1ra-1346/2020 — art. 309-1 alin. 3 lit. c, e CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 10.10.2016, au fost recunoscuți vinovați și condamnați Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, la câte 5 ani închisoare, cu 1 privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, fiecare. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoarea aplicată inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu pe un termen de probă de 2 ani, sub supravegherea consilierilor de probațiune, fiind obligați ca în termenul de probă să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțămîntul Biroului de Probațiune Căușeni. S-a explicat condamnaților că executarea pedepsei principale nu se va dispune dacă vor respecta obligațiile impuse prin sentință, nu vor comite o altă infracțiune și prin comportare exemplară vor îndreptăți încrederea acordată. S-a încasat de la Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, în mod solidar, în beneficiul pătimitului Guțu Ion, 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. S-a admis în principiu acțiunea civilă în partea recuperării cheltuielilor de tratament și de asistență juridică, urmând ca asupra cuantumului să decidă instanța civilă la cererea părții vătămate.

Potrivit sentinței, s-a constatat, că Godorojea Serghei, Ignatiuc Ghenadie și Carauș Alexandru, deținând, în baza ordinelor MAI nr. 339 ef. din 05.08.2011, nr.226 ef. din 10.06.2011, nr. 196 ef. din 11.05.2011, funcțiile de inspectori superiori a secției poliției criminale din cadrul IP Căușeni, Chencheci Sergiu, în baza ordinului MAI nr. 473 ef. din 21.10.2011, funcția de inspector superior al grupei antidrog al secției poliției criminale din cadrul IP Căușeni, fiind, conform art. 123 alin. (1) Cod penal, persoane cu funcție de răspundere, investite cu drepturi și obligații, în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04.11.1950, la care R. Moldova a aderat la 12.09.1997, alin. (2) a art. 24 din Constituția R.Moldova, art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 din Legea nr.416-XII din 18.12.1990 „Cu privire la poliție”, lit. a), b) pct. 16 din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin HG RM nr. 481 din 10.05.2006 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa postului funcției deținute, care îi obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decît pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile R. Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, la 29.05.2012, între orele 09:30 - 11:30, intenționat, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, profitînd de funcția sa autoritară, în urma înțelegerii prealabile, în scopul obținerii de la locuitorul s. Fîrlădeni, r-nul Căușeni, Guțu Ion, care fuseseră citat la sediul IP Căușeni, în calitate de martor, pe dosarul penal nr. 2012180280, intentat la 24.05.2012 în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul furtului a doi viței în noaptea de 20 spre 21 mai 2012 de către persoane necunoscute, ce aparțineau locuitorului s. Fîrlădeni, r-nul Căușeni, Gangan Dumitru, mărturisiri privitor la săvîrșirea furtului indicat, întru atingerea scopului lor infracțional, după ce 2 Guțu Ion a fost adus și lăsat, în biroul de serviciu nr. 27 al IP Căușeni, unde pe parcursul a circa două ore, l-au supus acțiunilor de violență psihică, manifestate prin numirea lui cu diferite cuvinte, ce-i înjoseau demnitatea și onoarea, amenințărilor cu privarea lui de libertate, precum și a violenței fizice exprimată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte peste diferite părți ale corpului, în urma cărui fapt i-au cauzat leziuni corporale neînsemnate, sub formă de edem a țesutului capului, toracelui pe stînga, excoriația pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Godorojea S., Ignatiuc Gh., Carauș Alexandru, să fie condamnați în art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, la câte 7 ani închisoare, iar Chencheci S. la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a invocat următoarele argumente: - instanța de judecată incorect a apreciat principiile legale de individualizare a pedepsei, aplicând o pedeapsă neechitabilă în coraport cu faptele comise și consecințele survenite; - inculpații au săvârșit o infracțiune gravă soldată cu consecințe grave pentru partea vătămată, cauzarea de prejudiciu material, moral și fizic, ca rezultat al vătămărilor corporale cauzate părții vătămate, aceasta a suportat un curs de tratament îndelungat și chiar la moment necesită tratament periodic; - inculpații au comis o infracțiune gravă care atentează la mai multe valori sociale; - nu este întemeiată poziția instanței de a aplica o pedeapsă minimă pentru fapta comisă, întrucât nu s-a reținut nici o circumstanță cu efect atenuant; - legislatorul introducând în Codul penal un articol nou (art. 1661 Cod penal) în redacția Legii nr. 252 din 08.11.2012, a prevăzut sancțiuni mai dure pentru comiterea torturii, abordând la nivel major combaterea acestui fenomen care periclitează sistemul de justiție, acțiunile comise de inculpați s-ar fi calificat în baza alin. (4), ca infracțiune deosebit de gravă, fiind imposibil aplicarea prevederilor art. 90 Codul penal; - instanța de judecată nu a luat în considerație că inculpatul Chencheci S., anterior a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni de corupție; - instanța de judecată neîntemeiat a aplicat în privința inculpaților prevederile art. 90 Cod penal; 3.2 Inculpații Godoroja S., Carauș A. și Chencheci S., care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece faptele lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. În motivarea apelului declarat, autorii acestuia au invocat următoarele argumente: - instanța de fond eronat a dat apreciere probelor și anume: acuzarea a solicitat 3 condamnarea în baza art. 1661 Cod penal, a întocmit rechizitoriu pe această infracțiune și a pledat în instanța de judecată tot pe acest articol, iar instanța a constatat că acuzarea a solicitat reîncadrarea acțiunilor săvârșite în baza art. 3091 Cod penal; - instanța de judecată nu a dat apreciere nici în sensul respingerii, nici în sensul admiterii probelor prezentate și descrise de către partea apărării; - la materialele cauzei lipsește ordonanța de recunoaștere a părții vătămate în calitate de parte civilă, nefiind recunoscută nici persoana civilmente responsabilă, astfel, acțiunea civilă nu putea fi examinată, iar cuantumul de 50 000 lei, ca prejudiciu moral, este exagerat și nefondat; - partea acuzării, după punerea sub învinuire în baza art. 3091 Cod penal, nu a întocmit rechizitoriul în baza articolului respectiv, iar instanța de fond a adoptat sentința de condamnare în lipsa actului de sesizare; - învinuirea înaintată nu corespunde cerințelor esențiale prevăzute de art. 281 Cod de procedură penală, iar instanța de judecată a adoptat o sentință în lipsa actului de sesizare; 3.3 Avocatul Pascal V. în numele inculpatului Ignatiuc Gh., care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, precum și fapta nu a fost săvârșită de către ultimul. În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a invocat următoarele argumente: - instanța de fond nu a cercetat toate probele apărării, a interpretat unilateral și a dat apreciere selectivă probelor acuzării, a interpretat eronat legea penală și a dispus condamnarea pe o infracțiune care nu a fost trimis în judecată; - instanța de judecată nu a luat în considerație prevederile art. 113 Cod penal; - rigurozitatea dispozițiilor legale privind sesizarea instanței impune ca învinuirea să fie clară, concretă și previzibilă deoarece instanța de judecată are obligația să se pronunțe asupra faptei reținute în sarcina inculpatului în limitele determinate prin rechizitoriu; -Legea nr. 252 prin care a fost abrogat art. 3091 Cod penal, a fost adoptată la 08.11.2012, iar ordonanța de punere sub învinuire adoptată la 16.11.2012 și comunicată la 19.11.2012; - cauza penală a fost pornită la 02.07.2012, în baza art. 3091 Cod penal. La 26.10.2014, a fost recunoscut în calitate de bănuit (f.d. 221). La 19.11.2012, a fost pus sub învinuire pe același articol, fiind emisă ordonanța respectivă; - ordonanța a fost comunicată inculpatului în lipsa apărătorului și peste termenul de 3 luni. (f.d. 237), în ordonanță lipsește semnătura apărătorului Chiriac A. și este indicată cert data de 19.11.2012. Termenul de aflare în calitate de bănuit prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală, expirase la 17.11.2012; - a fost admis încălcarea prevederilor art. 282 Cod de procedură penală, prin care ordonanța de punere sub învinuire se comunică în termen de 48 ore din data adoptării și în prezența avocatului, până la expirarea termenului de 3 luni; - la adoptarea sentinței instanța de fond nu a luat în considerație și a respins 4 declarațiile martorilor, fără o motivare în acest sens. Conform procesul-verbal de examinare a obiectului (registrul de predare-recepționare a mijloacelor speciale al IP Căușeni), s-a stabilit că la 29.05.2012, inculpatul Ignatiuc Gh. nu a avut în dotare arma (f.d. 81, 83); - conform declarațiilor martorilor Cioric S. și Macarova T. (f.d. 119-125), menținute și în instanța de judecată se demonstrează repetat că careva maltratări, torturi sau aplicare de violenței nu au fost aplicate față de Guțu I.; - conform plângerii și declarațiilor din 29.05.2012, 14.06.2012 și 18.08.2012 partea vătămată nu a indicat concret numele persoanelor vinovate (f.d. 23, 34, 36, 41), indicând numai că 3 persoane în civil, care s-au aflat în birou; - acuzarea nu a efectuat un proces-verbal de recunoaștere, iar instanța a ignorat lipsa acestui mijloc de probă; - reieșind din declarațiile părții vătămate, relatate în cadrul instanței de judecată, ar fi fost maltratat în birou toată ziua, contrar procesului-verbal de reconstituire a infracțiunii și declarațiilor de la OUP. Instanța nu a dat apreciere declarațiilor date de martorul Aduc V. și Gangan D., care demonstrează că, în seara zile de 28.05.2012, au avut loc altercații și bătăi cu Guțu I., iar în rezultat i-au fost cauzate leziuni corporale; - producerea leziunilor corporale a avut loc cu mai mult de 24 ore, dar nu mai mult de 72 ore de la examinarea medico-legală din 31.05.2012; - raportul de examinare medico-legală a fost efectuat la 31.05.2012, de către expertul judiciar medico-legal, Suscenco V.; - învinuirea și rechizitoriu au fost emise pe art. 1661 Cod penal, OUP la 14.04.2014, a dispus punerea sub învinuire pe art. 1661 Cod penal, luând ca bază Legea nr. 252 din 08.11.2012. Deși a fost exclus art. 3091 Cod penal și a fost introdus un nou articol 1661 Cod penal, nu este vorba de o transpunere mecanică a unor prevederi dintr-un capitol al legii penale în altul, deoarece prevederile art. 1661 Cod penal, pe lângă încriminare a torturii urmează să stabilească în calitate de infracțiune separată, tratamente inumane și degradante, care trebuie să depășească un anumit grad de gravitate; - conform Deciziei CSJ din 30.06.2014, s-a constatat că Legea nr. 252 din 08.11.2012 nu are efect retroactiv. Acțiunile persoanelor care au comis acte de tortură până la intrarea în vigoare a legii menționate urmează a fi calificate potrivit legii în vigoare la momentul comiterii faptei, adică pe art. 3091 Cod penal. 3.4 Partea vătămată Guțu I., care a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri. 3.5 Avocatul Ionaș Gh., în numele părții vătămate, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei și cuantumului prejudiciului moral, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Godorojea S., Ignatiuc Gh. și Carauș Al-dru să fie condamnați în baza art. 3091 alin. (3), lit. c), e) Cod penal, la câte 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, iar Chencheci S. să fie condamnat în baza art. 3091 alin. (3), lit. c), e) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept pe un termen de 4 ani. Admiterea acțiunii civile înaintate, cu 5 dispunerea încasării în mod solidar de la inculpații în folosul părții vătămate a prejudiciului moral cauzat estimat la suma de 500 000 lei și a cheltuielilor judiciare în legătură cu asistența juridică acordată de către apărător, în instanța de apel, în sumă de 3 000 de lei. În susținerea apelului declarat, autorul acestuia a invocat următoarele argumente: - instanța de fond nu a respectat în deplină măsură prevederile normelor menționate, iar pedeapsa aplicată inculpaților este una prea blândă în raport cu faptele comise și consecințele acestora; - la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de fond nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise (fiind gravă), de statutul special al inculpaților, de faptul cauzării de către inculpați părții vătămate a vătămărilor corporale și a violenței într-un loc în care urma să fie ocrotite persoanele, de comportamentul nerespectuos cu partea vătămată în timpul și după comiterea infracțiunii, ignorând cerințele acestuia de a-i restitui paguba; - pedeapsa aplicată inculpaților este una inechitabilă în raport cu modul de comitere a faptei infracționale și, prin urmare, pedeapsa non privativă de libertate contravine criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. 61, 75 Cod penal; - instanța de fond nejustificat a aplicat în privința inculpaților o pedeapsă sub formă de închisoare cu suspendarea executării acesteia prin aplicarea art. 90 Cod penal; - la capitolul cuantumului prejudiciului moral cauzat, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că inculpații i-au aplicat părții vătămate în Inspectoratului de Poliție pentru o perioadă îndelungată acțiuni de tortură și înjosire fizică și psihică manifestată prin lovituri cu pumnii, picioarele, cu o bâtă de lemn, arma din dotare, în urma cărora aceasta a suferit vătămări corporale, ceea ce a dus la cauzarea unor dureri fizice și suferințe psihice.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procuror, de inculpații Godoroja S., Carauș A. și Chencheci S. și de avocatul Pascal V. în numele inculpatului Ignatiuc Gh. Au fost admise apelurile declarate de către partea vătămată Guțu I. și avocatul acestuia, Ionaș Gh., casată parțială sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care s-a dispus încasarea în mod separat de la inculpați în beneficiul părții vătămate a câte 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral produs prin infracțiune și sumei de 3 000 lei, cu titlu de reparare a cheltuielilor judiciare. În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

Instanța de apel a conchis că, concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de către inculpații și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 3091 alin. (3), lit. c), e) Cod penal, este legală și întemeiată. Cu privire la motivele invocate în apelurile procurorului, părții vătămate și cel suplimentar declarat de către avocatul Ionaș Gh., în numele părții vătămate, ce vizează pedeapsa penală aplicată inculpaților, sub aspectul criticii că este prea blândă, 6 instanța de apel le-a apreciat drept nefondate, or, aceste motive sunt similare sub aspectul, că se critică activitatea primei instanțe cu privire la aplicarea pedepsei în privința inculpaților, ținând seama de natura juridică similară a conținutului apelurilor menționate și de solicitările apelanților, care, la fel, în principiu, sunt similare, se consideră oportună examinarea și, respectiv, pronunțarea asupra motivelor menționate. Cu privire la motivele invocate în apelul părții vătămate și în apelul suplimentar declarat de către avocatul Ionaș Gh., în numele părții vătămate, ce vizează prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și încasarea cheltuielilor judiciare în legătură cu asistența juridică acordată în instanța de apel, instanța le-a apreciat ca fiind fondate, or, analizând sentința atacată, se constată că prima instanță nu s-a expus motivat asupra acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului moral produs prin infracțiune, astfel sentința, în partea respectivă, nefiind motivată.

Împotriva hotărârilor nominalizate au declarat recursuri ordinare: 6.1 Procurorul, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare, într-un alt complet de judecată, deoarece instanța la examinarea cauzei nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. În motivarea recursului declarat, recurentul a invocat argumente similare celor indicate anterior în apel. 6.2 Avocatul Pascal V., în numele inculpaților, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor adoptate de către instanțele inferioare și pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor indicate anterior în apel (declarat în numele inculpatului Ignatiuc Gh.), 6.3 Partea vătămată Guțu I. și avocatul acestuia, Ionaș Gh., invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor adoptate, în partea stabilirii pedepsei și cuantumului prejudiciului moral, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă condamnarea lui Godorogea S., Ignatiuc Gh. și Carauș A. în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, la câte 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, iar Chencheci S. să fie condamnat în baza art. 3091 alin. (3), lit. c), e) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept pe un termen de 4 ani. Admiterea acțiunii civile înaintate, cu dispunerea încasării în mod solidar de la inculpații în folosul părții vătămate, a sumei de 500 000 lei, cu titlu de prejudiciului moral cauzat prin infracțiune (câte 125 000 lei), precum și sumei de 3 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia a invocat argumente similare celor indicate anterior în apel.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28 noiembrie 2017, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei în ordine de apel în aceeași instanță, în alt 7 complet de judecată.

Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel la adoptarea soluției de respingere, ca nefondate, a apelurilor declarate de către procuror, inculpații Godoroja S., Carauș Al-dru și Chencheci S. și avocatul Pascal V. în numele inculpatului Ignatiuc Gh., cu admiterea apelului declarat de către partea vătămată și apelului suplimentar declarat de către avocatul acestuia, cu dispunerea casării sentinței în partea acțiunii civile privind repararea prejudiciului moral, nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea admiterii apelul suplimentar și motivării hotărârii în acest sens. Instanța de recurs a menționat că, simpla constatare de către instanța de apel a faptului că, apelurile părții vătămată și avocatului acesteia au fost declarate în termen, fără oferirea unor răspunsuri argumentate la criticile invocate de partea apărării în acest sens și fără o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile privind repunerea în termen a acestora, nu justifică casarea sentinței în partea acțiunii civile și adoptării unei soluției în partea respectivă. De asemenea, reieșind din decizia recurată, s-a conchis că instanța de apel a preluat unele concluzii generale din sentință, indicând că pe parcursul examinării cauzei, au fost administrate probe, prin care s-a confirmat incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate. Astfel, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel la examinarea cauzei nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de părți și astfel nu a soluționat fondul apelurilor declarate. În atare circumstanțe, se relevă că instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile părții apărării, invocate în cererile de apel și obiectate în cadrul ședințelor de judecată, precum și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2018, a fost respins ca fiind depus peste termen apelul avocatului Gheorghe Ionaș în numele părții vătămate, Ion Guțu. Au fost respinse ca nefondate apelul comun al inculpaților Godorojea Serghei, Alexandru Carauș și Chencheci Sergiu și apelul apărătorului Veronica Pascal în numele inculpatului Ignatiuc Ghenadie. Au fost admise apelurile procurorului și părții vătămate Ion Guțu, casată sentință în partea executării pedepsei și acțiunii civile și pronunțată în această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: lui Godorojea Serghei, Alexandru Carauș, Chencheci Sergiu și Ignatiuc Ghenadie, recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin.(3) lit. c) și e) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani fiecăruia, s-a exclus suspendarea executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal. A fost admisă parțial acțiunea civilă privind repararea prejudiciului moral și s-a încasat în beneficiul lui Guțu Ion, în mod separat cîte 15 000 (cincisprezece mii) lei, de la Godorojea Serghei, Alexandru Carauș și Chencheci Sergiu și Ignatiuc Ghenadie. S-a încasat din contul lui Godorojea Serghei, Alexandru Carauș și Chencheci Sergiu și Ignatiuc Ghenadie, în mod solidar suma de 3 000 (trei mii) lei, în beneficiul părții vătămate 8 Guțu Ion, cu titlu de cheltuieli judiciare în legătură cu acordarea asistenței juridice în instanța de apel. În rest, sentința s-a menținut fără modificări.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, în speța discutată termenul de declarare a apelului a fost omis de către avocatului Gheorghe Ionaș în interesele părții vătămate, Ion Guțu, din circumstanțe care sunt imputabile instanței de judecată. Or, deși sentința a fost pronunțată la 10 octombrie 2016, avocatul a depus apelul doar la data de 06 martie 2017. Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpații Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu au comis infracțiunea prevăzută de art. 3091 al. (3) lit. c), e) Cod penal, însă neîntemeiat a aplicat pedeapsa cu aplicarea art. 90 Cod penal. În continuare, instanța de apel a considerat că, vina inculpaților în comiterea infracțiunii pentru care au fost condamnați mai este demonstrată și prin următorul sistem de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi, plângerea lui Guțu Ion din 30 mai 2012, prin care acesta a solicitat să fie atrași la răspundere penală colaboratorii de poliție a IP Căușeni, care la 29.05.2012 în incinta comisariatului de poliție, l-au maltratat, cauzîndu-i leziuni corporale, (vol. I, f. d. 17); declarațiile martorului Domniță Ion. (vol. I, f. d. 108); plângerea lui Guțu Ion din 14 iunie 2012, adresată Procurorului General și MAI, în care indică că un polițist pe nume Serghei și încă trei, maltratându-l, l-au interogat privitor la furtul unor viței, despre care el nu cunoștea nimic, (vol. I, f. d. 34); ordonanța de începere a urmăririi penale nr. 2012180280 conform semnelor infracțiunii prevăzute de articolul 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, în baza plângerii cet. Gangan Dumitru referitor la sustragerea a doi viței, care se afla la moment în procedura inspectorului secției poliției criminale Chencheci Sergiu, (vo l. IV, f. d. 51); raportul de constatare medico-legală nr. 238 din 30 mai 2012, conform căruia la Guțu Ion, s-au depistat: edem a țesuturilor moi a capului, toracelui pe stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale neînsemnate, (vo l. IV, f. d. 159); raportul de expertiză medico-legală nr. 208/D din 10.08.2012, în baza documentelor medicale prezentate de Guțu Ion, potrivit căruia la ultimul s-a depistat: edem a țesuturilor moi a capului, toracelui pe stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale neînsemnate, (vol. IV, f. d. 161); raportul de expertiză medico- legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012, efectuat conform documentelor medicale, potrivit căruia s-a constatat că la cet. Guțu Ion, au fost stabilite edem a țesuturilor moi a capului în regiunea temporal stânga, edem la torace pe stânga, excoriații în proiecția dreapta posterior, excoriație pe gamba stângă; totodată comisia de experți afirmă că, producerea leziunilor corporale a avut loc cu mai mult de 24 ore, dar nu mai mult de 72 ore până la examinarea medico-legală din 31.05.2012. Edemele de la coapsă și claviculă au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice directe a unui obiect 9 contodent dur, excoriațiile fiind cauzate în rezultatul acțiunilor traumatice tangențiale a unui obiect contodent dur, iar caracterul morfologic și localizarea leziunilor corporale depistate atestă, că cauzarea acestora a fost posibilă cu toate obiectele indicate în ordonanța de dispunere a expertizei medico-legale în comisie (vol. I, f. d. 166-169); procesul-verbal de examinare a obiectului din 13 iulie 2012 potrivit căruia Godoroja S. și Ignatiuc Gh. au predat armele cu nr, 1547 și 1952 în unitatea de gardă la 30 mai 2012, (vol. I, f. d. 81-82); procesul-verbal din 13 iulie 2012 prin care au fost ridicate copii din registrul de eliberare, recepționare a armelor și mijloacelor speciale al CPR Căușeni, (vol. I, f. d. 83-84); descifrările telefonice ale numărului de mobil xxxxx cei aparține lui Guțu Ion. (vol. I, f. d. 87-91); procesul - verbal de examinare a citației emise în adresa lui Gangan Roman, (vol. I, f. d. 105), schema birourilor Secției Poliției Criminale a Inspectoratului de Poliție Căușeni, (vol. I, f. d. 128- 129); raportul de expertiză psihiatrico - legală ambulatorie nr. 394a- 2013 din 21 iunie 2013 a persoanei expertizate Guțu Ion conform căruia acesta maladii psihice cronice nu suferă, dar prezintă dg „ Tulburare organică de personalitate”; totodată, nivelul de dezvoltare psihică a expertizatului corespunde normei prevăzute pentru vârsta dată, performanțelor căpătate și mediului în care s-a dezvoltat. Acest fapt îi permite pe deplin să perceapă corect circumstanțele importante pentru cauza penală să le analizeze și să le reproducă adecvat, fară a le supune modificărilor interpretative neavând predispunere pentru acestea, (vol. I, f. d. 173-175); ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit pe Ignatiuc Gh. din 17 august 2012. (vol. I, f. d. 221). Cu privire la acțiunea civilă în partea prejudiciului material, se apreciază ca fiind corectă soluția dată de prima instanță, potrivit căreia acțiunea civilă, în partea respectivă, se admite, în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța civilă. În speță se constată cazul când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor materiale cuvenite părții civile, este nevoie de a fi amânată judecarea cauzei, urmând ca aspra cuantumului acestor despăgubiri să hotărască instanța civilă.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au contestat cu recurs ordinar: 11.1 Avocatul Veronica Pascal în numele inculpaților Godorojea Serghei, Ignatiuc Ghenadie, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, făcând trimitere prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care au solicitat casarea acesteia, cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de apel (pct. 3, din prezenta decizie). Totodată, invocă dezacordul cu modalitate de apreciere a probelor. În speță Ignatiuc Gh. și Chenchevici S. nu au nici o tangență la infracțiunea imputată, iar în privința lui Godorojea S. și Carauș Al. există suficiente probe care demonstrează nevinovăția acestora. La fel, instanța nu a individualizat pedeapsa pentru fiecare inculpat. La materialele cauzei lipsește ordonanța de recunoaștere a părții vătămate în calitate de parte civilă și nu a fost recunoscută prin ordonanță persoană civilmente responsabilă, ori, acțiunea civilă nu putea fi examinată, iar cuantumul prejudiciului moral este exagerat și nefondat. Conform raportului de expertiză, s-a stabilit o vătămare corporală neînsemnată, deci nu a avut loc un tratament inuman și degradant. 11.2 Avocatul Gheorghe Ionaș în numele părții vătămate Guțu Ion, făcând 10 trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea acesteia cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Recurentul invocă ilegalitatea deciziei instanței de apel, motivând că, acesta a omis să se expună asupra apelului declarat de partea vătămată din 24.10.2016 (f.d. 75-76, vol. IV), Mai mult, apărătorul părții vătămate a depus cererea de apel suplimentară la 06.03.2017, adică în interiorul termenului de 15 zile de la intervenirea în proces și în strictă conformitate cu prevederile art. 402 alin. (4), (5) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26 martie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea soluției instanța de recurs a indicat, că instanța de apel, neargumentat a respins ca fiind depus peste termen apelul suplimentar al avocatului Gheorghe Ionaș în numele părții vătămate Ion Guțu, ori, potrivit materialele cauzei, apărătorul părții vătămate a intervenit în proces pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de apel și a făcut cunoștință cu materialele dosarului la 28 februarie 2017, iar cererea de apel suplimentara fost depusă la 06 martie 2017, adică în interiorul termenului de 15 zile de la intervenirea în proces. Mai mult, examinând apelul nemotivat al părții vătămate, instanța de apel l-a admis fără a se expune în partea descriptiva a deciziei care sunt temeiurile de admitere, ori potrivit procesului-verbal partea vătămata în ședința instanței de apel a invocat și a susținut motivele invocate în apelul suplimentar care a fost respins ca declarat peste termen. Având în vedere faptul că, recursul părții vătămate se refera atât la latura penală cât și la latura civilă, instanța de recurs a admis și recursul ordinar declarat de avocatul Veronica Pascal în numele inculpaților Godorojea Serghei, Ignatiuc Ghenadie, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu. De asemenea, instanța de recurs a menționat că, din conținutul părții descriptive a deciziei instanței de apel nu este clar expusă poziția acesteia, sau pe de o parte instanța de apel conchide că, vinovăția inculpaților se confirmă prin declarațiile martorilor Macarova Tamara și Cioric Serghei, ca mai apoi în pct. 75 al deciziei să aprecieze critic declarațiile lor. Totodată, potrivit părții descriptive a deciziei sunt menționate declarațiile martorilor Macarova Tamara, Ganan Dumitru și Aduc Xxxxxu, însă potrivit procesului-verbal, aceste probe, contrar prevederilor art. 414 alin. (6) Cod procedură penală, nu au fost verificate în ședința de judecată. În situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta cauză penală. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide asupra necesității casării deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 11 2019, au fost respinse ca fiind nefondate apelurile procurorului, inculpaților Godorojea Serghei, Carauș Alexandru, Chencheci Sergiu și avocatului Veronica Pascal, în numele inculpatului Ignatiuc Ghenadie. Au fost admise apelul părții vătămate Guțu Ion și apelul suplimentar al avocatului Gheorghe Ionaș în numele părții vătămate Guțu Ion și fiind casată parțial sentința Judecătoriei Căușeni din 10 octombrie 2016 în partea acțiunii civile și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost admisă în parte acțiunea civilă înaintată de Guțu Ion, fiind încasat de la Godorojea Serghei, Ignatiuc Ghenadie, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu în beneficiul lui Guțu Ion a cîte 20 000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral și încasat în mod solidar de la Godorojea Serghei, Ignatiuc Ghenadie, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu suma de 3000 lei, în beneficiul părții vătămate Guțu Ion cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat cu referire la argumentele avocatului Veronica Pascal, în interesele inculpaților, precum că, cererea de apel depusă de către partea vătămată Guțu Ion, cît si cererea de apel suplimentară depusă de către avocatul Gheorghe Ionaș, în interesele părții vătămate Guțu Ion, sunt depuse peste termen, astfel, instanța de apel, le-a respins, ca nefondate, or, potrivit materialelor cauzei se constată că, sentința integrală a instanței de fond a fost pronunțată public la data de 10.10.2016 (f.d. 45, vol. IV), fiind înmânată părților la aceeași dată (f.d. 56, vol. IV), iar apelul declarat de către partea vătămată Guțu Ion, a fost expediat în adresa Judecătoriei Căușeni, potrivit plicului anexat la cererea de aepl, la data de 24.10.2016 (f.d. 71, vol. IV). Astfel, instanța de apel a constatat că, apelul părții vătămate Guțu Ion, declarat împotriva sentinței din 10.10.2016, la data de 24.10.2016, este depus în termenul de 15 zile, prevăzut de art. 402 alin. (1), potrivit căruia, termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale. Cât privește apelul suplimentar depus de avocatul Gheorghe Ionaș, în numele părții vătămate Guțu Ion, înregistrat la Curtea de Apel Chișinău la data de 06.03.2017, conform ștampilei de intrare, cu nr. 6371, instanța de apel l-a admis spre examinare, ca fiind depus legal, în termen, or, art. 402 alin. (4), (5) Cod de procedură penală, cu ajustarea corespunzătoare speței în cauză. La caz, instanța de apel a menționat că, potrivit mandatului se constată că, avocatul Gheorghe Ionaș a încheiat contract de asistență juridică cu partea vătămată Guțu Ion la data de 27.02.2017, iar cererea de apel în suplimentarea cererii de apel nemotivate depuse de partea vătămată Guțu Ion, a depus-o la data de 06.03.2017, în termenul de 15 zile de la dat încheierii contractulu de asistență juridică, potrivit prevederilor art. 402 alin. (4), (5) Cod de procedură penală. Referitor la cererile de apel declarate de către inculpații Godorojea Serghei, Carauș Alexandru, Chencheci Sergiu și avocatul Veronica Pascal, în interesele inculpatului Ignatiuc Ghenadie, instanța de apel le-a considerat identice, prin urmare se va expune concomitent asupra acestora, cu respingerea lor, ca fiind nefondate, din următoarele considerente. Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării în partea în care s-a indicat că, nu a fost respectat termenul de 3 luni pentru punerea lui sub învinuire, lipsa 12 semnăturii avocatului pe ordonanța de punere sub învinuire, fiindu-i încălcat astfel dreptul la un proces echitabil și le-a respins ca neîntemeiate, pe motiv că, prin ordonanța din 17.08.2012, Ignatiuc Ghenadie a fost recunoscut în calitate de bănuit pe cauza penală nr. 2012188007 de comiterea infracțiunii prevăzute la art. art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, acte de tortură asupra lui Gutu Ion, comise la 29.05.2012. (f. d, 221, vol. I). Prin ordonanța din 16.11.2012, Ghenadie Ignatiuc a fost pus sub învinuire pe cauza penală nr. 2012188007 pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal al RM, însă din motivul neprezentării bănuitului și apărătorului, aceasta i-a fost adusă la cunoștință la 19.11.2012, adică după expirarea termenului de 3 luni în prezența avocatului Valentin Chiriac, dar care n-a semnat în confirmarea faptului pe ordonanță, (f.d 231-232, vol. I). Ignatiuc Ghenadie nu a negat prezența avocatului Valentin Chiriac în momentul aducerii spre cunoștință a ordonanței de punere sub învinuire din 16.11.2016. Prin ordonanța din 29.10.2013, emisă pe cauza penală nr. 2012188007 Ignatiuc Ghenadie a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 1661 alin. (4) lit. c), d), e) Cod penal al RM, pe faptul torturării cet. Guțu Ion (f. d. 237-238, vol. I). Argumentele apelanților, potrivit cărora de către organul de urmărire penală au fost încălcate la efectuarea unor acte de UP drepturile procesuale ale inculpatului Ignatiuc Ghenadie, cu privire la încălcarea prevederilor art.63 Cod de procedură penală, recunoașterea în calitate de bănuit și curgerea termenul de trei luni, se atestă ca fiind neîntemeiate și nicidecum nu poate fi reținute, deoarece ordonanța de punere sub învinuire din 29.10.2013 a fost emisă și prezentată învinuitului și apărătorului acestuia în termen de pînă la trei luni din momentul recunoașterii în calitate de bănuit, iar argumentele apărătorului precum că, curgerea termenul de trei luni urmează a fi calculată din data pornirii urmăririi penale nu poate fi reținută dat fiind faptul că art. 63 alin.(1) Cod de procedură penală prevede expres faptul că, persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit prin unul din următoarele acte procedurale, după caz: 1) procesul-verbal de reținere; 2) ordonanța sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate; 3) ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit,, iar ordonanța de pornirea a urmăririi penale nicidecum nu poate constitui actul de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit. În această ordine de idei, instanța de apel nu a putut reține argumentele precum că, în cadrul urmăririi penale a avut loc încălcarea normelor de procedură, or, potrivit proceselor - verbale de prezentare a materialelor de urmărire penală din 29 mai 2014 (f.d. 267-268, vol. I) și 12 iunie 2014 (f.d. 271, vol. I) și 30 septembrie 2014 (f.d. 177, vol. II) inculpații Ignatiuc Gh., Godorojea S. și Carauș A. au solicitat încetarea procesului penal pornit în privința lor din motivul lipsei elementelor constitutive de infracțiune; prin ordonanțele din 29 mai 2014 (f.d. 269-270, vol. I), 13 iunie 2014 (f.d. 273-274, vol. I) și 30 septembrie 2014 (f.d. 178, vol. II), au fost respinse cererile respective, iar inculpatul Chencheci S., la terminarea urmăririi penale, nu a avut obiecții. Mai mult ca atât, comparând componențele infracțiunii prevăzute la art. 3091 Cod penal, în vigoare la 29.05.2012 și art. 1661 Cod penal, în redacția Legii nr. 252 din 08.11.2012, instanța de fond legal a reținut că, componența prevăzută la art. 3091 alin. (3) Cod penal, relativ echivalează cu componența de la alin. (4) al art. 1661 Cod penal, 13 iar sancțiunea prevăzută la art. 3091 alin. (3) Cod penal, prevedea închisoarea de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar sancțiunea prevăzută la art.1661 al. (4) Cod penal, prevede închisoarea de al 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. În acest context, instanța de apel a considerat nefondate argumentele părții apărării referitor la faptul că, învinuirea adusă inculpaților Godorojea Serghei, Carauș Alexandru, Chencheci Sergiu și Ignatiuc Ghenadie nu este clară și întemeiată. Or, atît, ordonanța de învinuire, cât și rechizitoriul corespund rigorilor prevederilor art. 281, 296 CPP și art. 6 din CEDO. Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpaților Godorojea Serghei, Carauș Alexandru, Chencheci Sergiu și Ignatiuc Ghenadie în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) e) Codul penal, conform indicilor calificativi - „tortura, sau provocarea intenționată a unei dureri sau suferințe puternice, fizice ori psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații sau mărturisiri, de a intimida sau de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere sau suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere, (...), săvîrșite: c) de două sau mai multe persoane; e) cu folosirea unor instrumente speciale de tortură sau a altor obiecte adaptate în acest scop. Instanța de apel a indicat, că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Aceste concluzii se confirmă prin întregul sistem de probe analizate și apreciate de către organul de urmărire penală, instanța de fond, cât și de către instanța de apel, după cum urmează: declarațiile inculpaților, părții vătămate, martorilor Aduc V., Guțu A., Aduc N., Cioric S., Serev V., Gangan D., Macarova T., medicului legist Șușcenco V. și materialele cauzei: plîngerea lui Guțu Ion din 30.05.2012 (f.d 17); plîngerea lui Guțu Ion din 14.06.2012 (f.d 34); ordonanța de începere a urmăririi penale nr. 2012180280 conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (f.d 51); raportul de constatare medico-legală nr. 238 din 30.05.2012 (f.d 159); raportul de expertiză medico-legală nr. 208/D din 10.08.2012 (f.d 161); raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012 (f.d 166-169); ordinele MAI nr. 339 ef. din 05.08.2011, nr. 226 ef. din 10.06.2011, nr. 196 ef. din 11.05.2011 și nr. 473 ef. din 21.10.2011 anexate în copii autentificate la materialele cauzei penale; plângerea lui Guțu Ion din 30 mai 2012 (vol. I, f. d. 17); declarațiile martorului Domniță Ion (vol. I, f. d. 108); plângerea lui Guțu Ion din 14 iunie 2012, adresată Procurorului General și Ministrului Afacerilor Interne (vol. I, f. d. 34); explicațiile date de către partea vătămată Gutu Ion procurorului r-lui Căușeni; ordonanța de începere a urmăririi penale nr. 2012180280, conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (vol. IV, f. d. 51); raportul de constatare medico-legală nr. 238 din 30 mai 2012 (vol. IV, f. d. 159); raportul de expertiză medico-legală nr. 208/D din 10.08.2012 (vol. IV, f. d. 161); raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 440 14 din 25.10.2012 (vol. I, f. d. 166-169); procesul - verbal de examinare a obiectului din 13 iulie 2012 (vol. I, f. d. 81-82); procesul-verbal din 13 iulie 2012 (vol. I, f. d. 83-84); descifrările telefonice ale numărului de mobil xxxxx cei aparține lui Guțu Ion, (vol. I, f. d. 87-91); descifrările telefonice ale numărului de mobil xxxxx cei aparține lui Guțu Ion, potrivit căruia partea vătămate a avut mai multe convorbiri telefonice cu mama (vol. I, f. d. 92-95); procesul - verbal de examinare a citației emise în adresa lui Gangan Roman (vol. I, f. d. 105); procesul-verbal de cercetare la fața locului și schema birourilor Secției Poliției Criminale a Inspectoratului de Poliție Căușeni, (vol. I, f. d. 128-129); raportul de expertiză psihiatrico - legală ambulatorie nr. 394a- 2013 din 21 iunie 2013 a persoanei expertizate Guțu Ion (vol. I, f. d. 173-175); ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit pe Ignatiuc Gh. din 17 august 2012 (vol. I, f. d. 221); declarațiile părții vătămate Guțu Ion date în cadrul instanței de fond (f.d. 1-5, vol. IV); declarațiile martorului Aduc Valeriu (f.d. 11-12, vol. IV); declarațiile medicului legist Suscenco Vladimir (f.d. 13-14, vol. IV); cerere de chemare în judecată privind încasarea pagubei înaintată de către partea vătămată Guțu Ion către inculpații Ignatiuc Ghenadie, Godoroja Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu (f.d. 218- 219, vol. III); procesul-verbal de confruntare dintre inculpații Sergiu Chencheci, Serghei Godorojea, Ignatiuc Ghenadie și Cărăuș Alexandru, prin care partea vătămată a descris și indicat în prezența ultimilor acțiunile de maltratare a fiecăruia în parte (f.d. 150-151, 153-154, 155-156, vol. I); procesul verbal de verificare la fața locului a declarațiilor părții vătămate Guțu Ion în timpul căruia a indicat cu precizie toate circumstanțele acțiunilor de tortură comisă asupra sa de către învinuiți (f.d. 18-22, vol. I). După cum s-a menționat mai sus, instanța de fond, cercetând și apreciind în ansamblu probele administrate în cauză, a conchis că vinovăția inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, este dovedită, încadrând acțiunile acestora în prevederile art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, (în vigoare la momentul comiterii infracțiunii). Instanța de apel, a menționat că, potrivit modificărilor operate prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, în Codul penal a fost introdus art.1661, care prevede răspunderea penală pentru tortură, tratamentul inuman sau degradant. Avînd în vedere că, sancțiunea art. 1661 alin. (4) Cod penal, introdus prin Legea sus menționată, prevede o pedeapsă mai aspră decît sancțiunea art. 3091 alin. (3) Cod penal, aplicând prevederile art. 8, 10 Cod penal, instanța de apel a conchis, că în speță, urmează a fi menținută încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, la momentul săvârșirii faptei, efectuată de instanța de fond, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal (red.2008), aceasta fiind corectă, fără a agrava situația inculpaților. La fel, instanța de apl a constatat că a fost demonstrată componența de infracțiune prevăzută la art. 3091 alin.(3) lit. a), c) Cod penal, potrivit căruia obiectul acestei infracțiuni fiind demnitatea lui Guțu Ion, precum și integritatea fizică și psihică a acestuia, apărate împotriva tratamentului inuman și degradant. Prin urmare, integritatea corporală fiindu-i lezată ca urmare a producerii leziunilor corporale, integritatea fizică și psihică fiind lezată ca urmare a cauzării unei dureri sau a 15 suferinței fizice ori psihice, iar în plan secundar s-a adus atingere și relațiilor sociale cu privire la sănătatea persoanei sau, respectiv, cu privire la viața persoanei. Mai mult ca atât, latura obiectivă a infracțiunii specificate, la fel, a fost demonstrată, fapta prejudiciabilă a fost exprimată în acțiunile inculpaților care au cauzat dureri fizice și psihice, care în sine și reprezintă un tratament inuman și degradant; și anume asupra lui Guțu Ion, care au depășit pragul de gravitate, or, infracțiunea dată au săvîrșit-o intenționat, cu scopul de a obține de la Guțu Ion informații și mărturisiri privitor la săvîrșirea furtului de viței de la Gangan Dumitru, care a negat consecvent săvîrșirea faptei și a indicat persoane concrete, care pot confirma unde s-a aflat el în timpul săvîrșirii furtului, însă Chencheci Sergiu, fără a verifica argumentele invocate de Guțu Ion, a recurs la violență psihică asupra ultimului pentru a obține recunoașterea comiterii furtului. Totodată, instanța de apl a menționat că, materialele cauzei conțin probe directe și indirecte care coroborează între ele și indica că, acțiunile inculpaților constituie o faptă prejudiciabilă exprimată prin cauzarea unei dureri sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, exprimate în durerea sau suferința fizică ori psihică, această concluzie fiind dedusă din declarațiile părții vătămate Guțu Ion, cît și a martorilor Aduc Valeriu, Guțu Anastasia, Aduc Nina, probelor directe, cum ar fi, raportul de constatare medico-legală nr. 238 din 30.05.2012, raportul de expertiză medico-legală nr. 208/D din 10.08.2012, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012, extrasul din fișa medicală nr. 1584. Astfel, Chencheci Sergiu l-a amenințat pe Guțu Ion că-l va aresta și în demonstrarea intenției sate i-a scos șireturile de la încălțăminte și i-a spus că-l duce în celulă, dar de fapt l-a dus în biroul colegilor săi, inspectori a secției poliției criminale din cadrul IP Căușeni Ignatiuc Ghenadie, Serghei Godorojea și Carauș Alexandru, care depășindu-și drepturile și atribuțiile acordate prin lege, profitând de funcția sa autoritară, în urma înțelegerii prealabile cu Chencheci Sergiu, în scopul obținerii recunoașterii de către Guțu Ion a faptului săvîrșirii furtului vițeilor, l-au supus acțiunilor de violență psihică, manifestate prin numirea lui cu diferite cuvinte înjurioase, înjosându-i astfel demnitatea și onoarea, amenințărea cu privarea de libertate, precum și prin aplicarea violenței fizice, exprimată prin provocarea multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte (cu o carte, bîtă din lemn și magazia pistolului din dotare), peste diferite părți ale corpului, în urma cărui fapt i¬au cauzat leziuni corporale neînsemnate, sub formă de edem a țesutului capului, toracelui pe stînga, excoriația pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta. În acest sens, instanța de apel a apreciat că, inculpații nu și-au îndeplinit obligația pozitiva prevăzută de cumulul normelor Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului - de a proteja integritatea fizică a părților vătămate, or din contră, părții vătămate Guțu Ion, fiind lovit cu o carte, bâtă din lemn și magazia pistolului din dotare, forțându-1 să recunoască furtul vițeilor, i-au fost cauzate intenționat suferințe fizice și psihice. Nerecunoașterea vinei de către inculpați, în comiterea infracțiunii prevăzute de 16 art. 3091 alin.(3), lit. c), e) Cod penal, nu poate servi temei de achitare a acestora, iar instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare, de eschivare de la răspundere penală și un drept de a nu se autoincrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale deoarece este un drept a-1 său, iar vinovăția lui trebuie să fie dovedită de către acuzatorul de stat prin probe. Deci, reieșind din cumulul de probe cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect, legal și întemeiat a adoptat sentința de condamnare în privința inculpaților Sergiu Chencheci, Serghei Godorojea, Ignatiuc Ghenadie și Cărăuș Alexandru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin.(3) lit. c), e) Cod penal. Astfel, instanța de apel a considerat nejustificată solicitarea avocatului Aurelia Parpalac, în numele inculpaților Godoroja Serghei și Carauș Alexandru, cât și a avocatului Veronica Pascal, în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, privind achitarea acestora din motivul că, aceștea nu au comis fapta ce li se încriminează, acestea fiind combătute de probele cercetate în cadrul cercetării judecătorești și verificate în instanța de apel, prin urmare făcându-se doar un apel declarativ nefiind combătute cu alte probe, care ar fi puse la baza achitării acestora. Instanța de apel nu a putut admite argumentele expuse în cererea de apel a avocatului Veronica Pascal, în numele inculpatului Ignatiuc Ghenadie, cât și în apelul declarat de către inculpații Godoroja Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, precum că, conform declarațiilor martorului Aduc Valeriu și martorului Gangan Roman, au avut loc altercații și bătăi cu Guțu în seara zile de 28.05.2012, iar în rezultat au fost cauzate leziuni corporale și că vătămarea corporală a fost cauzată de aceste lovituri, fapt demonstrat și prin concluziile expuse de experții în comisie în raportul de expertiză medico-legală nr. 440 din 25.10.2012, producerea leziunilor corporale a avut loc cu mai mult de 24 ore, dar nu mai mult de 72 ore de la examinarea medico- legală din 31.05.2012, or, potrivit declarațiilor martorului Gangan Dumitru acesta a declarat că a aplicat părții vătămate o lovitură mai jos de genunchi, i-a aplicat mai multe lovituri la cap, însă din raportul de constatare medico-legală nr. 238 din 30 mai 2012, la Guțu Ion, a. n. xxxxx, s-au depistat: edem a țesuturilor moi a capului, toracelui pe stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale neînsemnate, (vol. IV, f. d. 159); din raportul de expertiză medico- legală nr. 208/D din 10.08.2012, în baza documentelor medicale prezentate de Guțu Ion, a. n. xxxxx, rezultă că la ultimul s-a depistat: edem a țesuturilor moi a capului, toracelui pe stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale neînsemnate, (vol. IV, f. d. 161); din raportul de expertiză medico- legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012, efectuat conform documentelor medicale, s-a 17 constatat că, la cet. Guțu Ion, a. n. xxxxx, au fost stabilite edem a țesuturilor moi a capului în regiunea temporal stânga, edem la torace pe stânga, excoriații în proiecția dreapta posterior, excoriație pe gamba stângă; totodată comisia de experți afirmă că, producerea leziunilor corporale a avut loc cu mai mult de 24 ore, dar nu mai mult de 72 ore până la examinarea medico-legală din 31.05.2012. Edemele de la coapsă și claviculă au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice directe a unui obiect contodent dur, excoriațiile fiind cauzate în rezultatul acțiunilor traumatice tangențiale a unui obiect contodent dur, iar caracterul morfologic și localizarea leziunilor corporale depistate atestă, că cauzarea acestora a fost posibilă cu toate obiectele indicate în ordonanța de dispunere a expertizei medico-legale în comisie (vol. I, f. d. 166-169). Respectiv, rapoartele de expertiză indică că, vătămările suferite de partea vătămată au fost cauza în momentul și timpul indicat de Guțu Ion, totodată, indică și faptul că originea acestor lovituri este alta, decît loviturile aplicate de Gangan Dumitru. Instanța de apel a respins și alegațiile părții apărării în apelul declarat în numele lui Ignatiuc Ghenadie, precum că, ultimul nu a avut posibilitate să aplice lovituri cu arma în lipsa acesteia, invocând în acest sens procesul-verbal de examinare a obiectului și registrul de predare- recepționare a mijloacelor speciale al IP Căușeni s-a stabilit că la data de 29.05.2012 inculpatul Ignatiuc nu a avut în dotare arma (f.d. 81- 84, vol. I). Arma a fost transmisă în posesie la data de 30.05.2012, cît și declarațiile martorului Domnița Ion, prin care s-a stabilit că, Ignatiuc nu a avut arma în dotare, deoarece a lucrat în Sălcuța, la jaf, în ziua de 29.05.2012, or, partea vătămată Guțu Ion a declarat că, „Godorojea ieșea afară, apoi intra în birou și întreba dacă a recunoscut unde sînt vițeii și-l lovea cu magazinul de la pistol în cap”, iar „..Ignatiuc Ghenadie l-a lovit în spate, de la lovitura lui el a căzut peste dulap și a deteriorat o priză. Inculpații îl impuneau s-o instaleze la loc, fără careva instrumente...”, prin urmare, luând în considerare cele relevate supra, rezultă că, inculpații dețineau asupra lor arme - pistolul din dotare și anume Godoroja Sergiu pistolul de model „Macarov” cu nr. 1547, care a fost predat în unitatea de gardă la 29.05.2012 (f.d. 81, vol. I) și Ignatiuc Ghenadie pistolul de model „Macarov” cu nr. 1952, care a fost predat în unitatea de gardă la 30.05.2012 (f.d. 82, vol. I). Prin urmare, instanța de apel a respins aceste argumente, or, informația din registrul de predare-recepționare a mijloacelor speciale al IP Căușeni nici de cum nu denotă lipsa laturii obiective a infracțiuni prevăzute la art. 3091 alin.(3) lit. c) și e) Cod penal, mai mult, instanța de apel a reiterat că, acțiunile inculpaților se manifestau prin violență psihică, manifestate prin numirea părții vătămate Guțu Ion cu diferite cuvinte, ce înjoseau demnitatea și onoarea, amenințărilor cu privarea de libertate, precum și a violenței fizice exprimată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte peste diferite părți ale corpului, în urma cărui fapt au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate, sub formă de edem a țesutului capului, toracelui pe stînga, excoriația pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta. Totodată, instanța de apel a reținut faptul, că, inculpații nu au antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și domiciliere, prin urmare 18 pedeapsa stabilită inculpaților sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, fiindu-le aplicat art. 90, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, va atinge scopul pedepsei penale. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a individualizat corect pedeapsa și a numit o pedeapsă echitabilă în raport cu circumstanțele torturii, care conform art. 16 Cod penal, este o infracțiune gravă. Astfel, argumentele procurorului precum că, inculpații au săvîrșit o infracțiune gravă soldată cu consecințe grave pentru partea vătămată, cauzarea de prejudiciu material, moral și fizic, ca rezultat al vătămărilor corporale cauzate părții vătămate, aceasta a suportat un curs de tratament îndelungat și chiar la moment necesită tratament periodic și că, nu este întemiată poziția instanței de a aplica o pedeapsă minimă pentru fapta comisă, întrucît nu s-a reținut nici o circumstanță cu efect atenuant, nu pot fi reținute, deoarece la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpaților, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea (circumstanțele agravante lipsesc) de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării, astfel instanța de fond aplicându-le o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, fiindu-le aplicat art. 90, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea. Subsecvent celor relatate, instanța de apel a respins și argumentele acuzatorului de stat, cît și ale avocatului Ghorghe Ionaș, în interesele părții vătămate Guțu Ion, cu referire la faptul că, instanța de fond nejustificat a aplicat în privința inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu o pedeapsă sub formă de închisoare cu suspendarea executării acesteia prin aplicarea art. 90 Cod penal, cu solicitarea de a fi aplicată față de aceștia a unei pedepse sub formă de închisoare, cu excluderea suspendării executării pedepsei. Cercetând materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că partea vătămată Guțu Ion a înaintat acțiune civilă împotriva inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, prin care a solicitat încasarea prejudiciului material în sumă de 56 000 lei, 12 000 lei pentru cheltuieli de asistență juridică și 500 000 lei cu titlu de prejudiciul moral (f.d. 218-219, vol. III), însă în cererea de apel a solicitat încasarea în mod solidar de la inculpații Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu prejudiciul moral cauzat estimat la suma de 500 000 (cinci sute mii) lei și a cheltuielilor judiciare în legătură cu asistența juridică acordată de apărător, în instanța de apel, în sumă de 3000 de lei (f.d. 132-133, vol. IV). Astfel, referitor la soluția emisă de Judecătoria Căușeni la data de 10 octombrie 2016, prin care s-a încasat de la Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș 19 Alexandru și Chencheci Sergiu, în mod solidar, în beneficiul pătimitului Guțu Ion, 50 000,00 lei cu titlu le prejudiciu moral, iar acțiune civila a fost admisă în princiiu în partea recuperării cheltuielilor de tratament și de asistență juridică, urmînd ca asupra cuantumului să decidă instanța civilă la cererea părții vătămate, instanța de apel a considerat-o arbitrară, or, avînd la dispoziție o suma exactă solicitată de către partea civilă prejudiciului material în sumă de 56 000 lei, 12 000 lei pentru cheltueli de asistență juridică și 500 000 lei cu titlu de prejudiciul moral, cauzat prin infracțiunea săvîrșită de către inculpați fără careva temeiuri legale, Judecătoria Căușeni nu a soluționat legal acțiunea civilă. În ceea ce privește pretenția înaintată de avocatul Ionaș Gheorghe, în interesele părții vătămate Guțu Ion, în cererea de apel, privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, instanța de apel a considerat această pretenție, parțial întemeiată, or, suma de 500 000 lei, este exagerată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana inculpatului. Prin urmare, cerințele părții vătămate Guțu Ion, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 500 000,00 lei sunt exagerate. Astfel, instanța a considerat că, suma în mărime de a cîte 20 000,00 lei, de la fiecare inculpat, este echitabilă și în corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpații Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, a acțiunilor ilegale îndreptate împotriva lui Guțu Ion. În ceea ce privește pretenția înaintată de avocatul Ionaș Gheorghe, în interesele părții vătămate Guțu Ion, de încasare a cheltuielilor pentru asistența juridică în instanața de apel, în mărime de 3000 lei, instanța de apel le-a considerat întemeiate și care urmează a fi admise.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recursuri ordinare de către: 16.1 Procuror, care solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului indică: -instanțele de fond și apel greșit și-au motivat soluția privind individualizarea executării pedepsei în privința inculpaților și nu au pătruns în esența problemei de fapt și de drept, eronat aplicând în privința inculpaților dispoziția art.90 Cod penal; - contrar faptului că, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea imputată inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu se plasează în categoria infracțiunilor grave, este de menționat că infracțiunea a fost comisă în prezența mai multor circumstanțe agravante; - continuând analiza motivelor invocate de instanțele de judecată, se face concluzia că pe caz s-a neglijat faptul că, o asemenea motivare contravine vehement poziției inculpaților, care a fost una intactă pe tot parcursul procesului penal potrivit căreia aceștea nu au recunoscut vina și nici nu au manifestat o căință sinceră care ar putea dovedi faptul existenței la acesta a unor sentimente de retrăiri și autocritică pentru faptele incriminate care au fost săvîrșite în circumstanțele reale ale cazului; - instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpaților lgnatiuc Ghenadie, 20 Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu nu a ținut cont de faptul că, fapta săvîrșită de inculpat se prezintă de o rezonanța social deosebit de sporită, avînd în vedere circumstanțele în care au fost comisă evenimentul infracțional și relațiile la care atentează, rolul și scopul pedepsei penale de a curma și preîntîmpina săvîrșirea de noi infracțiuni, în special din categoria analizată, or în contextul constatării majorării amplorii infracțiunilor analogice, statul are scop primordial de a contracara săvîrșirea acestora; - în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite careva motive ce ar concluziona că, nu este rațional ca inculpații lgnatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu să nu execute pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege și solicitată de acuzare pentru fapta săvîrșită; - instanța de apel, numind pedeapsa inculpaților lgnatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu nu a ținut cont de coraportul circumstanțelor atenuante și celor agravante stabilite, precum și de faptul că suspendarea pedeapsei se consideră echitabilă atunci cînd s-au constatat un cumul de circumstanțe atenuante din cele enumerate la art. 76 Cod penal; - din actele dosarului se constată că inculpații a săvârșit o infracțiune gravă, cu un grad prejudiciabil sporit, prin ce au atentat la mai multe valori sociale ocrotite de Constituția RM, Codul penal, CEDO, drepturile omului și sistemul de justiție și în speță, reieșind din soluția adoptată de instanța de apel, se constată că la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpaților, instanța nu a avut în vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art.art.61, 75 Cod penal, nu a ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate, per ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia. Astfel, acuzarea nu este în acord cu principiul proporționalității având în vedere fapta săvârșită și urmările produse; - practica judiciară în cauzele despre infracțiunile de tortură denotă ca regulă că o pedeapsă condiționată nu poate asigura un echilibru cert între scopul de reeducare al inculpaților recunoscuți vinovați și așteptările societății față de actul de justiție realizat, sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate; - instanța de apel n-a îndeplinit cerințele stipulate în prevederile art.art. 101, 394, 414 Cod de procedură penală, iar acestea constituie temei de drept pentru recurs ordinar prevăzut în art. 427 alin.(l) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția si s-au aplicat pedeapse individualizate contrar prevederilor legal; - excluderea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la Cod de procedură penală, nu poate fi considerată o agravare a situației acestora; - instanța de apel greșit a respins apelul declarat de procurorul V. Bișleaga în partea solicitării aplicării unei pedepse cu închisoare inculpaților lgnatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și la câte 7 ani închisoare, iar Chencheci S. la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, aceasta devreme ce argumentele invocate în sprijinul soluției dispuse vin 21 în coroborare cu probatoriul privind personalitatea inculpaților administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judecătorești în instanțele de fond și apel, corespund scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii și pedepsei penale; - se impune aplicarea față de inculpații lgnatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu a pedepsei cu închisoare pe un termen de 5 ani solicitată de procuror, pedeapsă care va avea ca efect ori reieșind din personalitatea inculpaților care conform materialelor cauzei penale constată că, nu a conștientizat pericolul social al faptelor săvârșite, fără a face referire la argumentele care au servit la invocarea acestor temeiuri, ignorând prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală; -instanța de apel nu a ținut cont de faptul că anterior, inculpatul Chencheci Sergiu s-a aflat în conflict cu legea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) Cod penal, fiindu-i aplicată insistuția suspendării executării pedepse penale în temeiul art. 90 Cod penal, însă concluziile necesare nu și-a făcut și a săvîrșit o faptă prejudiciabilă soldată deja cu consecințe ce ține de vătămarea corporală a persoanei, libertatea, cinstea și demnitatea persoanei; -pedeapsa stabilită inculpatului Chencheci Sergiu - avînd în vedere măsura punitivă prea blîndă adoptată anterior de către instanța de judecată, careva concluziile necesare de pe urma condamnărilor penale anterioare nu și-a făcut săvârșind în mod intenționat fapte prejudiciabilă - nu va duce la atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea și reeducarea acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu va constitui o avertizare publică pentru alte persoane predispuse de a-și însuși comportamente similare celui manifestat de către inculpatul Chencheci Srergiu în comun cu ceilalți inculpați Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru la data de 28 mai 2012. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de rocedură penală. 16.2 Avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, care solicită casarea deciziei, cu trimiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului invocă același motive pe care le-a indicat în cererea de apel, suplimentar indicând faptul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța de apel și-a motivat hotărârea în termeni generali, vagi, contrar prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fără a argumenta de ce au fost respinse probele apărării ce demonstrează nevinovăția inculpaților, instanța a omis să analizeze în fond declarațiile părții vătămate care sunt contradictorii. 16.3 Avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu I., care solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru la câte 7 ani închisoare fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept, pe un termen de 3 ani, iar Chencheci Sergiu, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI și/sau alte organe de drept, pe un termen de 4 ani, cu admiterea acțiunii civile și dispunerea încasării de la inculpați în folosul părții vătămate a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, a câte 125000 lei 22 de la fiecare inculpat și a cheltuielilor judiciare în legătură cu asistența juridică în sumă de 3000 lei. În motivarea recursului invocă: - instanțele de fond și apel nu au respectat în deplină măsură prevederile normelor menționate, iar pedeapsa aplicată inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu este una prea blîndă în raport cu faptele comise și consecințele acestora; - la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele judecătorești nu au ținut cont de gravitatea infracțiunii comise (fiind gravă), de statutul special al inculpaților, de faptul cauzării de către inculpați părții vătămate a vătămărilor corporale și a violenței într-un loc în care urma să fie ocrotite persoanele, de comportamentul nerespectuos cu partea vătămată în timpul și după comiterea infracțiunii, ignorînd cerințele acestuia de a-i restitui paguba; - pedeapsa aplicată inculpaților este una inechitabilă în raport cu modul de comitere a faptei infracționale și, prin urmare, pedeapsa non privativă de libertate contravine criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. 61 și art. 75 Cod penal; - instanțele judecătorești nejustificat au aplicat în privința inculpaților Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu o pedeapsă sub formă de închisoare cu suspendarea executării acesteia, prin aplicarea art. 90 Cod penal, deoarece în cazul de față prevenirea savirșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților precum și din partea altor persoane, scopurile pedepsei penale vor putea atinse, iar corectarea și reeducarea inculpaților va fi posibilă doar prm aplicarea feți de aceștia a unei pedepse sub formă de închisoare, cu excluderea suspendării executaării pedepsei; - consideră că la capitolul cuantumului prejudiciului moral cauzat, instanțele judeca crești nu au ținut cont de faptul că, inculpații i-au aplicat părții vătămate în Inspectoratului de Poliție penru o perioadă îndelungată acțiuni de tortură și înjosire fizică și psihică manifestatejpnn pumnii, picioarele, cu o bîtă de lemn, arma din dotare, m urma cărora acesta Guțu Ion a suferi vătămări corporale ceia ce a dus la cauzarea unor dureri fizice și suferințe psihice. Un momen esențial îl reprezintă și faptul că, partea vătămată Guțu Ion pînă la momentul de fața se trateaza a Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria" iar consecințele infracțiunii il vor marca pentru tot restul vieții; - partea vătămată a avut un disconfort psihologic și indignare, provocata de comportamentul inculpaților, care nu și-au reconoscut vina, nu și-au cerut scuze pentru ce e săvârșite, continuând un comportament de agresivitate și indiferență iar Guțu Ion suporta pma la momentul de față un tratament regulat; - suma prejudiciului moral stabilit de instanțele judecătorești nu este una echitabilă și rezonabilă, fapt ce contravine și prevederilor art. art. 1398 alin. (1), 616 alin.(2), 1422 alin. (1), 1423 alin. (1) Cod civil; - inculpații Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Cărăuș Alexandru și Chencheci Sergiu urmează să achite compensații pentru suferințele psihice pe care le- au provocat părții vătămate Guțu Ion în legătură cu cauzarea vătămărilor corporale 23 indicate și luînd în considerație acțiunile intenționate ilegale ale acestora, gravitatea faptei comise și consecințele infracțiunii vor justifica suma de 500000 (cinci sute mii) lei (a cîte 125000 lei de la fiecare inculpat) pe care solicită să fie încasată în mod separat de la inculpați ca compensație pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiunea de vătămare intenționată a sănătății, în modul prevăzut de art. 1423 Cod civil. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de rocedură penală.

Judecând recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul ordinar declarat de avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, urmează a fi respins, iar recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion, urmează a fi admise, din următoarele considerente: În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu Din sumarul recursului declarat, se atestă că avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu invocă faptul că decizia nu este motivată și că inculpații nu au nici o atribuție la comiterea infracțiunii, nefiind comisă de Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, semnalând ca temei de casare prevederile pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, din recursul declarat de către avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, se atestă că aceasta aduce argumente similare cu cele indicate în cererea de apel. Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Verificând lucrările dosarului, Colegiul reține, că instanța de apel examinând apelurile declarate în prezenta cauză, a cercetat suplimentar probele administrate la dosar, după cum rezultă din procesul verbal al ședinței de judecată (f.d. 200—2020 v. V), astfel ținând cont de prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de apel a evaluat just probele în corespundere cu cerințele art. 101 al aceluiași Cod, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, corect ajungând la concluzia, că vina inclusiv a inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, și-a găsit confirmarea. 24 Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizând textul deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelurile declarate referitor la nevinovăția inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, în viziunea Colegiului lărgit, această instanță și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelurilor declarate, iar avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu, de fapt, nu aduce careva argumente noi, ce ar combate concluzia instanțelor de judecată privind vinovăția inculpațilo Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal. În principiu, o bună parte ale argumentelor invocate în recursul avocatului Pascal V., sunt similare celor invocate în apel, iar instanța de apel a respectat rigorile ce se regăsesc în dispozițiile art. 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțându-se motivat asupra argumentelor esențiale ale apelurilor, ceea ce exclude prezența temeiurilor pentru recurs invocate și prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, nu este fondată nici critica recurenților, în sensul pretinderii că inculpații nu au nici o atribuție la acestă infracțiune. Astfel, cu referire la versiunea apărării că, probele demonstrează nevinovăția inculpaților, s-a expus argumentat instanța de apel, precum că materialele cauzei conțin probe directe și indirecte ce coroborează între ele și indica la aceea că, acțiunile inculpaților constituie o faptă prejudiciabilă exprimată prin cauzarea unei dureri sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, exprimate în durerea sau suferința fizică ori psihică, această concluzie fiind dedusă din declarațiile părții vătămate Guțu Ion, cât și a martorilor Aduc Valeriu, Guțu Anastasia, Aduc Nina, probelor directe, cum ar fi, raportul de constatare medico- legală nr. 238 din 30.05.2012, raportul de expertiză medico-legală nr. 208/D din 10.08.2012, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012 și extrasul din fișa medicală nr. 1584. Totodată, instanța de apel just a constatat că, inculpații fiind lucrători ai poliției au acționat abuziv asupra integrității fizice a lui Guțu Ion, acțiunile întreprinse de inculpați împotriva lui Guțu Ion, care fiind chestionat pe marginea bănuielilor că ar fi comis furtul vițeilor lui Gangan Dumitru, a negat consecvent săvîrșirea faptei și a indicat persoane concrete, care pot confirma unde s-a aflat el în timpul săvîrșirii furtului, însă Chencheci Sergiu, fără a verifica alibiul invocat de Guțu Ion, a recurs la violență psihică asupra ultimului pentru a obține recunoașterea comiterii furtului. Astfel, Chencheci Sergiu l-a amenințat pe Guțu Ion că-l va aresta și în demonstrarea intenției sate i-a scos șireturile de la încălțăminte și i-a spus că-l duce în celulă, dar de fapt l-a dus în biroul colegilor săi, inspectori a secției poliției criminale din cadrul IP Căușeni Ignatiuc Ghenadie, Serghei Godorojea și Carauș Alexandru, care depășindu-și drepturile și atribuțiile acordate prin lege, profitând de funcția sa autoritară, în urma înțelegerii prealabile cu Chencheci Sergiu, în scopul obținerii recunoașterii de către Guțu Ion a faptului săvârșirii furtului vițeilor, l-au supus acțiunilor de violență psihică, manifestate prin numirea lui cu diferite cuvinte înjurioase, înjosându-i astfel demnitatea și onoarea, amenințărea cu privarea de libertate, precum și prin aplicarea violenței fizice, exprimată prin provocarea 25 multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte (cu o carte, bîtă din lemn și magazia pistolului din dotare), peste diferite părți ale corpului, în urma cărui fapt i-au cauzat leziuni corporale neînsemnate, sub formă de edem a țesutului capului, toracelui pe stînga, excoriația pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta. De asemenea, Colegiul penal consideră, că nu sunt întemeiate nici criticile referitoare la faptul că, Ignatiuc G. nu a avut arma în dotare, astfel nu a avut posibilitate să aplice lovituri cu arma în lipsa acesteia, aflându-se la cercetarea jafului, invocând în acest sens procesul-verbal de examinare a obiectului și registrul de predare- recepționare a mijloacelor speciale al IP Căușeni, cât și declarațiile martorului Domnița Ion. La alegațiile date, instanța de recurs menționează, că acestea au constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, asupra cărora instanțele de judecată s-au expus suficient și argumentat, deoarece au constituit linia principală de apărare în cadrul prezentului proces penal și cărora le-au fost acordate o atenție deosebită, precum rezultă din materialele cauzei și hotărârile adoptate în speța dată. Deci, reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal nu se poate îndepărta de la concluziile date, precum că partea vătămată Guțu Ion a declarat că, „Godorojea ieșea afară, apoi intra în birou și întreba dacă a recunoscut unde sînt vițeii și-l lovea cu magazinul de la pistol în cap”, iar „..Ignatiuc Ghenadie l-a lovit în spate, de la lovitura lui el a căzut peste dulap și a deteriorat o priză. Inculpații îl impuneau s-o instaleze la loc, fără careva instrumente...”, luând în considerare cele relevate supra, rezultă că, inculpații dețineau asupra lor arme - pistolul din dotare și anume Godoroja Sergiu pistolul de model „Macarov” cu nr. 1547, care a fost predat în unitatea de gardă la 29.05.2012 (f.d. 81, vol. I) și Ignatiuc Ghenadie pistolul de model „Macarov” cu nr. 1952, care a fost predat în unitatea de gardă la 30.05.2012 (f.d. 82, vol. I). Prin urmare, Colegiul penal reține că, instanța de apel întemeiat s-a expus și a respins argmentele menționate, or, informația din registrul de predare-recepționare a mijloacelor speciale al IP Căușeni, nici de cum nu denotă lipsa laturii obiective a infracțiuni prevăzute la art. 3091 alin.(3) lit. c) și e) Cod penal, deoarece acțiunile inculpaților se manifestau prin violență psihică, manifestate prin numirea părții vătămate Guțu Ion cu diferite cuvinte, ce înjoseau demnitatea și onoarea, amenințărilor cu privarea de libertate, precum și a violenței fizice exprimată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte peste diferite părți ale corpului, în urma cărui fapt au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate, sub formă de edem a țesutului capului, toracelui pe stînga, excoriația pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta. Colegiul penal atestă că, instanța de apel întemeiat a apreciat critic și argumentele apelului precum că, martorul Gangan Roman a declarat că, „a fost la procuratură dimineața, apoi s-au dus la băut bere cu Guțu și Aduc (f.d.103), Guțu fiind în stare de ebrietate a spus că a fost lovit în cap cu un pistol, s-a uitat la el, dar careva leziuni nu a văzut”, precum și declarațiile date de martorul Aduc Valeriu și Gangan, care, după părerea inculpaților, demonstrează că, au avut loc altercații și bătăi cu Guțu în seara zile de 28.05.2012, iar în rezultat au fost cauzate leziuni corporale, or, aceste argumente sunt combătute prin declarațiile părții vătămate Guțu Ion, martorului 26 Aduc Valeriu, Guțu Anastasia, Gherec Doina, Aduc Nina, precum și actele cauzei: procesul-verbal de confruntare dintre inculpații Sergiu Chencheci, Serghei Godorojea, Ignatiuc Ghenadie și Cărăuș Alexandru, prin care partea vătămată a descris și indicat în prezența ultimilor acțiunile de maltratare a fiecăruia în parte, prin procesul verbal de verificare la fața locului a declarațiilor părții vătămate Guțu Ion în timpul căruia a indicat cu precizie toate circumstanțele acțiunilor de tortură comisă asupra sa de către învinuiți, prin raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 440 din 19.02.2013, prin raportul de expertiză medico legală psihiatrico-psihologică ambulatoriu nr. 584 din 21.06.2013, cît și prin declarațiile medicului legist Sușcenco Vladimir, care a susținut concluziile expuse în raportul de expertiză medico-legală și a confirmat, că leziunele depistate la Guțu Ion au fost produse în timpul și în circumstanțele indicate de către partea vătămată, persoana a fost examinată la 31 mai 2012, iar evenimentul a avut loc la 29 mai 2012. Deci, leziunele puteau fi produse în timpul pe care l-a indicat Guțu Ion. La aceiași concluzie a ajuns și comisia (mai mult de 24 de ore, dar nu mai mult de 72 de ore), însă cu certitudine data, ora cauzării leziunilor corporale nu este posibil de stabilit. Din raport rezultă că, s-au constatat 5 leziuni corporale, Guțu Ion i- a declarat că, a fost lovit cu pumnii peste corp, cu o bîtă, cu o carte peste cap, cu magazia pistolului. Din concluzia comisiei rezultă că, leziunele nu puteau fi provocate pe data de 28 mai, astfel se confirmă faptul că, în privința lui Guțu Ion pe data de 29 mai 2012 a fost aplicată violență fizică, inclusiv în regiunea capului. Cu privire la invocările autorului recursului, precum că examinând procesul- verbal de cercetare a biroului nr. 23 s-a stabilit că, acesta este format din două birouri, ceea ce dă posibilitate să se vadă, dar și să se audă ce se petrece în acestea, cît și declarațiile martorilor Cioric S. și Maracova T. în aceste birouri s-au aflat diferiți ofițeri ai IP Căușeni pe tot parcursul zilei, fiind antrenați în audiere de persoane, or, instanța de apel întemeiat a constatat că, aceste argumente sunt răsturnate prin actele anexate la materialele cauzei și anume prin planul schemă a etajului IP Căușeni, confom căruia s-a constatat că, amplasarea birourilor de serviciu al colaboratorilor de poliție IP Căușeni coincide cu declarațiile părții vătămate Guțu Ion, cât și prin procesul-verbal de verificare la fața locului, a declarațiilor părții vătămate Guțu Ion, în timpul căruia a indicat cu precizie toate circumstanțele acțiunilor comise asupra sa de către inculpați. Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal, argumentele părții apărării invocate în prezentul recurs referitoare la faptul, că leziunile au fost provocate de Gangan D., care în ședința de judecată a susținut că, l-a bătut pe Guțu. La aceste alegații, Colegiul notează, că la examinarea cauzei în instanța de apel, această instanță în hotărârea adoptată s-a expus și asupra faptului dat, că aceste argumente se combat prin declarațiile martorului Aduc Valeriu, care a declarat că, „în ajun de a merge la poliție Guțu Ion s-a îmbrîncit cu Gangan Dumitru, însă după conflictul cu ultimul și pînă a veni la poliție, n-a văzut la Guțu Ion careva vânătăi”. Totodată, în combaterea acestor argumente sunt și declarațiile martorului Sarev Vladimir care a declarat că, „După ce Ion Guțu a făcut tereburile sale la stînă și fiind agitat s-a urcat în căruță și s-a îndreptat cu ea spre stîna lui Gangan Roman, pentru a se clarifica cu el, din ce motiv este suspectat de poliție și el, în furtul de viței. El văzând aceasta împreună cu mama lui 27 Guțu Ion, Anastasia și Aduc V. s-au dus și ei într-acolo. Acolo a văzut cum Ion cu Gangan Dumitru se întindeau de haine. Ion în mînă avea o lopată, iar Dumitru o coasă. El împreună cu Aduc i-a despărțit. El nu a văzut ca cei doi să se lovească reciproc. Careva leziuni la cei doi nu a observat”. Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor martorului Gangan Dumitru acesta a declarat că, a aplicat părții vătămate o lovitură mai jos de genunchi, i-a aplicat mai multe lovituri la cap, însă din raportul de constatare medico-legală nr. 238 din 30 mai 2012, la Guțu Ion, s-au depistat: edem a țesuturilor moi a capului, toracelui pe stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale neînsemnate, (vol. IV, f. d. 159), din raportul de expertiză medico-legală nr. 208/D din 10.08.2012, în baza documentelor medicale prezentate de Guțu Ion, a. n. xxxxx, rezultă că la ultimul s-a depistat: edem a țesuturilor moi a capului, toracelui pe stânga, excoriații posterior a pavilionului urechii drepte, a claviculei și coapsei pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale neînsemnate, (vol. IV, f. d. 161); din raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 440 din 25.10.2012, efectuat conform documentelor medicale, s-a constatat că, la cet. Guțu Ion, au fost stabilite edem a țesuturilor moi a capului în regiunea temporal stânga, edem la torace pe stânga, excoriații în proiecția dreapta posterior, excoriație pe gamba stângă; totodată comisia de experți afirmă că, producerea leziunilor corporale a avut loc cu mai mult de 24 ore, dar nu mai mult de 72 ore până la examinarea medico-legală din 31.05.2012. Edemele de la coapsă și claviculă au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice directe a unui obiect contodent dur, excoriațiile fiind cauzate în rezultatul acțiunilor traumatice tangențiale a unui obiect contodent dur, iar caracterul morfologic și localizarea leziunilor corporale depistate atestă, că cauzarea acestora a fost posibilă cu toate obiectele indicate în ordonanța de dispunere a expertizei medico-legale în comisie (vol. I, f. d. 166-169). Respectiv, rapoartele de expertiză indică că, vătămările suferite de partea vătămată au fost cauzate în momentul și timpul indicat de Guțu Ion, totodată, indică și faptul că originea acestor lovituri este alta, decît loviturile aplicate de Gangan Dumitru. Nu pot fi reținute de către instanța de recurs nici aserțiunile părții apărării, precum că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor apărării că, nu a fost respectat termenul de 3 luni pentru punerea lui sub învinuire, lipsa semnăturii avocatului pe ordonanța de punere sub învinuire. La acest capitol, Colegiul penal remarcă, că și acest argument a constituit obiect de discuție, și asupra căruia această instanța s-a expus argumentat, că, prin ordonanța din 17.08.2012, Ignatiuc Ghenadie a fost recunoscut în calitate de bănuit pe cauza penală nr. 2012188007 de comiterea infracțiunii prevăzute la art. art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, acte de tortură asupra lui Guțu Ion, comise la 29.05.2012. (f.d. 221, vol. I). Prin ordonanța din 16.11.2012, Ghenadie Ignatiuc a fost pus sub învinuire pe cauza penală nr. 2012188007 pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, însă din motivul neprezentării bănuitului și apărătorului, aceasta i-a fost adusă la cunoștință la 19.11.2012, adică după expirarea termenului de 3 luni, în prezența avocatului Valentin 28 Chiriac, dar care nu a semnat în confirmarea faptului pe ordonanță (f.d 231-232, vol. I). Ignatiuc Ghenadie nu a negat prezența avocatului Valentin Chiriac în momentul aducerii spre cunoștință a ordonanței de punere sub învinuire din 16.11.2016. Prin ordonanța din 29.10.2013, emisă pe cauza penală nr. 2012188007 Ignatiuc Ghenadie a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 1661 alin. (4) lit. c), d), e) Cod penal, pe faptul torturării cet. Guțu Ion (f. d. 237-238, vol. I). Astfel, Colegiul penal reține că, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apelanților, potrivit cărora de către organul de urmărire penală au fost încălcate la efectuarea unor acte de UP drepturile procesuale ale inculpatului Ignatiuc Ghenadie, cu privire la încălcarea prevederilor art.63 Cod de procedură penală, recunoașterea în calitate de bănuit și curgerea termenul de trei luni, deoarece ordonanța de punere sub învinuire din 29.10.2013 a fost emisă și prezentată învinuitului și apărătorului acestuia în termen de pînă la trei luni din momentul recunoașterii în calitate de bănuit, iar argumentele apărătorului precum că, curgerea termenul de trei luni urmează a fi calculată din data pornirii urmăririi penale, nu poate fi reținută dat fiind faptul că, art.63 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede expres faptul că, persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit prin unul din următoarele acte procedurale, după caz: 1) procesul-verbal de reținere; 2) ordonanța sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate; 3) ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, iar ordonanța de pornirea a urmăririi penale nicidecum nu poate constitui actul de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit. Totodată, instanța de apel just a reținut și faptul că inculpatul, considerându-se afectat într-un drept prevăzut de lege, nu a contestat legalitatea actelor procedurale îndeplinite nici de către de organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu a avut nici o obiecție asupra actelor menționate, prezumându-se că acestea sunt legale. Privitor la argumentul recurenților, precum că inculpații nu au calitatea de învinuiți în baza art. 3091 Cod penal, lipsește rechizitoriul, la momentul adoptării ordonanței de punere sub învinuire art. 3091 Cod penal era abrogat, Colegiul reține, că în partea motivată a hotărârii adoptate instanța de apel a menționat, că „din materialele cauzei, se constată că, Ignatiuc Ghenadie, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu la data de 16.11.2012 și Godorojea Serghei la data de 04.12.2012, inițial au fost puși sub învinuire în baza art. 3091 alin. (3) Cod penal, însă în legătură cu modificările introduse prin Legea nr. 252 din 08.11.12, M0263-269/21.12.12 art.855 ultimilor li s-a înaintat învinuirea în baza art. 1661 alin.(4) lit. c), d) și e) din Codul penal, fapt indicat și în rechizitoriu întocmit și anexat la materialele cauzei (f.d. 275-283, vol. I și f.d. 180-188, vol. II). Astfel, instanța de fond corect a indicat că, prin Legea nr. 252 din 08.11.2012 nu au fost dezincriminate faptele incriminate în baza art. 3091 Cod penal, acestea regăsindu-se în norma relativ echivalentă prevăzută de dispoziția art.1661 Cod penal.” Astfel, instanțele de fond just au constatat că, ordonanța de învinuire, cât și rechizitoriul corespund rigorilor prevederilor art. 281, 296 Cod de procedură penală și art. 6 din CEDO, iar instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just ținând cont și de 29 prevederile art. 8, 10 Cod penal, art. 325 Cod de procedură penală, a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpaților în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) e) Codul penal, conform indicilor calificativi - „tortura, sau provocarea intenționată a unei dureri sau suferințe puternice, fizice ori psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații sau mărturisiri, de a intimida sau de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere sau suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere, (...), săvîrșite: c) de două sau mai multe persoane; e) cu folosirea unor instrumente speciale de tortură sau a altor obiecte adaptate în acest scop. Referitor la invocările din recurs, precum că la materialele cauzei lipsește ordonanța de recunoaștere a părții vătămate în calitate de parte civilă, Colegiul penal reține că la materialele cauzei (f.d.63 v. I), este este ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă a lui Gangan Dmitrii. Ținând cont de cele expuse, Colegiul penal consideră, că instanțele de fond, în prezența cumulului de probe administrat în prezenta cauză, întemeiat și corect au stabilit vinovăția inclusiv a lui Chencheci Sergiu și Ignatiuc Ghenadie în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, iar argumentele invocate de către apărător, în acest sens, sunt nefondate. În temeiul celor expuse mai sus, instanța de recurs constatând, că recursul declarat de către avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu este unul neîntemeiat, a ajuns la concluzia privind respingerea acestuia ca inadmisibil. Referitor la recursurile declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea parțială sau totală a hotărârilor atacate, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului. Așadar, reieșind din textul recursurilor declarate, recurenții le întemeiază prin prisma pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanțele de fond au admis grave erori de fapt, care au afectat soluția instanței și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Din studiul apelului declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion, acesta invocă dezacordul cu suma prejudiciului moral stabilită de instanța de apel. La acest capitol, instanța de recurs notează că, potrivit art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, pierderea speranței în viață, etc. În corespundere cu art. 220 Cod de procedură penală și art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al 30 autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. Astfel, Colegiul penal conchide, că instanța de apel întemeiat a constatat că pretenția înaintată de avocatul Ionaș Gheorghe, în numele părții vătămate Guțu Ion, în cererea de apel, privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, parțial întemeiată, or, suma de 500 000 lei, este exagerată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana inculpatului. În ședință judiciară s-a stabilit cu certitudine că, partea vătămată Guțu Ion, a avut de suportat și un prejudiciu de natură morală. Estimarea daunei morale suportate de către ultimul se probează prin faptul că, ea a avut de suportat prejudicii cauzate personalității afective, categorie în care intră suferințele de categorie psihică, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare. Reieșind din cele expuse, în viziunea instanței de recurs, instanța de apel întemeiat a considerat exagerate cerințele părții vătămate Guțu Ion, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 500 000,00 lei, iar suma în mărime de a câte 20 000,00 lei de la fiecare inculpat, este echitabilă și în corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpații Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu, a acțiunilor ilegale îndreptate împotriva lui Guțu Ion. În acest sens, Colegiul penal reține că, instanța de apel la aprecierea cuantumului prejudiciului moral a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor fizice cauzate persoanei vătămate, gradul vinovăției autorului prejudiciului, personalitatea inculpaților, în final considerând oportun și adecvat, luând în considerare circumstanțele expuse supra de a încasa de la inculpații Ignatiuc Ghenadie, Godorojea Serghei, Carauș Alexandru și Chencheci Sergiu în beneficiul părții civile Guțu Ion a prejudiciul moral în mărime de a cîte 20 000,00 lei. În altă ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră nefondată și cerința avocatului Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion, de a aplica inculpaților o pedeapsă mai mare sub formă de închisoare. În susținerea celor menționate supra, instanța de recurs relevă că, atât partea vătămată, cât și avocatul acestuia, la fel nici procurorul, nu au contestat cu recurs ordinar, decizia instanței de apel din 23 octombrie 2018 (f.d.74-102 v. V), prin care inculpaților le-a fost aplicată în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, pedeapsă de câte 5 ani închisoare, fiecăruia, fapt ce denotă că au fost de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel în această parte. Tot din conținutul recursurilor declarate, rezultă că autorii acestora își exprimă dezacordul aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilite inculpaților pentru infracțiunea săvârșită, adoptând soluție eronată în acest sens, fără a pătrunde suficient în esența problemei de fapt și de drept, fără a fi elucidate obiectiv toate circumstanțele cauzei la individualizarea pedepsei inculpaților. 31 Analizând decizia atacată sub aspectul menționat, în raport cu circumstanțele cauzei, în prezenta speță, Colegiul penal lărgit consideră că, soluția instanței de apel în latura stabilirii modului de executare a pedepsei este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de dispoziția alin. (1) art. 75 Cod penal, ce prevede că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal. În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs remarcă că, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege, de care sunt obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Instanțelor de judecată, legea penală le acordă o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării pedepsei penale, luând în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținând cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Deci, Colegiul penal lărgit menționează, că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia persoana a fost condamnată, iar după caz, instanța este în drept de a aplica și prevederile Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul în care nu sunt careva impedimente. Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Prin urmare, termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește luând în considerație și de personalitatea infractorului, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii. În prezenta cauză supusă judecării, se atestă că inculpații au fost recunoscuți vinovați și condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni grave, precum celei prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal. Din conținutul părții descriptive a deciziei, la capitolul stabilirii tipului pedepsei inculpatului, instanța de apel a menționat că, a ținut cont de faptul că, inculpații nu au antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și domiciliere, prin urmare pedeapsa stabilită inculpaților sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, fiindu-le aplicat art. 90, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, va atinge scopul pedepsei penale. Totodată instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei 32 care atenuează răspunderea (circumstanțele agravante lipsesc) de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării, astfel instanța de fond aplicându-le o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau alte organe de drept pe un termen de 3 ani, fiindu-le aplicat art. 90, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea. După efectuarea procedurii de individualizare și stabilirea termenului pedepsei cu închisoare, instanțele de judecată urmează să continue operațiunea de individualizare a acesteia, dar în aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa numită inculpatului, urmează a fi pusă în executare ori sub condiția personalității acestuia de a se corecta și resocializa se poate de concluzionat, că scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea executării pedepsei aplicate vinovatului pe o perioadă de probațiune. În speța dată, instanța de apel, luând în considerație că inculpații nu au antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și domiciliere, a conchis că e necesar de a-i stabili pedeapsă cu aplicarea art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei. Studiind minuțios lucrările dosarului, în raport cu concluziile instanței de apel, Colegiul penal lărgit consideră, că instanța ierarhic inferioară, la adoptarea soluției în partea stabilirii pedepsei inculpatului, nu a ținut cont de toate criteriile de individualizare a pedepsei și incorect a conchis de a aplica prevederile art. 90 Cod penal în privința vinovatului. Așadar, instanța de recurs notează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ei este un incident în viața acestora. În același rând, Colegiul remarcă că, în textul art. 90 alin. (1) Cod penal, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Îndeplinirea condițiilor de lege, poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a procesului penal, pentru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară. În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei instanța după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a acesteia în baza criteriilor generale de individualizare, completează acest rezultat printr-un act de individualizare a executării pedepsei. Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării pedepsei numită de către instanțele de judecată prin hotărâre de condamnare de a suspenda pe o perioadă anumită executarea pedepsei aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii; 33 circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. În viziunea Colegiului lărgit, instanța de apel insuficient a abordat condițiile ce vizează natura infracțiunii, persoana infractorului, circumstanțele cauzei și faptul că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia. În susținerea raționamentelor sale, instanța de recurs notează, că potrivit lucrărilor dosarului, inculpații, au săvârșit o infracțiune gravă cu un grad prejudiciabil sporit, prevăzută la art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, această faptă prejudiciabilă a fost comisă în variantele agravate și anume de două sau mai multe persoane și cu folosirea unor instrumente speciale de tortură sau a altor obiecte adaptate în acest scop, atentând la mai multe valori sociale. Totodată, în cazul infracțiunilor de tortură „gravitatea infracțiunii săvârșite” trebuie de înțeles în sensul că, aceste infracțiuni, comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol deosebit de grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit activitatea acestora. Subsidiar, instanța de recurs menționează, că în contextul aderării Republicii Moldova la principalele convenții internaționale referitoare la interzicerea torturii și a altor pedepse sau tratamente inumane ori degradante și exprimării voinței constante a autorităților publice de a crea un stat de drept, edificat pe respectul și garantarea reală a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, e necesar să se acorde o atenție sporită în cazurile stabilirii pedepsei persoanelor declarate vinovate în săvârșirea infracțiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant. Prin urmare, Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel nu a învederat în măsură deplină natura infracțiunii, modalitatea comiterii faptei prejudiciabile și consecințele produse de către inculpați. La capitolul persoana celui vinovat - instanțele trebuiau să efectueze o analiză amplă a personalității infractorilor, să dispună de date referitoare la calitățile fizice și psihice ale celui vinovat manifestate prin fapta comisă, în perioada premergătoare săvârșirii faptei prejudiciabile și după săvârșirea acesteia, în timpul judecății (aspectele social – psihologice, nivelul de instruire școlară, studiile, activitatea social utilă/muncă, comportamentul, mediul familial, intelectual, caracterul, temperamentul, vârsta, factorii care influențează sau pot influența conduita lui generală, antecedentele ș. a.), aceste circumstanțe pot fi stabilite prin prezentarea documentelor necesare. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel, a indicat că inculpații nu au antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și domiciliere, însă instanța de apel nu a dat apreciere statutului special al inculpaților, care au cauzat vătămările corporale și violența într-un loc în care urma să fie ocrotite persoanele, de comportamentul acestora cu partea vătămată, nerestituind paguba. Un alt aspect, în opinia instanței de recurs, care nu a fost abordat suficient de către instanța de apel la individualizarea executării pedepsei este și faptul că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia. Sub acest aspect, Colegiul penal menționează, că fapta săvârșită de inculpați se prezintă de o rezonanță socială deosebit de sporită, având în vedere circumstanțele în 34 care a fost comisă și relațiile la care atentează, iar infracțiunile de acest gen iau amploare în Republica Moldova. Deci, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în prezenta speță, nu va avea un impact scontat asupra atingerii scopului pedepsei penale, prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal și anume restabilirea echității sociale și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Astfel, instanța de recurs, în speța dată, găsește întemeiate argumentele recursului declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion și constată că, concluzia instanței de apel, precum că scopul legii penale poate fi atins și fără executarea pedepsei reale cu închisoare, aplicând prevederile art. 90 Cod penal, ca fiind eronată și neîntemeiată și din aceste considerente o va exclude. Totodată, nu se va considera faptul că, prin această soluție se înrăutățește situația condamnaților, deoarece ca agravare a situației condamnatului se subînțelege situațiile de schimbare a soluției din achitare în condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsa prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuă; situații de învinuire care esențial, după circumstanțe reale, diferă de cea de la început sau orice altă modificare a învinuirii, ce afectează dreptul inculpatului la apărare. În temeiul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, recursurile declarate de procuror și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion, urmează a fi admise în partea excluderii aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, cu casarea parțială a hotărârii instanței de apel, în această parte.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Pascal Veronica în numele inculpaților Ignatiuc Ghenadie și Chencheci Sergiu. Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele părții vătămate Guțu Ion, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019 și sentința Judecătoriei Căușeni din 10 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Godorojea Serghei Xxxxx, Ignatiuc Ghenadie Xxxxx, Carauș Alexandru Xxxxx și Chencheci Sergiu Xxxxx, în partea modului de executare a pedepsei, rejudecă cauza în această parte și pronunță o nouă hotărâre, conform căreia exclude aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Godorojea Serghei Xxxxx, Ignatiuc Ghenadie Xxxxx, Carauș Alexandru Xxxxx și Chencheci Sergiu Xxxxx, se consideră condamnați în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, la câte 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip 35 semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau alte organe de drept, pe un termen de 3 ani, fiecare. Termenul executării pedepsei cu închisoare stabilite lui Godorojea Serghei Xxxxx, Ignatiuc Ghenadie Xxxxx, Carauș Alexandru Xxxxx și Chencheci Sergiu Xxxxx, de calculat din momentul reținerii. Celelalte dispoziții ale deciziei contestate, se mențin. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 17 decembrie 2020. Președinte Țurcan Anatolie Judecător Cobzac Elena Judecător Boico Victor Judecător Burduh Victor Judecător Bejenaru Iurie 36