându-le o pedeapsă

legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau alte organe de drept pe un termen de 3

ani, fiindu-le aplicat art. 90, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoarea.

Subsecvent celor relatate, instanța de apel a respins și argumentele acuzatorului

de stat, cît și ale avocatului Ghorghe Ionaș, în interesele părții vătămate Guțu Ion, cu

referire la faptul că, instanța de fond nejustificat a aplicat în privința inculpaților

Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu o

pedeapsă sub formă de închisoare cu suspendarea executării acesteia prin aplicarea

art. 90 Cod penal, cu solicitarea de a fi aplicată față de aceștia a unei pedepse sub

formă de închisoare, cu excluderea suspendării executării pedepsei.

Cercetând materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că partea

vătămată Guțu Ion a înaintat acțiune civilă împotriva inculpaților Ignatiuc Ghenadie,

Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, prin care a solicitat

încasarea prejudiciului material în sumă de 56 000 lei, 12 000 lei pentru cheltuieli de

asistență juridică și 500 000 lei cu titlu de prejudiciul moral (f.d. 218-219, vol. III), însă

în cererea de apel a solicitat încasarea în mod solidar de la inculpații Ignatiuc

Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu prejudiciul

moral cauzat estimat la suma de 500 000 (cinci sute mii) lei și a cheltuielilor judiciare

în legătură cu asistența juridică acordată de apărător, în instanța de apel, în sumă de

3000 de lei (f.d. 132-133, vol. IV).

Astfel, referitor la soluția emisă de Judecătoria Căușeni la data de 10 octombrie

2016, prin care s-a încasat de la Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș

19

Alexandru și Chencheci Sergiu, în mod solidar, în beneficiul pătimitului Guțu Ion, 50

000,00 lei cu titlu le prejudiciu moral, iar acțiune civila a fost admisă în princiiu în

partea recuperării cheltuielilor de tratament și de asistență juridică, urmînd ca asupra

cuantumului să decidă instanța civilă la cererea părții vătămate, instanța de apel a

considerat-o arbitrară, or, avînd la dispoziție o suma exactă solicitată de către partea

civilă prejudiciului material în sumă de 56 000 lei, 12 000 lei pentru cheltueli de

asistență juridică și 500 000 lei cu titlu de prejudiciul moral, cauzat prin infracțiunea

săvîrșită de către inculpați fără careva temeiuri legale, Judecătoria Căușeni nu a

soluționat legal acțiunea civilă.

În ceea ce privește pretenția înaintată de avocatul Ionaș Gheorghe, în interesele

părții vătămate Guțu Ion, în cererea de apel, privind încasarea prejudiciului moral în

sumă de 500 000 lei, instanța de apel a considerat această pretenție, parțial întemeiată,

or, suma de 500 000 lei, este exagerată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de

persoana inculpatului.

Prin urmare, cerințele părții vătămate Guțu Ion, în partea încasării prejudiciului

moral în sumă de 500 000,00 lei sunt exagerate. Astfel, instanța a considerat că, suma

în mărime de a cîte 20 000,00 lei, de la fiecare inculpat, este echitabilă și în

corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpații Ignatiuc Ghenadie,

Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, a acțiunilor ilegale

îndreptate împotriva lui Guțu Ion.

În ceea ce privește pretenția înaintată de avocatul Ionaș Gheorghe, în interesele

părții vătămate Guțu Ion, de încasare a cheltuielilor pentru asistența juridică în

instanața de apel, în mărime de 3000 lei, instanța de apel le-a considerat întemeiate și

care urmează a fi admise.

de către:

16.1 Procuror, care solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea recursului indică:

-instanțele de fond și apel greșit și-au motivat soluția privind individualizarea

executării pedepsei în privința inculpaților și nu au pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, eronat aplicând în privința inculpaților dispoziția art.90 Cod penal;

- contrar faptului că, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) Cod penal,

infracțiunea imputată inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș

Alexandru și Chencheci Sergiu se plasează în categoria infracțiunilor grave, este de

menționat că infracțiunea a fost comisă în prezența mai multor circumstanțe

agravante;

- continuând analiza motivelor invocate de instanțele de judecată, se face

concluzia că pe caz s-a neglijat faptul că, o asemenea motivare contravine vehement

poziției inculpaților, care a fost una intactă pe tot parcursul procesului penal potrivit

căreia aceștea nu au recunoscut vina și nici nu au manifestat o căință sinceră care ar

putea dovedi faptul existenței la acesta a unor sentimente de retrăiri și autocritică

pentru faptele incriminate care au fost săvîrșite în circumstanțele reale ale cazului;

- instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpaților lgnatiuc Ghenadie,

20

Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu nu a ținut cont de faptul că,

fapta săvîrșită de inculpat se prezintă de o rezonanța social deosebit de sporită, avînd

în vedere circumstanțele în care au fost comisă evenimentul infracțional și relațiile la

care atentează, rolul și scopul pedepsei penale de a curma și preîntîmpina săvîrșirea

de noi infracțiuni, în special din categoria analizată, or în contextul constatării

majorării amplorii infracțiunilor analogice, statul are scop primordial de a contracara

săvîrșirea acestora;

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite careva motive ce ar

concluziona că, nu este rațional ca inculpații lgnatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei,

Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu să nu execute pedeapsa cu închisoarea

prevăzută de lege și solicitată de acuzare pentru fapta săvîrșită;

- instanța de apel, numind pedeapsa inculpaților lgnatiuc Ghenadie, Godorojea

Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu nu a ținut cont de coraportul

circumstanțelor atenuante și celor agravante stabilite, precum și de faptul că

suspendarea pedeapsei se consideră echitabilă atunci cînd s-au constatat un cumul de

circumstanțe atenuante din cele enumerate la art. 76 Cod penal;

- din actele dosarului se constată că inculpații a săvârșit o infracțiune gravă, cu

un grad prejudiciabil sporit, prin ce au atentat la mai multe valori sociale ocrotite de

Constituția RM, Codul penal, CEDO, drepturile omului și sistemul de justiție și în

speță, reieșind din soluția adoptată de instanța de apel, se constată că la stabilirea și

aplicarea pedepsei în privința inculpaților, instanța nu a avut în vedere scopul și

criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art.art.61, 75 Cod penal, nu a ținut

seama de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate, per

ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a

executării acesteia. Astfel, acuzarea nu este în acord cu principiul proporționalității

având în vedere fapta săvârșită și urmările produse;

- practica judiciară în cauzele despre infracțiunile de tortură denotă ca regulă că

o pedeapsă condiționată nu poate asigura un echilibru cert între scopul de reeducare

al inculpaților recunoscuți vinovați și așteptările societății față de actul de justiție

realizat, sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate;

- instanța de apel n-a îndeplinit cerințele stipulate în prevederile art.art. 101, 394,

414 Cod de procedură penală, iar acestea constituie temei de drept pentru recurs

ordinar prevăzut în art. 427 alin.(l) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, deoarece

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția si s-au aplicat

pedeapse individualizate contrar prevederilor legal;

- excluderea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, în raport cu soluția

prevăzută la Cod de procedură penală, nu poate fi considerată o agravare a situației

acestora;

- instanța de apel greșit a respins apelul declarat de procurorul V. Bișleaga în

partea solicitării aplicării unei pedepse cu închisoare inculpaților lgnatiuc Ghenadie,

Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și la câte 7 ani închisoare, iar Chencheci S. la 8

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte

organe de drept pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, aceasta devreme ce argumentele invocate în sprijinul soluției dispuse vin

21

în coroborare cu probatoriul privind personalitatea inculpaților administrat la etapa

urmăririi penale și cercetării judecătorești în instanțele de fond și apel, corespund

scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii și pedepsei penale;

- se impune aplicarea față de inculpații lgnatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei,

Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu a pedepsei cu închisoare pe un termen de 5 ani

solicitată de procuror, pedeapsă care va avea ca efect ori reieșind din personalitatea

inculpaților care conform materialelor cauzei penale constată că, nu a conștientizat

pericolul social al faptelor săvârșite, fără a face referire la argumentele care au servit la

invocarea acestor temeiuri, ignorând prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură

penală;

-instanța de apel nu a ținut cont de faptul că anterior, inculpatul Chencheci

Sergiu s-a aflat în conflict cu legea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324

alin. (2) Cod penal, fiindu-i aplicată insistuția suspendării executării pedepse penale

în temeiul art. 90 Cod penal, însă concluziile necesare nu și-a făcut și a săvîrșit o faptă

prejudiciabilă soldată deja cu consecințe ce ține de vătămarea corporală a persoanei,

libertatea, cinstea și demnitatea persoanei;

-pedeapsa stabilită inculpatului Chencheci Sergiu - avînd în vedere măsura

punitivă prea blîndă adoptată anterior de către instanța de judecată, careva

concluziile necesare de pe urma condamnărilor penale anterioare nu și-a făcut

săvârșind în mod intenționat fapte prejudiciabilă - nu va duce la atingerea deplină a

scopului legii penale privind corectarea și reeducarea acestuia în vederea neadmiterii

pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu va constitui o avertizare

publică pentru alte persoane predispuse de a-și însuși comportamente similare celui

manifestat de către inculpatul Chencheci Srergiu în comun cu ceilalți inculpați

Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru la data de 28 mai 2012.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6), 10) Cod de rocedură penală.

16.2 Avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și

Chencheci Sergiu, care solicită casarea deciziei, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului invocă același motive pe care le-a indicat în cererea de

apel, suplimentar indicând faptul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, instanța de apel și-a motivat hotărârea în termeni generali,

vagi, contrar prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fără a argumenta de ce au

fost respinse probele apărării ce demonstrează nevinovăția inculpaților, instanța a

omis să analizeze în fond declarațiile părții vătămate care sunt contradictorii.

16.3 Avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu I., care solicită

casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie

recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal,

Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru la câte 7 ani închisoare

fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe

de drept, pe un termen de 3 ani, iar Chencheci Sergiu, la 8 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept, pe un

termen de 4 ani, cu admiterea acțiunii civile și dispunerea încasării de la inculpați în

folosul părții vătămate a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, a câte 125000 lei

22

de la fiecare inculpat și a cheltuielilor judiciare în legătură cu asistența juridică în

sumă de 3000 lei.

În motivarea recursului invocă:

- instanțele de fond și apel nu au respectat în deplină măsură prevederile

normelor menționate, iar pedeapsa aplicată inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea

Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu este una prea blîndă în raport cu

faptele comise și consecințele acestora;

- la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele judecătorești nu au ținut

cont de gravitatea infracțiunii comise (fiind gravă), de statutul special al inculpaților,

de faptul cauzării de către inculpați părții vătămate a vătămărilor corporale și a

violenței într-un loc în care urma să fie ocrotite persoanele, de comportamentul

nerespectuos cu partea vătămată în timpul și după comiterea infracțiunii, ignorînd

cerințele acestuia de a-i restitui paguba;

- pedeapsa aplicată inculpaților este una inechitabilă în raport cu modul de

comitere a faptei infracționale și, prin urmare, pedeapsa non privativă de libertate

contravine criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art.

61 și art. 75 Cod penal;

- instanțele judecătorești nejustificat au aplicat în privința inculpaților Ignatiuc

Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu o pedeapsă sub

formă de închisoare cu suspendarea executării acesteia, prin aplicarea art. 90 Cod

penal, deoarece în cazul de față prevenirea savirșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpaților precum și din partea altor persoane, scopurile pedepsei penale vor putea

atinse, iar corectarea și reeducarea inculpaților va fi posibilă doar prm aplicarea feți

de aceștia a unei pedepse sub formă de închisoare, cu excluderea suspendării

executaării pedepsei;

- consideră că la capitolul cuantumului prejudiciului moral cauzat, instanțele

judeca crești nu au ținut cont de faptul că, inculpații i-au aplicat părții vătămate în

Inspectoratului de Poliție penru o perioadă îndelungată acțiuni de tortură și înjosire

fizică și psihică manifestatejpnn pumnii, picioarele, cu o bîtă de lemn, arma din

dotare, m urma cărora acesta Guțu Ion a suferi vătămări corporale ceia ce a dus la

cauzarea unor dureri fizice și suferințe psihice. Un momen esențial îl reprezintă și

faptul că, partea vătămată Guțu Ion pînă la momentul de fața se trateaza a Centrul de

Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria" iar consecințele infracțiunii il vor marca

pentru tot restul vieții;

- partea vătămată a avut un disconfort psihologic și indignare, provocata de

comportamentul inculpaților, care nu și-au reconoscut vina, nu și-au cerut scuze

pentru ce e săvârșite, continuând un comportament de agresivitate și indiferență iar

Guțu Ion suporta pma la momentul de față un tratament regulat;

- suma prejudiciului moral stabilit de instanțele judecătorești nu este una

echitabilă și rezonabilă, fapt ce contravine și prevederilor art. art. 1398 alin. (1), 616

alin.(2), 1422 alin. (1), 1423 alin. (1) Cod civil;

- inculpații Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și

Chencheci Sergiu urmează să achite compensații pentru suferințele psihice pe care le-

au provocat părții vătămate Guțu Ion în legătură cu cauzarea vătămărilor corporale

23

indicate și luînd în considerație acțiunile intenționate ilegale ale acestora, gravitatea

faptei comise și consecințele infracțiunii vor justifica suma de 500000 (cinci sute mii)

lei (a cîte 125000 lei de la fiecare inculpat) pe care solicită să fie încasată în mod

separat de la inculpați ca compensație pentru prejudiciul moral cauzat prin

infracțiunea de vătămare intenționată a sănătății, în modul prevăzut de art. 1423 Cod

civil.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6), 10) Cod de rocedură penală.

concluzionează că recursul ordinar declarat de avocatul Pascal Veronica în numele

inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, urmează a fi respins, iar

recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții

vătămate Guțu Ion, urmează a fi admise, din următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Pascal Veronica în numele

inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu

Din sumarul recursului declarat, se atestă că avocatul Pascal Veronica în numele

inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu invocă faptul că decizia nu este

motivată și că inculpații nu au nici o atribuție la comiterea infracțiunii, nefiind comisă

de Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, semnalând ca temei de casare prevederile

pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Totodată, din recursul declarat de către avocatul Pascal Veronica în numele

inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, se atestă că aceasta aduce

argumente similare cu cele indicate în cererea de apel.

Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414 alin.

(1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Verificând lucrările dosarului, Colegiul reține, că instanța de apel examinând

apelurile declarate în prezenta cauză, a cercetat suplimentar probele administrate la

dosar, după cum rezultă din procesul verbal al ședinței de judecată (f.d. 200—2020 v.

V), astfel ținând cont de prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală,

instanța de apel a evaluat just probele în corespundere cu cerințele art. 101 al aceluiași

Cod, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, corect ajungând la concluzia, că vina inclusiv a inculpaților

Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091

alin. (3) lit. c), e) Cod penal, și-a găsit confirmarea.

24

Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizând textul deciziei

instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelurile declarate referitor la

nevinovăția inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, în viziunea

Colegiului lărgit, această instanță și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii

răspunsurilor la motivele apelurilor declarate, iar avocatul Pascal Veronica în numele

inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, de fapt, nu aduce careva

argumente noi, ce ar combate concluzia instanțelor de judecată privind vinovăția

inculpațilo Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal. În principiu, o bună parte ale argumentelor

invocate în recursul avocatului Pascal V., sunt similare celor invocate în apel, iar

instanța de apel a respectat rigorile ce se regăsesc în dispozițiile art. 414, 417 Cod de

procedură penală, pronunțându-se motivat asupra argumentelor esențiale ale

apelurilor, ceea ce exclude prezența temeiurilor pentru recurs invocate și prevăzute

de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Totodată, nu este fondată nici critica recurenților, în sensul pretinderii că

inculpații nu au nici o atribuție la acestă infracțiune.

Astfel, cu referire la versiunea apărării că, probele demonstrează nevinovăția

inculpaților, s-a expus argumentat instanța de apel, precum că materialele cauzei

conțin probe directe și indirecte ce coroborează între ele și indica la aceea că, acțiunile

inculpaților constituie o faptă prejudiciabilă exprimată prin cauzarea unei dureri sau a

suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant,

exprimate în durerea sau suferința fizică ori psihică, această concluzie fiind dedusă

din declarațiile părții vătămate Guțu Ion, cât și a martorilor Aduc Valeriu, Guțu

Anastasia, Aduc Nina, probelor directe, cum ar fi, raportul de constatare medico-

legală nr. 238 din 30.05.2012, raportul de expertiză medico-legală nr. 208/D din

10.08.2012, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012 și

extrasul din fișa medicală nr. 1584.

Totodată, instanța de apel just a constatat că, inculpații fiind lucrători ai poliției

au acționat abuziv asupra integrității fizice a lui Guțu Ion, acțiunile întreprinse de

inculpați împotriva lui Guțu Ion, care fiind chestionat pe marginea bănuielilor că ar fi

comis furtul vițeilor lui Gangan Dumitru, a negat consecvent săvîrșirea faptei și a

indicat persoane concrete, care pot confirma unde s-a aflat el în timpul săvîrșirii

furtului, însă Chencheci Sergiu, fără a verifica alibiul invocat de Guțu Ion, a recurs la

violență psihică asupra ultimului pentru a obține recunoașterea comiterii furtului.

Astfel, Chencheci Sergiu l-a amenințat pe Guțu Ion că-l va aresta și în

demonstrarea intenției sate i-a scos șireturile de la încălțăminte și i-a spus că-l duce în

celulă, dar de fapt l-a dus în biroul colegilor săi, inspectori a secției poliției criminale

din cadrul IP Căușeni Ignatiuc Ghenadie, Serghei Godorojea și Carauș Alexandru,

care depășindu-și drepturile și atribuțiile acordate prin lege, profitând de funcția sa

autoritară, în urma înțelegerii prealabile cu Chencheci Sergiu, în scopul obținerii

recunoașterii de către Guțu Ion a faptului săvârșirii furtului vițeilor, l-au supus

acțiunilor de violență psihică, manifestate prin numirea lui cu diferite cuvinte

înjurioase, înjosându-i astfel demnitatea și onoarea, amenințărea cu privarea de

libertate, precum și prin aplicarea violenței fizice, exprimată prin provocarea

25

multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte (cu o carte, bîtă din lemn și

magazia pistolului din dotare), peste diferite părți ale corpului, în urma cărui fapt i-au

cauzat leziuni corporale neînsemnate, sub formă de edem a țesutului capului,

toracelui pe stînga, excoriația pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe

dreapta.

De asemenea, Colegiul penal consideră, că nu sunt întemeiate nici criticile

referitoare la faptul că, Ignatiuc G. nu a avut arma în dotare, astfel nu a avut

posibilitate să aplice lovituri cu arma în lipsa acesteia, aflându-se la cercetarea jafului,

invocând în acest sens procesul-verbal de examinare a obiectului și registrul de

predare- recepționare a mijloacelor speciale al IP Căușeni, cât și declarațiile

martorului Domnița Ion. La alegațiile date, instanța de recurs menționează, că acestea

au constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, asupra cărora instanțele

de judecată s-au expus suficient și argumentat, deoarece au constituit linia principală

de apărare în cadrul prezentului proces penal și cărora le-au fost acordate o atenție

deosebită, precum rezultă din materialele cauzei și hotărârile adoptate în speța dată.

Deci, reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal nu se poate îndepărta de la

concluziile date, precum că partea vătămată Guțu Ion a declarat că, „Godorojea ieșea

afară, apoi intra în birou și întreba dacă a recunoscut unde sînt vițeii și-l lovea cu magazinul

de la pistol în cap”, iar „..Ignatiuc Ghenadie l-a lovit în spate, de la lovitura lui el a căzut peste

dulap și a deteriorat o priză. Inculpații îl impuneau s-o instaleze la loc, fără careva

instrumente...”, luând în considerare cele relevate supra, rezultă că, inculpații dețineau

asupra lor arme - pistolul din dotare și anume Godoroja Sergiu pistolul de model

„Macarov” cu nr. 1547, care a fost predat în unitatea de gardă la 29.05.2012 (f.d. 81,

vol. I) și Ignatiuc Ghenadie pistolul de model „Macarov” cu nr. 1952, care a fost

predat în unitatea de gardă la 30.05.2012 (f.d. 82, vol. I).

Prin urmare, Colegiul penal reține că, instanța de apel întemeiat s-a expus și a

respins argmentele menționate, or, informația din registrul de predare-recepționare a

mijloacelor speciale al IP Căușeni, nici de cum nu denotă lipsa laturii obiective a

infracțiuni prevăzute la art. 3091 alin.(3) lit. c) și e) Cod penal, deoarece acțiunile

inculpaților se manifestau prin violență psihică, manifestate prin numirea părții

vătămate Guțu Ion cu diferite cuvinte, ce înjoseau demnitatea și onoarea,

amenințărilor cu privarea de libertate, precum și a violenței fizice exprimată prin

aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte peste diferite părți

ale corpului, în urma cărui fapt au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate, sub

formă de edem a țesutului capului, toracelui pe stînga, excoriația pavilionului urechii

drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta.

Colegiul penal atestă că, instanța de apel întemeiat a apreciat critic și

argumentele apelului precum că, martorul Gangan Roman a declarat că, „a fost la

procuratură dimineața, apoi s-au dus la băut bere cu Guțu și Aduc (f.d.103), Guțu fiind în

stare de ebrietate a spus că a fost lovit în cap cu un pistol, s-a uitat la el, dar careva leziuni nu

a văzut”, precum și declarațiile date de martorul Aduc Valeriu și Gangan, care, după

părerea inculpaților, demonstrează că, au avut loc altercații și bătăi cu Guțu în seara

zile de 28.05.2012, iar în rezultat au fost cauzate leziuni corporale, or, aceste

argumente sunt combătute prin declarațiile părții vătămate Guțu Ion, martorului

26

Aduc Valeriu, Guțu Anastasia, Gherec Doina, Aduc Nina, precum și actele cauzei:

procesul-verbal de confruntare dintre inculpații Sergiu Chencheci, Serghei Godorojea,

Ignatiuc Ghenadie și Cărăuș Alexandru, prin care partea vătămată a descris și indicat

în prezența ultimilor acțiunile de maltratare a fiecăruia în parte, prin procesul verbal

de verificare la fața locului a declarațiilor părții vătămate Guțu Ion în timpul căruia a

indicat cu precizie toate circumstanțele acțiunilor de tortură comisă asupra sa de către

învinuiți, prin raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 440 din 19.02.2013,

prin raportul de expertiză medico legală psihiatrico-psihologică ambulatoriu nr. 584

din 21.06.2013, cît și prin declarațiile medicului legist Sușcenco Vladimir, care a

susținut concluziile expuse în raportul de expertiză medico-legală și a confirmat, că

leziunele depistate la Guțu Ion au fost produse în timpul și în circumstanțele indicate

de către partea vătămată, persoana a fost examinată la 31 mai 2012, iar evenimentul a

avut loc la 29 mai 2012. Deci, leziunele puteau fi produse în timpul pe care l-a indicat

Guțu Ion. La aceiași concluzie a ajuns și comisia (mai mult de 24 de ore, dar nu mai

mult de 72 de ore), însă cu certitudine data, ora cauzării leziunilor corporale nu este

posibil de stabilit. Din raport rezultă că, s-au constatat 5 leziuni corporale, Guțu Ion i-

a declarat că, a fost lovit cu pumnii peste corp, cu o bîtă, cu o carte peste cap, cu

magazia pistolului. Din concluzia comisiei rezultă că, leziunele nu puteau fi provocate

pe data de 28 mai, astfel se confirmă faptul că, în privința lui Guțu Ion pe data de 29

mai 2012 a fost aplicată violență fizică, inclusiv în regiunea capului.

Cu privire la invocările autorului recursului, precum că examinând procesul-

verbal de cercetare a biroului nr. 23 s-a stabilit că, acesta este format din două birouri,

ceea ce dă posibilitate să se vadă, dar și să se audă ce se petrece în acestea, cît și

declarațiile martorilor Cioric S. și Maracova T. în aceste birouri s-au aflat diferiți

ofițeri ai IP Căușeni pe tot parcursul zilei, fiind antrenați în audiere de persoane, or,

instanța de apel întemeiat a constatat că, aceste argumente sunt răsturnate prin actele

anexate la materialele cauzei și anume prin planul schemă a etajului IP Căușeni,

confom căruia s-a constatat că, amplasarea birourilor de serviciu al colaboratorilor de

poliție IP Căușeni coincide cu declarațiile părții vătămate Guțu Ion, cât și prin

procesul-verbal de verificare la fața locului, a declarațiilor părții vătămate Guțu Ion, în

timpul căruia a indicat cu precizie toate circumstanțele acțiunilor comise asupra sa de

către inculpați.

Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal, argumentele părții

apărării invocate în prezentul recurs referitoare la faptul, că leziunile au fost

provocate de Gangan D., care în ședința de judecată a susținut că, l-a bătut pe Guțu.

La aceste alegații, Colegiul notează, că la examinarea cauzei în instanța de apel,

această instanță în hotărârea adoptată s-a expus și asupra faptului dat, că aceste

argumente se combat prin declarațiile martorului Aduc Valeriu, care a declarat că, „în

ajun de a merge la poliție Guțu Ion s-a îmbrîncit cu Gangan Dumitru, însă după conflictul cu

ultimul și pînă a veni la poliție, n-a văzut la Guțu Ion careva vânătăi”. Totodată, în

combaterea acestor argumente sunt și declarațiile martorului Sarev Vladimir care a

declarat că, „După ce Ion Guțu a făcut tereburile sale la stînă și fiind agitat s-a urcat în

căruță și s-a îndreptat cu ea spre stîna lui Gangan Roman, pentru a se clarifica cu el, din ce

motiv este suspectat de poliție și el, în furtul de viței. El văzând aceasta împreună cu mama lui

27

Guțu Ion, Anastasia și Aduc V. s-au dus și ei într-acolo. Acolo a văzut cum Ion cu Gangan

Dumitru se întindeau de haine. Ion în mînă avea o lopată, iar Dumitru o coasă. El împreună

cu Aduc i-a despărțit. El nu a văzut ca cei doi să se lovească reciproc. Careva leziuni la cei doi

nu a observat”. Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor martorului Gangan Dumitru

acesta a declarat că, a aplicat părții vătămate o lovitură mai jos de genunchi, i-a aplicat

mai multe lovituri la cap, însă din raportul de constatare medico-legală nr. 238 din 30

mai 2012, la Guțu Ion, s-au depistat: edem a țesuturilor moi a capului, toracelui pe

stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe

dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau la

lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări

corporale neînsemnate, (vol. IV, f. d. 159), din raportul de expertiză medico-legală nr.

208/D din 10.08.2012, în baza documentelor medicale prezentate de Guțu Ion, a. n.

xxxxx, rezultă că la ultimul s-a depistat: edem a țesuturilor moi a capului, toracelui pe

stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe

dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau la

lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări

corporale neînsemnate, (vol. IV, f. d. 161); din raportul de expertiză medico-legală în

comisie nr. 440 din 25.10.2012, efectuat conform documentelor medicale, s-a constatat

că, la cet. Guțu Ion, au fost stabilite edem a țesuturilor moi a capului în regiunea

temporal stânga, edem la torace pe stânga, excoriații în proiecția dreapta posterior,

excoriație pe gamba stângă; totodată comisia de experți afirmă că, producerea

leziunilor corporale a avut loc cu mai mult de 24 ore, dar nu mai mult de 72 ore până

la examinarea medico-legală din 31.05.2012. Edemele de la coapsă și claviculă au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice directe a unui obiect contodent dur,

excoriațiile fiind cauzate în rezultatul acțiunilor traumatice tangențiale a unui obiect

contodent dur, iar caracterul morfologic și localizarea leziunilor corporale depistate

atestă, că cauzarea acestora a fost posibilă cu toate obiectele indicate în ordonanța de

dispunere a expertizei medico-legale în comisie (vol. I, f. d. 166-169). Respectiv,

rapoartele de expertiză indică că, vătămările suferite de partea vătămată au fost

cauzate în momentul și timpul indicat de Guțu Ion, totodată, indică și faptul că

originea acestor lovituri este alta, decît loviturile aplicate de Gangan Dumitru.

Nu pot fi reținute de către instanța de recurs nici aserțiunile părții apărării,

precum că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor apărării că, nu a fost

respectat termenul de 3 luni pentru punerea lui sub învinuire, lipsa semnăturii

avocatului pe ordonanța de punere sub învinuire. La acest capitol, Colegiul penal

remarcă, că și acest argument a constituit obiect de discuție, și asupra căruia această

instanța s-a expus argumentat, că, prin ordonanța din 17.08.2012, Ignatiuc Ghenadie a

fost recunoscut în calitate de bănuit pe cauza penală nr. 2012188007 de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, acte de tortură asupra

lui Guțu Ion, comise la 29.05.2012. (f.d. 221, vol. I). Prin ordonanța din 16.11.2012,

Ghenadie Ignatiuc a fost pus sub învinuire pe cauza penală nr. 2012188007 pentru

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, însă din motivul

neprezentării bănuitului și apărătorului, aceasta i-a fost adusă la cunoștință la

19.11.2012, adică după expirarea termenului de 3 luni, în prezența avocatului Valentin

28

Chiriac, dar care nu a semnat în confirmarea faptului pe ordonanță (f.d 231-232, vol.

I). Ignatiuc Ghenadie nu a negat prezența avocatului Valentin Chiriac în momentul

aducerii spre cunoștință a ordonanței de punere sub învinuire din 16.11.2016. Prin

ordonanța din 29.10.2013, emisă pe cauza penală nr. 2012188007 Ignatiuc Ghenadie a

fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 1661 alin. (4) lit.

c), d), e) Cod penal, pe faptul torturării cet. Guțu Ion (f. d. 237-238, vol. I).

Astfel, Colegiul penal reține că, instanța de apel a respins ca neîntemeiate

argumentele apelanților, potrivit cărora de către organul de urmărire penală au fost

încălcate la efectuarea unor acte de UP drepturile procesuale ale inculpatului Ignatiuc

Ghenadie, cu privire la încălcarea prevederilor art.63 Cod de procedură penală,

recunoașterea în calitate de bănuit și curgerea termenul de trei luni, deoarece

ordonanța de punere sub învinuire din 29.10.2013 a fost emisă și prezentată

învinuitului și apărătorului acestuia în termen de pînă la trei luni din momentul

recunoașterii în calitate de bănuit, iar argumentele apărătorului precum că, curgerea

termenul de trei luni urmează a fi calculată din data pornirii urmăririi penale, nu

poate fi reținută dat fiind faptul că, art.63 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede

expres faptul că, persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit prin unul din

următoarele acte procedurale, după caz: 1) procesul-verbal de reținere; 2) ordonanța

sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate; 3)

ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, iar ordonanța de pornirea

a urmăririi penale nicidecum nu poate constitui actul de recunoaștere a persoanei în

calitate de bănuit. Totodată, instanța de apel just a reținut și faptul că inculpatul,

considerându-se afectat într-un drept prevăzut de lege, nu a contestat legalitatea

actelor procedurale îndeplinite nici de către de organul de urmărire penală în modul

și termenul stabilit de lege, precum și, la finisarea urmăririi penale și luarea de

cunoștință cu materialele cauzei, nu a avut nici o obiecție asupra actelor menționate,

prezumându-se că acestea sunt legale.

Privitor la argumentul recurenților, precum că inculpații nu au calitatea de

învinuiți în baza art. 3091 Cod penal, lipsește rechizitoriul, la momentul adoptării

ordonanței de punere sub învinuire art. 3091 Cod penal era abrogat, Colegiul reține, că

în partea motivată a hotărârii adoptate instanța de apel a menționat, că „din materialele

cauzei, se constată că, Ignatiuc Ghenadie, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu la data de

16.11.2012 și Godorojea Serghei la data de 04.12.2012, inițial au fost puși sub învinuire în

baza art. 3091 alin. (3) Cod penal, însă în legătură cu modificările introduse prin Legea nr. 252

din 08.11.12, M0263-269/21.12.12 art.855 ultimilor li s-a înaintat învinuirea în baza art.

1661 alin.(4) lit. c), d) și e) din Codul penal, fapt indicat și în rechizitoriu întocmit și anexat la

materialele cauzei (f.d. 275-283, vol. I și f.d. 180-188, vol. II). Astfel, instanța de fond corect a

indicat că, prin Legea nr. 252 din 08.11.2012 nu au fost dezincriminate faptele incriminate în

baza art. 3091 Cod penal, acestea regăsindu-se în norma relativ echivalentă prevăzută de

dispoziția art.1661 Cod penal.” Astfel, instanțele de fond just au constatat că, ordonanța

de învinuire, cât și rechizitoriul corespund rigorilor prevederilor art. 281, 296 Cod de

procedură penală și art. 6 din CEDO, iar instanța de fond a analizat obiectiv cumulul

de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just ținând cont și de

29

prevederile art. 8, 10 Cod penal, art. 325 Cod de procedură penală, a adoptat o

sentință de condamnare în privința inculpaților în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) e)

Codul penal, conform indicilor calificativi - „tortura, sau provocarea intenționată a unei

dureri sau suferințe puternice, fizice ori psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la

această persoană informații sau mărturisiri, de a intimida sau de a face presiune asupra ei,

dacă o asemenea durere sau suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere,

(...), săvîrșite: c) de două sau mai multe persoane; e) cu folosirea unor instrumente speciale de

tortură sau a altor obiecte adaptate în acest scop.

Referitor la invocările din recurs, precum că la materialele cauzei lipsește

ordonanța de recunoaștere a părții vătămate în calitate de parte civilă, Colegiul penal

reține că la materialele cauzei (f.d.63 v. I), este este ordonanța de recunoaștere în

calitate de parte civilă a lui Gangan Dmitrii.

Ținând cont de cele expuse, Colegiul penal consideră, că instanțele de fond, în

prezența cumulului de probe administrat în prezenta cauză, întemeiat și corect au

stabilit vinovăția inclusiv a lui Chencheci Sergiu și Ignatiuc Ghenadie în baza art. art.

3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, iar argumentele invocate de către apărător, în acest

sens, sunt nefondate.

În temeiul celor expuse mai sus, instanța de recurs constatând, că recursul

declarat de către avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și

Chencheci Sergiu este unul neîntemeiat, a ajuns la concluzia privind respingerea

acestuia ca inadmisibil.

Referitor la recursurile declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Ionaș Gheorghe în

numele părții vătămate Guțu Ion.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea parțială

sau totală a hotărârilor atacate, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre, dacă

nu se agravează situația condamnatului.

Așadar, reieșind din textul recursurilor declarate, recurenții le întemeiază prin

prisma pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept, deoarece

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanțele de fond au

admis grave erori de fapt, care au afectat soluția instanței și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Din studiul apelului declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții

vătămate Guțu Ion, acesta invocă dezacordul cu suma prejudiciului moral stabilită de

instanța de apel.

La acest capitol, instanța de recurs notează că, potrivit art. 219 alin. (4) Cod de

procedură penală, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale

prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale

victimei, pierderea speranței în viață, etc. În corespundere cu art. 220 Cod de

procedură penală și art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

30

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Ținând cont de

aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori

pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel, instanța de recurs

menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele

materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată

prin evaluare.

Astfel, Colegiul penal conchide, că instanța de apel întemeiat a constatat că

pretenția înaintată de avocatul Ionaș Gheorghe, în numele părții vătămate Guțu Ion,

în cererea de apel, privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, parțial

întemeiată, or, suma de 500 000 lei, este exagerată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de persoana inculpatului. În ședință judiciară s-a stabilit cu certitudine că,

partea vătămată Guțu Ion, a avut de suportat și un prejudiciu de natură morală.

Estimarea daunei morale suportate de către ultimul se probează prin faptul că, ea a

avut de suportat prejudicii cauzate personalității afective, categorie în care intră

suferințele de categorie psihică, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare.

Reieșind din cele expuse, în viziunea instanței de recurs, instanța de apel

întemeiat a considerat exagerate cerințele părții vătămate Guțu Ion, în partea încasării

prejudiciului moral în sumă de 500 000,00 lei, iar suma în mărime de a câte 20 000,00

lei de la fiecare inculpat, este echitabilă și în corespundere cu circumstanțele comiterii

de către inculpații Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și

Chencheci Sergiu, a acțiunilor ilegale îndreptate împotriva lui Guțu Ion. În acest sens,

Colegiul penal reține că, instanța de apel la aprecierea cuantumului prejudiciului

moral a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor fizice cauzate persoanei

vătămate, gradul vinovăției autorului prejudiciului, personalitatea inculpaților, în

final considerând oportun și adecvat, luând în considerare circumstanțele expuse

supra de a încasa de la inculpații Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș

Alexandru și Chencheci Sergiu în beneficiul părții civile Guțu Ion a prejudiciul moral

în mărime de a cîte 20 000,00 lei.

În altă ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră nefondată și cerința

avocatului Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion, de a aplica

inculpaților o pedeapsă mai mare sub formă de închisoare. În susținerea celor

menționate supra, instanța de recurs relevă că, atât partea vătămată, cât și avocatul

acestuia, la fel nici procurorul, nu au contestat cu recurs ordinar, decizia instanței de

apel din 23 octombrie 2018 (f.d.74-102 v. V), prin care inculpaților le-a fost aplicată în

baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, pedeapsă de câte 5 ani închisoare, fiecăruia,

fapt ce denotă că au fost de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel în această

parte.

Tot din conținutul recursurilor declarate, rezultă că autorii acestora își exprimă

dezacordul aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a

executării pedepsei, stabilite inculpaților pentru infracțiunea săvârșită, adoptând

soluție eronată în acest sens, fără a pătrunde suficient în esența problemei de fapt și

de drept, fără a fi elucidate obiectiv toate circumstanțele cauzei la individualizarea

pedepsei inculpaților.

31

Analizând decizia atacată sub aspectul menționat, în raport cu circumstanțele

cauzei, în prezenta speță, Colegiul penal lărgit consideră că, soluția instanței de apel

în latura stabilirii modului de executare a pedepsei este neîntemeiată, la adoptarea

căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de dispoziția alin. (1) art. 75 Cod penal, ce

prevede că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal.

În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs remarcă că, prin criterii

generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege, de care

sunt obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru

fiecare persoană vinovată în parte. Instanțelor de judecată, legea penală le acordă o

posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării pedepsei

penale, luând în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,

ținând cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Deci, Colegiul penal lărgit menționează, că persoanei declarate vinovate trebuie

să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia

persoana a fost condamnată, iar după caz, instanța este în drept de a aplica și

prevederile Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul

în care nu sunt careva impedimente.

Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală

și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au

săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea acestuia, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din

partea altor persoane.

Prin urmare, termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se

stabilește luând în considerație și de personalitatea infractorului, care include date

privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența

sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după

săvârșirea infracțiunii.

În prezenta cauză supusă judecării, se atestă că inculpații au fost recunoscuți

vinovați și condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni grave, precum celei

prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal.

Din conținutul părții descriptive a deciziei, la capitolul stabilirii tipului pedepsei

inculpatului, instanța de apel a menționat că, a ținut cont de faptul că, inculpații nu au

antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și domiciliere, prin

urmare pedeapsa stabilită inculpaților sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului Afacerilor Interne

și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, fiindu-le aplicat art. 90, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, va atinge scopul

pedepsei penale. Totodată instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de motivul

și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

32

care atenuează răspunderea (circumstanțele agravante lipsesc) de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării, astfel instanța de fond aplicându-le o pedeapsă

legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau alte organe de drept pe un termen de 3

ani, fiindu-le aplicat art. 90, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoarea.

După efectuarea procedurii de individualizare și stabilirea termenului pedepsei

cu închisoare, instanțele de judecată urmează să continue operațiunea de

individualizare a acesteia, dar în aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin

numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa numită

inculpatului, urmează a fi pusă în executare ori sub condiția personalității acestuia de

a se corecta și resocializa se poate de concluzionat, că scopul pedepsei poate fi atins

prin suspendarea executării pedepsei aplicate vinovatului pe o perioadă de

probațiune.

În speța dată, instanța de apel, luând în considerație că inculpații nu au

antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și domiciliere, a

conchis că e necesar de a-i stabili pedeapsă cu aplicarea art. 90 Cod penal, adică

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Studiind minuțios lucrările dosarului, în raport cu concluziile instanței de apel,

Colegiul penal lărgit consideră, că instanța ierarhic inferioară, la adoptarea soluției în

partea stabilirii pedepsei inculpatului, nu a ținut cont de toate criteriile de

individualizare a pedepsei și incorect a conchis de a aplica prevederile art. 90 Cod

penal în privința vinovatului.

Așadar, instanța de recurs notează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

adică suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte

de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ei este un incident în viața acestora.

În același rând, Colegiul remarcă că, în textul art. 90 alin. (1) Cod penal, lexemul

„poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile

acestei norme.

Îndeplinirea condițiilor de lege, poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a

procesului penal, pentru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei instanța după

ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a acesteia în baza

criteriilor generale de individualizare, completează acest rezultat printr-un act de

individualizare a executării pedepsei.

Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării pedepsei

numită de către instanțele de judecată prin hotărâre de condamnare de a suspenda pe

o perioadă anumită executarea pedepsei aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite

condiții.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei

prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii;

33

circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței că scopul poate fi

atins și fără executarea acesteia.

În viziunea Colegiului lărgit, instanța de apel insuficient a abordat condițiile ce

vizează natura infracțiunii, persoana infractorului, circumstanțele cauzei și faptul că

scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia.

În susținerea raționamentelor sale, instanța de recurs notează, că potrivit

lucrărilor dosarului, inculpații, au săvârșit o infracțiune gravă cu un grad

prejudiciabil sporit, prevăzută la art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, această faptă

prejudiciabilă a fost comisă în variantele agravate și anume de două sau mai multe

persoane și cu folosirea unor instrumente speciale de tortură sau a altor obiecte

adaptate în acest scop, atentând la mai multe valori sociale. Totodată, în cazul

infracțiunilor de tortură „gravitatea infracțiunii săvârșite” trebuie de înțeles în sensul

că, aceste infracțiuni, comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol

deosebit de grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile autorităților

statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit activitatea

acestora.

Subsidiar, instanța de recurs menționează, că în contextul aderării Republicii

Moldova la principalele convenții internaționale referitoare la interzicerea torturii și a

altor pedepse sau tratamente inumane ori degradante și exprimării voinței constante a

autorităților publice de a crea un stat de drept, edificat pe respectul și garantarea reală

a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, e necesar să se acorde o atenție

sporită în cazurile stabilirii pedepsei persoanelor declarate vinovate în săvârșirea

infracțiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant. Prin urmare, Colegiul

penal lărgit reține, că instanța de apel nu a învederat în măsură deplină natura

infracțiunii, modalitatea comiterii faptei prejudiciabile și consecințele produse de

către inculpați.

La capitolul persoana celui vinovat - instanțele trebuiau să efectueze o analiză

amplă a personalității infractorilor, să dispună de date referitoare la calitățile fizice și

psihice ale celui vinovat manifestate prin fapta comisă, în perioada premergătoare

săvârșirii faptei prejudiciabile și după săvârșirea acesteia, în timpul judecății

(aspectele social – psihologice, nivelul de instruire școlară, studiile, activitatea social

utilă/muncă, comportamentul, mediul familial, intelectual, caracterul, temperamentul,

vârsta, factorii care influențează sau pot influența conduita lui generală, antecedentele

ș. a.), aceste circumstanțe pot fi stabilite prin prezentarea documentelor necesare.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel, a indicat că

inculpații nu au antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și

domiciliere, însă instanța de apel nu a dat apreciere statutului special al inculpaților,

care au cauzat vătămările corporale și violența într-un loc în care urma să fie ocrotite

persoanele, de comportamentul acestora cu partea vătămată, nerestituind paguba.

Un alt aspect, în opinia instanței de recurs, care nu a fost abordat suficient de

către instanța de apel la individualizarea executării pedepsei este și faptul că scopul

pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia.

Sub acest aspect, Colegiul penal menționează, că fapta săvârșită de inculpați se

prezintă de o rezonanță socială deosebit de sporită, având în vedere circumstanțele în

34

care a fost comisă și relațiile la care atentează, iar infracțiunile de acest gen iau

amploare în Republica Moldova. Deci, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în

prezenta speță, nu va avea un impact scontat asupra atingerii scopului pedepsei

penale, prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal și anume restabilirea echității sociale și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Astfel, instanța de recurs, în speța dată, găsește întemeiate argumentele

recursului declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu

Svetlana și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion și

constată că, concluzia instanței de apel, precum că scopul legii penale poate fi atins și

fără executarea pedepsei reale cu închisoare, aplicând prevederile art. 90 Cod penal,

ca fiind eronată și neîntemeiată și din aceste considerente o va exclude. Totodată, nu

se va considera faptul că, prin această soluție se înrăutățește situația condamnaților,

deoarece ca agravare a situației condamnatului se subînțelege situațiile de schimbare

a soluției din achitare în condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă,

sau un alt aliniat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în

pedeapsa prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea

cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei

complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese inițial

condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc

de infracțiune continuă; situații de învinuire care esențial, după circumstanțe reale,

diferă de cea de la început sau orice altă modificare a învinuirii, ce afectează dreptul

inculpatului la apărare.

În temeiul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, recursurile declarate

de procuror și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion,

urmează a fi admise în partea excluderii aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, cu

casarea parțială a hotărârii instanței de apel, în această parte.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Pascal Veronica

în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu.

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Ionaș Gheorghe în

numele părții vătămate Guțu Ion, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 04 decembrie 2019 și sentința Judecătoriei Căușeni din 10

octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Godorojea Serghei Xxxxx, Ignatiuc

Ghenadie Xxxxx, Carauș Alexandru Xxxxx și Chencheci Sergiu Xxxxx, în partea

modului de executare a pedepsei, rejudecă cauza în această parte și pronunță o nouă

hotărâre, conform căreia exclude aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Godorojea Serghei Xxxxx, Ignatiuc Ghenadie Xxxxx, Carauș Alexandru Xxxxx

și Chencheci Sergiu Xxxxx, se consideră condamnați în baza art. 3091 alin. (3) lit. c),

e) Cod penal, la câte 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

35

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului

Afacerilor Interne și/sau alte organe de drept, pe un termen de 3 ani, fiecare.

Termenul executării pedepsei cu închisoare stabilite lui Godorojea Serghei

Xxxxx, Ignatiuc Ghenadie Xxxxx, Carauș Alexandru Xxxxx și Chencheci Sergiu Xxxxx,

de calculat din momentul reținerii.

Celelalte dispoziții ale deciziei contestate, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 17 decembrie 2020.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecător Cobzac Elena

Judecător Boico Victor

Judecător Burduh Victor

Judecător Bejenaru Iurie

36