1ra-431/2019 — art. 187 al. 2 lit. b, e, f, 42 al. 5, 187 al. 2 lit. b, e, f, CP

1ra-431/2019 — art. 187 al. 2 lit. b, e, f, 42 al. 5, 187 al. 2 lit. b, e, f, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-431/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

judecătorii – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru și Ghervas Maria,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, avocații Hedea Daniela și

Popescu Marcel în numele inculpatului Țurcanu Victor, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Strățeni, sediul Central din 01 august 2018 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe

Țurcanu Victor Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în r-nul Xxxxx,

s. Xxxxx, str. Xxxxx;

Țurcanu Andrei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din r-nul Xxxxx, s. Xxxxx,

domiciliat în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx,

str. Xxxxx;

Chicu Constantin Xxxxx, născut la

xxxxx, originar și domiciliat în

r-nul Xxxxx, s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală legal

executată.

C O N S T A T Ă:

ȚURCANU Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 6 (șase) ani, cu amendă în mărime de 900 unități convenționale ce

constituie suma de 45 000 (patruzeci și cinci mii),00 lei, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

1

CHICU Constantin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal și i-a fost stabilită o pedeapsă

cu închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu amendă în mărime de 850 unități

convenționale ce constituie suma de 42 500 (patruzeci și două mii cinci sute),00 lei, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

ȚURCANU Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal si i-a fost stabilită o pedeapsă

penală sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu amendă în mărime 850

unități convenționale ce constituie suma de 42 500 (patruzeci și două mii cinci sute),00

lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită cu închisoare

i-a fost adăugată, prin cumul parțial, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei

Militare din mun. Chișinău din data de 13.04.2016, stabilindu-i-se definitiv lui

ȚURCANU Andrei pedeapsa de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu amendă în

mărime 850 unități convenționale ce constituie suma de 42 500 (patruzeci și două mii

cinci sute),00 lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Măsura

preventivă aplicată în privința inculpaților ȚURCANU Victor, CHICU Constantin și

ȚURCANU Andrei - obligarea de a nu părăsi țara a fost modificată - în arest.

data de 31.12.2016, aproximativ la ora 01.30, împreună și de comun acord cu

ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin, în timp ce se aflau în stradă în apropierea

gospodăriei lui Dorin Tîrloacă, situată în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx, unde în acel moment se

afla și TACU Stepan, căruia i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele peste diferite

părți ale corpului și având intenția directă îndreptată spre sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, în timp ce ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin, întru

asigurarea înlăturării obstacolelor pentru comiterea infracțiunii date, l-au imobilizat pe

TACU Stepan, ținându-l de mâini, ȚURCANU Victor în mod deschis i-a sustras din

buzunarul scurtei lui TACU Stepan telefonul mobil de model „Lenova A2010” în

valoare de 1800 lei, după care cu bunul sustras au părăsit locul comiterii infracțiunii,

astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă în valoare totală de

1800 lei.

ȚURCANU Andrei, la data de 31.12.2016, aproximativ la ora 01.30, împreună și

de comun acord cu CHICU Constantin și ȚURCANU Victor în timp ce se aflau în stradă

în apropierea gospodăriei lui Dorin Tîrloacă, situată în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx, unde în

acel moment se afla și TACU Stepan, căruia i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele

peste diferite părți ale corpului și având intenția directă îndreptată spre sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, în timp ce ȚURCANU Andrei și CHICU

Constantin, întru asigurarea înlăturării obstacolelor pentru comiterea infracțiunii date,

l-au imobilizat pe TACU Stepan, ținându-l de mâini, ȚURCANU Victor în mod deschis

i-a sustras din buzunarul scurtei lui TACU Stepan telefonul mobil de model „Lenova

A2010” în valoare de 1800 lei, după care cu bunul sustras au părăsit locul comiterii

2

infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă în

valoare totală de 1800 lei.

CHICU Constantin, la data de 31.12.2016, aproximativ la ora 01.30, împreună și

de comun acord cu ȚURCANU Andrei și ȚURCANU Victor în timp ce se aflau în stradă

în apropierea gospodăriei lui Dorin Tîrloacă, situată în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx, unde în

acel moment se afla și TACU Stepan, căruia i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele

peste diferite părți ale corpului și având intenția directă îndreptată spre sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, în timp ce ȚURCANU Andrei și CHICU

Constantin, întru asigurarea înlăturării obstacolelor pentru comiterea infracțiunii date,

l-au imobilizat pe TACU Stepan, ținându-l de mâini, ȚURCANU Victor în mod deschis

i-a sustras din buzunarul scurtei lui TACU Stepan telefonul mobil de model „Lenova

A2010” în valoare de 1800 lei, după care cu bunul sustras au părăsit locul comiterii

infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă în

valoare totală de 1800 lei.

3.1. Avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului ȚURCANU Andrei, care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea în privința lui ȚURCANU

Andrei a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță cu încetarea

urmăririi penale pe art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, cu

recalificarea acțiunilor lui pe art. 78 alin. (2) Cod contravențional.

Apelantul a considerat că, în acțiunile lui ȚURCANU Andrei lipsesc elementele

infracțiunii încriminate și acțiunile lui urmează a fi recalificate conform prevederilor

art. 78 alin. (2) Cod contravențional, pe motiv că în ședința judiciară partea vătămată

TACU Stepan a indicat, că „conflictul a fost inițiat de el însuși care, fiind în stare de

ebrietate l-a apelat de mai multe ori la telefon pe ȚURCANU Andrei, amenințându-l și

solicitându-i să se întâlnească pentru a se bate. În timpul incidentului propriu-zis, el le-

a cerut inculpaților ca nu cumva să-i strice telefonul, fiindcă e nou și ȚURCANU Victor

i-a scos telefonul din buzunarul scurtei, după care el s-a smuls din mâinile lor și a fugit.

A doua zi a fost telefonat să se ducă să-și i-a telefonul și a aflat, că inculpații l-au căutat

și noaptea pentru a-i restitui telefonul, însă nu l-au găsit fiindcă el a înoptat la Luchian

Ion. Consideră că dacă nu ar fi fugit, telefonul i-ar fi fost tot atunci restituit”. Astfel,

apelantul a invocat că în cazul dat, în acțiunile inculpatului ȚURCANU Andrei lipsesc

elementele infracțiunii încriminate, prevăzute la art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2), lit. b),

e), f) Cod penal. De asemenea, a indicat și faptul că nu este clar din care anume

considerente instanța de fond, fiind la curent cu faptul că inculpatul ȚURCANU Andrei

provine dintr-o familie nevoiașă, fără a indica careva motive, i-a aplicat ultimului și

pedeapsa complementară neobligatorie sub formă de amendă în mărime de 42500 lei,

vădit știind că ultimul nu va fi în stare de a o achita.

3.2. Avocatul Panuș Liliana în numele inculpatului CHICU Constantin, care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care CHICU Constantin

să fie achitat, deoarece în acțiunile ultimului nu sunt elementele infracțiunii în care

ultimul este învinuit. Apelantul a considerat că prima instanță nu a analizat eficient

3

cauza dată. Din analiza coroborată a probatoriului prezentat, administrat în cauză, s-a

constatat că a fost dovedită și menținută prezumția de nevinovăție a inculpatului

CHICU Constantin, iar acțiunile acestuia nu au fost corect încadrate în prevederile

învinuirii. Sentința trebuie să fie una legală, întemeiată și motivată, bazându-se pe

principiile generale ale efectuării justiției, nu doar în partea vinovăției. La locul de trai

inculpatul CHICU Constantin este caracterizat pozitiv, pentru prima dată se

învinuiește în săvârșirea unei infracțuiuni, partea vătămată careva pretenții față de el

nu are, iar toate acestea în cumul dovedesc categoric nevinovăția inculpatului CHICU

Constantin. De aceea a considerat sentința de condamnare a inculpatului drept una

neîntemeiată și pasibilă anulării.

De asemenea, apelantul a reiterat și faptul că prin aplicarea unei pedepse non-

privative de libertate va fi atins scopul pedepsei penale, prin restabilirea echității,

corectarea și reeducarea inculpatului, fiind ajutat să se corecteze și făcut să înțeleagă că

trebuie să respecte legile și normele de conviețuire socială, având totodată și

îndatoririlor față de colectivitate și este supus numai îngrădirilor stabilite de lege în

scopul exclusiv al asigurării recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților

celorlalți și în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și

bunăstării generale într-o societate democratică.

apelurile declarate au fost admise, în același rând și din oficiu, conform prevederilor

art. 409 alin. (2) și art. 411 Cod de procedură penală, prin extindere, casată sentința în

partea penală și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

ȚURCANU Victor Xxxxx a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, fiindu-i numită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani cu amendă în mărime de 900 u.c, adică 45 000

(patruzeci și cinci mii) lei, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip

semiînchis.

ȚURCANU Andrei Xxxxx și CHICU Constantin Xxxxx, au fost recunoscuți

vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2), lit. e)

Cod penal, fiindu-le numită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de câte 5

(cinci) ani cu amendă în mărime de câte 850 u.c, adică 42 500 (patruzeci și două mii cinci

sute) lei, fiecăruia, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentinței, prin adăugarea parțială,

la pedeapsa numită, a părții neexecutate a pedepsei numite lui ȚURCANU Andrei prin

sentința Judecătoriei Militare din 13 aprilie 2016, i-a fost numită pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu amendă în mărime de 850 u.c,

adică 42 500 (patruzeci și două mii cinci sute) lei cu executarea pedepsei închisorii în

Penitenciare de tip semiînchis.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, analizând și apreciind

probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

4

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, aconstatat următoarele:

ȚURCANU Victor, la data de 31.12.2016, aproximativ la ora 01.30, avându-i ca

complici pe ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin, în timp ce se aflau în stradă în

apropierea gospodăriei lui Dorin Tîrloacă, situată în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx, unde în acel

moment se afla și TACU Stepan, căruia i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele

peste diferite părți ale corpului și având intenția directă îndreptată spre sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, în timp ce ȚURCANU Andrei și CHICU

Constantin, întru asigurarea înlăturării obstacolelor pentru comiterea infracțiunii date,

l-au imobilizat pe TACU Stepan, ținându-l de mâini, ȚURCANU Victor în mod deschis

i-a sustras din buzunarul scurtei lui TACU Stepan telefonul mobil de model „Lenova

A2010” în valoare de 1800 lei, după care cu bunul sustras au părăsit locul comiterii

infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială în valoare totală de

1800 lei.

Astfel, instanța de apel, reieșind din faptul că sentința a fost contestată cu apeluri

doar de partea apărării, pentru a nu înrăutăți situația inculpaților în propriul apel, a

menținut încadrarea juridică a faptelor inculpaților în forma aplicată de către instanța

de fond: că prin acțiunile sale intenționate, ȚURCANU Victor a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, după indicii calificativi, jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața

și sănătatea persoanei, iar ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin au săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, complicitatea

la infracțiunea de jaf, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea

persoanei, excluzând din calificarea faptelor lor, semnele calificative ale jafului

încadrate lor de către instanța de fond; lit. b) - săvârșită de mai multe persoane și lit. f)

cu cauzarea de daune în proporții considerabile, din următoarele considerentele.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat

a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală,

ajungând la concluzia greșită de a-l condamna pe ȚURCANU Victor pe art. 187 alin. (2)

lit. b), e), f) Cod penal, iar pe CHICU Constantin și ȚURCANU Andrei pe art. 42 alin.

(5), art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal.

Astfel, necătând la faptul că, în instanța de fond, inculpatul ȚURCANU Victor și-

a recunoscut vina parțial, iar inculpații ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin,

folosindu-se de drepturile lor procesuale, au refuzat de a face declarații, vinovăția

acestora în comiterea infracțiunilor încriminate a fost dovedită prin următoarea sistemă

de probe care combat argumentele apelurilor înaintate în numele inculpaților, cum ar

fi: declarațiile părții vătămate TACU Stepan, declarațiile martorilor LUCHIAN Ion,

plângerea părții vătămate Stepan TACU din data de 31.12.2016, procesul-verbal de

verificare a declarațiilor părții vătămate TACU Stepan la locul infracțiunii, în cadrul

căreia ultimul a indicat locul comiterii infracțiunii, procesul-verbal de ridicare din

02.01.2017, procesul-verbal de examinare din 02.01.2017.

Instanța de apel a considerat că, partea acuzării le-a înaintat învinuirea, iar prima

5

instanță incorect a calificat acțiunile inculpatului ȚURCANU Victor în baza art. 187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, precum și a lui ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin

în baza art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și a considerat necesar de

a-i recalifica acțiunile inculpatului ȚURCANU Victor în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod

penal, precum și a lui ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin în baza art. 42 alin. (5),

art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, din următoarele considerente:

Prima instanță constatând fapta încriminată inculpaților ȚURCANU Andrei și

CHICU Constantin, după cum urmează: ...„ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin,

întru asigurarea înlăturării obstacolelor pentru comiterea infracțiunii date, l-au imobilizat pe

TACU Stepan, ținându-l de mâini”, eronat le-a incriminat indicând că acțiunile

inculpatului ȚURCANU Victor întrunesc elementele infracțiunii prevăzute la art. 187

alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, precum și a lui ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin

întrunesc elementele infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e),

f) Cod penal or, reieșind din cele constatate de către instanța de fond, reiese că faptele

inculpaților ȚURCANU Victor, ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin, constituie

fapte de coautorat, însă, reieșind din faptul că instanța de fond a încadrat juridic faptele

inculpaților în felul următor:

Ale inculpatului ȚURCANU Victor, că întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute la art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, - ca autor al infracțiunii, și ale lui

ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin, că întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute la art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, - adică ca complici

la infracțiune, reiese că doar ȚURCANU Victor este autor al infracțiunii de jaf, iar

ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin, sunt doar complici la infracțiunea de jaf,

reiese că fapta a fost comisă doar de 1 autor cu ajutorul a 2 complici, fapt ce a determinat

instanța de apel de a exclude din învinuirea lor criteriul calificativ, prevăzut de art. 187

alin. (2) lit. a) Cod penal, - jaful săvârșit de mai multe persoane. Instanța de apel a

menționat că având doar apelurile părții apărării, nu poate califica faptele inculpaților

ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin ca autori la infracțiunea de jaf, or, în cazul dat

s-ar agrava situația lor în propriul apel.

De aceea, instanța de apel a exclus din învinuirea adusă inculpaților ȚURCANU

Victor, ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin, calificativul „de mai multe persoane”,

adică lit. b) prevăzută la alin. (2) al art. 187 Codul penal.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a recalifica acțiunile

inculpaților ȚURCANU Victor, ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin, cu

excluderea și a calificativului, „cauzarea de daune în proporții considerabile”, deoarece

reieșind din prevederile art. 126 alin. (2) Codul penal, dauna cauzată de inculpații

ȚURCANU Victor, ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin, părții vătămate TACU

Stepan, în mărime de 1800 lei, a considerat-o esențială, nu considerabilă, luîndu-se în

considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia, deoarece partea vătămată TACU Stepan, în cadrul

urmăririi penale n-a declarat, că telefonul de model „LENOVO A2010”, în valoare de

1800 lei pentru el este o sumă considerabilă (f.d. 16-22, vol. I) și prin urmare această

6

sumă, incontestabil, nu poate fi considerată daună considerabilă or, prevederile art. 126

alin.(2) Cod penal, citat supra, nu pune la baza recunoașterii daunei ca considerabilă

nici chiar afirmațiile părții vătămate că dauna materială pentru ea este considerabilă, ci

pune la bază alte criterii: cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei.

Astfel, partea acuzării, înaintându-i învinuirea inculpatului ȚURCANU Victor,

pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, iar lui ȚURCANU Andrei și CHICU

Constantin pe art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, n-a adus nici o

probă ce ar confirma că daună în mărime de 1800 lei pentru partea vătămată este una

considerabilă.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, necătând la faptul că ȚURCANU

Victor n-a contestat sentința sus-indicată cu apel, a considerat necesar, prin prisma

prevederilor art. 411 Cod de procedură penală potrivit căruia „Instanța de apel

examinează cauza prin extindere cu privire la părțile care nu au declarat apel sau la

care acesta nu se referă, având dreptul de a hotărî și în privința lor, fără să creeze acestor

părți o situație mai gravă”, de a hotărî și în privința inculpatului ȚURCANU Victor de

a recalifica faptele inculpatului ȚURCANU Victor de pe art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, pe art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, astfel au decăzut semnele calificative:

„cauzarea de daune în proporții considerabile” și „de mai multe persoane”.

Instanța de apel, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpaților

ȚURCANU Victor, ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin, a ținut cont de toate

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de

caracterul prejudiciabil al infracțiunilor, de personalitatea lor, că inculpatul ȚURCANU

Andrei, anterior a mai comis infracțiuni, anterior fiind judecat prin sentința Judecătoriei

militare mun. Chișinău din 13 aprilie 2016, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării lor, de persoana inculpaților, de faptul că inculpații ȚURCANU

Andrei și CHICU Constantin se caracterizează pozitiv, de comportamentul acestora de

până la comiterea infracțiunii și după aceea.

5.1. Procurorul, care, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și menținerea sentinței.

În motivarea recursului invocă următoarele:

- instanța de apel examinând apelul nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea

probelor care demonstrează vinovăția inculpaților Țutcanu Victor, Țurcanu Andrei și

Chicu Constantin de comiterea infracțiunii încriminate de către organul de urmărire

penală, reîncadrând acțiunile inculpatului ȚURCANU Victor în baza art. 187 alin. (2)

lit. e) Cod penal, iar ale lui ȚURCANU Andrei și CHICU Constantin în baza art. 42 alin.

(5), art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, greșit a exclus din calificarea faptelor lor semnele

calificative ale jafului încadrate de către instanța de fond: lit. b) - săvârșită de mai multe

persoane și lit. f) cu cauzarea de daune în proporții considerabile;

- conform doctrinei juridice obiectul juridic special al jafului îl constituie relațiile

7

sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile. Obiectul material al acestei

infracțiuni îl reprezintă bunurile care au o existență materială, sunt create de om,

dispun de valoare materială și cost determinat, fiind bunuri mobile străine pentru

făptuitor.

Latura obiectivă constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de luare

ilegală și gratuită, urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv,

legătura de cauzalitate dintre faptă și urmări și modul deschis de sustragere. Latura

subiectivă constă in comiterea infracțiunii cu intenție directă, scopul ei fiind cupidant.

Infracțiunea de jaf este o infracțiune materială, se consideră consumată din momentul

în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de bunurile

altuia la propria dorință. Subiectul infracțiunii specificate la art. 187 Codul Penal, este

persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 14

ani.

Prin urmare, obiectul material al infracțiunii a fost stabilit, telefonul mobil sustras

de la partea vătămată Tacu Stepan, are o existență materială, este creată prin munca

omului, dispune de valoare materială și este străin pentru făptuitori. Latura obiectivă a

infracțiunii a fost realizată de către inculpați, prin luarea bunului din proprietatea părții

vătămate Tacu Stepan ilegal și gratuit de către inculpați, cauzându-i proprietarului un

prejudiciu patrimonial efectiv, în mod deschis, deoarece au fost văzuți de Tacu Stepan.

Acuzare consideră că semnele calificative (circumstanțe agravante), sustragerea

deschisă a bunurilor altor persoane săvârșită cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea

persoanei, de trei persoane, și-a găsit confirmarea.

- participarea la infracțiune a mai multor perspane înseamnă că nu o persoană, ci

două sau mai multe săvârșesc fapta prevăzută de legea penală, îndreptată împotriva

unuia și aceluiaș obiect.

Pentru reținerea semnului calificativ (circumstanței agravante) jaful săvârșit de

două sau mai multe persoane nu este necesar ca infracțiunea să fie săvârșită în coautorat

și în înțelegere prealabilă, aceste circumstanțe se i-au în vedere la individualizarea

pedepsei și nu la calificarea faptei.

Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate, ca semn calificativ al

componenței de infracțiune, care prevede răspunderea pentru sustragere, conform art.

126 Cod penal, se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și

însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența

persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării

materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege

- gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului (modificat prin Legea

nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare la 07.11.2016).

Astfel, partea vătămată Tacu Stepan, în ședința de judecată a declarat că

prejudiciul material cauzat în urma sustragerii telefonului mobil este evaluat la sumă

de 1800 lei, ce constituie pentru el o daună considerabilă.

- în ședința de judecată, s-a constatat cu certitudine că inculpatul Țurcan Victor i-

8

a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea corpului și capului lui

Tacu Stepan, fiind ajutat de către fiul său Țurcan Andrei și Chicu Constantin, partea

vătămată realizând că nu are posibilitate de a se opune acțiunilor violente a

făptuitorilor.

La fel, inculpații în urma acțiunilor violente întreprinse în privința părții

vătămate Stepan Tacu, l-au buznărit și i-au sustras deschis un telefon mobil de model

Lenovo A2010, pe care l-au restituit părții vătămate doar după adresarea lui la organul

de poliție.

Prin probele administrate la faza urmăririi penale și cercetate în ședințele de

judecată, acuzarea consideră că, vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii

imputate de organul de urmărie penală a fost dovedită integral și instanța de fond

stabilind, în afara unor dubii rezonabile, vinovăția inculpaților, corect a încadrat

acțiunile inculpatului Țurcanu Victor în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, iar

acțiunile lui Țurcanu Andrei și Chicu Constantin în baza art. 42 alin. (5),art. 187 alin. (2)

lit. b), e), f) Cod penal.

5.2. Avocatul Hedea Daniela în numele inculpatului Chicu Constantin, care,

invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri în privința lui Chicu C. prin care acestuia să-i fie aplicată o pedeapsă non

privativă de libertate prin prisma art. 79 Cod penal.

În motivarea recursului invocă următoarele:

- la emiterea unei sentințe/decizii de condamnare instanța, în primul rând

urmează a determina vinovăția în cele incriminate persoanei, rolul, personalitatea

inculpatului, și nu în ultimul rând căința. Conform art 101 CPP din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, cât și coraborării lor cu celelalte

probe, constatăm că nici instanța de fond și nici instanța de apel, prin prisma celor

examinate în ședința de judecată, nu au stabilit corect balanța între gravitatea celor

săvârșite anume de către Chicu C. și pedeapsa aplicată sub formă de privațiune de

libertate;

- statuăm că la materialele cauzei este prezentă caracteristica lui Chicu Constantin

prin care se confirmă faptul că în primul rând are un domiciliu permanent, în al doilea

rând faptul că la locul de trai acesta se caracterizează pozitiv, cât și faptul că din

materiale cauzei, din declarații rezumăm că partea vătămată nu are careva pretenții față

de acesta. Mai mult ca atât, Chicu Constantin, anterior nu a fost atras la răspundere

penală sau contravențională, deci modul de viață care-l duce se încadrează în limita

adecvatului, iar pentru faptul că a nimerit în timpul potrivit și locul potrivit, nu poate

fi acesta pedepsit atât de aspru;

- luînd în considerație că, pedeapsa pentru categoria de faptă imputată lui Chicu

Constantin prevede închisoare de la 5 la 7 ani cu amendă în mărime de la 850 la 1350

u.c, deci este una de categorie gravă pentru care nu poate fi dispusă suspendarea

condiționată a executării pedepsei, suntem pe poziția că în privința lui Chicu

Constantin Mihai urmează a fi aplicate prevederile art. 79 Cod penal, cu stabilirea finală

9

a unei pedepse non privative de libertate.

5.3. Avocatul Popescu Marcel în numele inculpatului Chicu Constantin, care,

invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură

penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului invocă următoarele:

- învinuirea înaintată și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit

pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate în

instanța de judecată au fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe

suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile inculpatului Chicu Constantin

ale elementelor infracțiunii în care este învinuit;

- instanța de apel, atât la judecarea cauzei, cât și în textul deciziei s-a limitat

exclusiv la redarea argumentelor invocate în sentință, fără a se expune relevant în

privința motivelor indicate în apărare, și nu a apreciat corect circumstanțele de fapt la

încadrarea juridică corectă a faptelor, fără a evolua în concret motivele invocate de

apelant și fără a analiza probele care conduc la aflarea adevărului în cauză, în special

fără a înlătura apărările inculpatului și fără a respecta prevederile art. 419 CPP, conform

cărora rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță;

- de asemenea instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus

în mod convingător de ce respinge probele prezentate de inculpat, dar s-a expus în mod

general. Acest fapt denotă neimparțialitatea judecătorului și manifestarea lui în

favoarea acuzării în detrimentul apărării, prin ce instanța a încălcat principiul

contradictorialității în procesul penal.

5.4. Avocatul Panuș Liliana în numele inculpatului Țurcanu Victor, care solicită

casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de

achitare în privința lui Țurcanu Victor, din motiv ca în acțiunile acestuia nu sunt

prezente elementele constitutive ale infracțiunii incriminate.

În motivarea recursului invocă dezacordul privind aprecierea probelor, precum

și faptul că față de inculpat s-a aplicat o pedeapsă prea aspră.

că recursurile declarate de avocații Hedea D. și Popescu M în numele inculpatului Chicu C.,

avocatul Panuș L. în numele inculpatului Țurcanu V. urmează a fi respinse ca inadmisibile, iar

recursul declarat de procuror urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și

menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 01 august 2018, pe motiv că apelul

a fost gresit admis din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând seama, după

caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au participat la ea, și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

10

recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni

vagi, evazivi, reprezintă motiv de casare.

Analizând decizia contestată, în raport cu normele relevante, Colegiul penal

lărgit, se va expune în limitele celor invocate în recursuri, constatând, că soluția

instanței de apel este eronată, iar hotărârea primei instanțe fiind una legală și

întemeiată, bazată pe materialele cauzei, probele cercetate în cadrul cercetării

judecătorești, apreciate, conform prevederilor art. 101 Cod procedură penală.

Se reține că decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Chișinău din 06

noiembrie 2018 se contestă cu recursuri de către avocații Hedea D. și Popescu M. în

numele inculpatului Chicu C., avocatul Panuș L. în numele inculpatului Țurcanu V. și

acuzatorul de stat, procuror în procuratura de circumscripție Chișinău – Tăut Dorina.

Lecturând textul recursurilor declarate, se constată că, avocații Hedea D. și

Popescu M. pledează asupra achitării inculpatului Chicu C., pe motiv că acțiunile

acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, iar procurorul

pledează asupra casării deciziei și menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul

Central din 01 august 2018 prin care Țurcanu V. a fost recunoscut vinovat și condamnat

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, iar

Țurcanu A. și Chicu C. au fost recunoscuți vinovați și condamnați pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Prin urmare, verificând actele cauzei, în raport cu criticele invocate de procuror,

Colegiul penal lărgit conchide că acestea sunt întemeiate, iar instanța de apel la

judecarea cauzei a admis eroarea de drept expuse în pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod

de procedură penală, care urmează a fi corectate în procedura de judecarea a recursului

ordinar declarat.

Într-un prim aspect, Colegiul penal lărgit ține să sublinieze că prima instanță

corect au ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatul Țurcanu V. în săvârșirea

11

infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal - jaful, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea

persoanei, iar inculpații Țurcanu A. și Chicu C., în săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal - complicitatea la infracțiunea de jaf,

cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei (prejudiciul cauzat

părții vătămate Tacu Stepan în mărime de 1800 lei), exact fiind determinată

corespunderea semnelor faptei infracționale constatate a fi săvârșite cu semnele

componenței de infracțiune incriminate ultimilor.

Analizând decizia contestată Colegiul penal lărgit constată că, soluția instanței

de apel prin care au fost admise, inclusiv și din oficiu, apelurile avocatului Gumeniuc

I. în numele inculpatului Țurcanu A., avocatului Panuș L. în numele inculpatului Chicu

C. și au fost recalificate acțiunile inculpaților de la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal

și art. art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal și art. art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, este neîntemeiată.

Decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care și-a întemeiat soluția, or,

descriind declarațiile martorilor, părții vătămate și probele scrise, cercetate în prima

instanță, fără a le da o apreciere conform art. 101 Cod procedură penală, constatând

practic aceiași faptă ca și prima instanță, exclude calificativele ,,de mai multe persoane” și

,,cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a consemnat în decizia adoptată că,

instanța de fond a încadrat greșit acțiunile inculpaților în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e),

f) Cod penal, pe motiv că în urma celor constatate de către instanța de fond reiese că

faptele inculpaților constituie fapte de coautorat, iar dauna cauzată de inculpați părții

vătămate în mărime de 1800 lei o consideră esențială și nu considerabilă, deoarece

partea vătămată în cadrul urmăririi penale nu a declarat că telefonul de model

,,LENOVO A2010”, în valoare de 1800 lei, pentru el este o sumă considerabilă.

Astfel, contrar punctului de vedere exprimat de instanța de apel, Colegiul penal

lărgit, în deplin acord cu prima instanță, apreciază că, la caz, probele administrate în

cadrul urmăririi penale, ulterior examinate și în cadrul cercetării judecătorești,

demonstrează pe deplin prezența calificativelor prevăzute la lit. b) ,,de mai multe

persoane” și la lit. f) ,,cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Or, potrivit art. 41 Cod penal, se consideră participație cooperarea cu intenție a

două sau mai multor persoane la săvârșirea unei infracțiuni intenționate.

Condiția participației se realizează, atunci când cooperează cel puțin două

persoane fără ca aceasta să fie necesară pentru existența conținutului legal al

infracțiunii. Deci din punct de vedere subiectiv, participația propriu zisă este

condiționată de săvârșirea faptei cu intenție de cel puțin două persoane, instigator-

autor, autor, complice. Săvârșirea aceleiași fapte prevăzute de legea penală are sensul

că, pentru toți paticipanții la activitatea infracțională comună, există o componență de

infracțiune comună. Participarea la infracțiune a mai multor persoane înseamnă că nu

o persoană, ci două sau mai multe săvârșesc fapta prevăzută de legea penală, îndreptată

împotriva unuia și aceluiaș obiect.

12

Astfel, în ședința de judecată, s-a constatat cu certitudine că inculpatul Țurcan

Victor i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea corpului și

capului lui Tacu Stepan, fiind ajutat de către fiul său Țurcan Andrei și Chicu

Constantin, partea vătămată realizând că nu are posibilitate de a se opune acțiunilor

violente a făptuitorilor.

În continuare, inculpații în urma acțiunilor violente întreprinse în privința părții

vătămate Stepan Tacu, l-au buznărit și i-au sustras deschis un telefon mobil de model

,,Lenovo A2010”, pe care l-au restituit părții vătămate doar după adresarea lui la

organul de poliție.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, pentru reținerea semnului

calificativ ,,săvârșit de două u mai multe persoane” nu este necesar ca infracțiunea să fie

săvârșită în coautorat și în înțelegere prealabilă, aceste circumstanțe se i-au în vedere la

individualizarea pedepsei și nu la calificarea faptei.

Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate, ca semn calificativ al

componenței de infracțiune, care prevede răspunderea pentru sustragere, conform art.

126 Cod penal, se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și

însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența

persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării

materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege

- gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului (modificat prin Legea

nr.207 din 29.07.2016, în vigoare la 07.11.2016).

Astfel, partea vătămată Tacu Stepan, în ședința de judecată a declarat că

prejudiciul material cauzat în urma sustragerii telefonului mobil este evaluat la sumă

de 1800 lei, ce constituie pentru el o daună consjderabilă.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în baza probelor

administrate la faza urmăririi penale și cercetate în ședințele de judecată, vinovăția

inculpaților de comiterea infracțiunii imputate de organul de urmărie penală a fost

dovedită integral și instanța de fond stabilind, în afara unor dubii rezonabile, vinovăția

inculpaților, corect a încadrat acțiunile inculpatului Țurcanu V. în baza art. 187 alin. (2)

lit. b), e), f) Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită

de mai multe persoane cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile, iar acțiunile inculpaților Țurcanu A. și

Chicu C. în baza art. 42 alin. (5), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal - complice la

infracțiunea de jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două

persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile, iar alegațiile părții apărării privind

nevinovăția inculpatului Chicu C. nu a fost justificată prin careva probe concludente ce

ar corobora între ele.

Referitor la argumentele avocaților Hedea D. și Popescu M. în numele

inculpatului Chicu C., prin care se invocă că în acțiunile ultimului nu sunt întrunite

elementele infracțiunii incriminate prin rechizitoriu, deoarece materialele cauzei penale

nu conțin probe care să dovedească vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

13

incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece probele acumulate și examinate în prima

instanță au fost apreciate potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la

concluzia corectă că, atât inculpatul Chicu C., cât și inculpații Țurcanu V. și Țurcanu A.

au comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit constată, că recurenții, de fapt, își exprimă

dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către prima instanță, însă motivele de

reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind

ilegală a hotărârii contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei.

Colegiul penal lărgit consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere

corectă, iar concluziile făcute de prima instanță rezultă din probele acumulate la

prezenta cauză.

Prin urmare, instanța de recurs va respinge recursurile declarate de avocații

Hedea D. și Popescu M. în numele inculpatului Chicu C. ca fiind inadmisibile, va

admite recursul procurorului, susținând că concluziile primei instanțe expuse în

sentință privitor la vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate sunt

legale și motivate, la caz, corect dispunându-se condamnarea acestora.

Drept urmare, Colegiul penal lărgit conchide că decizia instanței de apel urmează

să fie casată, pe motiv că apelul a fost greșit admis, și menținută sentința primei instanțe

care corespunde tuturor rigorilor normelor relevante.

Referitor la recursul declarat de avocatul Panuș L. în numele inculpatului

Țurcanu V.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, doar în cauzele stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat de către avocatul

Panuș L. în numele inculpatului Țurcanu V., împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că, recursul este declarat peste termen.

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de

apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data

pronunțării deciziei.

14

Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore

sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora

sau ziua în care acesta se împlinește.

Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal lărgit al Curții

de Apel Chișinău a fost pronunțat la 06 noiembrie 2018, iar pronunțarea deciziei

motivate a avut loc la 04 decembrie 2018, ora 14:00.

Avocatul Panuș Liliana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel la

17 ianuarie 2019 conform ștampilei de pe plic (f.d. 158-160, vol. II).

Conform materialelor prezentei cauze, Colegiul penal lărgit constată că, avocatul

Panuș Liliana în instanțele de fond a reprezentat interesele inculpatului Chicu

Constantin. Astfel, deși partea apărării nu s-a prezentat la ședințele de judecată din

cadrul instanței de apel, iar la materialele cauzei nu este nici o încheiere prin care să

certifice renunțarea inculpatului Chicu C. la apărător, avocatul Panuș Liliana, odată cu

depunerea cererii de apel, era obligată să manifeste interes față de soluționarea cererii

date.

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

constată că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a epuizat la 04

ianuarie 2019, inclusiv. Astfel, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de

apel, nu a fost respectat de recurent, el fiind declarat peste termenul de 30 zile.

Mai mult, partea apărării nu aduce careva argumente întemeiate în justificarea

motivelor întârzierii declarării recursului.

Totodată, Colegiul penal reține că, termenul de declararea recursului ordinar este

absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage la decăderea din dreptul

de a exercita această cale de atac.

Referitor la argumentele părții apărării, expuse în pct. 5.4. din prezenta decizie,

instanța de recurs nu se va expune asupra lor, odată ce recursul este declarat peste

termenul stabilit de art. 422 Cod de procedură penală.

În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2) pct.

2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, termenul de 30 zile pentru

depunerea recursului ordinar de către avocatul Panuș L. în numele inculpatului

Țurcanu V., este depășit, prin urmare, recursul ordinar este inadmisibil, ca fiind

declarat peste termen.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocații Hedea

Daniela și Popescu Marcel în numele inculpatului Chicu Constantin, avocatul Panuș

Liliana în numele inculpatului Țurcanu Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018.

15

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, se casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe Țurcanu Victor

Xxxxx, Țurcanu Andrei Xxxxx și Chicu Constantin Xxxxx, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 01 august 2018.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 25 aprilie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

16