1ra-836/2019 — Art. 42 al. 5, 248 al. 5 lit. b, d, art. 27, 42 al. 5, 248 al. 5 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 21 aprilie 2015, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim au fost achitați de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 42, alin. (5), 248 alin. (5), lit. b), d), 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5), lit. b), d) 1 Cod penal, deoarece faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor imputate. Prin aceiași sentință, Dudco Iuri a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 4 ani închisoare și în baza art. art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 3 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Dudco Iu. i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni închisoare, iar conform prevederilor art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, în perioada nestabilită de organul de urmărire penală Oprean S., acționând în calitate de autor al infracțiunii, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Dudco Iu., având ca scop trecerea peste frontiera de stat a produselor din textil în asortiment, a creat un plan criminal. Astfel, la 16.03.2012, Oprean S., în scopul realizării planului său criminal, a înregistrat în autoproclamată ”Republica Moldovenească Nistreană”, societatea comercială ”Trimex” SRL, numărul de înregistrare xxxxx, codul fiscal xxxxx, codul fiscal pe teritoriul Republicii xxxxx, adresa juridică: or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, fiind numit în calitate de director al acesteia. Ulterior, în scopul realizării planului său criminal, a expediat din portul maritim al or. Odessa, Ucraina, în adresa ”Trimex” SRL, cu mijloacele de transport Xxxxx și Xxxxx, mărfuri - țesături din fire de filamente sintetice vopsite, indicate în invoce nr. 15/04/12 - MD, în valoare de 64 155 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituiau suma de 767 165,13 lei, cu greutate de 27 800 kg și indicate în invoce nr. 20/04/12-MD, în valoare de 63 771,48 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 762 578,99 lei, cu greutatea de 27 136, 80 kg, invoce, care au fost perfectate de către agentul economic ”Shaoxing County Honglong Imp&EXP Co” LTD, cu adresa nr. 1704, 17th Floor, Haizbvou International, Shaoxing, Zhe Juang, China. La 12.06.2012, lotul de marfă indicat, în valoare totală de 1 529 744,12 lei, a trecut frontiera RM, ajungând la postul vamal Chișinău

În circumstanțele nestabilite, Oprean S. și Dudco Iu. au intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate, precum că SA ”Odema”, cu sediul în or. Xxxxx, a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic ”Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co.” LTD. Contractul nominalizat l-au transmis reprezentanților companiei de brokeri ”Declar” SRL, Zgureanu St. și Gojan M. care în baza Contractului de prestare a serviciilor de Broker Vamal nr. 218, din 11.06.2012, au realizat operațiuni de perfectare vamală a mărfurilor și mijloacelor de transport și executarea altor funcții de intermediere în domeniul activității Brokerului vamal, care au întreprins măsuri pentru perfectarea documentelor respective, în vederea asigurării trecerii peste frontiera RM a lotului de marfă indicat, care au perfectat declarațiile vamale cu xxxxx și xxxxx din 12.06.2012, unde a fost indicat că destinatarul mărfii este SA ”Odema” cu sediul în or. Xxxxx. Ulterior, loturile de marfă au trecut în regiunea autoproclamatei ”Republici Moldovenești Nistrene”, unde Oprean S. a întreprins acțiuni 2 nestabilite de organul de urmărire penală. Tot Dudco Iu., prin înțelegere prealabilă cu Oprean S., au acționat conform planului criminal creat de către ultimul, conform schemei criminale anterior create, Oprean S. a expediat din portul maritim al or. Odessa, Ucraina, în adresa ”Trimex” SRL, cu mijlocul de transport Xxxxx mărfuri - țesături din fire de filamente sintetice, indicate în invoce nr. ZMC-J-164-2, în valoare de 59 686,2 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 718 022 lei și 60 bani, cu greutate de 29 023 kg, invoce, care a fost perfectat de către agentul economic ”Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co.” LTD, cu adresa nr. 1704, 17th Floor, Haizhou International, Shaoxing, Zhe Jiang, China. La 07.08.2012, lotul de marfă indicat a trecut frontiera RM, ajungând la postul vamal Chișinău 3. Oprean S. și Dudco Iu. au intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate, precum că SA ”Odema”, cu sediul în or. Xxxxx, a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic ”Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co.” LTD, contractul pe care l-au transmis reprezentanților companiei de brokeri ”Deklar” SRL, Zgureanu St. și Gojan M. care în baza contractului de prestare a serviciilor de Broker Vamal nr. 218 din 11.06.2012, care urmau să întreprindă măsuri de perfectare a documentelor respective, în vederea asigurării trecerii frontierei RM a lotului de marfă indicat, fiind perfectată declarația vamală cu nr. 3029119678 din 14.08.2012, unde au fost declarat că destinatarul mărfii este SA ”Odema” cu sediul în or. Xxxxx. Intențiile lui Dudco Iu. și Oprean S. de a trece prin contrabandă lotul de marfă nu au putut fi realizate, aceasta fiind returnată în Ucraina. 2.1. Prin același act de învinuire, lui Zgureanu St. și Gojan M. le-au fost incriminate comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d), art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Astfel, Zgureanu St. și Gojan M. au fost învinuiți că împreună și prin înțelegere prealabilă cu Oprean S. și Dudco Iu. au săvârșit infracțiunea de contrabandă în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: în perioada nestabilită de organul de urmărire penală, Oprean S. acționând în calitate de autor al infracțiunii, împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Dudco Iu., Zgureanu St. și Gojan M., între care au fost repartizate rolurile și având ca scop trecerea peste frontiera vamală a RM a produselor din textil în asortiment, a creat un plan criminal. La 16.03.2012, Oprean S., în scopul realizării planului său criminal, a înregistrat în autoproclamată ”Republica Moldovenească Nistreană”, societatea comercială ”Trimex” SRL, numărul de înregistrare xxxxx, codul fiscal 0200044782, codul fiscal pe teritoriul Republicii xxxxx, adresa juridică: or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, fiind numit în calitate de director al acesteia. Ulterior, Oprean S., în scopul realizării planului său criminal, a expediat din portul maritim or. Odessa, Ucraina, în adresa SC ”Trimex” SRL, cu mijloace de transport xxxxx și xxxxx, mărfuri - țesături din fire de filamente sintetice vopsite, indicate în invoce nr. 15/04/12 - MD, în valoare de 64 155 dolari, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 767 165,13 lei, cu greutate de 27 800 kg și indicate invoce nr. 20/04/12-MD, în valoare de 63 771,48 dolari, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 762 578,99 lei, cu greutatea de 27 136, 80 kg, invoce care au fost perfectate de către agentul economic 3 ”Shaoxing County Honglong Imp&EXP Co.” LTD, cu adresa nr. 1704, 17th Floor, Haizbvou International, Shaoxing, Zhe Juang, China. La 12.06.2012 lotul de marfă indicat, în valoare totală de 1 529 744,12 lei a trecut frontiera RM, ajungând la postul vamal Chișinău 3. În circumstanțe nestabilite, cet. Oprean S. și Dudco Iu. au intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate, precum că SA ”Odema”, cu sediul în or. Xxxxx, a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic ”Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co.” LTD, pe care l-au transmis lui Zgureanu St. și Gojan M., reprezentanților companiei de brokeri ”Declar” SRL, care urmau să întreprindă măsuri pentru declararea neautentică a mărfii. De către Zgureanu St. și Gojan M. au fost perfectate documentele respective, în vederea asigurării trecerii peste frontiera RM a lotului de marfă indicat, fiind perfectate declarațiile vamale cu nr. xxxxx și xxxxx din 12.06.2012, unde au fost declarate date neautentice, precum că destinatarul mărfii este SA ”Odema” cu sediul în or. Xxxxx. Ulterior, loturile de marfă au trecut în regiunea autoproclamatei ”Republici Moldovenești Nistrene”, unde Oprean S. a întreprins acțiuni nestabilite de organul de urmărire penală. Zgureanu St. și Gojan M. au fost învinuiți că împreună și prin înțelegere prealabilă cu Oprean S. și Dudco Iu. au săvârșit tentativa de contrabandă în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Zgureanu St. prin înțelegere prealabilă cu cet. Oprean S., Dudco Iu. și Gojan M. au acționat conform planului criminal creat de către Oprean S., conform schemei criminale anterior create, Oprean S. a expediat din portul maritim al or. Odessa, Ucraina, în adresa SC ”Trimex” SRL, cu mijlocul de transport xxxxx, mărfuri - țesături din fire de filamente sintetice, indicate în invoce nr. ZMC-J-1164-2, în valoare 59 686,2 dolari, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 718 022,60 lei, cu greutate de 29 023 kg, invoce care a fost perfectat de către agentul economic ”Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co.” LTD, cu adresa nr. 1704, 17th Floor. Haizhou International, Shaoxing, Zhe Jiang, China. La 07.08.2012 lotul de marfă indicat a trecut frontiera RM, ajungând la postul vamal Chișinău 3. Oprean S. și Dudco Iu. au intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate, precum că SA ”Odema”, cu oficiul în or. Xxxxx, a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic ”Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co.” LTD, contractul pe care l-au transmis lui Zgureanu St. și Gojan M., reprezentanților companiei de brokeri ”Declar” SRL, care urmau să întreprindă măsuri pentru declararea neautentică a mărfii. De către Zgureanu St. și Gojan M. au fost perfectate documentele respective, în vederea asigurării trecerii frontierei RM a lotului de marfă indicat, fiind perfectată declarația vamală cu nr. xxxxx din 14.08.2012, unde au fost declarate date neautentice, precum că destinatarul mărfii este SA ”Odema”, cu sediul în or. Xxxxx. Intențiile acestora de a trece prin contrabandă de mărfii nu au putut fi realizate, aceasta fiind returnată în Ucraina. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri procurorul și avocatul Matușenco I. în numele inculpatului Dudco Iu., care au solicitat: 4 acuzatorul de stat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Dudco Iu. să fie condamnat în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 6 ani închisoare și în baza art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 4 ani închisoare, iar conform prevederilor art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor să-i fie aplicată pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip închis; - Zgureanu St. să fie condamnat în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 6 ani închisoare și în baza art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 4 ani închisoare, iar potrivit prevederilor art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, să-i fie aplicată pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip închis; - Gojan M. să fie condamnat în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b) d) Cod penal, la 6 ani închisoare și în baza art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5), lit. b), d) Cod penal, la 4 ani închisoare, iar conform prevederilor art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, să-i fie aplicată pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, sub formă închisoare pe un termen de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis; Cu confiscarea contravalorii bunurilor introduse prin contrabandă în valoare totală de 247 776, 72 lei, în mod solidar de la inculpați. În motivarea apelului declarat, procurorul a menționat că instanța de judecată nu a apreciat probele prezentate de către partea acuzării, dar a luat în considerație doar declarațiile inculpaților Zgureanu St. și Gojan M., ca probe cu o valoare mai mare decât celelalte probe, examinate în cadrul cercetării judecătorești. Conform contractului nr. 218 din 11.06.2012, SRL ”Declar” s-a obligat să reprezinte interesele agentului economic SC ”Trimex” SRL în fața organelor vamale a RM. Careva împuterniciri de la agentul economic SA”Odema” brokerii vamali din ”Declar” SRL, nu au avut niciodată, fapt confirmat însuși de către inculpați. Conform art. 162 alin. (3) Cod vamal, raporturile dintre brokerul vamal și persoana pe care o reprezenta se stabilesc în baza unui contract, încheiat cu respectarea cerințelor legislației în vigoare, care urmează să prevadă, în mod obligatoriu, tipul de reprezentare. Contractul menționat se prezintă organelor vamale la cererea acestora și justifică împuternicirile brokerului vamal de a reprezenta declarantul. În sensul dat, procurorul a invocat că, brokerii vamali Zgureanu St. și Gojan M. nu aveau careva împuterniciri de la SA”Odema”, astfel, din numele și pentru interesele acestui agent economic, nu aveau posibilitatea de a depune careva acte la organul vamal al RM. Nici un martor audiat în ședința de judecată, nu a declarat că mărfurile importante au fost vămuite legal, iar reprezentanții Serviciului vamal au declarat că declarațiile depuse de către brokerii vamali Zgureanu St. și Gojan M. au fost perfectate în regim obișnuit, la momentul depunerii declarației nu au fost depistate careva ilegalități. Prin interceptarea convorbirilor telefonice între figuranții cauzei penale Dudco Iu., Oprean S., Gojan M. și Zgureanu St. s-a constatat că aceștia cunoșteau despre caracterul 5 ilegal al tranzacțiilor, inclusiv despre faptul că SA”Odema” a transmis careva împuterniciri să fie vămuite mărfurile în locul agentului economic ”Trimex”. avocatul în numele inculpatului Dudco Iu. casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului. În motivarea apelului declarat, partea apărării a menționat că, fapta imputată inculpatului a fost expusă într-o formă neclară nefiind elucidate mijloacele prin care a fost săvârșită fapta infracțională, modalitatea de săvârșire, consecințele săvârșirii faptei infracționale precum și caracterul ei. Instanța de fond nu s-a expus asupra cererii înaintate de către apărare vizând încetarea urmăririi penale pe motivul omiterii termenului de menținere în calitate sa de bănuit și anume apărarea a expus prin cerere formulată, că: Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 26 din 23.11.2010, textul art. 63 alin. (6) CPP, care prevedea pană la 23.11.2010, că după încetarea calității de bănuit persoana poate fi pusă sub învinuire dacă ulterior se acumulează probe suficiente sau apar circumstanțe noi, a fost declarat neconstituțional. Astfel, calitatea de bănuit inculpatul Dudco Iu. a căpătat-o cu mult înaintea cunoașterii lui prin ordonanță, statutul de bănuit fiind din momentul pornirii urmăririi penale (17.01.2012) sau, alternativ, din momentul emiterii ordonanței de efectuarea percheziției domiciliului din 25.10.2012, inclusiv și a percheziției efectuate în data de 26.10.2012 (anexă la materialele cauzei penale). Deci aici rezultă incontestabil, că la emiterea ordonanței de pornire a urmăririi penale din 17.10.2012, se cunoștea numele și funcția celora la care se indica ca fiind persoanele ce au săvârșit actul de contrabandă. Deși urmărirea penală s-a pornit fără indicarea numelor persoanelor implicate, este evident că la momentul pornirii procesului penal OUP cunoștea cercul bănuiților, numele, funcția deținută și circumstanțele cazului. La data de 26.10.2012, s-au efectuat acțiuni percheziție a domiciliului lui Dudco Iu., în acest sens, OUP a accesat datele cu caracter personal a lui Dudco Iu. Potrivit art. 63 alineat (1) CPP, bănuitul este persoana fizică față de care există anumite probe că a săvârșit o infracțiune, până la punerea ei sub învinuire. Cu referire la complicitatea imputată, partea apărării a menționat că, acuzarea nu a definit ce fel de complicitate a fost determinată prin probe cea simplă sau cea complexă și respectiv prin actul de acuzare nu este clar acțiunea fiecărui din parte cu referire la comiterea actului infracțional. Totodată, fiind efectuată o analiză a tuturor declarațiilor depuse de către martorii dați la faza urmăririi penale cât și în instanța de judecată se constată doar singurul fapt, toate declarațiile sunt formate doar pe presupuneri iar persoana directă fiind Oprean S. dar nu Dudco Iu. Astfel în instanța de judecată martorii interpretați la probarea acuzării nu au relatat despre implicarea lui Dudco Iu. la săvârșirea actului infracțional. Instanța de fond la adoptarea sentinței de condamnare nu a făcut o analiză a probelor, axându-se doar consemnarea acestora prin simpla enumerare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2015, 6 apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

Audiind participanții la proces, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, sub toate aspectele complet și obiectiv, cercetând suplimentar probele administrate de prima instanță și apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării, conform propriei convingeri, instanța de apel a conchis că apelurile declarate urmează a fi respinse ca nefondate, cu menținerea în vigoare a sentinței. 5.1. Cu referire la vinovăția inculpatului Dudco Iu., instanța de apel a remarcat că, instanța de fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de către acesta, or, prima instanță în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (4), 101 Cod procedură, a dat o apreciere juridică corectă probelor examinate, corect a ajungând la concluzia de a încadra acțiunile lui Dudco Iu. în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5), lit. b) și d), 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5), lit. b) și d) Cod penal. Astfel, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual penale privind administrarea probelor. Argumentele inculpatului Dudco Iu. privind nevinovăția sa de comiterea infracțiunii încriminate, nu și-au găsit confirmare atât în instanța de fond cât și instanța de apel. Fapta săvârșită de el a fost dovedită prin declarațiile martorilor: Finciuc D., Lucic D., Tereșnco Sv. și Loghinova V., relatate la faza urmăririi penale și în instanța de fond, cât și prin probele anexate la dosar, cercetate și verificate în instanța de apel. Instanța de apel a apreciat critic alegațiile apărătorului cu privire la încetarea urmăririi penale din motivul că, calitatea de bănuit inculpatul Dudco Iu. a căpătat-o cu mult înainte recunoașterii acestuia prin ordonanța procurorului, or, potrivit ordonanței de pornire a urmăririi penale din 17.10.2012 (f.d. 1, vol. I), cauza penală a fost pornită pe faptul comiterii unei infracțiuni și nu în privința unei persoane, respectiv cauza a fost pornită pe fapt și nu pe persoană. În speță organul de urmărire penală în intervalul de timp de la emiterea ordonanței de pornirea a urmăririi penale și până la emiterea ordonanței de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit a avut suficient timp centru a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a evidenția circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, or, pentru recunoașterea persoanei în calitate de bănuit și ulterior înaintarea unei învinuiri organul de urmărire penală urmează a avea suficiente temeiuri și probe. În sensul dat urmează a fi reținut că legislația procesual penală nu specifică termenul concret sau perioada în care organul de urmărire penală urmează să recunoască persoana în calitate de bănuit din momentul pornirii urmăririi penale pe faptă. 5.2. Cu referire la apelul acuzatorului de stat, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a emis o sentință de achitare în privința inculpaților Zgureanu St. și Gojan M., or, acțiunile acestora nu constituie elementele constitutive ale unei infracțiuni, 7 acuzarea nu a prezentat probe verosimile care ar confirma faptul că inculpații au încălcat careva prevederi ale legii, deoarece ei au acționat conform prevederilor Codului vamal, contractului de prestări servicii de broker, în baza documentelor prezentate de către Oprean S. și Dudco Iu. au îndeplinit declarațiile vamale, pe care le-au prezentat organelor vamale, declarațiile vamale au fost acceptate, validate de organul vamal și marfa a fost vămuită, ei nu aveau de unde să cunoască care sunt intențiile lui Oprean S. și Dudco Iu. și ce urmau ei să facă cu marfa după vămuire. Instanța de apel a conchis că, învinuirea adusă inculpaților este combătută prin faptul că însăși acuzarea indică că contractul comercial, a fost transmis de către Dudco Iu. și Oprean S. lui Zgureanu St. și Gojan M. la 14.08.2012, când de către aceștia a fost perfectată declarația vamală nr. xxxxx în scopul declarării mărfurilor în formă de țesături din fire discontinue din poliester amestecate în cantitate de 29023 kg, la prețul de 59686 dolari USD sau 718022 lei, indicând de asemenea date neautentice, precum, că destinatarul mărfurilor este SA ”Odema”, or Xxxxx. Totodată, instanța de apel a statuat că, Zgureanu St. și Gojan M. nu aveau obligația să constate falsul contractului, deoarece conform pct. 2.1.5 al contractului nr. 218 comanditarul avea obligația sa asigure veridicitatea documentelor și informațiilor prezentate la vămuirea mărfurilor. Astfel obligația de a prezenta documente veridice la declararea și vămuirea mărfurilor era a agentului economic importator, Gojan M. a aplicat scutirile respective în baza HG nr. 1001. Organul vamal nu a acceptat scutirile aplicate de Gojan M. și despre aceasta a fost informat Dudco Iu., care se ocupa cu prezentarea documentelor din partea importatorului. După aceasta a fost prezentat contractul nr. 12-24 din 15.06.2012 dintre ”Odema” SA și ”Trimex” SRL, potrivit căruia ”Odema” SA, urma sa producă confecții din materia primă prezentată de ”Trimex” SRL și scrisoarea din 15.06.2012, din numele ”Odema” SA, potrivit căreia destinatarul mărfurilor ar fi ”Odema” SA.

Împotriva hotărârilor nominalizate au declarat recursuri ordinare procurorul și avocatul Jigău R. în numele inculpatului Dudco Iu., care au solicitat: Acuzatorul de stat, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar, acuzatorul de stat a invocat argumente similare cu cele indicate anterior în apel, descrise la pct. 3. al prezentei decizii, suplimentar, menționând că, hotărârile instanțelor de fond sunt neîntemeiate și ilegale în partea achitării inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. și stabilirii pedepsei lui Dudco Iu. Instanța de judecată a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor încriminate, ori nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate în apel. În speță instanțele de judecată au încălcat prevederile art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, conform cărora instanța de judecată la pronunțarea sentinței de achitare are obligația de a indica motivele pentru care sunt respinse probele aduse în 8 sprijinul acuzării. Conform contractului nr. 218 din 11.06.2012, SRL ”Declar” s-a obligat să reprezinte interesele agentului economic ”Trimex''' SRL în fața organelor vamale din RM, careva împuterniciri de la agentul economic SA ”Odema”, brokerii vamali din SRL ”Declar”, nu au avut, fapt confirmat de către inculpați. Conform art. 162 alin. (3) Cod vamal, raporturile dintre brokerul vamal și persoana pe care o reprezintă se stabilesc în baza unui contract, încheiat cu respectarea cerințelor legislației în vigoare, care urmează să prevadă, în mod obligatoriu, tipul de reprezentare. Contractul menționat se prezintă organelor vamale la cererea acestora și justifică împuternicirile brokerului vamal de a reprezenta declarantul. Astfel, a rezultat că brokerii vamali Zgureanu St. și Gojan M. nu aveau careva împuterniciri de la SA ”Odema” și prin urmare, nu aveau posibilitatea de a depune careva acte la organul vamal al RM, din numele și pentru interesele agentului economic. Nici un martor audiat în ședința de judecată, nu a declarat că mărfurile importate au fost vămuite legal, iar reprezentanții Serviciului vamal au declarat că declarațiile vamale depuse de către brokerii vamali Zgureanu St. și Gojan M. au fost perfectate în regim obișnuit, la momentul depunerii declarației nu au fost depistate careva ilegalități. Prin interceptarea convorbirilor telefonice între figuranții cauzei penale Dudco Iu., Oprean S. Gojan M. și Zgureanu St., s-a constatat că aceștia cunoșteau despre caracterul ilegal al tranzacțiilor, inclusiv despre faptul că SA ”Odema”, nu a transmis careva împuterniciri să fie vămuite mărfurile în locul agentului economic SRL ”Trimex”. Instanța de judecată a apreciat drept veridice în exclusivitate pledoaria avocatului inculpaților și declarațiile acestora, care au avut un caracter de apărare și implicit de înlăturarea a acestora de răspunderea penală. Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului Dudco Iu. acuzatorul de stat a menționat că, instanța de apel s-a limitat doar la descrierea prevederilor art. 7, 61, 75-77, 90 Cod penal, ignorând prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală. Conform textului alin. (1) art. 90 Cod penal, instanța numai motivat poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului cu concluzia că acesta se poate îndrepta fără executarea reală a pedepsei închisorii, motive care trebuie arătate în decizie. Ținând cont de cele expuse precum și faptul că instanța de apel nu și-a motivat pe deplin concluzia de aplicare a prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, aceasta eronat a conchis că corectarea lui Dudco Iu. este posibilă fără izolarea lui de societate. Avocatul Jigău R. în numele inculpatului Dudco Iu., invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, casarea acestora în partea condamnării inculpatului și pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea recursului ordinar, avocatul a invocat argumente similare cu cele indicate anterior în apel, descrise la pct. 3. al prezentei decizii, suplimentar, a menționat că, instanțele inferioare au dat o apreciere eronată probelor din dosar, fapt ce a dus la soluționarea incorectă a cauzei penale și calificarea eronată a acțiunilor inculpatului. Potrivit materialelor cauzei, acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente care ar demonstra vinovăția lui Dudco Iu., intenția acestuia de a frauda. Partea acuzării nu a definit și nici nu a stabilit care a fost rolul lui Dudco Iu. la săvârșirea acestor infracțiuni, care anume acțiuni le-a săvârșit acesta pentru a duce la 9 bun sfârșit infracțiunea încriminată, cunoștea oare inculpatul despre acțiunile și faptele săvârșite de către Oprean S. etc. Potrivit constatărilor instanțelor de fond, episodul de întocmire și depunere la postul vamal Chișinău 3 a declarației vamale cu nr. 3029119678 din 14.08.2012, nu poate fi considerate ca infracțiune, deoarece mărfurile date au fost declarate, însă, organul vamal nu a acceptat vămuirea. Or, în cazul existenței infracțiunii organul de urmărire penala al Serviciului vamal dispunea reținerea mărfurilor, recunoașterea ca corp delict și păstrarea lor până la examinarea cauzei în instanța de judecată în eventualitatea aplicării confiscării speciale. Astfel, în cazul în care instanța constată că o anumită faptă/episod nu poate fi considerat infracțiune ori lipsesc semnele constitutive ale infracțiunii condamnarea unui persoane pe această faptă este ilegală. În speță inculpatul a fost condamnat pentru acest episod pe care instanțele judecătorești nu l-a considerat ca fiind infracțiune. Cât privește săvârșirea de către Dudco Iu. a faptelor încriminate în vederea asigurării trecerii frauduloase peste frontiera RM a lotului de marfă indicat, în declarațiile vamale a nr. xxxxx și xxxxx din 12.06.2012, conform învinuirii rezultă că s-ar fi declarat neautentic destinatarul mărfurilor, dar acest semn nu include în sine ”declararea neautentică a documentelor”. În ședința de judecată în instanța fond și în apel s-a stabilit că mărfurile sau declarat și vămuit legal. În privința mărfurilor au fost întocmite declarațiile vamale cu nr. xxxxx și xxxxx din 12.06.2012, care au fost validate de către organul vamal la biroul vamal Chișinău, inclusiv a fost acceptat și înlocuirea destinatarului mărfii în SA ”Odema”, iar ulterior mărfurile sau declarat și vămuit și în or. Xxxxx. Cazuri de schimbare a destinatarului sunt frecvente, mai ales că în cazul de față actele erau autorizate cu conducerea Biroului vamal și mărfurile urmau după aceasta a fi vămuite în or. Tiraspol. Totodată, mărfurile indicate în declarațiile vamale cu nr. xxxxx și xxxxx, din 12.06.2012, au ajuns la destinație, iar la ziua prezentării declarațiilor vamale cu nr. xxxxx, xxxxx (data de 12.06.2012) compania ”Trimex” SRL, oricum era scutită, potrivit pct. 1 al HG nr. 1001 din 19.09.2001, de la achitarea plăților vamale cu excepția plăților pentru proceduri vamale, plăți pe care le-a achitat. La fel, automobilele cu marfa declarată au fost îndreptate, însoțite la postul vamal interne ”Hîrbovăț” prin care au fost trecute în raionale din stânga Nistrului. Drept confirmare că unitățile de transport în cauză cu marfa vămuită la biroul vamal Chișinău au fost vămuite și la ”vama Tiraspol”, servește faptul, că la 19.06.2012, au fost perfectate, prezentate și validate declarațiile vamale de import xxxxx și xxxxx, cu achitarea plăților vamale cuvenite, astfel, mărfurile au ajuns la destinație, pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale și au trecut procedura de vămuire. Faptul că la biroul vamal Chișinău s-a declarat destinatar SA ”Odema”, iar în Xxxxx destinatar acelorași mărfuri s-a declarat ”Trimex” SRL, nu poate fi imputată lui Dudco Iu., deoarece el nu avea de unde să cunoască că declarantul ”Trimex” SRL, a reziliat contractul cu SA ”Odema” și nici nu poate purta răspundere deoarece de toate actele se ocupa Oprean S., iar Dudco Iu. era doar angajat ca șofer și a prezentat brokerilor vamali acte de expertiză a mărfurilor din numele companiei ”Trimex” SRL, fapt care se confirmă prin declarațiile sale și a martorilor: Finic D., Lucie D., Loghinova V. și Tereșenco Sv., precum și de declarațiile lui Zgureanu St. și Gojan M. 10 La fel, prin declarațiile vamale nr. xxxxx și xxxxx după cantitate, valoare, originea mărfurilor, gen, cod tarifar, mărfurile au fost declarate corect, de aceea lipsesc probe că ar fi avut loc o declarare neautentică în documentele vamale și alte documente de trecere a frontierei, așa cum prevede dispoziția art. 248 Cod penal, astfel, nu este clar ce a avut în vedere acuzarea prin ”trecerea peste frontiera vamală”, or, la intrarea în RM, mărfurile au fost declarate corect. Dacă s-a avut în vedere prin ”trecerea peste frontiera vamală”, trecerea din RM în regiunea din stânga Nistrului, apoi este evident că pe perimetrul râului Nistru nu există frontiera vamală. Partea acuzării nu a dovedit prin nici o probă că Dudco Iu. a cunoscut despre faptul că contractul nr. 20/03 din 20.03.2012, conținea date denaturate sau avea posibilitatea să cunoască sau să verifice datele conținute în contractul prezentat, or, din declarațiile martorului Tereșenco Sv. toate negocierile cu SA ”Odema”, erau purtate de către Oprean S., iar pe Dudco Iu. nu l-ar fi văzut. 6.1. Asupra recursului ordinar declarat de către acuzatorul de stat au depus referință inculpatul Gojan M. și avocatul acestuia, Briceac A. și avocatul Ciubuc Gr. în numele inculpatului Zgureanu St., care au solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil și menținerea în vigoare a hotărârii contestate.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 14 februrie 2017, au fost admise recursurile ordinare declarate de către procuror și avocatul Jigău Radu în numele inculpatului Dudco Iuri, casată total decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea deciziei adoptate, instanța de recurs a menționat că, argumentele invocate de recurenți în recursurile declarate își găsesc reflectare în starea reală a lucrurilor statuate în cauză, inclusiv sub aspectul că judecând apelurile, instanța de judecată nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și nu s-a pronunțat argumentat asupra tuturor probelor prezentate de partea acuzării, lăsând fără careva apreciere: - contractul nr. 218 din 11 iunie 2012 de prestare a serviciilor de Broker Vamal (f.d. 157-159, vol. II), potrivit căruia, SRL ”Declar” avea contract cu SRL ”Trimex” să-i reprezinte interesele în fața organelor vamale ale RM, însă cu SA”Odema” nu avea încheiat nici un acord în acest sens; stenograma înregistrărilor interceptării convorbirii purtate de între Dudco Iu., Oprean S., Gojan M. și Zgureanu St. (f.d. 198-249, vol. I), rezultă că aceștia cunoșteau despre caracterul ilegal al tranzacțiilor, inclusiv despre faptul că SA”Odema” nu a transmis careva împuterniciri să fie vămuite mărfurile în locul agentului economic ”Trimex” SRL. La fel, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra legalității modificării prin actul de inspecție a destinatarului în ”Odema” SRL, iar ”Trimex” SRL nu era înregistrat ca producător și asupra faptului că declarațiile vamale au fost perfectate în ziua de odihnă. În continuare, analizând decizia recurată, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel doar a descris declarațiile: martorului Tereșenco Sv. (f.d.31,32, vol. IV); martorului Lucic D. (f.d. 5, vol. IV); martorului Finciuc D. (f.d. 245, 246, vol. III), fără a le analiza în coroborare cu celelalte probe cercetate în ansamblu și fără a se pronunța asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora. Astfel, instanța de recurs a considerat că, instanța de apel a tras o concluzie pripită privind respingerea apelurilor, fără a efectua o verificare multilaterală și 11 obiectivă a probelor prezentate de partea acuzării în sprijinul învinuirii și circumstanțelor de fapt ale cauzei. Generalizând cele menționate mai sus, instanța de recurs a constatat că, în speță, instanța de apel și-a motivat insuficient decizia pronunțată și aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar argumentele acuzatorului de stat referitor la faptul că instanța de apel nu a dat o apreciere tuturor probelor administrate în cauză, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, și-au găsit confirmare. Totodată, recursul declarat de avocat în numele inculpatului la fel a fost admis, deoarece a indicat asupra unei situații identice cu cea din recursul procurorului și anume aprecierea probelor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2018, au fost admise apelurile declarate de către procuror și avocatul Matușenco Ion în numele inculpatului Dudco Iuri, casată sentința total și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Dudco Iuri învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d), art. art. 27, 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d). Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, cu revocarea măsurii preventive. Zgureanu Stanislav a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, în baza căruia i s-a aplicat pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani. Zgureanu Stanislav a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, în baza căruia i s-a aplicat pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin prezenta decizie, lui Zgureanu Stanislav i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Gojan Maxim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, în baza căruia i s-a aplicat pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani. Gojan Maxim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, în baza căruia i s-a aplicat pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin prezenta decizie, lui Gojan Maxim i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a dispus confiscarea în favoarea statului contravaloarea bunurilor introduse prin contrabandă în valoare totală de 2247776,72 (două milioane două sute patruzeci și șapte mii șapte sute șaptezeci și șase, 72) lei moldovenești de la Zgureanu Stanislav și Maxim Gojan. 12

În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că, luând în considerare și opinia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a reținut că instanța de fond la adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel, eronat a ajuns la concluzia că, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, inculpații Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim învinuiți în baza art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b) și d), art. art. 27, 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal urmează a fi achitați din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Analizând totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat următoarele: Este cert stabilit că, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim împreună și prin înțelegere prealabilă cu Oprean Serghei au săvârșit infracțiunea de contrabandă în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: în perioada nestabilită de organul de urmărire penală, Oprean Serghei acționând în calitate de autor al infracțiunii, împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, între care au fost repartizate rolurile și având ca scop trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a produselor din textil în asortiment, a creat un plan criminal. La 16.03.2012, Oprean Serghei, în scopul realizării planului său criminal, a înregistrat în autoproclamată „Republica Moldovenească Nistreană”, societatea comercială „Trimex” SRL, numărul de înregistrare 01-023-5657, codul fiscal xxxxx, codul fiscal pe teritoriul Republicii Moldova xxxxx, adresa juridică: or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, fiind numit în calitate de director al acesteia. Ulterior, Oprean Serghei, în scopul realizării planului său criminal, a expediat din portul maritim or. Odessa, Ucraina, în adresa SC „Trimex” SRL, cu mijloace de transport xxxxx și xxxxx, mărfuri - țesături din fire de filamente sintetice vopsite, indicate în invoce nr. 15/04/12 - MD, în valoare de 64 155 dolari, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 767 165,13 lei, cu greutate de 27 800 kg și indicate invoce nr. 20/04/12-MD, în valoare de 63 771,48 dolari, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 762 578,99 lei, cu greutatea de 27 136, 80 kg, invoce care au fost perfectate de către agentul economic „Shaoxing County Honglong Imp&EXP Co.” LTD, cu adresa nr. 1704, 17th Floor, Haizbvou International, Shaoxing, Zhe Juang, China. La 12.06.2012 lotul de marfa indicat, în valoare totală de 1 529 744,12 lei a trecut frontiera RM, ajungând la postul vamal Chișinău 3. În circumstanțe nestabilite, cet. Oprean Serghei a intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate, precum că SA „Odema”, cu sediul în or. Xxxxx, a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic „Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co.” LTD, pe care l-au transmis lui Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, reprezentanților companiei de brokeri „Declar” SRL, care urmau să întreprindă măsuri pentru declararea neautentică a mărfii. De către Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim au fost perfectate documentele respective, în vederea asigurării trecerii peste frontiera Republicii Moldova a lotului de marfa indicat, fiind perfectate declarațiile vamale cu nr. xxxxx și xxxxx din 12.06.2012, unde au fost declarate date neautentice, precum că destinatarul mărfii este SA „Odema” cu sediul în or. Xxxxx. Ulterior, 13 loturile de marfa au trecut în regiunea autoproclamatei „Republici Moldovenești Nistrene”, unde Oprean Serghei a întreprins acțiuni nestabilite de organul de urmărire penală. Totodată, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim împreună și prin înțelegere prealabilă cu Oprean Serghei au săvârșit tentativa de contrabandă în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Zgureanu Stanislav prin înțelegere prealabilă cu cet. Oprean Serghei și Gojan Maxim au acționat conform planului criminal creat de către Oprean Serghei, conform schemei criminale anterior create, Oprean Serghei a expediat din portul maritim al or. Odessa, Ucraina, în adresa SC „Trimex” SRL, cu mijlocul de transport xxxxx, mărfuri - țesături din fire de filamente sintetice, indicate în invoce nr. ZMC-J-1164-2, în valoare 59 686,2 dolari, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 718 022,60 lei, cu greutate de 29 023 kg, invoce care a fost perfectat de către agentul economic „Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co” LTD, cu adresa nr. 1704, 17th Floor, Haizhou International, Shaoxing, Zhe Jiang, China. La 07.08.2012 lotul de marfa indicat a trecut frontiera RM, ajungând la postul vamal Chișinău 3. Oprean Serghei a intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate, precum că SA „Odema”, cu oficiul în or. Xxxxx, a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic „Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co.” LTD, contractul pe care l-au transmis lui Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, reprezentanților companiei de brokeri „Declar” SRL, care urmau să întreprindă măsuri pentru declararea neautentică a mărfii. De către Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim au fost perfectate documentele respective, în vederea asigurării trecerii frontierei Republicii Moldova a lotului de marfa indicat, fiind perfectată declarația vamală cu nr. xxxxx din 14.08.2012, unde au fost declarate date neautentice, precum că destinatarul mărfii este SA „Odema”, cu sediul în or. Xxxxx. Intențiile acestora de a trece prin contrabandă de mărfii nu au putut fi realizate, aceasta fiind returnată în Ucraina. Cu toate că inculpații Zgureanu St. Și Gojan M. nu și-au recunoscut vina, instanța de apel a considerat că vinovăția acestora s-a confirmat prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorilor Finciuc Dina, Lucie Dorin, Tereșenco Svetlana și Loghinova Victoria. De asemenea, instanța de apel a stabilit că, vinovăția inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. în comiterea infracțiunilor incriminate a fost dovedită integral și prin materiale cauzei penale: răspunsul din partea factorilor de decizie ai S.A. „ODEMA”, prin care ultimii infirmă faptul parvenirii în adresa lor a careva loturi de marfa din partea agentului economic „TRIMEX” SRL și a companiei chineze „SHAOXING COUNTY HONGLONG IMP&EXP CO” LTD (f.d. 26, vol. I); declarațiile vamale nr. xxxxx și xxxxx din 12.06.2012 cu actele anexate (f.d. 2-81, vol. II); carnetele TIR nr. nr. xxxxx, xxxxx, xxxx nr. xxxx din 20.07.2012, xxxx nr.nr. xxxx, xxxx din 23.05.2012, declarația vamală nr. xxxxx din 17.08.2012 cu actele anexate.( f.d. 83 - 101, vol. II); declarațiile vamale nr. xxxxx și xxxx, nr. xxxxx din 17.08.2012 cu actele anexate, ridicate de la Biroul vamal Chișinău, ce reprezintă instrumentele nemijlocite al infracțiunii de contrabandă, și servesc ca mijloc probatoriu pentru descoperirea infracțiunii și constatarea circumstanțelor de fapt ale 14 cauzei penale menționate și care au fost recunoscute în calitate de corp delict (f.d. 22, vol. III); scrisoarea cu nr. 01.05/338 din 24.08.2012 remisă de către reprezentanții SA „ODEMA”, prin care ultimii infirmă faptul că au primit sau urmau să primească în adresa lor a loturilor de marfa menționate mai sus, precum și faptul încheierii contractului nr. 01/06 din 01.06.2012. (f.d. 21, vol. III); documentele comerciale ridicate de la reprezentantul companiei SA „ODEMA” în baza ordonanței de ridicare a organului de urmărire penală din 31.10.2012 (f.d. 103-114, vol. II); procesul-verbal de interceptare a convorbirilor telefonice din 19.09.2012 (f.d. 197-249, vol. I); corpul delict suportul digital (CD) cu interceptările telefonice și anexate la prezenta cauză penală (f.d. 250, vol. I); documentele de constituire a întreprinderii SRL „Trimex” (f.d. 178- 198, vol. II); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie care indică că martorul Tereșenco Svetlana a recunoscut pe Oprean Serghei, ea fiind persoana care s-a prezentat ca directorul SRL „Trimex” ( fd. 242 - 243, vol. II). Ținând cont de recomandările Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție și analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a constată cu certitudine că inculpații Zgureanu St. și Gojan M. au comis infracțiunile imputate lor, și că acțiunile inculpaților se încadrează în baza art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal, și anume că prin acțiunile sale intenționate, acționând prin participație, în calitate de complice, au contribuit la săvârșirea infracțiunii de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova, a unor obiecte în proporții deosebit de mari, de către mai multe persoane, prin declarare neautentică în documentele vamale și în alte documente de trecere a frontierei, precum și în baza art. art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal, prin acțiunile sale intenționate, acționând prin participație, în calitate de complice, au contribuit la săvârșirea tentativei de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova, a unor obiecte în proporții deosebit de mari, de către mai multe persoane, prin declarare neautentică în documentele vamale și în alte documente de trecere a frontierei. În urma verificării probelor, instanța de apel a ajuns la concluzia că, argumentele procurorului cu privire la vinovăția inculpaților Zgureanu St. și Gojan M., invocate în apelul depus împotriva sentinței de achitare sunt fondate, deoarece instanța de fond a dat o apreciere eronată situației de fapt constatate în cadrul cercetării judecătorești. Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea apărătorilor cu privire la achitarea inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii de contrabandă, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care s-a atestat vinovăția lor în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Instanța de apel a considerat, că declarațiile inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. precum că dânșii n-ar fi comis faptele infracționale imputate, nu au oferit declarații neautentice în documentele vamale și nu cunoșteau că contractul încheiat între SA „Odema” și SRL „Trimex” conține date neveridice, nu corespund adevărului și sunt date de către inculpați în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele 15 comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe analizate mai sus, și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care integral demonstrează vina inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate. Instanța de apel a stabilit cu certitudine că, Zgureanu St. și Gojan M. au realizat latura obiectivă a infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și art. art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, prin faptul că având calitate de complice, prin înțelegea în prealabil cu organizatorul Oprean S., în calitate de reprezentanți ai companiei de brokeri „Declar” SRL au contribuit la trecerea peste frontiera de stat al Republicii Moldova a produselor din textil în asortiment, prin introducerea în declarațiile vamale din 12.06.2012 și 17.08.2012 a unor informații vădit false cu privire la destinatarul mărfurilor SA „Odema” și anexarea contractului nr. 20/03 din 20.03.2012 potrivit căruia SA „Odema” cu sediul în or. Xxxxx a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic „Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co.” LTD și scrisorii din 15.06.2012 din numele SA „Odema”, potrivit căreia destinatarul mărfurilor ar fi SA ,,Odema”, care conțin date vădit denaturate. S-a reținut că între SRL „Trimex” în persoana administratorului Oprean S. și compania de brokeri „Declar” SRL, administrator Zgureanu St., a fost încheiat contractul de prestare a serviciilor de broker vamal nr. 218 din 11.06.2012 (f.d. 157-159, voi. II). În temeiul acestui contract Zgureanu St. și Gojan M. în calitate de brokeri vamali și reprezentanți ai companiei „Declar” SRL s-au obligat să reprezinte interesele agentului economie SRL „Trimex” în fața organelor vamale din Republica Moldova, prin perfectarea actelor necesare, autentificarea documentelor prezentate și depunerea acestora la organele vamale în vederea facilitării trecerii mărfurilor importate peste frontiera Republicii Moldova. Din analiza cumulativă a materialelor cauzei s-a constatat că, Gojan Maxim specialist în vămuire a depus declarațiile vamale nr. xxxxx și nr. xxxxx din 12.06.2012 prin intermediul cărora a solicitat regim vamal pentru mărfuri țesuturi textile din China parvenite în adresa agentului economic SRL „Trimex” din or. Xxxxx. Potrivit acestor declarații se solicita regim facilitar de scutire de careva taxe vamale. Conform celor declarate de către martorii Finciuc Dina și Lucie Dorin, „agentul economic înregistrat în or. Tiraspol și posedă raportul de expertiză care confirmă calitatea de producător urmează să fie eliberat de careva taxe vamale”. însăși inculpatul Gojan Maxim a declarat că „colaboratorii vamali din secția „Venituri și valoare în vamă” au cerut actele care confirmă faptul că SRL „Trimex” este producătorul mărfurilor la care se solicită a fi importate. Numai prin confirmarea acestora erau să fie aplicate scutirile, în caz contrar urmând a fi achitate toate plățile de garanții. Acest fapt a fost comunicat de către brokerii vamali lui Oprean S., administratorul SRL „Trimex”, în rezultat, acesta a încheiat cu SA „Odema” contractul nr. 20/03 din 20.03.2012 de livrare a mărfurilor, care a fost transmis prin intermediul șoferului său Dudco Iu. lui Zgureanu St. și Gojan M. Instanța de apel a reținut că, prin conținutul stenogramei înregistrărilor 16 interceptării convorbirii purtate între Zgureanu St., Gojan M. și Oprean S. (f.d. 198-249, vol. I), rezultă că aceștia cunoșteau despre caracterul ilegal al tranzacțiilor, inclusiv despre faptul că SA „Odema” nu a transmis careva împuterniciri să fie vămuite mărfurile în locul agentului economic „Trimex” SRL. Astfel, pentru a beneficia de regim vamal facilitat, Zgureanu St. în data de 15.06.2012, a adresat către șeful Biroului vamal o cerere prin care a solicitat schimbarea destinatarului la declarațiile vamale nr. xxxxx și xxxxx, cerere care a fost acceptată, întocmindu-se actul de inspecție cu mențiunea „de efectuat modificări în rubrica 8,9,28 din declarațiile vamale, conform scrisorii f/n din 15.06.2012; în borderoul de documente de adăugat scrisoarea din 15.06.2012 și anexa la contractul nr. 20/03/12 din 20.03.2012 coordonat cu șeful de post”. A remarcat faptul că, declarații vamale și solicitarea de modificare a destinației au fost depuse în zilele de odihnă, fiind astfel emis actul de inspecție de modificare a destinatarului - „Odema” SA. În acest context s-a reținut ca întemeiat argumentul acuzatorului precum că, careva împuterniciri de la agentul economic „Odema” SA brokerii vamali din „Declar” SRL nu au avut niciodată, fapt confirmat însuși de către inculpați. Așadar, a rezultat că brokerii vamali Zgureanu St. și Gojan M. nu aveau careva împuterniciri de la SA „Odema”, prin urmare, din numele și în interesele acestui agent economic, nu aveau dreptul de a depune careva acte la organul vamal al Republicii Moldova. Contrar declarațiilor inculpaților Zgureanu St. și Gojan M., instanța de apel nu a acceptat versiunea privind necunoașterea de către aceștia a faptului că contractul nr. 20/03 din 20.03.2012 conține date denaturate, precum și lipsa de răspundere pentru conținutul documentului prezentat, care potrivit contractului de prestare a serviciilor de broker vamal nr. 218 din 11.06.2012 este purtată de către comanditarul Oprean S., or, contractul nr. 20/03 din 20.03.2012 și scrisoare din 15.06.2012 au stat la baza schimbării destinației mărfii în vamă și respectiv beneficierea de scutiri a unor taxe vamale, iar la prezentarea documentelor la organele vamale, anume brokerul vamal răspunde de veridicitatea datelor înscrise în acestea și ține de obligația lor de a verifica corectitudinea datelor prezentate. Acest fapt a fost confirmat în cadrul ședinței instanței de apel de către martorul Finciuc Dina care a declarat că „declarantul reprezintă interesele agentului economic în vamă, acesta autentifică toate documentele prezentate. Menționând că în lipsa unui contract încheiat între broker vamal și agentul economic nu se pot perfecta careva acte. Contractul de prestări servicii nu este obligatoriu să fie anexat de către broker la declarația vamală”. Conform declarațiilor martorului Tereșenco Svetlana, „SA „Odema” nu a încheiat nici un contract cu firma chinezească „Shaoxing County HongLong Imp&Exp Co.” LTD. Contractul anexat la materialele cauzei (f.d. 55-56), nu a fost încheiat de SA „Odema”, nu a fost semnat de directorul SA „Odema” și nu este aplicată ștampila în original SA „Odema” nu a expediat nici o scrisoare în adresa biroului vamal prin care ar solicita ca mărfurile parvenite de la SRL „Trimex” să fie devamate pe numele SA „Odema”. 17 Scrisoarea de ieșire nu este semnată de reprezentantul SA „Odema”. Ștampila aplicată pe contractul din 20 martie și scrisoarea de la (f.d. 24) după formă și conținut aparține SA „Odema”, dar este o copie, nu este originalul. Totodată, martorul a comunicat că, firma ,,Odema" SA nu a fost contactată nici o dată de brokeri vamali cu întrebări, probleme, referitoare la devamarea mărfurilor în perioada 15 iunie-august 2012. Nici de la brokerii firmei ,,Declar” SRL nu au primit nici un sunet, nici o interpelare. Compania are proprii săi specialiști care se ocupă de devamarea mărfurilor importate. Același fapt s-a indicat în răspunsul din partea factorilor de decizie ai S.A. „Odema”, prin care ultimii au infirmat faptul parvenirii în adresa lor a careva loturi de marfă din partea agentului economic „Trimex” SRL și a companiei chineze „Shaoxing County HongLong Imp&Exp Co.” LTD (f.d. 26, vol. I). Conform declarațiilor inculpatului Gojan M. „pe scrisoarea de la f.d. 54, vol. II din numele SA „Odema” ștampila de broker a aplicat-o Gojan M. La declarația vamală a fost depus originalul și copia scrisorii. Pe contractul de vânzare-cumpărare din 22 mai 2012, ștampila SRL „Declar” a pus-o el, contractul și scrisoarea au fost prezentate lui Oprean S. prin poșta electronică sau prin fax. Contractul a fost prezentat de Oprean S. cu totalitatea documentelor." În contextul celor relatate supra și din analiza cumulativă a probelor, instanța de apel a constatat că, brokerii vamali Zgureanu St. și Gojan M. cunoșteau faptul că contractul nr. 20/03 din 20.03.2012 conține date denaturate și a fost întocmit de către Oprean S. cu scopul de a confirma în vamă că destinatul este o companie producătoare cu sediul în or. Tiraspol, pentru a beneficia de regimul vamal facilitar, cu scutiri de anumite taxe vamale. Fapt confirmat prin interceptările telefonice dintre inculpați și administratorul SRL „Trimex”, Oprean S., rapiditatea depunerii de către broker vamal a declarațiilor și a contractului la biroul vamal în zilele de odihnă, nerespectarea prevederilor legale expuse supra, necontactarea companiei SA „Odema” pentru confirmarea autenticității contractului încheiat precum și a scrisorii din 15.06.2012 eliberate de către SA „Odema”, potrivit căreia destinatarul mărfurilor ar fi SA „Odema”, și în special, depunerea acestor acte la biroul vamal din numele și în interesele companiei „Odema” SA, neavând nici un acord în sensul împuternicirii inculpaților de a-i reprezenta interesele în fața organelor vamale ale Republicii Moldova. Subsecvent, prin cele relatate mai sus a fost confirmată și prezența laturii subiective a infracțiunii de contrabandă în proporții deosebit de mari manifestată prin intenția directă a inculpaților Zgureanu St. și Gojan M., urmărind un scop de cupiditate, care își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, au prevăzut urmările ei prejudiciabile și au dorit în mod conștient, survenirea acestora. Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiată concluzia primei instanțe potrivit căreia brokerii vamali și-au exercitat corespunzător obligațiile, mărfurile au fost vămuite legal, iar declarațiile vamale au fost acceptate de către vameși, prin ce se confirmă nevinovăția inculpaților Zgureanu St. și Gojan M., or, la depunerea declarațiilor vamale și anexarea documentelor corespunzătoare cât și a înscrisurilor ulterioare, inspectorii vamali nu cunoșteau că brokerii vamali nu au împuterniciri din partea agentului economic 18 „Odema” SA, deoarece nu exisă obligativitatea anexării contractului de prestare a serviciilor de broker vamal și la acel moment organele vamale nu cunoșteau despre Activitatea contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, care după importarea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova a fost reziliat la inițiativa „Trimex” SRL, fiind achitată penalitatea prevăzută de contract întreprinderii „Odema” SA. Conform declarațiilor martorului Tereșenco Svetlana, „după semnarea contractului, careva mărfuri pentru prelucrare de la SRL „Trimex” nu au parvenit. La data de 20 iunie 2012, în adresa SA „Odema” a parvenit o scrisoare de la Oprean S. prin care ultimul exprimă dezacordul de a îndeplini condițiile contractuale încheiate între părți, și respectiv nu va mai livra mărfuri. În legătură cu rezilierea contractului, SRL „Trimex” a achitat SA „Odema” o penalitate prevăzută de contract - 1500 dolari americani în numerar în casa SA „Odema”. Vinovăția inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală care demonstrează vinovăția inculpaților în afara oricărui dubiu rezonabil. De asemenea, probele cercetate mai sus au confirmat cu certitudine vinovăția inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, care nu au reușit să-și realizeze până la capăt intențiile infracționale, din motive independente de voința lor, pe motiv că marfa a fost returnată de către biroul vamal în Ucraina. Mai mult ca atât, instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat -careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpaților. Instanța de apel, la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77, a ținut cont de gradul prejudjeiabil și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpaților Zgureanu St. și Gojan M., de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală și de influența pedepsei aplicate asupra vinovaților. La individualizarea pedepsei în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a ținut cont că, inculpații Zgureanu St. și Gojan M. au comis o infracțiune din categoria celor grave, de pericolul social al infracțiunilor săvârșite, de aspectele săvârșirii infracțiunilor, o infracțiune consumată de escrocherie și o tentativă la comiterea infracțiunii de escrocherie în proporții mari, inculpatul Zgureanu St. are un copil minor la întreținere, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, personalitatea celor vinovați, anterior nejudecați, se caracterizează pozitiv la locul de trai, la evidența medicului narcolog sau psiholog nu se află. La stabilirea pedepsei s-a constatat că, lipsesc circumstanțe agravante în temeiul art. 77 Cod penal și circumstanțe atenuante în temeiul art. 76 Cod penal. Totodată, luând în considerație toate circumstanțele cauzei și anume, opinia participanților la proces, inculpații anterior nejudecați, au săvârșit o infracțiune gravă, nu au recunoscut vina, nu au conștientizat gravitatea faptelor comise, precum și 19 influența pedepsei asupra corectării inculpaților, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. este posibilă stabilindu-le pedeapsa sub formă de privațiune de libertate. Reieșind din circumstanțele indicate, instanța de apel a conchis că, restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpaților Zgureanu St. și Gojan M., precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților, cât și din partea altor persoane, poate avea loc doar prin aplicarea unei pedepse penale în limitele sancțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3) lit. c), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, sub formă de 5 ani închisoare pentru fiecare și a pedepsei penale în limitele sancțiunii prevăzute de art. art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, sub formă de 4 ani închisoare pentru fiecare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin prezenta decizie, a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, conform art. 72 Cod penal. Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnaților, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii. Astfel, ținând cont că vinovăția inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. a fost dovedită în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a considerat întemeiată solicitarea acuzatorului de stat și necesar de a confisca în favoarea statului a contravalorii bunurilor introduse prin contrabandă în valoare totală de 2 247 776,72 (două milioane două sute patruzeci și șapte mii șapte sute șaptezeci și șase, 72) lei moldovenești de la Zgureanu St. și Gojan M., în mod solidar. De asemenea, prin aceeași sentință inculpatul Dudco Iu. a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d), art. art. 27, 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Instanța de apel a constatat că, Dudco Iu. este învinuit prin rechizitoriu că, în perioada nestabilită de organul de urmărire penală, Oprean S., acționând în calitate de autor al infracțiunii, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Dudco Iu., având ca scop trecerea peste frontiera de stat a produselor din textil în asortiment, a creat un plan criminal. Astfel, la 16.03.2012, Oprean S., în scopul realizării planului său criminal, a înregistrat în autoproclamată "Republica Moldovenească Nistreană", societatea comercială "Trimex" SRL, numărul de înregistrare xxxxx, codul fiscal xxxxx, codul fiscal pe teritoriul Republicii xxxxx, adresa juridică: or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, fiind numit în calitate de director al acesteia. Ulterior, în scopul realizării planului său criminal, a expediat din portul maritim al or. Odessa, Ucraina, în adresa "Trimex" SRL, cu mijloacele de transport xxxxx și xxxxx, mărfuri - țesături din fire de filamente sintetice vopsite, indicate în invoce nr. 15/04/12 - MD, în valoare de 64 155 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituiau suma de 767 165,13 lei, cu greutate 27 800 kg și indicate în invoce nr. 20/04/12-MD, în valoare de 63 771,48 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 762 578,99 lei, cu greutatea de 27 136, 80 kg, invoce, care au 20 fost perfectate de către agentul economic "Shaoxing County Honglong Imp&EXP Co" LTD, cu adresa nr. 1704, 17th Floor, Haizbvou International, Shaoxing, Zhe Juang, China. La 12.06.2012, lotul de marfa indicat, în valoare totală de 1 529 744,12 lei, a trecut frontiera RM, ajungând la postul vamal Chișinău 3. În circumstanțele nestabilite, Oprean S. și Dudco Iu. au intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate, precum că SA "Odema", cu sediul în or. Xxxxx, a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic "Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co." LTD. Contractul nominalizat l-au transmis reprezentanților companiei de brokeri "Declar" SRL, Zgureanu St. și Gojan M. care în baza Contractului de prestare a serviciilor de Broker Vamal nr. 218, din 11.06.2012, au realizat operațiuni de perfectare vamală a mărfurilor și mijloacelor de transport și executarea altor funcții de intermediere în domeniul activității Brokerului vamal, care au întreprins măsuri pentru perfectarea documentelor respective, în vederea asigurării trecerii peste frontiera RM a lotului de marfa indicat, care au perfectat declarațiile vamale cu xxxxx și xxxxx din 12.06.2012, unde a fost indicat că destinatarul mărfii este SA "Odema" cu sediul în or. Xxxxx. Ulterior, loturile de marfa au trecut în regiunea autoproclamatei "Republici Moldovenești Nistrene", unde Oprean S. a întreprins acțiuni nestabilite de organul de urmărire penală. Tot Dudco Iu., prin înțelegere prealabilă cu Oprean S., au acționat conform planului criminal creat de către ultimul, conform schemei criminale anterior create, Oprean S. a expediat din portul maritim al or. Odessa, Ucraina, în adresa "Trimex" SRL, cu mijlocul de transport xxxxx mărfuri - țesături din fire de filamente sintetice, indicate în invoce nr. ZMC-J-164-2, în valoare 59 686,2 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 718 022 lei și 60 bani, cu greutate de 29 023 kg, invoce, care a fost perfectat de către agentul economic "Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co." LTD, cu adresa nr. 1704, 17th Floor, Haizhou International, Shaoxing, Zhe Jiang, China. La 07.08.2012, lotul de marfa indicat a trecut frontiera RM, ajungând la postul vamal Chișinău 3. Oprean S. și Dudco Iu. au intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate, precum că SA "Odema", cu sediul în or. Xxxxx, a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic "Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co." LTD, contractul pe care l-au transmis reprezentanților companiei de brokeri "Deklar" SRL, Zgureanu St. și Gojan M. care în baza contractului de prestare a serviciilor de Broker Vamal nr. 218 din 11.06.2012, care urmau să treprindă măsuri de perfectare a documentelor respective, în vederea asigurării trecerii frontierei RM a lotului de marfă indicat, fiind perfectată declarația vamală cu nr. xxxxx din 14.08.2012, unde a fost declarat că destinatarul mărfii este SA "Odema" cu sediul în or. Xxxxx. Intențiile lui Dudco Iu. și Oprean S. de a trece prin contrabandă lotul de marfă nu au putut fi realizate, aceasta fiind returnată în Ucraina. La baza învinuirii inculpatului Dudco Iu. în comiterea infracțiunilor incriminate fiind puse aceleași probe, cercetate mai sus în prezenta decizie. Ținând cont de recomandările Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție și în urma cercetării probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat unilateral cumulul de probe și eronat a adoptat 21 o sentință de condamnare a inculpatului Dudco Iu. în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal, și anume că prin acțiunile sale intenționate, acționând prin participație, în calitate de complice, a contribuit la săvârșirea infracțiunii de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova, a unor obiecte în proporții deosebit de mari, de către de către două sau mai multe persoane, prin declarare neautentică în documentele vamale și în alte documente de trecere a frontierei, precum și în baza art. art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal, prin acțiunile sale intenționate, acționând prin participație, în calitate de complice, a contribuit la săvârșirea tentativei de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova, a unor obiecte în proporții deosebit de mari, de către două sau mai multe persoane, prin declarare neautentică în documentele vamale și în alte documente de trecere a frontierei. Cercetând declarațiile martorilor audiați, atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, precum și înscrisurile anexate la materialele cauzei penale, instanța de apel a ajuns la concluzia că, Dudco Iu. acuzat de comiterea infracțiunilor de contrabandă, urmează a fi achitat pe motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Declarațiile inculpatului Dudco Iu., instanța de apel le-a considerat corespunzătoare adevărului, deoarece pe parcursul întregului proces penal, atât la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de fond și celei de apel dânsul a dat declarații consecvente, concludente, iar pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra că inculpatul Dudco Iu. a comis faptele incriminate. Dimpotrivă, majoritatea absolută de probe, analizată și apreciată prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează cu declarațiile inculpatului Dudco Iu. și nu confirmă, că inculpatul a săvârșit infracțiunea de contrabandă. Potrivit învinuirii înaintate, acuzarea l-a învinuit pe Dudco Iu. și Oprean S. că au intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate, precum că SA „Odema", cu sediul în or. Xxxxx, a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic "Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co." LTD, însă nu se indică ce atitudine sau contribuție a avut Dudco Iu. la această faptă și nu a demonstrat prin nici o probă că inculpatul cunoștea despre faptul că contractul menționat conținea date denaturate sau avea posibilitatea să cunoască sau să verifice datele din contract. Conform declarațiilor martorului Tereșcenco Sv. (contabil-șef SA „Odema”) toate negocierile au fost purtate cu Oprean S., iar pe Dudco Iu. nu 1-a văzut niciodată. Din analiza cumulativă a probelor, instanța de apel a constatat că, acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente care ar demonstra cu certitudine vinovăția lui Dudco Iu. și intenția acestuia de a comite o faptă ilicită, iar presupunerile acuzatorului de stat care nu sunt fondate pe probe incontestabile nu pot sta la baza emiterii unei sentințe de condamnare în privința lui Dudco Iu. Instanța de apel a apreciat ca eronată și neîntemeiată concluzia primei instanțe care a indicat că doar Dudco Iu. și Oprean S. cunoșteau despre faptul încheierii contractului 22 cu SA „Odema" și cum a intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012 a fost prezentat brokerilor vamali, prin ce se confirmă că inculpatul știa că contractul conținea date neautentice. Or, această concluzie nu se bazează pe nici o probă, nici un martor nu a oferit declarații în acest sens, fiind o presupunere a acuzării preluată de prima instanță, precum că, dacă inculpatul a transmis brokerilor contractul nr. 20/03 din 20.03.2012 el cunoștea conținutul acestuia. Această concluzie pripită a instanței de fond nu este suficientă pentru ca Dudco Iu. să fie supus răspunderii penale în lipsa unor probe pertinente, utile și veridice, care cu certitudine ar confirma învinuirea adusă. Analizând concluzia instanței de fond vis-a-vis de existența înțelegerii prealabile a lui Dudco Iu. cu Oprean S., instanța de apel a reținut, că aceasta la fel nu este întemeiată pe careva probe, or din declarațiile inculpaților, martorilor și din probele materiale descrise mai sus nu rezultă înțelegerea prealabilă a lui Dudco Iu., atât cu Oprean S., cât și cu Zgureanu St. și Gojan M. (potrivit rechizitoriului). Instanța de apel a reținut că, inculpatul Dudco Iu. era angajat al „Trimex" SRL, activând în calitate de șofer, care nu participă la luarea deciziile și negocierea contractelor. Mai mult, contractul între „Trimex" SRL și „Odema" SA a fost negociat și încheiat în lipsa lui Dudco Iu., care aștepta în mașină pe directorul Oprean S.. De asemenea, inculpatul a declarat că „Oprean S. nu avea încredere totală în el, nu-i divulga secretele comerciale și se ocupa el personal de prezentarea actelor”, inculpatul executând doar indicațiile. Însăși inculpații Zgureanu St. și Gojan M. au declarat că îl cunosc pe Dudco Iu. ca fiind șofer la compania „Trimex” SRL și nu au declarat că au discutat cu acesta conținutul actelor prezentate/transmise de către Oprean S. La baza sentinței de condamnare instanța de fond s-a bazat pe deducție fără a face trimitere la probe concrete în dovedirea vinovăției inculpatului Dudco Iu. Instanța de apel a statuat că, versiunea înaintată de inculpatul Dudco Iu. precum că nu a participat în calitate de complice la săvârșirea infracțiunii de contrabandă, nu a fost combătută de careva probe indubitabile prezentate de partea acuzării. În consecință, instanța de apel, analizând aceste probe și apreciindu-le prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a considerat că, vinovăția lui Dudco Iu. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b) și d) și art. art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal, nu a fost dovedită prin probe suficiente, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu legea procesuală penală, din motiv că fapta imputată nu a fost comisă de către inculpat, iar sentința de condamnare, adoptată de către Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău este neîntemeiată.

Împotriva deciziei instanței de apel declară recursuri ordinare procurorul, avocatul Ciubuc Gr. în numele inculpazului Zgureanu St., avocatul Briceac A. în numele inculpatului Gojan M. și ultimul, care solicită: Acuzatorul de stat, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei 23 de către aceiași instanță, în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar, acuzatorul de stat invocă următoarele argumente: - hotărârea instanței de apel este neîntemeiată sub aspectul blândeții pedepsei pronunțate în privința inculpaților Zgureanu St. și Gojan M., și respectiv ilegalitatea deciziei în partea ce ține de achitarea inculpatului Dudco Iu.; - analizând decizia instanței de apel în coraport cu celelalte probecercetate pe dosar, consideră că pe episodul cu Dudco Iu., instanța de apel le-a dat o apreciere greșită, în derogare de la prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpatului Dudco Iu. și o interpretare eronată a dreptului material care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz; - declarațiile inculpatului Dudco Iuri care evident este cointeresat de adoptarea unei decizii de achitare în favoarea sa, instanța de apel nu le-a pus la îndoială și nu le-a apreciat critic cum a solicitat acuzarea în pofida faptului că versiunea precum că el Dudco Iu. ar fi fost angajat în calite de șofer la SRL „Trimex", a fost spulberată încă la urmărirea penală, or, inculpatul Dudco Iu. nu a prezentat careva probe cum ar fi contractul de muncă, ordinul de angajare s-au măcar carnetul de muncă cu mențiunile corespunzătoare. Astfel, instanța de apel a dat prioritate nefondată probelor apărării ce- l vizează pe inculpatul Dudco Iu., în detrimentul probelor acuzării care demască acțiunile ilegale ale inculpatului și care stabilesc adevărul; - așa dar, instanța de apel urma să menționeze și să supună aprecierii toate probele examinate în de judecată și să stabilească o pedeapsă cu închisoare tuturor inculpaților pe un termen de 7 executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, conform solicitării acuzatorului de stat în apel. În așa mod, instanța de apel în privința inculpatului Dudco Iu. a pronunțat o decizie contrară legii, iar pedeapsa stabilită inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. o consideră prea blândă, fapte care urmează a fi calificate ca erori. Avocatul Ciubuc Gr. în numele inculpatului Zgureanu St., invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În motivarea recursului ordinar, partea apărării invocă următoarele argumente: - Zgureanu St. A fost condamnat în lipsa probelor ce ar indica asupra existenței componenței de infracțiune. Aceasta indică asupra unei probleme de drept de importanță generală, or, este inadmisibil ca inculpatul să fie condamnat pentru acțiuni ce nu întrunesc elementele și semnele componenței de infracțiune ce i sau incriminat; - Zgureanu St. a explicat, ca nu a contribuit sub nici o formă la infracțiunea de contrabandă. Nu a cunoscut că actele prezentate de Dudco Iu. si Oprean S. conțineau date false. A acceptat actele, or aveau toate semnele unor acte originale si autentice, aveau aplicată ștampila originală. Suspecții asupra actelor prezentate nu a avut, dar nici posibilități reale de a verifica acele acte nu avea. A actinonat de comun acord cu organul vamal și depozițiile lui nu au fost combătute. Consideră că nu a săvârșit acțiuni de contrabandă; - declararea neautentică în actele vamale a destinatarului mărfurilor ca formă de 24 contrabandă dispoziția art. 248 CP nu prevede. Admițând, pentru moment, ca corectă concluzia instanței de apel că declararea neautentică a destinatarului mărfurilor ar fi constituit o acțiune de contrabandă, considerăm că aceasta ar putea fi numai în situația, în care s-ar fi comis o ilegalitate, sau prin asa acțiuni s-ar fi urmărit scopul de a introduce/scoate ilegal mărfurile în/din țară, acțiuni care în cazul nostru nu au avut loc. Din contra sau întocmit DV xxxxx si xxxxx, care sau validat de către organul vamal la postul vamal Chișinău 3, iar mai târziu mărfurile sau declarat și vămuit și la Tiraspol. Mai mult acțiunile de schimbare a destinatarului nu pot fi calificate ca contrabandă, or schimbarea destinatarului are loc între doi agenți economici, rolul vămii fiind de a accepta sau nu schimbarea destinatarului. În cazul de față s-a acceptat. Nu se invocă nici o probă că Zgureanu St. ar fi cunoscut, că scrisioarea din 15.06.2012 și contractul nr. 20/03 din 20.03.2012 conțineau date denaturate; - contrar prevederilor art. 296 CPP nici actul de învinuire nu conține analiza probelor care ar confirma fapta și vinovăția lui Zgureanu St., argumentele invocate de acesta în apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente nu se regasec. Alte fapte sunt descrise eronat, contrar celor constatate; - afirmațiile din invinuire, precum, că „în vederea asigurării trecerii mărfurilor peste frontiera RM… ”, de asemenea sunt eronate și incorecte. Mărfurile au fost declarate în baza DV xxxxx si xxxx și vămuite la postul vamal Chișinău 3. Nu este corect ca scopul declarării mărfurilor ar fi fost asigurarea trecerii lor peste fiontieră, or după declararea mărfurilor acestea urmau să ajungă la Tiraspol, iar RM pe itinerarul de la Chișinău, Hirbovăt, Tiraspol nu are frontiera de nici un fel. Nici pe perimetrul râului Nistru nu exista o frontieră vamală; - organul de urmărire penală a introdus în textul învinuirii fraza „în vederea asigurării trecerii mărfurilor peste frontiera RM...”, doar pentru a crea o aparență că s-ar fi încălcat dispoziția art. 248 CP. Prezența contrabandei ar putea fi doar în situația în care scopul ar fi fost trecerea mărfurilor peste frontieră, acțiuni în cazul de față lipsesc cu certitudine. DV sau întocmit și sau validat în scopul aducerii mărfurilor la Tiraspol, lucru care s-a realizat. Instanța de apel a susținut, că contrabanda a avut loc prin decalararea neautentică în documentele vamale și în alte documente de trecere a frontierei a destinatarului mărfurilor. Asemenea abordare contravine dispoziției art. 248 CP, or răspunderea penală survine atunci, cu referire la caz, când sunt declarate neautentic mărfurile, obiectele și alte valori. Este confirmat cu certitudine, că prin DV 3029113459, xxxxx si xxxxx după cantitate, valoare, originea mărfurilor, gen, cod tarifar, mărfurile au fost declarate corect, deaceea lipsesc probe că ar fi avut loc o declarare neautentică în documentele vamale și alte documente de trecere a frontierei, așa cum prevede dispoziția art. 248 CP. De asemenea, în înviunire se insistă, că de către Zgureanu St. si Gojan M. au fost perfectate documentele respective, în vederea asigurării trecerii peste frontiera RM a lotului de marfă, dar texul învinuirii nu indică care anume „documente respective” au perfectat acestea; - materialele cauzei confirmă incontestabil, că containerele cu mărfuri s-au prezentat la postul vamal Chișinău 3, unde sau perfectat și validat DV 3029113459, xxxxx 25 și xxxxx DV menționate sau perfectat în vederea aducerii mărfurilor destinatarului, care se afla la Tiraspol. Organul vamal în baza borderourilor de transport 0038432 si 0038431 a îndreptat unitățile de transport cu marfa către postul vamal intern Hîrbovăț prin care au fost trecute spre Tiraspol. Întrebarea rămâne unde pe itenerariul Chișinău, Hirbovat, Tiraspol exista frontiera RM la trecerea căreia ar fi fost comisă contrabanda imputată; - consideră viciată și învinuirea adusă lui Zgureanu St. precum, că ar fi săvârșit infracțiunea ca complice. Învinuirea adusă s-a limitat la formularea unei fraze abstracte, precum, că Zgureanu St. acționând prin participație în calitate de complice, a contribuit la savârșirea infracțiunii, dar prin care acțiuni sau manifestat acțiunile de complice nu se indică. Precum nu se indică care din formele de participație din cele prevăzute în art. 43 CP este prezența în acțiunile lui Zgureanu St. Aceaste erori nu au fost sesizate nici de instanța de apel, care a transcris învinuirea formulată de procuror și în decizia contestată. Lipsa unei învinuiri precise, clare și previzibile confirmă și următoarele. Astfel se indică, că „Oprean si Dudco au intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate...”, dar nu se indică ce atitudine a avut la aceasta Zgureanu St., a cunoscut el despre faptul că contractul conținea date denaturate, sau aceasta i sa comunicat, sau avea posibilitatea să cunoască sau să verifice datele conținute în actele prezentate; - nu constituie contrabandă nici acțiunile lui Zgureanu St. legate de declararea și vămuirea mărfurilor. De fapt, Zgureanu St. nu a întocmit nici un document prin care ar fi autorizat acțiunile de declarare a mărfurilor sau validare a declarațiilor vamale. Potrivit contractului nr. 218 sau întreprins acțiunile în vederea vămuirii mărfurilor, acțiuni care au fost acceptate de organul vamal. Scutirile vamale au fost aplicate din start de către Gojan M., având ca temei HG nr. 1001 cu modificările operate prin HG nr. 258. Organul vamal nu a aceptat aplicarea scutirilor în baza HQ dat fiind că Codul Fiscal nu fusese modificat la moment, de aceea consideră eronată concluzia precum că s-a pretins la niște scutiri nefondate. În urma consultării cu inspectorii vamali s-a transmis lui Dudco Iu., că urmează de prezentat acte că mărfurile sunt destinate unui agent economic din regiunea din stângă Nistrului, care are capacități de prelucrare a lor. Astfel s-au prezentat scrisoare din numele ,,Odema” SA din 15.06.2012, precum, că destinatarul mărfurilor ar fi ,,Odema” SA, contractul nr. 12-24 din 15.06.2012 dintre ,,Trimex” SRL și ,,Odema” SA, prin care primul se obligă să furnizeze materiale pentru confecționarea articolelor de confecții, precum și rapoartele de expertiză, potrivit cărora ,,Odema” SA dispune de bază tehnologică și personalul necesar pentru asigurarea prelucrării țesăturilor din materialul furnizat de ,,Trimex” SRL. Au primit de la Oprean și Dudco acele acte despre care se discutase cu inspectorii vamali; contractul nr. 12-24 din 15.06.2012 dintre ,,Odema” SA și ,,Trimex” SRL, potrivit căruia ,,Odema” SA urma să producă confecții din materia primă prezentată de ,,Trimex” SRL, scrisoarea din 15 iunie 2012 din numele SA ,,Odema”, potrivit căreia destinatarul mărfurilor ar fi ,,Odema” SA. Ultima avea aplicată ștampila umedă a SA,, Odema”, iar contractul 12-24 din 15.06.2012 între SA ,,Odema” și ,,Trimex” SRL, după cum a confirmat în ședința de judecată Terescenco a fost o realitate. 26 Nu a avut motive și nici competența de a respinge documentele prezentate, or acestea aveau ștampile umede, le-au acceptat ca originale, fiind acceptate ca originale și de organul vamal. - nu justifică condamnarea lui Zgureanu St. faptul, că nu a existat un contract de prestare servicii între „Declar” SRL și ,,Odema” SA și din următoarele motive. Schimbarea destinatarului a fost autorizată de organul vamal și aceasta este o practică frecventă în activitatea vamală la declararea mărfurilor. S-a acționat potrivit contractului nr. 218, în care era prevăzut, că comanditarul avea obligația să asigure veridicitatea documentelor și informațiilor prezentate la vămuirea mărfurilor. Asemenea contracte perfectează toți brokerii vamali și se face aceasta în scopul responsabilizării clienților și apoi brokerul este doar reprezentant, declarant vamal fiind importatorul/exportatorul. Astfel, obligația de a prezenta documente veridice la declararea și vămuirea mărfurilor era a agentului economic importator. În baza documentelor prezentate organul vamal a acceptat schimbarea destinatarului, intocmindu-se actul de inspecție cu mențiunea „de efectuat modificări in rubrica 8,9,28 din DV, conform scrisorii f/n din 15.06.2012; în borderoul de documente de adăugat scrisoarea din 15.06.2012 și anexa la contractul nr. 20/03/12 din 20.03.2012, coordonat cu șeful de post”. Actul de inspecție l-a întocmit organul vamal. Nu s-au prezentat careva probe, care ar demonstra, că Zgureanu St. ar fi contribuit la pregătirea, confecționarea sau prezentarea organului vamal de acte contrafăcute cu privire la schimbarea destinataruui mărfurilor, precum nu sau prezentat probe, că ar fi luat careva decizii ilegale cu privire la modul în care să se vămuiască mărfurile. Cu adevărat la data prezentării DV xxxxx si xxxxx HG nr 1001 era modificată și prevedea, ca „procedura declarării și vămuirii mărfurilor introduse în/scoase de pe teritoriul vamal al țării de către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova înregistrați la Camera înregistrării de Stat se va efectua în funcție de regimul vamal solicitat, pe principii generale, fără perceperea drepturilor de import, cu excepția taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, cu condiția rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale. Adică asa cum a procedat Gojan, deaceea nu este corect (fila 16 a deciziei), că s-au solicitat scutiri. Plata pentru proceduri vamale oricum urma sa fie achitată, asa că ar fi eronate afirmațiile, precum, că Zgureanu a procedat contrar legii; - toate acțiunile întreprinse de Zgureanu St. sau făcut de comun acord cu organul vamal. Astfel inițial s-au prezentat DV cu scutirele respective, având ca temei HG nr 1001. Organul vamal nu le-a acceptat. Evident, ca s-a comunicat lui Dudco și Oprean. Dudco a prezentat contractul nr 20/03, scrisoarea ,,Odema” SA din 15.06.2012 potrivit cărora s-au rectificat datele din DV cu privire la destinatar, facându-se acesta public cu prezentarea DV organului vamal, fără îndoială, că au constatat, că inițial în DV era un alt destinatar, dar nu au considerat aceasta o ilegalitate. Evident, că persoanele de la organul vamal care au vizualizat aceste documente au constatat, că inițial în DV s-a indicat ca destinatar ,,Trimex” SRL, iar dupa prezentarea documentelor destinatarul a devenit ,,Odema” SA. Aceasta nu a creat careva suspiciuni. Contractul prestare servicii 27 se prezintă organelor vamale la cererea acestora și justifică împuternicirile brokerului vamal de a reprezenta declarantul. Înțelegem că organul vamal nu a solicitat contractul prestare servicii între brokerul vamal și ,,Odema” SA cu toate că era evident, că exista alt contract cu ,,Trimex” SRL. După noi motivul din care nu s-a solicitat este evident. Nu constituie lipsa contractului prestare servicii de o abatere, care ar putea fi calificată ca contrrabandă. Mai mult ar fi fost ,,Trimex” SRL sau ,,Odema” SA indicat în DV ca destinatar, oricum mărfurile sau vămuit. Da infracțiunea de contrabandă este una formală, dar nu atât de formală încât să fie decarate ca contrabandă șacțiunile în care mărfuile sau declarat organului vamal; - una din probele pe care se întemeiează decizia contestată sunt stenogramele cu interceptările telefonice, deși acestea nu au fost cercetate nici la prima instanță și nici în ședința instanței de apel. Atrage atenția că nici procurorul nu a solicitat cercetarea stenogramelor cu interceptările telefonice. Instanța de apel a utilizat ca probă a învinuirii interceptările telefonice în sensul, că Zgureanu cunoștea despre caracterul ilegal al tranzacțiilor, inclusiv despre faptul, ca ,,Odema” SA nu a transmis careva împuterniciri la vămuirea mărfurilor. Zgureanu nu a contestat faptul, ca ar fi avut împuterniciri de la ,,Odema” SA cu privire la declararea mărfurilor. Pentru declararea mărfurilor era contractul prestare servicii cu ,,Trimex” SRL și procedura de vămuire a apărut necesitatea de schimbarea a destinatarului, procedura de declarare continuînd în baza aceluiași contract. În aceste interceptări se conține informația cu privire la necesitatea prezentării anumitor documente solicitate de organul vamal dar aceasta nu semnifică ilegalitatea tranzacțiilor; - revenind la interceptările telefonice merită să atragem atenția că acestea au avut loc în zilele de 30 iulie - 9 august 2012. Ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit în privința lui Zgureanu a fost emisă la 30.10.2012 și adusă la cunoștință lui Zgureanu în aceiași zi. Cauza penală a fost pornită la 26.09.2012. Infracțiunea pentru care este condamnat Zgureanu ar fi fost savârșită în luna iunie și august 2012 și nu are nici o atitudine față de cauza penală pornită la 26.09.2011 pe faptul nedeclararii mărfurilor de către „Ist-Logistic” SRL importate prin portul maritim Odesa. Cauza penală s-a pornit la 17.10.2012, de aceea informațiile colectate în perioada când nu exista o cauză penală, au fost obținute ilegal; - casând decizia anterioară instanța de recurs a atenționat că instanța de apel nu se pronunțase asupra contractului nr. 218, depozițiilor lui Terescenco S., Lucie D. și Finciuc D., legalității modificărilor efectuate prin actul de inspecție și stenogramelor cu interceptările convorbirelor telefonice. De data aceasta s-au transcris integral depozițiile numiților martori exact cu același conținut cum sau expus și în sentința de achitare. Astfel, că aceleași depoziții în baza cărora Zgureanu fusese achitat de data aceasta au servit ca probe de condamnare. Depozițiile martorilor au un caracter de informare despre anumite evenimente sau justifică acțiunile întreprinse de acestea, dar nu au confirmat și nu confirmă vinovăția lui Zgureanu în cele incriminate; - cu referire la contractul nr. 218 acesta a fost unul perfect legal, în care sau prevăzut 28 drepturile și obligațiunile părților. Astfel, Trimex SRL urma să-și respecte obligația ți nu poate Zgureanu S. să răspundă pentru obligația comanditarului. Dacă acest contract a fost considerat, ca probă a acuzării, acesta urma să fie cercetat în ședința instanței de apel, cel puțin să se de-a citire, sau sa adreseze careva intrebari inculpaților; - actul de inspecție, considerat ca probă a acuzării, nici de data aceasta nu s-a cercetat, de aceea nu este clar în ce mod ar confirma învinuirea adusă. Cele menționate confirmă trei aspecte asupra cărora atenționăm instanța de recurs. Primul, că sunt prevăzute anumite date, la prezentarea cărora se întocmește actul de inspecție. Al doilea se purcede la sancționarea contravențională în situația în care acele date sunt eronate. Al treilea declarația vamală se anulează și se remite în vederea refacerii acesteia. În cazul de față primele două aspecte nu au fost constatate, recurgându-se la anularea DV inițiale cu obligarea brokerului de a depune o alta DV. Adică actul de inspecție întocmit de organul vamal a servit ca motiv de refacere a declarațiilor vamale. De fapt schimbarea destinatarului s-a efectuat de organul vamal, care nu a constatat nici o ilegalitate, deaceea nu este clar în ce mod actul de inspecție ar justitfica vinovăția lui Zgureanu S. în cele incriminate; - judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325, (1) CPP) și judecata nu este în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o, agravând situația inculpatului. În actul de învinuire acuzarea s-a limitat la faptul, că Zgureanu S. ar fi contribuit la ăvârșirea infracțiunii prin declararea neautentică a destinatarului mărfurilor. În decizia contestată în scopul justificării, îmbunătățirii sau explicării învinuirii s-a indicat, că potrivit DV s-a solicitat regim facilitar de scutire de la careva plați vamale (fila 22). Reiterăm, că DV s-au întocmit potrivit HG nr 1001 cu modificările ulterioare, indicându-se ca plăți vamale doar plățile pentru proceduri vamale. Așa, că DV sau depus nu în scopul beneficierii de careva scutiri, dar pentru că era în vigoare actul normativ menționat. Și la fila 24 a deciziei se conține afirmația, precum, că contractul 20/03 din 20.03.2012 a fost întocmit de Oprean cu scopul de a confirma în vama ... pentru a beneficia de regimul facilitar, cu scutiri de anumite taxe vamale. În actul de învinuire însă nu exista nici o frază, că DV s-ar fi întocmit în scopul de a beneficia de careva scutiri. Din aceste motive considerăm că instanța de apel s-a expus și asupra faptelor care nu au fost obiectul de învinuire și prin acesta a încălcat dreptul la apărare a lui Zgureanu S. Se atestă o situație contradictorie. Pe de o parte s-a acceptat poziția procurorului, precum că prin validarea DV xxxxx și xxxxx ar fi constatat o infracțiune de contrabandă, aplicându-se, după cum se indica în decizia contestată, scutiri nejustificate. Pe de altă parte DV cele menționate sunt valabile și legale pâna în prezent. Astfel, organul vamal a validat și menține veridicitatea și autenticitatea DV, iar instanța de apel a susținut poziția organului de urmărire penală, ca prin aceleași DV s-ar fi comis o infracțiune de contrabandă, dar asemenea situație nu poate și nu trebuie menținută. În situația în care organul vamal a autorizat acțiunile de declarare și vămuire a mărfurilor, iar instanța de apel admițând recursul acuzării avea obligația sa se expună și asupra legalității acțiunilor organului vamal și motivelor din care s-a procedat astfel; 29 - nu constituie o infracțiune nici episodul de întocmire și depunere la postul vamal Chișinău 3 a DV xxxxx. Motivele de întocmire și depunere a acestei DV sunt identice ca și în cazul din luna iunie 2012. Și de data aceasta mărfurile au fost declarate, dar organul vamal nu a acceptat vămuirea. Este lesne de presupus, că dacă ar fi fost semne de contrabandă organul de urmărire penală al Serviciului Vamal dispunea reținerea mărfurilor, recunoașterea ca corp delict și păstrarea lor până la examinarea în instanță a cauzei penale în eventualitatea aplicării confiscării speciale. La această concluzie ne aduc depozițiile lui Gojan, care a declarat, că în cazul prezentării DV xxxxx la controlul fizic au participat și inspectorii de la serviciul fraude vamale a SV, dar fiind organul abilitat prin lege, de a constata și investiga cazurile de contrabandă nu a făcut aceasta, luîndu- se decizia de a returna automobilul cu marfa în Ukraina. Atrage atenția că ajungând-se la concluzia, că s-ar fi săvârșit o acțiune de contrabandă, prin acțiuni descrise, nu s-a dispus efectuarea unor investigații în vederea cercetării motivelor din care s-a decis returnarea automobilului cu marfa în Ukraina cu audierea persoanelor care au procedat astfel. S-ar întelege că aceasta nu s-a făcut deliberat pentru a nu zdruncina învinuirea care se pregătea; - cu referire la confiscarea contravalorii mărfurilor, este confirmat cu certitudine că unitățile de transport xxxxx și xxxxx cu marfa vămuită la postul vamal Chișinău 3 prin DV xxxxx și xxxxx au fost îndreptate de organul vamal către postul vamal intern Hirbavat fiind însoțite de excorta vamală în baza a 2 borderouri de transport xxxx si xxxx. Că mărfurile au ajuns la Tiraspol confirmă cele 2 DV xxxx și xxxx perfectate de organul vamal de acolo prin care mărfurile sau vămuit. Copiile acestor acte sunt anexate la dosar. Astfel mărfurile indicate au intrat în țară în mod legal, au fost acceptate pentru declarare și vămuire. Puse în circulație liberă pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale, dar potrivit modului stabilit prin HG nr. 1001 cu modificările ulterioare; - în timpul săvârșirii infracțiunii incriminate norma legală aplicabilă era dispoziția art. 106, (1), lit. b) CP care prevedea posibilitatea de confiscare a bunurilor, dacă sunt ale infractorului. În cazul lui Zgureanu S. este confirmat cu certitudine, că bunurile care se pretinde a confisca contravaloarea lor erau proprietatea altor persoane și nu erau supuse confiscării. Redacția actuală a art. 106, (1) CP a fost pusă în aplicare prin Legea nr 60 din 7.04.2016, așa că aplicabilă era redacția anterioară, de aceea confiscarea contravalorii bunurilor, contravine prevederilor art. 8 CP. Mai ales că bunurile au ajuns la destinatar și acesta a beneficiat de ele. Inculpatul Gojan M. și avocatul acestuia Malic Gh., invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În motivarea recursului ordinar, recurentul invocă următoarele argumente: - la cercetarea cauzei, instanța de apel NU a ținut cont de prevederile articolelor 26, 27, 99-101 Cod de procedură penală, NU a cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, NU le-a verificat minuțios, NU a dat o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblul, din punct de 30 vedere al coroborării lor, IPOTETIC și neîntemeiat a dedus concluzia că, faptele subsemnatului ar întruni elementele infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) și de art. art. 27, 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. - în primul rând, dacă ar fi avut loc pretinsele infracțiuni, atunci acestea ar fi fost consumate mult mai inainte de când marfa deja introdusă prin contrabandă, la frontiera de stat și frontiera vamală a Republicii Moldova, mai târziu, a ajuns la postul vamal Chișinău 3, unde au fost solicitate serviciile companiei de brokeri „Deklar" SRL, inclusiv a reprezentanților acesteia, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim. Altfel spus, serviciile companiei de brokeri „Deklar" SRL nu au fost îndreptate si nici nu au avut scopul de a trece, peste frontiera vamală a Republicii Moldova, marfa care deja era în țară pentru destinatarul, SC „Trimex" SRL, or scopul serviilor companiei de brokeri „Deklar" SRL constau în asistenta la perfectarea declarațiilor vamale, prin care sa cerut schimbarea destinatarului inițial, pentru transportarea mărfii în regiunea transnistreană, pentru a beneficia de facilitățile acordate în baza Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 1001 din 19.09.2001, inclusiv, perfectarea procedurilor de vămuire a mărfii, deja introduse în țară, care era la postul vamal intern autorizat de Serviciul Vamal, fiind firesc că trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova, deja avuse loc mai înainte și în afara serviciilor și implicării brokerului vamal, prin postul de frontieră vamală Tudora-Starokazacie, iar procesul de vămuire a mărfii, deja introduse în țară, a durat la postul vamal intern autorizat de Serviciul Vamal, în primul episod, de la 12 până la 16 iunie 2012, iar în cel de al doilea, de la 08 până la 16 august 2012, așa că nu poate fi vorba de o infracțiune continuă; - mai mult ca atât, în declarațiile de obținere a facilitaților acordate în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1001 din 19.09.2001, pregătite de către compania de brokeri „Deklar" SRL, era indicat ca destinatar al mărfurilor anume SC „Trimex" SRL, iar ulterior anume reprezentanții vamei au provocat schimbarea destinatarului mărfii, de la SC „Trimex" SRL, la SA „Odema" cu sediul în or. Xxxxx, la adoptare acestei soluții nu a avut nici o relevanta reprezentanții companiei de brokeri „Deklar" SRL, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, pentru că modificarea a fost validată direct de către angajații vamei. Modificarea destinatarului mărfii a fost efectuată nu în scop de a trece marfa peste frontiera vamală a Republicii Moldova, acțiune care deja avuse loc mai inainte și în afara serviciilor și implicării brokerului vamal, prin postul de frontieră vamală Tudora- Starokazacie, ci doar pentru a nu se încasa o garanție vamală în sensul și în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1001 din 19.09.2001, că marfa va fi transmisă în zona transnistreană, pentru că în orice caz, urma a se beneficia de facilitățile acordate, fie în prealabil, fără garanții vamale, fie ulterior; - în speță procurorul a expus la general o învinuire abstractă, fără fapte, or din învinuire nu rezultă când și unde a fost comisă infracțiunea, nu este indicată data, locul, mijloacele și modul de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei, motivele și semnele calificative pentru încadrarea faptei; - deși, pretinsa infracțiune, putea avea loc doar la momentul trecerii inițiale a 31 mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, adică prin postul de frontieră vamal Tudora-Starokazacie, procurorul în învinuire nici nu a indicat acest fapt și loc geografic, ceea ce face în ansamblu inexplicabilă și imprevizibilă învinuirea pusă în seamă; - în speța nu este clar, de ce procurorul a expus la general o învinuire fără fapte, din care nu rezultă când a fost comisă infracțiunea, nu este clar pe seama la ce, organul de urmărire penală, ar putea afirma în contradicție, precum că pe de o parte la 16.03.2012, pe de alta, în perioada nestabilită de organul de urmărire penală, Oprean Serghei, fiind în înțelegere prealabilă cu cet. Dudco Iuri, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, a înregistrat în autoproclamată "Republica Moldovenească Nistreană", societatea comercială „Trimex" SRL, codul fiscal xxxxx, codul fiscal pe teritoriul Republicii 1012615000291, adresa juridică: or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, fiind numit în calitate de director al acesteia. Or, este absurd, ca el a înregistrat întreprinderea vizată și el ar fi fost numit, de către cine?, în calitate de director al acesteia; - în învinuire se specifică la general, doar faptul că Oprean Serghei a expediat din portul maritim or. Odessa, Ucraina, marfă în adresa SC „Trimex" SRL..., însă nu este expus clar si expres acțiunea care incriminează latura obiectiva a infractiuii de contrabandă și când aceasta a avut loc, că cineva și cine concret, legal sau ilegal, ar fi trecut marfa vizată peste frontiera vamală a Republicii Moldova, la concret și în special, prin postul de frontieră vamală Tudora-Starokazacie, pentru că este indicat la persoana a treia, că lotul de marfă respectiv, a trecut singur frontiera Republicii Moldova, fără ca cineva să-l treacă, însemnând că lotul „de marfă respectiv fără a fi subiect al pretinsei infracțiuni, singur ar fi comis pretinsa contrabandă, în timp ce pentru a intruni elementele constitutuve ale componenței de infracțiune, aceasta obligatoriu putea fi realizată doar de un oarecare subiect și nu de la sine, la persoana a treia, ar fi trecut frontiera RM, ajungând la postul vamal Chișinău 3; - în continuare ceea ce este indicat în învinuire, deja nu se mai referă la pretinsa faptă infracțională, precum că în circumstanțe nestabilite, cet. Oprean Serghei și Dudco Iuri au intrat în posesia contractului nr. 20/03 din 20.03.2012, în care au fost menționate date vădit denaturate, precum că SA „Odema", cu sediul în or. Xxxxx, a cumpărat textile în asortiment de la agentul economic „Shaoxing County Honglong Imp&Exp Co" LTD, pe care l-au transmis lui Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, reprezentanților companiei de brokeri „Declar" SRL, care urmau să întreprindă măsuri pentru declararea neautentică a mărfii, or aceste circumstanțe se referă la declararea ulterioară a mărfurilor, deja după trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova, și aveau scopul plasării acestor mărfuri sub o anumită destinație vamală, inclusiv prin schimbarea destinatarului, fiind perfectate declarațiile pentru a obține facilități deja interne, de transportare a mărfurilor în regiunea transnistreanaă, fapte care sunt în afara pretinsului act de contrabandă, la care nu au avut nici o relevanță Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim; - relevant este că în speță lipsește careva prejudiciu, adică caracterul prejudicabil al pretinsei fapte, pentru că au fost respectate condițiile prescrise prin Hotărârea 32 Guvernului Republicii Moldova nr. 1001 din 19.09.2001, inclusiv condiția rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale; - cu referire la cel de al doilea pretins episod, aici în general nu este de înțeles și explicat, de ce ar fi fost posibilă calificarea pretinsei fapte, ca și tentativă de contrabandă, infracțiune prevăzută de art. art. 27, 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, și când ar fi urmat să fie consumată pretinsa faptă, dacă în realitate, așa cum este indicat și în învinuirea neclară, fiind stabilit și de instanța de apel, precum că la 07.08.2012 lotul de marfă indicat a trecut frontiera de stat și vamală a Republicii Moldova, ajungând la postul vamal Chișinău 3; - relevant este că de la data de 07.08.2012, când a trecut frontiera de stat și vamală a Republicii Moldova, prin postul de frontieră vamală Tudora-Starokazacie, ajungând la postul vamal Chișinău 3, lotul de marfă indicat, ulterior sa aflat la terminalul vamal, pâna la data de 14 august 2012, dupa care prin decizia organului vamal a fost returnată în Ucraina, respectiv, chiar prin aceasta se constată că nu putea fi vorba de contrabandă, pentru că obiectul contrabandei sau altei fraude vamale, urma a fi confiscat, în folosul statului dar nu returnat, iar dacă a fost returnat, atunci contravaloarea acestor bunuri nu puteau fi confiscate de la Zgureanu Stanislav și Maxim Gojan, pentru că a fost voința celora ce au dispus scoaterea acestor bunuri de pe teritoriul Republicii Moldova, or astfel statul și-a realizat dreptul de a dispune expres de bunurile confiscate; - importantă și relevantă este circumstanța faptică care nu a fost luată în calcul de către instanța de apel, că până a ajunge la la postul vamal Chișinău 3, țesăturile din fire de filamente sintetice, obiectul contrabandei indicate în invocele respective, cu privire la ambele episoade incriminate, au fost trecute peste frontiera vamală, la hotar, sau la Frontiera de stat a Republicii Moldova, când și unde putea fi realizată o posibilă infracțiune de contrabandă, care pe loc sa și consumat, însă care a avut loc în afara și fără implicarea brokerului vamal, inclusiv a mea, aceste mărfuri inițial au fost declarate în documentele vamale și în alte documente de trecere a frontierei de către șoferii mijloacelor de transport xxxxx și xxxxx, în primul episod, și mijlocul de transport xxxxx, în cel de al doilea, care transportau marfa, rolul cărora în genere nu a fost determinat și cercetat, însă fără aceasta nu este posibil de stabilt adevărul, iar marfa LA ACEL MOMENT, era adusă pentru societatea comercială „Trimex" SRL, codul fiscal pe teritoriul Republicii xxxxx, adresa juridică: or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx; - importantă și relevantă este circumstanța faptică luată în calcul de către instanțele de judecată, precum că anume Oprean Serghei a înregistrat în autoproclamată „Republica Moldovenească Nistreană", societatea comercială „Trimex" SRL, numărul de înregistrare 1-023-5657, codul fiscal .xxxxx, codul fiscal pe teritoriul Republicii xxxxx, adresa juridică: or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, fiind numit în calitate de director al acesteia, or nu exista nici o probă, că la înregistrarea acestei firme a-și fi avut careva relevanță eu; - importantă și relevantă este circumstanța faptică care nu a fost luată în calcul de către instanța de apel, privind diferența între: 1)- trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și a altor valori, care se realizează printr-o declarație, pe loc, la postul de frontieră vamală Tudora-Starokazacie. fie și sumară, și: 2)- 33 plasarea ulterior a acestor mărfuri sub o anumită destinație vamală, inclusiv ca și în speță schimbarea destinatarului, sau ulterior, când au fost perfectate declarațiile pentru a obține facilități deja interne, de transportare a mărfurilor în regiunea transnistreană, adică la plasarea mărfurilor sub o anumită destinație vamală; - importantă și relevantă este circumstanța faptică care nu a fost luată în calcul de către instanța de apel, că la caz: 1)- trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a avut loc mai înainte și în alt loc, la postul de frontieră vamală Tudora-Starokazacie, la această pretinsă faptă a avut atribuție doar șoferii mijloacelor de transport xxxxx și xxxxx, în primul episod, și mijlocul de transport xxxxx, în cel de al doilea care transportau marfa, rolul cărora în genere nu a fost determinat și cercetat, precum Oprean Serghei, în calitate de director al Societății comerciale „Trimex" SRL, care era proprietarul mărfii și declarant, precum posibil și șoferul acestuia, Dudco Iuri, însă nici de cum nu, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, ultimii au avut atribuție doar ulterior, la perfectarea declarațiilor ulterioare trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, referitoare la: 2)- plasarea acestor mărfuri sub o anumită destinație vamală, inclusiv schimbarea destinatarului, la perfectarea declarațiilor, nu pentru trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova, ci pentru a obține facilitați deja interne, de transportare a mărfurilor în regiunea transnistreană, or așa cum rezultă și din învinuire, că reprezentanții companiei de brokeri „Deklar" SRL, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, în baza contractului de prestare a serviciilor de Broker Vamal nr. 218 din 11.06.2012, urmau să întreprindă măsuri de perfectare a documentelor respective; - respectiv, este în afara infracțiunii de contrabandă, care deja era consumată, tot ce s-a întâmplat ulterior, inclusiv schimbarea destinatarului mărfii, inclusiv că, Gojan Maxim specialist în vămuire a depus declarațiile vamale nr. xxxxx și nr. xxxxx din 12.06.2012 prin intermediul cărora a solicitat regim vamal (nu trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moidova-n.m.) pentru mărfuri țesuturi textile din China parvenite (deja intrate țn țară-n.m.) în adresa agentului economic SRL „Trimex" din or. Xxxxx, de altfel chiar instanța specifica, că potrivit acestor declarații se solicită regim facilitar de scutire de careva taxe vamale și nu la propriu, trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a acestora; - importantă și relevantă este circumstanța faptică care nu a fost luată în calcul de către instanța de apel, că „colaboratorii vamali din secția „Venituri și valoare în vamă", deja post factum, dupa trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor respective, cu privire la ambele episoade incriminate, au cerut actele care confirmă faptul că SRL „Trimex" este producătorul mărfurilor, acestea fiind necesare pentru a fi aplicate scutirile, în caz contrar urmând a fi achitate toate plățile de garanții, ultimile fiind necesare nu pentru trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, ci pentru plasarea acestor mărfuri sub o anumită destinație vamală, inclusiv schimbarea destinatarului, la perfectarea declarațiilor, ci pentru a obține facilitați deja interne, de transportare a mărfurilor în regiunea transnistreana; - este în afara infracțiunii de contrabandă, care deja era consumată, tot ce sa întâmplat ulterior, inclusiv pretinsul fapt că brokerii vamali Zgureanu Stanislav și Gojan 34 Maxim nu aveau careva împuterniciri de la SA „Odema", precum că din numele și în interesele acestui agent economic, nu aveau dreptul de a depune careva acte la organul vamal al Republicii Moldova, or, chiar și dacă nu aveau dreptul, aceasta nu este un semn calificativ al infracțiunii și aceasta nu înseamnă că a comis contrabandă; - în speță importante și relevante sunt circumstanțele faptice, că reprezentanții Brokerului vamal, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, au efectuat alte operațiuni vamale, au avut atribuție doar la perfectarea declarațiilor ulterioare trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, referitoare la plasarea acestor mărfuri sub o anumită destinație vamală, respectiv este firesc, că dacă ar fi existat vre-o obligație vamală, adică prejudiciu statului, doar atunci pentru obligația vamală apărută brokerul vamal răspunde solidar cu plătitorul vamal faptul, că reprezentanții Brokerului vamal, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, au efectuat alte operațiuni vamale, adică au perfectat declarațiile vamale nr. xxxxx și xxxxx din 12 iunie 2012, și ulterior cele din 14 august 2012, nu pentru a facilita trecerea acestor mărfuri nu peste frontiera vamală a Republicii Moldova, ci pentru a se solicita regimul facilitar de scutire de careva taxe vamale, se confirmă prin declarațiile tuturor angajaților vamali, audiați la caz, inclusiv martorul Finciuc Dina, care a comunicat, că declarațiile vamale nr. xxxxx și xxxxx din 12 iunie 2012 cu actele anexate au fost transmise Secției venituri și valoare. Prin intermediul acestor declarații vamale s-a solicitat regim vamal definitiv pentru mărfuri țesături textile din China parvenite în adresa agentului economic SRL „Trimex" din or. Xxxxx. În declarații se solicita regimul facilitar de scutire de careva taxe vamale; - în virtutea prevederilor alin. (5) art. 164 din Codul vamal, reprezentanții Brokerului vamal, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, nu sunt responsabili pentru nerespectarea condițiilor destinației vamale alese de cătr persoana care trece mărfuri și/sau mijloace de transport, precum nici pentru alte acțiuni care nu pot fi puse în culpa lui, or este irelevantă afirmația instanței de apel, precum că Brokerului vamal, era obligat să verifice autenticitatea documentelor și a datelor primite de la persoana pe care o reprezintă, deoarece conform normei legale citate, această obligație este condiționată, în dependență de tipul de reprezentare, în speță se afirmă că reprezentanții companiei de brokeri „Deklar" SRL, Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim care în baza contractului de prestare a serviciilor de Broker Vamal nr. 218 din 11.06.2012, acordau servicii de brikeraj SRL „Trimex" și precum că nu erau în drept să reprezinte destinatarul mărfii, SA „Odema" cu sediul în or. Xxxxx, respectiv nu este posibil a identifica tipul de reprezentare, implicit obligația să verifice autenticitatea documentelor și a datelor primite de la persoana pe care o reprezintă, adică Oprean Serghei, care era adminsitrator al SRL „Trimex" si nu a SA „Odema"; - la fel este important a ține cont și că ambele firme, și SRL „Trimex" și SA „Odema" se afla pe teritoriul necontrolat de organele constituționale, fiind imposibil a verifica autenticitatea pretinselor documente și date primite de la persoana pe care o reprezintă, inclusiv scrisorilor și contractului nr. 20/03 din 20.03.2012; - în a treia, este o diferența între a verifica autenticitatea și a verifica veridicitatea datelor incluse în pretinsele documente și date primite de la persoana pe care o 35 reprezintă, inclusiv scrisorilor și contractului nr. 20/03 din 20.03.2012; - cu încălcarea prezumției nevinovăției procurorul a invocat, iar instanța de apel fără nici o rezervă a prezumat și preluat că prin interceptarea convorbirilor telefonice între figuranții cauzei penale Dudco Iuri, Oprean Serghei, Gojan Maxim și Zgureanu Stanislav s-ar fi constatat că aceștia cunoșteau despre caracterul ilegal al tranzacțiilor, inclusiv despre faptul că SA „Odema" ar fi transmis careva împuterniciri să fie vămuite mărfurile în locul agentului economic „Trimex". Aici, in primul rând, evidențiem că potrivit alin. (2) art. 93 Cod procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul mijloacelor de probă expres indicate in aceasta normă. De aici rezulta că, procurorul și instanța de apel au făcut referire nu la probe concrete, adică la careva pretinse elementele de fapt, pentru că au invocat doar la general mijlocul de probă, făcând referire la interceptarea convorbirilor telefonice; - este în contradicție afirmația, precum că aceste circumsatnte ar fi fost stabilite prin interceptarea convorbirilor telefonice între figuranții cauzei penale Dudco Iurii, în timp ce acesta a fost achitat și el însăși precum că nu cunoaște caracterul ilegal al actelor prezentate de el, așa că în astfel de condiții, dacă este achitat intermediarul, cu atât mai mult nu poate fi prezumat faptul, că Gojan Maxim și Zgureanu Stanislav ar cunoaște aceste pretinse ilegalaităti. Aceste pretinse ilegalități nu demostrează contrabanda, care ar fi putut avea loc, mai înainte și în alt loc, la trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin postul de frontieră vamală Tudora-Starokazacie; - în materiale nu sunt consecvente toate ordonanțele de prelungire a termenului urmării penale, cât în cauza penală nr. xxxxx, atât și în cauza nr. xxxxx, precum și după pretinsa conexare a acestora, până la finisarea urmăririi penale, ceea ce denotă că termenul a întrerupt, însemnând că au fost realizate acte procedurale, în afara procesului penal, implicit fiind admisă încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, care în virtutea alin. (1) art. 251 Cod procedură penală, atrage nulitatea actului procedural, or încălcarea normelor procesuale penale nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act; - la fel trecem în evidență temeiul legal pentru recurs, prevăzut de punctul 6 alin. (1) art. 427 Cod procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, or la fila 27 a deciziei contestate, insatnta de apel, consideră întemeiată solicitarea acuzatorului de stat și consideră necesar de a confisca în favoarea statului a contravalorii bunurilor introduse prin contrabandă în valoare totală de 2 247 776,72 lei de la Zgureanu Stanislav și Maxim Gojan, în mod solidar. Aceasta motivare a soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, în care instanța a dispus că se confiscă în favoarea statului contravaloarea bunurilor introduse prin contrabandă în valoare totală de 2247776,72 lei de la Zgureanu Stanislav și Maxim Gojan, ne fiind indicat că în mod solidar, deși și aceasta este o soluție vădit ilegală, petru că chiar din rechizitoriu și din constatările instanței rezultă, că, loturile de marfă, referitoare la primul episod, au trecut în regiunea autoproclamatei „Republici Moldovenești Nistrene", unde Oprean Serghei a întreprins acțiuni nestabilite de organul 36 de urmărire penală. Or, este ilegal și inechitabil faptul, că odată ce este cunoscut că loturile de marfă, referitoare la primul episod, au fost utilizate de către Oprean Serghei, care a întreprins acțiuni nestabilite de organul de urmărire penală, însă acesta nu este antrenat nici măcar solidar în recuperarea pretinsului prejudiciu, care în realitate nu persistă; - considerăm ilegală și aplicarea confiscării speciale, pentru că bunurile vizate nu au fost rezultate din infracțiuni, precum nu sunt venituri din valorificarea acestor bunuri, pentru că chiar și dacă ele ar fi fost obiectul contrabandei, oricum nu exista nici o proba ca au fost rezultate din infracțiuni, precum că au fost orice venituri din valorificarea acestor bunuri, de altfel aceste bunuri au caracter și proveniență legală, până când acestea au sosit în Republica Moldova, ceea ce rezultă chiar și din învinuire și instanța de judecată a stabilit că aceste bunuri fiind procurate de către „Trimex" SRL de la agentul economic „Shaoxing County Honglong Imp&EXP Co" LTD, cu adresa nr. 1704,17th Floor, Haizbvou internațional, Shaoxing, Zhe Juang, China, au fost expediate de către Oprean Serghei din portul maritim al or. Odessa, Ucraina, în adresa „Trimex" SRL; - cât privește al doilea episod, în care Oprean Serghei a expediat din portul maritim al or. Odessa, Ucraina, în adresa SC „Trimex" SRL, cu mijlocul de transport xxxxx/mărfuri - țesături din fire de filamente sintetice, indicate în invoce nr. ZMC-J-1164- 2, în valoare 59 686,2 dolari, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 718 022,60 lei, care la 07.08.2012 au trecut frontiera RM, ajungând la postul vamal Chișinău 3, acestea în genere au fost restituite prin decizia organului vamal în Ucraina, așa că este absurd ca valoarea lor, în suma de 718 022,60 lei să fie confiscată din contul lui Zgureanu Stanislav și Gojan Maxim, fără antrenarea lui Oprean Serghei, și cu atât mai mult, a angajaților vamali care au returnat în Ucraina marfa, ce eventual putea fi confiscată. De altfel urmare a acestor pretinse omisiuni ale angajaților vamali care nu au reținut marfa, ba din contra au dispus scoaterea forțată a acesteia peste hotarele Republicii Moldova, în aceste condiții este vădit ilegal ca costul acestor mărfuri să fie încasat din contul codamnaților, pentru ca eventuala omisiune a organelor vamale, nu poate fi imputată în răspunderea lui Zgureanu Stanislav și nici Gojan Maxim; - cu referire la pretinsul prejudiciu și la pretinsa faptă, menționăm că în speță, organul vamal nejustificat a cerut să i se prezinte probe că destinatarul mărfii, ar fi producător, anume această cerință ilegală a și provocat necesitatea perfectării și.prezentării pretinsului contract chipurile fals, de altfel această cerință nu rezultă din prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1001 din 19.09.2001; - la faza de urmărire penală a expirat termenul de trei luni de menținere în calitate de bănuit a mea, fapt care la fel provoacă nulitatea absolută a procesului, în întregime, or din materialele cauzei penale, rezultă că în privința mea, au fost efectuate măsuri speciale de investigații, inclusiv interceptate convorbirile telefonice, dispuse și realizate în cadrul cauzei penale nr. xxxxx, în baza ordonanțelor și autorizațiilor de interceptare a convorbirilor telefonice din 13 iulie 2012 (Vol I, filele 185-195), inclusiv ale apelantului Gojan Maxim, fapt confrmat și prin extrasul din stenograma de interceptare din data de 37 20.09.2012, precum că la data de 06.08.2012, de la orele 11:10:24, până la 11:11:35 au fost interceptate convorbirile lui Gojan Maxim cu Dudco Iurie (Vol. I, filele 215-227), ulterior, la data de 24 octombrie 2012, în adresa mea a fost expediată o citație (vol. III f.d. 238), prin care am fost invitat la data de 29.10.2012 la ora 13:00, pentru a fi audiat în calitate de bănuit la ofiițerul de urmărire penală Andrei Șeremet, respectiv de fapt din aceasta dată deja aveam calitatea de bănuit, chiar și dacă ordonanța a urmat mai târziu la data de 30 octombrie 2012, or prin citație OUP ma recunoscut ca și bănuit; - mai mult ca atât, la data de 25 octombrie 2012 a fost dispusă și autorizată percheziția la sediul SRL „Declar", situată pe adresa mun. Xxxxx, bd. Xxxxx (Vol II, filele 124-150), inclusiv în biroul de serviciu al meu personal, care conform pct. 11) art. 6 Cod procedură penală, constituie domiciliul meu, or prin noțiunea de domiciliu, în sensul prezentului cod, se înțelege și orice birou, astfel se confirmă că deja în privința mea aplana o acuzație penale, eu fiind vizat expres, fiind realizate nemijlocit, în privința mea, respectiv cel puțin din prima zi, eu aveam calitatea procesuală de bănuit, care nu putea fi continuu, mai mult de 3 luni, sau fără sfârșit. Avocatul Briceac A. în numele inculpatului Gojan M., invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Gojan M., or, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel în al alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar, partea apărării invocă următoarele argumente: - instanța de apel i-a atribuit în mod eronat calitatea de broker vamal lui Maxim GOJAN, în condițiile în care dânsul nu are acest statut. El este un specialist, angajat al brokerului vamal, ce are raporturi juridice cu brokerul și răspunde doar în fața acestuia și nicidecum nu preia competențele și responsabilitățile puse de lege pe seama brokerului. Un specialist este mai mult un asistent, un secretar care facilitează comunicarea și conlucrarea dintre inspector vamal, broker și declarant. Eventual, specialistul verifică mențiunea privind cantitatea, greutatea și denumirea în mod corect. Anume așa și-a exercitat atribuțiile sale și Maxim GOJAN. Este imperios necesar ca Instanța de Recurs să elucideze corespunzător împrejurările de mai sus și să constate lipsa faptului infracțional în acțiunile lui Maxim GOJAN, așa cum a constatat prima instanță; - lipsește elementul „declarare neautentică" în acțiunile lui Maxim GOJAN, ultimul a prezentat documentele ce i-au fost puse la dispoziție de lurie DUDCO și Serghei OPREAN. El nu știa și nici nu avea de unde să știe dacă documentele prezentate sunt autentice sau nu; - lipsește elementul "locul săvârșirii infracțiunii": în prezenta speță nu a avut loc trecerea peste frontiera vamală a RM, așa cum prevede art. 248 Cod penal. Or, între Republica Moldova și Transnistria nu există frontieră vamală; - nu s-a demonstrat intenția lui Maxim GOJAN de a comite infracțiunea: materialele dosarului indică asupra faptului că Maxim GOJAN a acționat cu scopul îndeplinirii cerințelor primite de la angajator. El nu a acționat cu scopul comiterii infracțiunii. A 38 primit documentele de la oficiul angajatorului, prezentate angajatorului de către Iurie DUDCO și Serghei OPREAN, și le-a transmis inspectorului vamal; - procedura de prezentare a documentelor nu s-a făcut imediat. Ele au fost prezentate pe parcurs organului vamal de către cel care s-a numit drept reprezentant al SC "Trimex" SRL - Iurie DUDCO, persoana care era prezent la organul vamal și avea contact direct cu autoritatea. O astfel de situație diminuează și mai mult rolul specialistului. Aceasta deoarece inspectorul vamal are posibilitatea efectivă de a primi documentele necesare de la declarant/agent economic și de a comunica direct cu acesta pe orice chestiune legată de documente; - în rechizitoriu nu se face nici o mențiune despre eventualul prejudiciu cauzat statului, la fel cum nu se face mențiune nici în decizia Curții de Apel Chișinău. Prejudiciu nu a fost cauzat. Prevederea ce pedepsește fapta de contrabandă are scopul de a proteja ordinea legală privitor la trecerea peste frontiera vamală a bunurilor, astfel încât să se excludă posibilitatea trecerii mărfurilor fără achitarea plăților vamale. La caz, învinuirea se bazează exclusiv pe pretinse abateri ale procedurii de vămuire, neglijând faptul că nu a fost cauzat vreun prejudiciu statului și învinuirea privind pretinsa încălcare a procedurii nu se justifică de un interes legitim; - organul vamal a aprobat declarațiile vamale după ce SC "Odema" SRL a efectuat plățile pentru procedurile vamale. Este o dovadă că statul nu a fost prejudiciat, dar și că SC "Odema" SRL acceptase schimbarea destinatarului. Instanța de apel nu a ținut cont de acest aspect. Totuși, dacă pentru instanța de apel această împrejurare era neclară, urma să o elucideze prin administrarea probelor corespunzătoare; - este important de reținut și faptul că organul vamal nu a întocmit o Decizie de Regularizare în acest caz, fapt care atestă că unica autoritate de stat cu competențe de a încasa plățile vamale nu a constatat careva eschivări de la plățile vamale. De altfel, pentru asemenea situații organul vamal poate încasa eventualul prejudiciu din contul garanției financiare a Societății de Broker. Organul vamal putea aplica și alte măsuri în privința Societății de Broker, inclusiv retragerea licenței. Totuși, organul vamal nu a aplicat nici o măsură punitivă în privința SC "Declar" SRL pentru faptele enunțate în rechizitoriu, fapt ce duce la concluzia că organul vamal nu a constatat încălcări a legislației din partea acestei societăți și, cu atât mai mult, nu a constatat comiterea a careva acțiuni de prejudiciere a bugetului de stat; - fără a da o apreciere dacă a avut sau nu cineva intenția de a comite fapta incriminată, atragem atenția asupra rolului lui Maxim GOJAN. Acesta s-a limitat doar la executarea cerințelor legale ale conducerii Societății de Broker SC "Declar" SRL. Lui i s-a cerut să prezinte declarațiile vamale întocmite la oficiul societății către inspectorul vamal. Documentele aferente au fost prezentate de Iurie DUDCO, fapt confirmat și de Stanislav ZGUREANU și de către Iurie DUDCO. Mai mult, Iurie DUDCO a și semnat în calitate de reprezentant al SC "Trimex" SRL pentru veridicitatea documentelor prezentate. Nu este puțin relevant nici faptul că, contractul de prestare a serviciilor de broker încheiat cu SC "Trimex" SRL, copiile declarațiilor și alte documente legate de acest 39 caz nu au fost depistate la domiciliul lui Maxim GOJAN. Din contra, din conținutul proceselor-verbale cu privire la percheziție din 26 octombrie 2012 se vede că acestea erau în posesia altor persoane, lucru care încă o dată confirmă că Maxim GOJAN era în afara oricăror pretinse înțelegeri prealabile; - Curtea Supremă de Justiție a indicat asupra necesității de a aprecia corespunzător contractul nr. 218 din 12 iunie 2018 de prestare a serviciilor de Broker Vamal: În acest sens, instanța de apel urma să constate că, contractul în cauză a fost încheiat între SC „Declar" SRL, în calitate de Broker vamal, și SC „Trimex" SRL - în calitate de Comanditar (agent economic declarant); - instanța de apel nu a dat apreciere corespunzătoare convorbirilor telefonice stenograma cărora este anexată la materialele dosarului: din conținutul stenogramei convorbirilor telefonice se constată că, practic toate discuțiile au fost duse între Serghei OPREAN și lurii DUDCO. Maxim GOJAN este vizat doar în discuția despre ridicarea unei scrisori de la Organul Vamal, adresată de către SC „Trimex" SRL; - instanța de apel la condamnat pe Maxim GOJAN, fără a elucida pe deplin circumstanțele declarate de către martorii TEREȘENCO și LUCIC și fără a intra în esența declarațiilor celor doi. Prin declarațiile acestor doi martori se confirmă lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile lui Maxim GOJAN. Instanța de apel însă, în mod eronat, a concluzionat în mod contrar. Concluzia la care a ajuns instanța de apel se datorează superficialității cu care a tratat și a examinat aceasta prezenta cauză penală. Or, Curtea de Apel Chișinău s-a limitat doar la descrierea declarațiilor martorilor, fără a-i audia în mod direct. Astfel, instanța de apel a neglijat încă un aspect esențial asupra căruia a atenționat CSJ prin Decizia sa din 14 februarie 2017, încălcând în mod grav și garanțiile unui proces echitabil prevăzute de CEDO; - concluzia la care a ajuns instanța de apel cu referire la confiscarea, din contul lui Maxim GOJAN, în beneficiul statului, a sumei de 2 247 776,72 MDL - cu titlu de contravaloare a bunurilor introduse prin contrabandă, este una eronată, abuzivă și ilegală. În primul rând, așa cum am menționat mai sus, Maxim GOJAN nu a comis infracțiunea de contrabandă. Acțiunile sale nu întrunesc elementele infracțiunii. Probele anexate la materialele dosarului, coroborate între ele, indică asupra lipsei vinovăției lui Maxim GOJAN în cele incriminate. În al doilea rând, în speță este confirmat cu certitudine că, unitățile de transport cu marfa vămuită la postul vamal Chișinău -3, prin DV xxxxx și xxxxx, au fost îndreptate de către organul vamal către postul vamal intern Hârbovăț, fiind însoțite de escorta vamală în baza borderourilor de transport nr. xxxxx și xxxxx. Acest fapt este confirmat suplimentar și de inspectorul vamal superior - Dorin LUCIC, care a declarat că: „După efectuare controlului fizic și a documentelor, containerele au fost sigilate și transmise prin act de transmitere-predare Secției Fraude vamale din cadrul Biroului vamal Chișinău pentru a fi escortate până la Biroul vamal Hârbovăț." Faptul că mărfurile au ajuns la Tiraspol și au fost vămuite acolo se confirma prin DV xxxx și xxxx, perfectate de organul vamal de acolo. Copiile acestor acte sunt anexate 40 de dosar. Astfel, se constată că mărfurile indicate în declarațiile vamale xxxxx și xxxxx au intrat în țară în mod legal și au fost acceptate pentru declarare și vămuire. Ulterior, acestea au fost puse în liberă circulație pe teritoriul Transnistriei, în modul stabilit prin Hotărârea de Guvern a RM nr. 1001 din 19 septembrie 200 (cu modificările ulterioare). Respectiv, se conchide că, pe toată durata aflării mărfurilor pe teritoriul RM, acestea s-au aflat sub supraveghere vamală și într-un final, au ajuns acolo unde au fost îndreptate de către organul vamal. În al treilea rând, Maxim GOJAN nu a avut în posesiune sau stăpânire marfa. Dânsul nu a dispus niciodată de marfă. El nu are și nici nu putea avea vre-o responsabilitate privind soarta mărfii după introducerea acesteia pe teritoriul Transnistrean. Prin urmare, nu există nici o justificare legală de a confisca valoarea mărfii respective din contul lui Maxim GOJAN.

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, pentru considerentele de drept și de fapt expuse în contextul ce urmează. Rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Soluția de admitere a recursurilor declarate, în drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la această etapă a procedurilor. Din analiza textuală a recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit conchide că, partea acuzării nu este de acord cu soluția adoptată de instanța de apel sub aspectul blândeții pedepsei stabilite în privința inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. și a soluției de achitare a inculpatului Dudco Iu., iar partea apărării cu privire la dispunerea condamnării inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. în baza art. 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) și art. 27, 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, invocând că probatoriul administrat, la caz, nu demonstrează indubitabil vinovăția acestora de cele incriminate. Din materialele cauzei se constată că Zgureanu St., Gojan M. și Dudco Iu. au fost puși sub învinuire în baza art. 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) și art. 27, 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Așadar, amintim că instanța de fond a dispus achitarea inculpaților Zgureanu St., 41 și Gojan M., din motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor nominalizate și condamnarea lui Dudco Iu. În continuare, instanța de apel admițând apelul procurorului, a casat sentința și a dispus rejudecarea cauzei, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, considerând că se impune soluția adoptării unei noi hotărâri de condamnare a lui Zgureanu St., și Gojan M. în baza art. 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) și art. 27, 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și de achitare a lui Dudco Iu., pe motiv că fapta nu o fost săvârșită de către acesta. Astfel, analizând hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit constată, că la judecarea cauzei în privința inculpaților Zgureanu St., și Gojan M. au fost admise erori de drept, care au încălcat drepturile fundamentale ale acestora, eroare ce urmează a fi reparată la etapa examinării în instanța de apel, deoarece aceasta se referă și la aspectele de fapt, iar apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral, atât în fapt, cât și în drept în privința persoanei care l-a declarat de către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel a comis următoarele erori de drept. Conform art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 1)- 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Conform art. 394 alin. (1) pct. 1) și 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă, atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte. Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie): a) a depășit limitele învinuirii, or, la pag. 22 a deciziei contestate instanța menționează că ,,…contractul nr. 20/03 din 20.03.2012 și scrisoarea din 15.06.2012 au stat la baza schimbării destinației mărfii în vamă și respectiv beneficierea de scutiri a unor taxe vamale – împrejurări neîncriminate inculpaților prin rechizitoriu; b) instanța de apel urma să constate fapta pentru fiecare episod în parte, or, potrivit 42 părții descriptive a sentinței în primul episod instanța constată ca realizată latura obiectivă a infracțiunii incriminate, pe când în al doilea episod constată doar un început de executare a acțiunii prevăzute în dispozițiile normei incriminate; c) dispoziția art. 42 alin. (5) Cod penal, prevede că, complice este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații prestare de informații, acordare de mijloace sau intrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favotiza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acestia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte. Instanța de apel în partea descriptivă a sentinței de condamnare s-a limitat doar la formularea unei fraze abstracte precum că, Zgureanu St. și Gojan M. acționând prin participație în calitate de complici au contribuit la săvârșirea infracțiunii, însă prin care acțiuni sau manifestat acțiunile de complici ale acestora nu indică; d) referitor la al doilea episod, instanța de apel menționează doar printr-o frază ,,De asemenea, probele cercetate mai sus confirmă cu certitudine vinovăția inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, care nu au reușit să-și realizeze până la capăt intențiile infracționale, din motive independente de voința lor, pe motiv că marfa a fost returnată de către biroul vamal în Ucraina”. În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel fără a pătrunde în esența problemei de fapt și de drept, a argumentat la general faptul că probele respective confirmă vinovăția inculpaților, fără să aprecieze fiecare probă în parte și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, or instanța de apel urma să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate lui Zgureanu St. și Gojan M., și să-și argumenteze corespunzător concluziile trasate pe marginea alegațiilor expuse de părți. Totodată, instanța de apel, calificând acțiunile inculpaților ca tentativă de contrabandă, nu a motivat prin ce acțiuni sau inacțiuni aceștia intenționau să săvârșească infracțiunea de contrabandă, și din care motive aceasta nu și-a produs efectul. Or, potrivit materialelor cauzei, deși, mărfurile indicate au trecute controlul vamal având actele în regulă, iar inspectorii de la serviciul fraude nu au constatat semne de contrabandă, din motive necunoscute, automobilul cu marfă a fost returnat în Ucraina. e) un alt moment importanat de reținut este faptul că, instanța de apel prin hotărâre a dispus confiscarea din contul inculpaților Zgureanu St. și Gojan M. în contul statului a contravalorii bunurilor introduse prin contrabandă în valoare totală de 2247776, 72 lei. Însă, potrivit materialelor prezentei cauze, mărfurile din al doilea episod (cu valoarea totală de 64155 USD), au fost reținute de către organul de urmărire penală a Serviciului vamal și dispusă păstrarea lor până la examinarea cauzei în instanța de judecată în eventualitatea aplicării confiscării speciale. Ulterior, din motive necunoscute instanței, automobilul cu marfă a fost returnat în Ucraina. 43 Astfel, luînd în considerație prevederile art. 106 alin. (1) Cod penal, potrivit cărora, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare) utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. În cazul în care bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni, nu mai există sa nu se mai găsesc, se confiscă contravaloarea acestora, și analizând partea descriptivă a hotărârii, în prezenta cauză, Colegiul penal lărgit constată o interpretare vădit distorsionată a dispozițiilor legale din art. 106 Cod penal, de către instanța de apel. Totodată, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit considerentelor CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c. Rusiei (2007) § 85). Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursurile ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători, pentru adoptarea unei soluții corecte. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual- penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel și recurs; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, ținând cont inclusiv de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1)-4) Cod de procedură penală, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, inclusiv cele din decizia Colegiului penal lărgit a Curții Supreme de Justiție din 14.02.2017, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, 44 DECIDE : Admite recursurile ordinare, declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Moraru Constantin, de avocatul Ciubuc Grigore în numele inculpatului Zgureanu Stanislav, de avocații Briceag Andrei și Malic Gheorghe în numele inculpatului Gojan Maxim și ultimul, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2018, în cauza penală, în privința lui Zgureanu Stanislav Xxxxx, Gojan Maxim Xxxxx, Dudco Iuri Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Se dispune eliberarea lui Zgureanu Stanislav Vladimir, Gojan Maxim Pavel, Dudco Iuri Vasili, din penitenciar în caz dacă nu se dețin în baza unei alte hotărâri de condamnare sau măsuri de reprimare. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțată integral la 16 iulie 2019. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana Mardari Dumitru Ghervas Maria 45